Dezvoltatorul independent de jocuri video la nivel global Amber Studio SA beneficiază de o finanțare în valoare de 20 de milioane de dolari, acordată de un fond de investiții consiliat de Emona Capital LLP, la cărei obținere a fost asistat de Casa de Avocatură Filip & Company, prin echipa coordonată de Alexandru Bîrsan, avându-i în roluri cheie pe Olga Niță (partener), Andreea Bănică (senior associate) și Andrei Anghel (associate). 

Alexandru Bîrsan (foto), partener Filip & Company: „Evaluarea obținută de Amber este una extraordinară pentru o companie românească aflată la Seria A, dar este doar o reflectare corectă a valorii unui business construit, într-un domeniu extrem de competitiv la nivel mondial, de una dintre echipele cele mai frumoase pe care le-am întâlnit. Noi chiar ne-am distrat făcând această tranzacție și abia asteptăm să vedem ce minunății vor mai face cu acești bani. Le mulțumim clienților de la Amber pentru încredere și excelenta cooperare și le dorim celor de la Emona o investiție de un mare succes.”

Asistența a fost asigurată „în aspecte ce țin de drept românesc, cu privire la pregătirea, negocierea și semnarea contractului de subscriere a acordului acționarilor și a contractelor de vânzare prin care o parte dintre acționarii Amber au vândut acțiuni către fondul de investiții consiliat de Emona Capital LLP”.

Este una dintre cele mari evaluări obținute vreodată de o companie românească la o finanțare de seria A, 190 de milioane de dolari. O parte importantă din fonduri va fi folosită pentru dezvoltarea Amber prin noi fuziuni și achiziții.

Summitul Administratorilor de Fonduri din România, ediția a IV-a a oferit o pledoarie pentru investiții în fonduri, argumentând că ele reprezintă „cea mai bună soluție de economisire pe termen mediu și lung, chiar dacă, în prezent, traversăm o perioadă economică dificilă”.

Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România – AAF: „În august 2022, statisticile arată 30.000 de investitori în plus în industrie, comparativ cu august 2021, care se adaugă celor 100.000 câștigați pe parcursul anului anterior. Credem că, deși traversăm un context internațional dificil, numărul de investitori va continua să crească, datorită mediatizării intense a beneficiilor economisirii recurente. O posibilă explicație a acestui aflux poate fi legată de faptul că în proiectul Economisește inteligent al asociației, cea mai importantă temă a fost aceea a economisirii lunare, recurente, indiferent de suma pe care și-o permite fiecare. Un proiect aflat în lucru și susținut de reprezentanți ai mediului politic și guvernamental vizează modificarea și simplificarea legislației fondurilor alternative, cu scopul de a îmbunătăţi acest cadru şi pentru a crea în România o jurisdicţie mai permisivă și mai atractivă. Europa nu are o legislaţie comunitară pentru fondurile de investiţii alternative, lăsând acest lucru la latitudinea statelor membre.”

Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: „Împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, încercăm să venim cu niște măsuri astfel încât să dezvoltăm piața de capital din România, cum ar fi de exemplu listare de obligaţiuni guvernamentale verzi – green bonds. Am văzut în ultimii ani impactul pozitiv pe care l-a avut listarea obligațiunilor Fidelis și dorim să stimulăm această piață a obligațiunilor inclusiv prin listarea unor obligațiuni verzi guvernamentale, banii strânși astfel putând fi utilizați pentru investiţii în economia verde. Un alt element inclus în strategie, deşi nu este foarte uşor, este să văd mari proiecte de infrastructură în România care emit obligaţiuni şi se finanţează pe piaţa de capital. Aici, partea umană are un rol extrem de important, de aceea încheiem parteneriate cu instituţiile financiare internaţionale – Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – pentru a ne aduce asistenţă tehnică şi pentru a crește capacitatea de implementare a proiectelor. Vom avea, probabil în premieră pentru România, o divizie, o unitate la nivelul Secretariatului General, care va monitoriza transversal toate companiile deţinute direct de statul român. Atât din punctul de vedere al performanţei lor financiare, cât şi din punctul de vedere al guvernanţei corporative şi al calităţii membrilor din consiliile de administraţie. Pe scurt, paşi se fac pentru a avea companii cât mai fiabile, pentru a le duce la Bursă. După cum bine ştiţi, e un proces întreg pentru a ajunge cu o o companie la Bursă, cât şi pentru fondurile de investiţii de avea companii, dacă vreţi, suculente, pentru a investi.”

Vincent Ingham, director Regulatory Policy, în cadrul Asociației Administratorilor de Fonduri din Europa (EFAMA), a enumerat câteva dintre prioritățile necesare la nivel european pentru completarea cadrului privind finanţarea sustenabilă şi instrumentele necesare administratorilor de active pentru a-și  îndeplini rolul: o claritate mai mare în ceea ce privește definirea unora dintre conceptele care stau la baza reglementărilor europene, adoptarea unui standard internațional privind raportările ESG (environmental, social, governance), îmbunătăţirea calităţii, comparabilității şi fiabilităţii ratingurilor ESG) sau acoperirea deficitul de date ESG prin implementarea cerințelor de raportare CSR (Corporate Sustainability Reporting) și alinierea lor cât mai curând cele ale SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) si EU Taxonomy Regulation. Potrivit acestuia, într-un studiu recent, EFAMA a estimat că aproape 1,6 trilioane de euro ar putea deveni disponibili pentru finanţarea economiei europene şi a creșterii sustenabile dacă gospodăriile europene şi-ar muta doar 5% din avere dinspre depozite bancare către investiţii mai productive.

Din concluziile reuniunii, sintetizate de organizatori, reținem:

„Industria fondurilor de investiții din România are în continuare un potențial extraordinar de dezvoltare. Investițiile pot fi un instrument care să susțină creșterea nivelului de trai al românilor, în special în perioada pasivă a vieții. 

Legislația care reglementează industria fondurilor de investiții mai poate fi simplificată iar AAF, alături  de instituțiile statului cu atribuții în acest domeniu, fac pași în acest sens. 

Dezvoltarea pieței de capital din România este  o componentă importantă pentru dezvoltarea industriei fondurilor, iar listarea mult așteptată a unor giganți de stat ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare nu numai pentru piața internă, ci și pentru cea din regiune.

Programele de educare și informare financiară, susținute inclusiv de societatea civilă, sunt soluția pentru creșterea numărului investitorilor. 

Pentru persoanele mai conservatoare, specialiștii recomandă menținerea contactului fizic cu banca.

Pentru tineri, atrași de online, sunt necesare soluții digitale care să le ofere posibilitatea de a investi fără interacțiune umană și de a urmări în permanență evoluțiile de pe piețele financiare. 

Principiul de bază este recurența și investițiile pe termen lung. 

Nivelul veniturilor lunare este mai puțin important decât decizia de a investi constant, pe perioade lungi de timp.”

Foto: AAF

Salariul, absența sentimentului de împlinire profesională sau lipsa perspectivelor de creștere sunt principalele motive de nemulțumire. 2 din 10 angajați spun că au intrat în burnout.

Aproape jumătate dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România mărturisesc că, în acest moment, se află în căutare activă a unui loc de muncă, motiv pentru care aplică în mod constant și merg la interviuri. Tot nemulțumiți de locul lor de muncă sunt alți 22,6%, însă aceștia nu se simt, deocamdată, suficient de motivați pentru a căuta altceva, în timp ce 2,2% deja au găsit alt job și sunt în preaviz de plecare. Doar 3 din 10 respondenți se declară mulțumiți de statutul profesional actual și, prin urmare, nu au în plan nicio schimbare profesională în perioada imediat următoare.

Principalul motiv pentru care doresc să facă un pas într-o nouă direcție este legat de nemulțumirile cu privire la salariu – aspect menționat de 61,4% dintre respondenți.

„Următoarele motive ne spun foarte multe despre felul în care au ajuns românii să se raporteze la relația dintre viața lor personală și cea profesională, despre introspecțiile pe care le fac după o perioadă destul de tulbure pentru toată lumea, dar și despre așteptările pe care le au de la ideea de carieră. Astfel, nu neapărat volumul mare de muncă îi deranjează (doar 35% aduc acest argument), ci mai degrabă faptul că munca pe care o fac nu le aduce nicio împlinire profesională (56,9%), că nu întrevăd oportunități de creștere în compania pentru care lucrează (54%) sau că nu se simt apreciați de managerul lor (17,4%). Toate acestea stau la baza unui fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe angajatori – quiet quitting-ul”. Asta pentru că acest fenomen presupune un soi de plafonare, în multe cazuri, ireversibilă, care pornește, în primă fază, de la decizia de a nu face mai mult decât ce este trecut în fișa postului”, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați dacă se simt motivați să performeze și să facă mai mult decât apare în fișa postului, 66,3% au răspuns că da, iar 33,7% că nu. Dintre aceștia din urmă, 59,7% s-ar simți motivați să facă mai mult dacă ar avea un salariu mai bun. 9,5% ar avea nevoie de o motivare intrinsecă și ar fi dispuși să facă mai mult dacă le-ar plăcea într-o măsură mai mare jobul pe care îl au, 7,8% și-ar dori să aibă o relație mai bună cu echipa din care fac parte, iar 4,6% ar depune mai mult efort dacă s-ar înțelege mai bine cu managerul lor. 8,8% cred că doar cei aflați la început de carieră și care trebuie să se remarce sau managerii ar trebui să nu se limiteze doar la cerințele din fișa postului, în timp ce 9,6% nu văd niciun motiv pentru care să facă acest lucru, invocând faptul că viața personală este mult mai importantă decât jobul.

„De cealaltă parte, vedem că principalele declanșatoare ale proactivității sunt, dincolo de salariu, echipa, pasiunea pentru profesie, relația cu managerul direct, faptul că angajații primesc frecvent feedback pozitiv sau certitudinea că, dacă vor performa, vor fi promovați. Dincolo de toate aceste motive, jumătate dintre cei chestionați cred că ideal ar fi ca orice angajat să facă doar munca pentru care este plătit, așa cum apare în fișa postului. Nici mai mult, nici mai puțin. 35,4% nu sunt de acord cu această afirmație, iar 16% oferă următoarele nuanțe: doar cei aflați la început de carieră, cei cu funcție de management sau cei care au în vedere o promovare ar trebui să depășească limitele din fișa postului”, mai spune Raluca Dumitra.

60,3% dintre respondenți se plâng de faptul că angajatorul nu este atent la echilibrul lor și cere angajaților să facă mai mult decât apare în fișa postului, în timp ce 39,7% se simt împăcați cu nivelul de încărcare pe care îl au și spun că, în interiorul companiei, este susținut echilibrul dintre viața personală și cea profesională. 24,3% dintre angajații participanți la sondaj spun că, față de acum un an, depun mai mult efort și lucrează în mod activ mai multe ore pe zi, iar alți 21,8% simt că se află într-o stare de burnout. 19,3% au redus numărul de ore în care muncesc efectiv, iar 34,5% spun că nu s-a schimbat nimic, din acest punct de vedere.

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 1.700 de respondenți, angajați.

Institutul de Studii Financiare (ISF) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) anunță organizarea, în săptămâna World Investor Week, a primei sesiuni a cursului de educație financiară destinat cadrelor didactice din învățământul primar, în cadrul programului StartFIN, program gratuit acreditat de Ministerul Educației, care oferă dezvoltarea competențelor specifice educației financiare adecvate elevilor de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a.

Organizatorii precizează că „programul este acreditat pentru 4 ani în sistem online și se desfășoară pe parcursul a 40 de ore, cu 20 de ore organizate în sistem online sincron și 20 de ore organizate în sistem asincron, oferind astfel avantajul participării de la distanță a învățătorilor din toată țara. 

StartFIN include două module în cadrul cărora sunt predate noțiuni de educație financiară complete, fiind primul program de acest tip disponibil și adecvat nevoilor beneficiarilor. Pentru finalizarea programului, participanții trebuie să pregătească un portofoliu educațional care va fi evaluat de o comisie de specialitate, formată din experţi în domeniul financiar. Absolvenții programului au posibilitatea recunoașterii unui număr de 10 credite de formare profesională.

Scopul programului StartFIN este de a dezvolta cunoștințele tehnice specifice piețelor financiare pentru cadrele didactice care predau la ciclul primar, contribuind astfel la diseminarea conceptelor financiare în rândul elevilor. Prin susținerea unor astfel de cursuri de formare economico-financiară a profesorilor cresc în mod considerabil șansele de incluziune financiară a tinerei generații.

Cursanții au la dispoziție materiale de studiu (manuale, instrumente de evaluare, aplicații și alte instrumente didactice) și sunt evaluați după metode care respectă principiile standard de evaluare. 

Pentru anul 2022, ISF și A.S.F. oferă șansa formării în cadrul StartFIN, în mod gratuit, pentru 500 de învățători. Locurile sunt ocupate în ordinea înscrierii (cererile se trimit la adresa startfin@isf.ro), numărul participanților fiind limitat la 25 persoane/serie. În cazul depășirii acestei limite, persoanele vor fi înscrise la următoarea serie disponibilă.

În 21 zile de la lansare, programul StartFIN a înregistrat 1.625 cereri de înscriere, iar 372 de participanți au fost deja selectați pentru a participa la sesiuni de curs”.