Marinela Ardelean, expert în vinuri și băuturi distilate recunoscută la nivel internațional, organizator de evenimente în lumea vinului, femeie de afaceri și autoare de cărți vorbește într-un interviu exclusiv pentru FoodBiz, despre vinul românesc și potențialul pe care acesta îl are. Cu aproape 500 de producători și 38 de soiuri autohtone, România demonstrează nu doar că există, ci și că reprezintă un furnizor interesant pentru importatori.
„În 2021, România se afla pe locul 3 în emisfera nordică, din punctul de vedere al creșterii producției de vin față de anul 2020, ceea ce încurajează, ajută și demonstrează că avem cantitate semnificativă de vinuri bune, nu doar că existăm. Pe de o parte este interesant pentru importatori, iar pe de altă parte se justifică acțiunile pe care le facem în afara țării. Avem diversitate, 38 de soiuri autohtone vinificate pe teritoriul României și avem aproape 500 de producători. Avem o platformă prin care putem oferi nu doar prestigiu și glorie, dar și recunoaștere internațională”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoarea Wines of Romania.
Ardelean este implicată în multe proiecte, de la festivalul Ro-Wine, #deschidemvinulromânesc, platforma și aplicația Wines of Romania, participând la numeroase evenimente naționale și internaționale, însă de departe proiectul de suflet este „Deschidem Vinul Românesc”, program care ajută la promovarea vinurilor românești în România și peste hotare, dedicat atât producătorilor mari, cât mai ales celor mici și mijlocii.
„Primul proiect de suflet a fost «Deschidem Vinul Românesc», un programul național al cărui ambasador sunt, dezvoltat de Carrefour România și care a reușit să reunească și să ofere în egală măsură oportunități producătorilor mici, mijlocii, dar și celor mari. Sunt trei piloni în cadrul acestui program: Exclusiv, Regional și Premium. În cel Exclusiv se găsesc doar etichete care provin de la producători consacrați iar vinurile sunt prezente doar în Carrefour. De asemenea, pilonul Regional, unde sunt producători mici și mijloci care au șansa de a fi nu doar comercializați prin intermediul Carrefour, ci și promovați, comunicați și făcuți vizibil. Nu în ultimul rând, este vorba și de vinuri care sunt disponibile în mod deosebit în restaurante și în magazine specializate și care se află în pilonul Premium. Am avut o creștere de vânzări de peste 60% în anul 2021, față de anul 2020. Iar pentru producătorii mici și mijloci regionali am înregistrat o majorare totală a vânzărilor de 120%, ceea ce reprezintă o creștere incredibilă mai ales în perioada de pandemie”, a adăugat Marinela Ardelean.
Autoritățile locale au la dispoziție peste 260 milioane de euro pentru a rezolva, rapid, problema gunoaielor. Banii vin din PNRR și de la bugetul de stat, și vor putea fi accesați din această vară. Pentru primarii din România, acesta se anunță a fi unul dintre testele de competență din actualul mandat. Câți dintre edilii locali vor reuși să atragă fondurile europene rămâne o întrebare pentru moment fără răspuns, arată o analiză Frames & Best Tools.
Potrivit datelor Eurostat, România se află, în acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabilă. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria sau Polonia au făcut pași semnificativi și decisivi către viitor.
Statisticile arată că România este, printre altele, codașă în Europa la capitolul gestionării deșeurilor. Gradul de reciclare în țara noastră este în prezent de numai 11%, în condițiile în care media europeană este de 45%.
Și asta în condițiile în care, în țara noastră, sunt gestionate anual peste 214 milioane de tone de deșeuri, cu 42 de milioane de tone mai mult decât în 2015. Suntem pe locul 3 în UE la acest capitol, după Germania și Franța.
Vedem, din păcate, gunoaie aruncate peste tot, la marginea localităților, în jurul blocurilor, pe terenurile virane.
Potrivit analiștilor, firmele de salubrizare reușesc cu greu să facă față cantităților tot mai mari de gunoaie ce se adună în marile orașe. Sunt probleme logistice, infrastructura este depășită de creșterea numărului locuitorilor urmare a dezvoltării imobiliare mai ales în marile orașe.
Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale) a rămas, din păcate, la nivel de deziderat.
Începând din această vară, însă, lucrurile se pot schimba semnificativ. Autoritățile locale au la dispoziție, în premieră, o linie de finanțare de 260,13 milioane de euro, bani din PNRR și de la bugetul de stat, arată analiza Frames & Best Tools.
În baza apelului de proiecte PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, primarii pot accesa bani gratuiți pentru a rezolva problema deșeurilor prin instalarea unor „insule ecologice digitalizate” – adică puncte de colectare a deșeurilor la nivelul comunităților, cum sunt platformele subterane, semiîngropate sau supraterane.
Planurile autorităților vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor.
Ce sunt insulele ecologice?
Ne-am obișnuit, din păcate, să vedem în marile orașe tomberoane de gunoi pline, cu deșeuri pestilențiale care dau pe afară. Mizerie, șobolani, mirosuri grele, focare de infecție.
Insulele ecologice pe care UE vrea să le finanțeze și să le implementeze în orașele românești sunt, în fapt, niște platforme subterane, containere semiingropate sau sistemele supraterane de colectare selectivă a deșeurilor.
Acestea sunt realizate din materiale solide și sunt etanșe, astfel că nu pot fi vandalizate, iar mirosurile neplăcute sunt izolate.
Insulele ecologice digitalizate sunt ideale pentru colectarea de deșeuri de hârtie și carton, plastic, deșeuri metalice, sticlă, deșeuri biodegradabile și deșeuri reziduale.
Potrivit datelor din Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B, localitățile de până în 20.000 de locuitori pot accesa pentru instalarea a 25 de astfel de instalații, iar cele care au peste 200.000 de locuitori pot obține până la 300 de astfel de insule de colectare a deșeurilor.
„Cu cât numărul locuitorilor e mai mare, cu atât numărul centrelor de colectare finanțate gratuit din PNRR poate fi mai mare. Fiecare insulă are un cost unitar de cel mult 14.550 euro, fără TVA. E o oportunitate fără precedent pentru primari pentru a rezolva, din bani europeni, problema gestiunii gunoaielor”, afirmă Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului „Smart City” în contextul gestionării deșeurilor.
Pentru a beneficia de banii europeni, autoritățile trebuie să pună la dispoziție terenurile și să asigure instalarea și operarea acestor facilități.
Prin astfel de proiecte integrate, România își poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea țintei de 55%pentru reciclarea deșeurilor municipale.
„Proiectul cu finanțare PNRR vine să rezolve două probleme. Pe de o parte rezolvă problema colectării selective a deșeurilor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale), iar pe de altă parte reduce costurile cu curățenia localităților”, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluții pentru managementul deșeurilor.
„Sunt multe orașe care au încercat și chiar au reușit să implementeze soluții de selectare a deșeurilor dar, din păcate, la nivel național ideea de colectare selectivă, de stimulare a economiei circulare în general, este încă doar o soluție abstractă. În condițiile în care bugetele locale se află sub presiunea costurilor generate de inflație, banii europeni reprezintă singura soluție viabilă pentru a înființa această infrastructură ecologică”, a mai spus expertul.
Datele statistice de la Eurostat arată că, în prezent, românii din mediul urban generează în jur de 287 de kg de gunoi/cap de locuitor, în condițiile în care media UE este de 505 Kg.
Stăm destul de bine la acest capitol, însă la altele suntem la coada clasamentului.
Datele Oficiului European de Statistică arată, de exemplu, că din totalul de 2,6 miliarde de tone de deșeuri realizate anual la nivel european, România se află pe locul 3 în UE, cu 214 milioane de tone.
Suntem depășiți doar de Germania (405 mil.tone) și Franța (343 mil.tone). Marea Britanie, cu 282 milioane tone, ar fi de asemenea în fața noastră, dar nu mai face parte din UE.
În ceea ce privește reciclarea și compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%. Pe ansamblu, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc în timp ce media europeană este de 24%.
„Statisticile ne oferă un răspuns concret la imaginile tot mai des întâlnite cu munții de gunoaie care cresc tot mai mult în zona marilor orașe. În condițiile în care reciclăm insuficient, soluțiile sunt puține, iar îngroparea gunoiului sau chiar arderea acestuia reprezintă, din păcate, soluțiile cele mai des folosite, cu efect direct în nivelul de poluare în creștere din România”, a mai declarat Florin Vulpe.
PNRR, extremă urgență
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) și soluții concrete (gropi de gunoi ecologice, instalații specializate, platforme de management a deșeurilor etc), cu o finanțare de 1,2 miliarde de euro.
Dincolo de insulele ecologice, PNRR vizează înființarea a cel puțin 15 centre integrate de colectare a deșeurilor, la nivelul marilor orașe, unde se va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).
Planul se mai referă la înființarea a 26 de instalații de reciclare a deșeurilor și a cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.
Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcțională și eficientă.
Într-o economie circulară, deșeurile sunt extrem de valoroase, un procent important dintre acestea fiind reutilizate. Aceasta are bazele în colectarea selectivă de la nivelul cetățenilor și include toate sistemele de procesare și reciclare de pe piață. Scopul final este de a reduce cantitatea de deșeuri nereciclabile și conservarea resurselor naturale ale planetei.
„Vom reuși să atragem banii europeni măcar pe această componentă, a gestionării deșeurilor? E o misiune posibilă dacă primarii, autoritățile locale se mobilizează și se pregătesc pentru atragerea acestor bani. E un adevărat test de competență pentru administrația locală”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
„Apelul PNRR/ 2022/C3/S/I.1.B prevede foarte clar ce condiții trebuie urmate de primării, iar finanțarea trebuie derulată rapid, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Avem banii europeni, avem firmele specializate în dezvoltarea acestor proiecte, e doar nevoie de voință politică și de un focus al specialiștilor din administrațiile locale pe acest proiect. E un nou exemplu de cum putem atrage rapid și eficient banii europeni”, a mai spus acesta.
Dincolo de atragerea banilor europeni, autoritățile și-au asumat și adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară (Trimestrul III 2022). În cadrul acesteia, una dintre măsurile esențiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deșeurilor municipale.
„Toamna lui 2022 ar trebui să aducă primele contracte de implementare a proiectelor de gestionare a deșeurilor cu ajutorul fondurilor din PNRR. Este un moment semnificativ, un moment care poate fi punctul T-zero de la care să pornim și să implementăm proiectul ,,România curată’’, o țară în care să trăim într-un mediu fără poluare, cu ape, câmpuri și localități curate, fără deșeuri la tot pasul”, a mai declarat Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company.
Colectarea gunoaielor, un business profitabil
În prezent, potrivit datelor Frames, în România activează peste 1000 de companii în sectorul colectării deșeurilor (COD CAEN 3811,3812), un număr dublu față de acum 10 ani. Afacerile acestora au crescut spectaculos în acest interval, de la 1,51 mld.lei în 2011 la 4,99 miliarde de lei în 2021.
Și profitabilitatea business-ului a avansat semnificativ, de la 94,3 milioane lei la 480,5 milioane lei.
În sectorul colectării deșeurilor activau, anul trecut, 1098 firme cu 27.827 de angajați, în creștere cu aproape 10.000 față de acum 10 ani.
Cele mai mari firme din acest domeniu erau, anul trecut, în funcție de cifra de afaceri, SUPERCOM, RETIM ECOLOGIC SERVICE, POLARIS M HOLDING ȘI URBAN SA, toate cu încasări între 160 și 300 milioane de lei în 2021.
Analiza Frames & Best Tools a fost realizată pe baza declarațiilor financiare depuse de firmele active la Ministerul Finanțelor și a informațiilor oferite de Registrul Comerțului.
ING Bank anunță că a crescut dobânzile pentru produsele de economisire destinate clienților persoane fizice: conturile de economii și depozitele pot ajunge la dobânzi de până la 6% pe an, precum în cazul depozitului Bonus și al depozitului la termen cu scadență la un an.
Din detaliile oferite de ING Bank, reținem:
Depozitul Bonus cu dobândă de 6% pe an
ING a reintrodus Depozitul Bonus în aplicația de internet și mobile banking ING Home’Bank în luna aprilie. El poate fi accesat 100% online sau din rețeaua ING Office și se aplică sumelor noi ce sunt economisite, în limita a 500.000 de lei. Depozitul Bonus oferă o dobândă de 6% pe an, pentru o perioadă de patru luni. În caz de nevoie, banii din depozitele Bonus pot fi retrași și înaintea scadenței de patru luni, fără a pierde dobânda acumulată.
Mai multe opțiuni de depozite pentru scadențe diferite
Persoanele care vor să economisească utilizând depozite la termen pot alege între scadență la trei luni, șase luni sau un an și, în funcție de opțiunea aleasă, aceștia vor beneficia de:
Depozit cu scadență la 3 luni – Dobândă de 3,5% pe an
Depozit cu scadență la 6 luni – Dobândă de 4% pe an
Depozit cu scadență la 1 an – Dobândă de 6% pe an
Conturile de economii
ING Bank a crescut dobânda și pentru conturile de economii din portofoliul de produse, aceasta depășind 1% după mai bine de șase ani. Astfel, dacă în primăvară dobânda oferită era de 0,75%, ING oferă acum 2% pe an. Conturile de economii pot fi deschise din rețeaua ING Office sau direct din ING Home’Bank, nu presupun niciun cost, pot fi personalizate și se pot retrage bani din ele oricând, fără a se pierde dobânda acumulată. Pentru a-i ajuta pe clienți să economisească, ING oferă și opțiunile de plăți recurente, respectiv serviciul Round-up, care rotunjește tranzacțiile cu cardul de debit și transferă diferența direct în contul de economii.
Vânzările de scule și unelte au crescut cu 15% și cele de adezivi și vopsele au crescut cu 10% în perioada 2020-2021, față de anul anterior, arată datele centralizate de lanțul românesc de magazine de materiale și accesorii pentru mobilă MAM Bricolaj, retailer listat pe piața AeRo a Bursei de Valori București.
O analiză realizată de MAM Bricolaj semnalează „două noi trenduri, ambele apărute ca urmare a restricțiilor de circulație, impuse de pandemie, care au obligat persoanele active să petreacă mai mult timp acasă.
Mici reparații în propriile locuințe
Primul este acela că oamenii au început să fie mai preocupați de aspectul mobilierului din locuință, dar și de funcționarea acestuia. Cei mai încrezători în îndemânarea lor au decis să înlocuiască singuri componentele de mobilier sau instalațiile stricate, să le recondiționeze sau să monteze altele, mai aspectuoase sau practice.
Fenomenul este sesizabil în dinamica vânzărilor unora dintre produsele MAM Bricolaj, care au înregistrat un avans semnificativ în comparație cu anii anteriori.
Categoriile de produse ale căror vânzări au crescut semnificativ în perioada 2020-2021 sunt:
Scule și unelte (cheie reglabilă, clește, patent, șurubelniță, ruletă, scule electrice), cu un avans de 15%
Vopsele și adezivi (adezivi universali, spuma poliuretanică, siliconul sanitar, pensule, vopsele), cu o creștere de 10%
Pandemia a crescut interesul pentru hobby-uri și DIY
Al doilea trend apărut ca urmare a restricțiilor de circulație impuse a fost stimularea hobby-urilor. Multe persoane au experimentat diferite forme de exprimare a creativității și petrecere a timpului liber, îmbogățindu-și viața personală și folosind aceste noi preocupări pentru a face față anxietăților apărute în pandemie”.
Ioana Petre, director de marketing al MAM Bricolaj: „Timpul petrecut în casă, eventual alături de copii, răsfoind reviste și mai ales navigând pe internet, i-a făcut pe adulți să descopere activități noi și să-și exploreze latura creativă. Descoperirea unor hobby-uri și dezvoltarea unor proiecte DIY (Do It Yourself) au avut și un rol terapeutic, de instrument antistress, așa cum au arătat specialiștii în well-being. Oamenii s-au inspirat de pe rețelele sociale – YouTube, Pinterest, Facebook și TikTok, unde au descoperit nenumărate exemple ce i-au ajutat să-și testeze creativitatea și îndemânarea.”
Consultanții MAM Bricolaj au constat în discuțiile cu clienții că „a crescut numărul celor care cumpărau produse pentru a le folosi în alte scopuri decât cele obișnuite. De exemplu, țevile din plastic sunt utilizate nu doar la instalațiile sanitare, ci pot fi transformate, cu puțină imaginație sau cu ajutorul internetului, în suporți pentru rafturi, obiecte personalizate și viu colorate pentru depozitare, suporturi etc. De asemenea, clienții MAM Bricolaj au mai achiziționat bucăți de PAL și PFL sau adezivi și vopsele pentru diferite proiecte DIY, precum tablourile și alte obiecte decorative”.
MAM Bricolaj oferă aproximativ 11.000 de produse pasionaților de bricolaj
Lanțul de magazine MAM Bricolaj subliniază că „oferă una dintre cele mai largi game de produse de profil existente pe piață – aproximativ 11.000 de produse sunt disponibile la vânzare în acest moment.
Cea mai mare pondere în vânzările MAM Bricolaj o au panourile (27% din total, în primul trimestru al acestui an), urmate de obiectele de fixare/balamale (13%), precum și de accesoriile de mobilă și accesoriile pentru dressing (ambele reprezentând câte 11% din totalul vânzărilor).
MAM Bricolaj a înregistrat în primul trimestru din 2022 o cifră de afaceri de 14 milioane de lei, în creștere cu 16,2% față de perioada similară din 2021. Profitul net a fost de 152.000 de lei, comparativ cu 48.000 de lei în primul trimestru 2021.
Retailerul autohton de bricolaj intenționează extinderea rețelei de magazine, inclusiv prin M&A și prin sistem de franciză. Planurile companiei prevăd un număr de 12 magazine MAM Bricolaj în 2026, față de trei, în prezent”.
MAM Bricolaj accentuează că, „după ce a acumulat o experiență de 26 de ani în producția de mobilă, Cristian Găvan a venit, în 2011, cu un concept nou de magazin, situat la granița dintre bricolaj și fabricarea de mobilă, permițând publicului larg să participe la construcția propriei mobile, într-un mod similar procurării mobilei la comandă, dar la un preț mult mai avantajos. Astfel, cu ajutorul unui consultant MAM Bricolaj, clienții au posibilitatea de a-și proiecta mobila pe are și-o doresc și de a participa efectiv la asamblarea ei, având la dispoziție în magazine o gamă largă de materiale, accesorii și culori.
Primul magazin MAM Bricolaj din București, cu o suprafața de 800 mp, a fost deschis în aprilie 2011, pe Blv. Burebista. Unitatea a fost mutată în 2019 pe Șos. Morarilor, iar suprafața a fost mărită la 1.100 mp. Al doilea magazin MAM Bricolaj, cu o suprafață de 1.500 mp, a fost inaugurat, în 2014, în Str. Luică, iar cel de-al treilea a fost deschis în martie 2021, în Prelungirea Ghencea, pe o suprafață totală de 1.500 mp. Din 2014, MAM Bricolaj are și magazin online”.
Echipa de Strategie şi Tranzacţii a EY România a oferit Louis Delhaize servicii de asistenţă financiară şi fiscală privind contractul de vânzare-cumpărare, asistenţă privind aspecte de structurare fiscală și proceduri de verificare a conturilor de închidere.
Grupul Louis Delhaize, prin intermediul Delparro BV și Melfort BV, a semnat, la sfârșitul lunii mai, contractul de vânzare a Cluj Napoca Estate SRL (societatea ce deţine spaţiul hipermarketului Cora din Cluj-Napoca) către Studium Green SRL.
Tranzacţia urmează celei de la sfârşitul lunii decembrie 2021, când Grupul Louis Delhaize a semnat contractul de vânzare a portofoliului imobiliar din România către compania austriacă Supernova. Supernova a cumpărat cele șase hipermarketuri Cora din România (Bucureşti – Cora Alexandriei, Cora Lujerului şi Cora Pantelimon, Bacău – Cora Bacău, Constanţa – Cora Brătianu şi Drobeta – Cora Drobeta -Turnu Severin), precum și galeriile comerciale adiacente.
Valoarea celor două tranzacții nu a fost făcută publică. Cele două proiecte s-au finalizat printr-un mecanism de vânzare de acțiuni cu o componentă de lease-back, strategia grupului Louis Delhaize în România fiind una de asset-light care permite concentrarea companiei pe dezvoltarea e-commerce.
„Cele două proiecte de asistenţă la vânzare a activelor Cora în România au fost complexe şi provocatoare, dar au adus şi multe satisfacţii. Echipa EY, specializată în proiecte de tranzacţii în real-estate, a obţinut rezultatul optim în contextul negocierii, dovedindu-și astfel expertiza în domeniu obţinută în proiecte similare locale şi în regiune. Această tranzacţie se înscrie în strategia grupului Louis Delhaize de dezvoltare locală viitoare”, spune Liliana Buşoiu (foto), lider al departamentului Transaction Diligence, EY România.
Bertrand Gregori, Secretar General Romania Hypermarche: „Mulţumim echipei EY România pentru profesionalismul, dedicarea şi promptitudinea lor în această tranzacţie – implicarea lor a facilitat acordul părţilor şi semnarea cu succes a celor două acorduri de vânzare-cumpărare”.
Echipa financiară şi fiscală care a acordat consultanţă din partea EY a fost coordonată de Liliana Buşoiu şi Alexandra Brînzan pentru asistenţă financiară şi de Ana Cristian, Georgiana Iancu şi Georgiana Constantin pentru asistenţă fiscală.
42% dintre respondenți au declarat că doresc să inițieze noi proiecte în domeniul logisticii și lanțurilor de aprovizionare în România în următorul an
Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) vor fi atrase de regiunea de Vest
Toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici
România a rămas o destinație preferată pentru investitori, în Europa de Est, după doi ani de pandemie și având în vedere situația din Ucraina. România s-a clasat pe locul al 16-lea (4%) din 32 de țări în clasamentul țărilor cele mai atractive pentru investiții în 2022, depășind țări precum Ungaria (2%) şi Republica Cehă (2%) și se află aproape de Polonia, al cărei procentaj este de 6%.
În 2022, 56% dintre companiile străine intenționează să înființeze sau să își extindă operațiunile din România, ceea ce plasează această țară pe locul al patrulea, la egalitate cu Franța și în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) și Regatului Unit (58%). Totodată, România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%.
Cu toate acestea, România ar trebui să își concentreze atenția asupra perspectivelor pe termen lung, în următorii trei ani, având în vedere prognozele, care arată că atractivitatea va scădea de la 41% în 2021 la 34% în 2022.
Totuși, actuala situație ar putea da naștere unui paradox, deoarece România are multe oportunități în viitor. Una dintre ele este relocarea companiilor din Ucraina. România este într-o poziție privilegiată la nivel european în ceea ce privește planurile liderilor executivi de a își reloca serviciile de asistență pentru întreprinderi și funcțiile de lanțuri de aprovizionare în Europa (operațiuni de „reshoring” și „nearshoring”) pentru a reduce la minimum impactul viitoarelor perturbări.
„Cu o criză aflată pe final – pandemia – și o alta în plină desfășurare – războiul din Ucraina –, economia noastră este din nou pusă la încercare, însă ne aflăm şi în faţa unei oportunități: sprijinirea cât mai multor companii provenind din zonele afectate care ar putea căuta să își mute activitatea peste granițe și să aleagă țara noastră ca posibilă destinație. Totodată, pachetele de asistență europene destinate statelor membre vor ajuta România să își asigure necesarul pentru crearea unui mediu stabil, care ar trebui să atragă și mai mulți investitori străini”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Regiunea vestică a României vizează primul loc
La nivel european, Bucureștiul se poziționează pe locul al 25-lea din 44 de orașe, depășind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar și importante orașe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia.
În 2021, București a fost în mod clar cel mai vizat oraș din România pentru ISD, conducând clasamentul cu 38,9%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investițiile străine directe, singurii reprezentanți fiind județele Arad și Timiș.
Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest și București poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul județ din această zonă fiind Sălaj, cu 9% din investiții, urmat de Arad, Timiș și Bihor, toate cu câte 5%.
Muntenia se situează pe locul al treilea, Argeș și Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investițiile totale. Pe de altă parte, zona nord-estică a României este reprezentată de județul Neamț (1,8%) și județul Suceava (1,8%).
În partea de sud a României, singurul județ care va atrage investiții, potrivit respondenților, este Teleorman, cu 1,8% din total.
Diferit de anul trecut este faptul că județe precum Sibiu, Brașov sau Ilfov nu reprezintă destinații pentru investiții în opinia investitorilor.
Lanțurile de aprovizionare și logistica, preferate de investitori pentru al doilea an consecutiv
Pandemia a afectat operațiunile de lanțuri de aprovizionare și logistică la nivelul întregului continent european, determinând companiile să dorească relocarea activităților mai aproape de piețele de origine și de clienții locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 s-au înregistrat 655 de proiecte în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depășit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire și o reorganizare globală a lanțurilor de aprovizionare.
Conform predicțiilor din ediția 2021, România devine un centru al operațiunilor de logistică și producție tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivității sale în materie de costuri și a ofertei de forță de muncă, evenimentele din Ucraina acționând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinație pentru investiții în 2022 în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și logistică.
Diferența majoră față de anul trecut rezidă în creșterea popularității serviciilor de asistență pentru întreprinderi, care au depășit producția. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al șaptelea în 2021, pe locul al patrulea în 2022.
IMM-urile și politicile de mediu ar trebui să reprezinte prioritățile României
În 2021, investitorii considerau că principalele trei priorități cărora România trebuie să le acorde atenție sunt: sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului și creșterea calității și a valorii adăugate a produselor.
În 2022, principalele două priorități au rămas aceleași, subliniind un mesaj puternic către sectoarele public și privat din România și anume că IMM-urile și mediul trebuie să rămână temele cele mai importante. Totuși, în 2022, a treia poziție este ocupată de inovație și sectorul tehnologiilor avansate. Această temă a urcat opt poziții comparativ cu anul trecut.
La nivel european, studiul a relevat că percepția și perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai puțin optimiste decât cele ale conducătorilor de companii multinaționale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat că planurile lor de investiții s-au extins datorită pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari.
Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intenționează să investească în Europa în anul următor sau în următorii trei ani, iar 58% consideră că atractivitatea Europei va crește în același interval. Totodată, 83% dintre companiile mari plănuiesc să investească în Europa.
Pentru IMM-uri este important să beneficieze de sprijinul autorităților. De exemplu, toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.
Sustenabilitatea, un sector primordial pentru România
Încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului a fost selectată pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra căruia România ar trebui să își canalizeze eforturile în viitor pentru a rămâne competitivă în rândul economiilor globale. Totuși, atunci când au fost întrebați cum poate România să rămână atractivă din punctul de vedere al sustenabilității, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat că este nevoie de reglementări pentru a susține practici comerciale durabile (de exemplu, obligații de reciclare, reglementarea protecției biodiversității, standarde pentru clădiri ecologice). 45% dintre aceștia au fost de părere că România trebuie să își îmbunătățească potențialul de decarbonare a lanțurilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile).
Aproape același procentaj de respondenți (43%) au declarat că este important să se majoreze numărul de surse regenerabile în producția de electricitate, iar 42% au menționat că România ar trebui să asigure existența abilităților și competențelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate.
Bitcoin a reușit să revină deasupra pragului psihologic de 20.000 USD.
Între timp, iunie 2022 a adus cea mai amplă ieșire lunară de unități de Bitcoin de pe burse din istorie.
Bitcoin și Ethereum s-au tranzacționat ambele sub maximul istoric din cadrul ciclului anterior de creștere, ceea ce reprezintă o premieră în istorie.
Piața monedelor digitale se confruntă cu o criză severă de lichiditate, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Aurul și Bitcoin sunt soluții opuse când încrederea în monedele tradiționale scade.
Dacă vor continua performanțele slabe din partea acțiunilor tehnologice și se va menține o apreciere a aurului, Bitcoin și restul activelor digitale ar putea avea de suferit, , se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.
Piața activelor digitale continuă să întâmpine dificultăți în a atrage noi investitori, chiar dacă în ultimele zile cea mai cunoscută monedă, Bitcoin, a înregistrat o redresare.
În ultimele 24 de ore, capitalizarea globală a pieței a crescut ușor, la 915 miliarde USD, avansând cu 0,61%.
Bitcoin a reușit să revină deasupra pragului psihologic de 20.000 USD, ceea ce reprezintă o victorie importantă pentru cumpărători, cel puțin pentru moment, întrucât arată că nu sunt dispuși să renunțe cu ușurință la acest nivel.
Bitcoin traversează o perioadă de consolidare de aproape 3 săptămâni, oscilând între 18.000 USD și 22.000 USD.
Între timp, iunie 2022 a adus cea mai amplă ieșire lunară de unități de Bitcoin de pe burse din istorie.
Datele Onchain au indicat că peste 150.000 de BTC au părăsit schimburile centralizate în ultima lună. Acest fapt ne indică două lucruri.
În primul rând, sugerează o deteriorare a încrederii investitorilor în bursele de criptomonede, chiar și în cele importante, după măsurile luate în ultima perioadă.
Printre acestea s-au numărat suspendarea retragerilor și chiar inițierea procesului de faliment, ceea ce pune în pericol deținerile investitorilor.
În al doilea rând, ar putea sugera că investitorii încep să aibă o abordare pe termen mai lung, preferând să își păstreze monedele în portofelele personale.
O posibilă explicație ar putea fi așteptările legate de o perioadă extinsă de recuperare, scoțând din discuție o revenire rapidă a pieței monedelor virtuale.
Mai multe firme, inclusiv Celsius, Babel Finance și Vauld au luat măsuri drastice.
Marți, Vauld a primit o ofertă de preluare de la Nexo, o firmă rivală, după ce a anunțat suspendarea serviciilor.
Piața monedelor virtuale se confruntă cu o criză severă de lichiditate, deoarece platformele întâmpină dificultăți în a face față unui val de retrageri, pe fondul unei scăderi puternice a prețurilor monedelor digitale.
Fluxul de știri negative din spațiul activelor digitale a fost mai lent în ultimele zile.
Cu toate acestea, industria continuă să fie caracterizată de „un nor” de neîncredere și teamă.
Acest scenariu este susținut și de indicatorul de „Teamă și Lăcomie”, care, în prezent, indică o valoare de 18 puncte, ceea ce sugerează frică extremă.
În acest context, companiile încearcă să găsească diferite metode de a atrage capital.
Un exemplu este bursa de active digitale Bitstamp, care intenționează să perceapă o taxă lunară de inactivitate pentru anumiți utilizatori, deoarece scăderea pieței afectează volumul de tranzacționare din industrie.
Astfel, începând de la 1 august, anumitor conturi inactive le va fi percepută o taxă de inactivitate de 10 EUR pe lună. Utilizatorii din SUA nu vor fi supuși taxelor.
Bursele de active digitale au căutat modalități de a-și reduce dependența de veniturile din tranzacționare, care tind să scadă în timpul recesiunilor prelungite ale pieței.
Coinbase, cel mai mare schimb de monede digitale din SUA, a avertizat că volumul tranzacțiilor în al doilea trimestru va fi mai mic decât în primele trei luni ale anului.
FTX US s-a extins recent în activitatea de tranzacționare cu acțiuni, o modalitate de a diversifica sursele de venituri, captând în același timp un grup mai larg de investitori de retail.
Conform unor indicatori, piața de scădere a activelor digitale din 2022 a fost cea mai dură de până acum, majoritatea investitorilor în Bitcoin aflându-se în pierdere și continuând să vândă în pierdere.
Ca răspuns la scăderea rapidă a prețurilor jetoanelor, unii investitori s-au orientat către active de refugiu, unii au ieșit complet de pe piață, iar alții s-au îndreptat în mod surprinzător către piața instrumentelor derivate cu suport pe active digitale.
Primul și cel mai evident indiciu al unei piețe de scădere este momentul în care prețul spot al Bitcoin scade sub media mobilă de 200 de zile și într-un scenariu și mai extrem, când scade sub media mobilă de 200 de săptămâni.
Glassnode a spus că situațiile în care prețurile spot evoluează sub prețul realizat (prețul mediu de achiziție a monedelor Bitcoin din circulație) sunt neobișnuite, menționând că aceasta este doar a treia oară când se întâmplă acest lucru, în ultimii șase ani, și a cincea oară de la crearea Bitcoin din 2009.
Confirmarea severității condițiilor actuale de piață este adusă de prețul spot care scade sub prețul realizat, ceea ce a forțat comercianții să vândă din ce în ce mai multe monede în pierdere.
Glassnode a remarcat că un astfel de efect de cascadă este „tipic piețelor de scădere și a perioadelor de capitulare a pieței”.
Luând în considerare toate aspectele negative, Glassnode evaluează că piața se află în mijlocul unui eveniment de capitulare.
Cointelegraph a susținut această prezumție, subliniind că minerii (cei care se ocupă cu crearea de noi monede) au început să vândă din monedele deținute, ceea ce este un alt indicator că a avut loc capitularea.
În plus, Bitcoin și Ethereum s-au tranzacționat ambele sub maximul istoric din cadrul ciclului anterior de creștere, ceea ce reprezintă o premieră în istorie.
Un factor important în evoluția prețului Bitcoin îl reprezintă investițiile în tehnologie.
Aceleași forțe care conduc profiturile în firmele de tehnologie, în general, conduc și la succesul activelor digitale.
Proiectele de pe piața monedelor digitale sunt cu siguranță mai riscante decât majoritatea acțiunilor de tehnologie și oferă o capitalizare mai redusă, ceea ce le poate face mai volatile, fiind mai ușor de influențat.
De asemenea, Bitcoin este corelat cu prețul aurului.
Se presupune adesea că nivelul de corelație ar trebui să fie pozitiv, deoarece atât aurul, cât și Bitcoin pot fi folosite pentru a stoca valoare împotriva inflației.
În realitate, însă, există o corelație negativă puternică atunci când intră în ecuație alți factori.
Aurul și Bitcoin sunt soluții opuse când încrederea în monedele tradiționale scade.
Aurul este o variantă simplă și care a primit votul de încredere al timpului, beneficiind de mii de ani de istorie.
Pe de altă parte, Bitcoin este mai complex și abstract, propunând o „experiență” de doar 14 ani de volatilitate extremă.
În viitor, presupunând că se mențin relațiile din prezent în raport cu restul piețelor, Bitcoin ar putea părea atractiv, în cazul în care se conturează o revenire în sectorul de tehnologie și prețuri stabile sau în scădere ale aurului.
În caz contrar, dacă performanțele slabe din partea acțiunilor tehnologice par a fi scenariul de bază și se menține o apreciere a aurului, Bitcoin și restul activelor digitale ar putea avea de suferit.
Conform unei analize a economistului șef al Coinbase, activele digitale prezintă astăzi un profil de risc similar cu mărfurile precum petrolul și gazele, dar și companiile tehnologice și farmaceutice.
Această dinamică contrazice presupunerile că activele digitale reprezintă o metodă de hedging a piețelor tradiționale.
În plus, acesta a afirmat că gradul de „corelație dintre prețurile acțiunilor și activele digitale a crescut semnificativ”, de la pandemia din 2020.
„În timp ce în primul deceniu al existenței sale, randamentele Bitcoin au fost în medie necorelate cu performanța pieței de valori tradiționale, relația a crescut rapid de la începutul pandemiei.”
Asemenea perioade agitate reprezintă momente în care băncile centrale sunt forțate să ia sau cel puțin să anunțe măsuri menite să liniștească populația.
Astfel, Banca Angliei a avertizat că recentele crize de pe piața activelor digitale, care au dus la scăderea capitalizării de piață a activelor digitale cu peste 2.000 de miliarde de USD , evidențiază necesitatea unor reglementări financiare mai stricte.
Banca centrală a Marii Britanii a spus că prăbușirile au scos la iveală vulnerabilitățile de pe piețele activelor digitale, care amintesc de crizele anterioare ce au dus la tulburări financiare.
Numărul de joburi dedicate persoanelor din județul Dolj este în prezent de trei ori mai mare decât la începutul anului 2022, arată datele platformei de recrutare BestJobs. Astfel, în ultimele 30 zile au fost publicate peste 3.200 de locuri de muncă, 97% din totalul ofertelor active se adresează candidaților din Craiova.
De la începutul anului, numărul de joburi disponibile pentru craioveni s-a menținut relativ constant până în luna mai, când ofertele au început să se înmulțească. Cele mai multe oferte disponibile pe BestJobs pentru locuitorii județului Dolj sunt în domeniul medical (aproape 350 de poziții). De asemenea, 10% dintre joburile active sunt în Vânzări, în timp ce aproape 4% sunt în Management. În plus, oportunitățile din domeniul IT, Financiar/Contabilitate, Construcții, Inginerie, Logistică, HoReCa, Educație, precum și cele din Resurse Umane completează topul.
Cele mai bine plătite poziții sunt în IT, Imobiliare și Inginerie
Printre cele mai bine plătite poziții disponibile în Dolj se numără rolul de Programator PHP, cu 1.000 – 2.000 euro pe lună, în medie, Inginer mecanic/Inginer electric, cu o ofertă salarială medie care pornește de la 1.000 de euro și poate ajunge până la 1.400 de euro pe lună și Agent imobiliar, care poate accesa un salariu mediu de 900-1.500 euro pe lună.
Companiile mai recrutează doljeni pentru poziții precum Specialist Marketing, cu un salariu mediu lunar de 600 – 800 euro, și Agent vânzări, cu un câștig mediu lunar de 450 – 800 euro. Un Lucrător comercial poate câștiga în județul Dolj un salariu net lunar de 400 – 600 euro.
Unde se pot angaja craiovenii
Enel, OMV, Catena, Drogerie Markt, Generali alcătuiesc topul companiilor mari care fac recrutări în județul Dolj. Există un număr semnificativ de oferte de joburi și din partea companiilor locale, precum Ford Romania, NITELA IMPEX (logistică și distribuție), SILSMA SERV (import și distribuție de produse alimentare) și Blue Office Trading, care se ocupă de birotică și papetărie.
Potrivit datelor din platforma BestJobs, joburile către care se îndreaptă un număr mare de candidați sunt în Craiova, unde s-au înregistrat peste 27.200 de aplicări în ultimele 30 de zile, fiind urmat de municipiul Băilești, cu puțin peste 2.600 de aplicări.
Domeniul Vânzări se află pe prima poziție în topul domeniilor de interes pentru candidați, cu aproape 16.300 de aplicări, urmat de Management, cu 3.093 aplicări, Financiar/Contabilitate, cu 3.030 aplicări, Producție/Logistică cu 1.256 aplicări și Inginerie, cu 885 aplicări.
76% dintre ofertele de muncă active pe platformă implică activitate de la distanță și sunt în domenii precum Inginerie, IT, Management, Vânzări, Financiar/Contabilitate. Oferta de astfel de joburi este susținută de interesul crescut al angajaților, care aplică într-o măsură mai mare la poziții care promovează flexibilitatea.
Fenomenul sărăciei energetice în România s-a acutizat în contextul pandemiei, după cum arată mai mulți indicatori utilizați pentru măsurarea acestui fenomen. Astfel, trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creștere față de anul precedent (27,4%). Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă”, reducându-și mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior, conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). În contextul suprapunerii crizei energetice peste cea pandemică, este de așteptat ca aceste procente să crească, de aceea e nevoie de măsuri nu doar pentru atenuarea efectelor, prin ajutoare sociale, ci care să contribuie, pe termen mediu și lung, la tratarea cauzelor, atrag atenția experții ORSE.
Analiza privind evoluția sărăciei energetice a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). În absența unor date pentru 2021 sau 2022, încă nu poate fi estimat impactul pe care îl au creșterile prețurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare și compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat încă impactul războiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales în sezonul rece 2022-2023, subliniază ORSE.
„Datele statistice ne arată clar că tot mai mulți dintre concetățeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu își permit să mențină temperaturi confortabile în locuințe, ori sunt nevoiți să renunțe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-și plăti facturile la energie.Cred că fiecare dintre noi cunoaște probabil pe cineva care se confruntă cu această situație nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noștri. Cu toții suntem parte din aceeași societate, așa că acești consumatori trebuie sprijiniți prin politici țintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităților, un drept care ține de demnitatea umană până la urmă”, a declarat Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul ORSE.
Rădăcinile sărăciei energetice se află în principal în veniturile mici și eficiența energetică slabă a clădirilor, dar și în lipsa accesului diversificat la resurse accesibile (în special în mediul rural, puternic dependent de lemn), așadar îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul gospodăriilor și utilizarea sporită a energiei regenerabile prin instrumente țintite sunt principalele măsuri care pot contribui, pe termen mediu și lung, la atenuarea sărăciei energetice în România. Experții ORSE arată care sunt principalele dimensiuni și provocări asociate sărăciei energetice, specifice contextului românesc și în jurul cărora ar trebui dezvoltate politicile publice:
1. Este nevoie de renovarea clădirilor atât în mediul urban, cât și în cel rural
Sărăcia energetică are cauze și manifestări diferite în mediul urban față de cel rural, iar aceste particularități trebuie avute în vedere în contextul programelor de reabilitare termică.
Cele mai multe locuințe din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite în perioada comunistă și ineficiente energetic. Chiar dacă locuințele din mediul urban sunt conectate cu precădere la rețeaua națională de gaz, iar încălzirea se realizează fie în sistem centralizat (în special în orașele mari), fie prin boilere pe gaz individuale, caracteristicile tehnice ale locuințelor multifamiliale (vechime, tip de material de construcție folosit, tip de ferestre sau alte izolații) pot exacerba vulnerabilitățile gospodăriilor, printr-un consum ridicat de energie și/sau printr-un mediu de trai nesănătos (mucegai, infiltrații, etc).
Politicile de decarbonare a sistemelor de încălzire ar trebui să aibă în vedere țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – tranziție justă, decarbonarea SACET-urilor și decarbonarea încălzirii locuințelor individuale.
Totodată, programele de reabilitare energetică a clădirilor și facilitare a accesului la resurse diversificate, accesibile și curate trebuie să vizeze și mediul rural, unde locuințele au un grad de renovare termică și mai redus față de cele din mediul urban (3% în mediul rural, față de 8% în mediul urban). Până acum, factorii politici au acordat prea puțină atenție zonelor rurale și celor suburbane, programele de investiții pentru eficiența energetică în locuințe vizând în special gospodăriile urbane.
Chiar dacă în PNRR există o componentă importantă de renovare termică a clădirilor rezidențiale, fondurile sunt destinate în special programelor de reabilitare a clădirilor multifamiliale din mediul urban. Mai ales în contextul crizei energetice pe care o traversăm, este necesară identificarea unor strategii pliate pe provocările din mediul rural, care, din cauza oportunităților economice reduse, a locuințelor ineficiente și a accesului diminuat la resurse energetice diversificate, este cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România.
În mediul rural, 80% dintre gospodării folosesc lemn pentru încălzire și nu au acces la alte surse sau forme de încălzire. Locuințele din mediul rural sunt construite cu precădere din materiale naturale (lemn, chirpici – 20% – și mai rar cărămidă). Deși astfel de gospodării ar putea fi vizate de măsuri de termoizolare cu produse derivate din cânepă sau lână de oaie, nu există în acest moment vreo intenție de a implementa astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile financiar de către gospodăriile cu venituri mici și medii.
În plus, tratarea sărăciei energetice nu reprezintă un obiectiv clar formulat în niciun program guvernamental de reabilitare termică.
2. Înființarea de ghișee unice la nivelul administrațiilor locale
Capacitatea inegală a administrațiilor locale de a răspunde nevoilor gospodăriilor vulnerabile se reflectă și prin măsurile adoptate neuniform și necoordonat în adresarea sărăciei energetice.
Pe lângă creșterea capacității instituționale de a mapa fenomenul sărăciei energetice, este nevoie de programe de sprijin care să ajute administrațiile mici să acceseze fonduri specifice pentru a reduce acest fenomen (reabilitare termică a clădirilor, alte măsuri de eficientizare, investiții în energie verde etc.).
Pe lângă aceste măsuri, o soluție aflată la îndemâna administrațiilor locale ar putea fi și înființarea de „one-stop-shops” sau “ghișee unice”, care să ofere servicii integrate și accesibile pentru gospodăriile vulnerabile.
3. Ce (nu) ne spun datele existente despre sărăcia energetică în România?
Datele colectate de către INS prin anchete precum ABF sau prin Recensământ joacă un rol important în a crea o perspectivă asupra sărăciei energetice, însă pentru designul de politici publice este nevoie de indicatori agregați care să surprindă și situația clădirilor, numărul și specificul așezărilor informale, particularitățile mediului rural/urban etc.
Experții ORSE atrag atenția că două probleme suplimentare îngreunează măsurarea și interpretarea sărăciei energetice din perspectiva datelor: capacitatea administrativă redusă și lipsa de cooperare a celor care dețin date relevante. Așadar, este nevoie de instrumente mai bune de identificare a sărăciei energetice, prin accesul la date și instrumente instituționale cât mai aproape de cetățean.
Ca o soluție, sursele financiare provenite din PNRR pot fi orientate către pregătirea unei infrastructuri de culegere de date pe termen lung, dincolo de termenele prevăzute în PNRR, prin elaborarea unor metodologii de culegere a datelor și prin crearea de competențe la nivelul primăriilor și consiliilor județene, în colaborare cu direcțiile județene din cadrul INS.
În concluzie, în România modalitatea cea mai importantă de abordare a sărăciei energetice este alcătuită din măsuri sociale (ajutoarele de încălzire), dar sărăcia energetică nu este o temă care se pretează la o singură perspectivă de analiză, nici la un singur tip de tratament. Atât în situații de criză, cât și în cele „normale”, aceste măsuri nu sunt suficiente și nu rezolvă nici cauzele, nici simptomele fenomenului. Este important să integrăm tema sărăciei energetice ca pe o temă transversală în politici, care să implice toți actorii relevanți.
Platforma online eduKiwi anunță lansarea proiectului eduKiwi School, caracterizat ca „aplicație în care va investi 1 milion de euro cu scopul să fie utilizată de 300.000 de elevi din România. eduKiwi School va avea o aplicație care va folosi cele mai noi tehnologii și principii educaționale adaptate tendințelor internaționale. Aplicația include acces la cursuri, care însumate vor avea peste 2.000 de ore de conținut video, înregistrate împreună cu cei mai buni profesori din țară.
Cursurile vor cuprinde aproape toată materia din programa claselor V-XII. Elevii înscriși pe platforma eduKiwi School vor avea acces la cursuri de dezvoltare personală, educație financiară și de educație sexuală. Pe lângă lecțiile și cursurile din platformă, elevii pot găsi teme, teste interactive, meditații și o comunitate de specialiști. Co-fondatorii eduKiwi School sunt Doru Pelivan și Mihai Pegulescu”.
Doru Pelivan (foto), co-fondator al eduKiwi School: „Dintr-un motiv sau altul, deseori elevilor nu le place de profesorul care le predă respectivul subiect. Este și normal. Nu suntem făcuți să rezonăm cu toate persoanele, iar sistemul actual de învățământ nu are un proces prin care să le atribuie profesorul adecvat. De aici apar numeroase probleme în procesul educațional și în dezvoltarea elevilor.”
În proporție de 63,4%, profesorii subiecți ai unui studiu realizat de eduKiwi se declară deschiși să le predea online elevilor. La realizarea studiului au participat 1.531 de părinți, 541 de profesori și 467 de elevi. Din perspectiva elevilor chestionați, disciplinele de învățământ care nu le plac cel mai mult, cauza fiind modul de predare, sunt fizica (47,8%), chimia (43,4%), matematica (34,3%), istoria (23,2%).
