Compania R Systems, lider global în servicii de tehnologie și transformare digitală, anunță că „dorește să angajeze peste 50 de specialiști IT în România, până la finalul acestui an. Planurile de recrutare vizează atragerea de experți în inginerie și arhitectură software în domenii precum cloud, automatizare, DevOps, telecom, RPA, AI/ML.

Cifra de afaceri a R Systems în Europa a urcat la 21,9 milioane de euro, anul trecut (2021), fiind mai mare cu 27% față de 2020, respectiv cu 50% față de 2019. La nivel global, R Systems Group a încheiat prima jumătate a acestui an cu venituri de 94,4 milioane USD, în creștere anuală de 38%, având un număr de 4.267 de angajați, la finele lunii iunie 2022.

Compania a ajuns la peste 250 de angajați în România, după o creștere substanțială a echipei, cu 57% de la finalul anului 2018 până în prezent, pe fondul dezvoltării business-ului. 

Cererea de servicii IT (cloud transformation, automation, product engineering, big data & analytics) s-a aflat pe un trend ascendent încă dinainte de pandemie și s-a accelerat în ultimii doi ani. Numai în privința cererii pentru servicii de cloud computing, piața globală va crește de la 410,9 miliarde USD (2021) la 494,7 miliarde USD (2022), respectiv până la 599,8 miliarde USD (2023), potrivit estimărilor Gartner, companie globală de cercetare și consultanță IT.

Pentru a-și continua creșterea, R Systems își extinde echipa în România, prin campania de recrutare Code from Anywhere, având planuri de a face angajări atât în cele trei orașe unde are sedii fizice, București, Galați și Craiova, cât și în întreaga țară, oferind candidaților flexibilitate sporită și oportunitatea de lucru în regim fully remote. Printre rolurile deschise se află poziții de ingineri Java, DevOps, cloud, testare, telecom, etc.” 

Raluca Rusu, CEO, R Systems în Europa: „În cadrul R Systems, munca la distanță era o realitate și înainte de pandemie, noi oferind deja angajaților noștri posibilitatea de a lucra remote. Astfel, acest stil de lucru nu a fost resimțit ca un factor perturbator ci ne-a ajutat să devenim mai eficienți, menținând, în același timp, nivelul de calitate a serviciilor. În perioada următoare, pentru a susține creșterea constantă a business-ului ne concentrăm pe extinderea echipei printr-un proces de recrutare derulat la nivel național, nu numai în orașele unde avem sedii fizice. Ne păstrăm flexibilitatea și ținem cont de preferințele colegilor noștri legat de lucrul remote, astfel că le oferim profesioniștilor IT din toată țara posibilitatea de a ni se alătura de la distanță și de a se bucura, totodată, de pachete de beneficii atractive și o diversitate mare de proiecte și oportunități de dezvoltare.” 

Bogdan Tudan, Chief Operating Officer, R Systems în Europa: „Chestionarele interne pe care le desfășurăm în organizație în fiecare an au arătat un nivel crescut de implicare a angajaților, respectiv o rată de engagement de 89% în 2021. De asemenea, chestionarele au revelat că cele mai apreciate aspecte ale jobului în cadrul R Systems în România sunt flexibilitatea în muncă, calitatea relațiilor de serviciu atât la nivel de echipă, cât și în ceea privește implicarea managerilor, programele de pregătire pentru dezvoltarea competențelor profesionale și personale, nivelul salarial, diversitatea şi complexitatea proiectelor, precum și posibilitatea de dezvoltare a carierei.” 

În 2021, R Systems s-a situat între primele 20 de companii din România în clasamentul Top 100 cei mai buni angajatori, organizat de platforma undelucram.ro. 

R Systems se recomandă ca „furnizor global de servicii de tehnologie și analiză. Oferim clienților noștri suport pentru lansarea rapidă a serviciilor lor pe piață, pentru depășirea barierelor digitale și crearea de valoare, prin intermediul ofertei noastre de servicii specializate și al abordării consultative de business. Vorbim fluent limbajul de business, dar și limbajul tehnic. Cu alte cuvinte, vorbim digital. Obiectivul nostru: accelerarea leadershipului digital al clienților noștri.

Având sediul central în EI Dorado Hills, California, R Systems activează în 16 centre de livrare din întreaga lume și 25 de birouri regionale, cu o echipă de peste 4.000 de angajați, deservind peste 1.000 de clienți din întreaga lume. 

În Europa, compania are peste 400 de angajați și birouri în România, Polonia, Republica Moldova, Elveția și Regatul Unit, furnizând servicii de transformare digitală pentru companii din telecomunicații, media digitale, banking, servicii de sănătate, transport și logistică”.

Astăzi, 28 septembrie, Comisia Europeană invită statele membre să își modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa

 Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalitățile prin care statele membre își pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra.

Venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă. Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă. Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acționează ca o rampă de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor în materie de incluziune și de ocupare a forței de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile.

Venitul minim și plasele de siguranță socială trebuie să includă suficiente stimulente și măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceștia să se reintegreze pe piața forței de muncă. Scopul lor ar trebui așadar să fie și acela de a contribui la valorificarea deplină a potențialului tranziției verzi și al tranziției digitale, prin susținerea tranzițiilor de pe piața forței de muncă și a participării active a persoanelor defavorizate.

Avantajele sociale și economice ale plaselor de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcționate în mod specific către grupurile vulnerabile.

Propunerea va contribui la atingerea obiectivelor sociale ale UE pentru 2030 legate de reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune cu cel puțin 15 milioane, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Totodată, ea va ajuta statele membre să atingă obiectivul ca cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Sistemele de protecție socială contribuie la reducerea inegalităților și a diferențelor sociale. Ele asigură o viață demnă pentru cei care nu pot munci, iar pe cei care pot îi încurajează să revină în câmpul muncii. Într-o perioadă în care mulți oameni au dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi, va fi important ca, în această toamnă, statele membre să își modernizeze plasele de siguranță socială, prin adoptarea unei abordări bazate pe incluziune activă, pentru a veni în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acesta este modul în care putem combate sărăcia și excluziunea socială și ajuta un număr mai mare de persoane să își găsească un loc de muncă în această perioadă dificilă.”

Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat: „În prezent, în UE, cel puțin una din cinci persoane este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială. Sistemele de venit minim există în toate statele membre, însă din analiza efectuată rezultă că ele nu sunt întotdeauna adecvate, nu includ toate persoanele aflate în dificultate sau nu le motivează să se întoarcă pe piața forței de muncă. În contextul creșterii costurilor de trai și al incertitudinii, trebuie să ne asigurăm că plasele noastre de siguranță sunt la înălțimea acestei provocări. Trebuie să acordăm o atenție deosebită reintegrării tinerilor pe piața forței de muncă inclusiv prin sprijin pentru venit, astfel încât aceștia să nu fie blocați într-un cerc vicios al excluziunii.”

Plase de siguranță socială bine concepute pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate

Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ.

Propunerea de recomandare a Consiliului prezentată astăzi oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

Statelor membre li se recomandă:

• Să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit:

• Să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă.
• În paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
• Să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit.
• Să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim:

• Criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei.
• Procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles.
• Decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei.
• Sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea.
• Să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii:

• Măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri.
• Sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat.  
• Ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor.
• Să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare:

• Beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea.
•  În plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia.
• Să promoveze sprijinul individualizat:

• Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor.
• Pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv.
• Să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Evaluări de impact îmbunătățite pentru politici echitabile

Tot astăzi, Comisia prezintă o comunicare referitoare la o mai bună evaluare a impactului distributiv al reformelor statelor membre. Aceasta oferă orientări pentru o mai bună direcționare a politicilor într-un mod transparent, astfel încât să contribuie la combaterea inegalităților existente și să țină seama de impactul asupra diferitelor zone geografice și grupuri de populație, cum ar fi femeile, copiii și gospodăriile cu venituri mici. Comunicarea cuprinde orientări privind domeniile de politică, instrumentele, indicatorii, calendarul, datele și diseminarea evaluării. Orientările prezentate astăzi sunt relevante pentru statele membre inclusiv în ceea ce privește elaborarea sistemelor de venit minim.

Etapele următoare

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă va fi discutată de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu. După adoptare, statele membre trebuie să raporteze Comisiei o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare. De asemenea, Comisia va monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări în contextul semestrului european. Instrumentul propus – o recomandare a Consiliului – oferă statelor membre o marjă de manevră suficientă pentru a stabili cea mai bună modalitate de realizare a obiectivelor acestei inițiative, ținând seama de circumstanțele lor specifice.

În 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane – 94,5 milioane de oameni în total – era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Plasele de siguranță socială joacă un rol esențial în sprijinirea acestor persoane pentru a (re)intra pe piața forței de muncă, dacă sunt în măsură să lucreze. Cu toate acestea, sunt necesare sisteme de protecție socială mai eficace, în condițiile în care aproximativ 20 % dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin pentru venit și se estimează că aproximativ 30 % până la 50 % din populația eligibilă nu recurge la sprijin pentru venitul minim. 

Pilonul european al drepturilor sociale include principiul 14 privind dreptul la un venit minim adecvat. Pentru a promova incluziunea socială și ocuparea forței de muncă și pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă, Comisia a prezentat numeroase inițiative suplimentare, care completează propunerea de astăzi. Printre ele se numără: propunerea de directivă privind salariile minime adecvate, care are scopul de a garanta că munca asigură un trai decent, Garanția europeană pentru copii, al cărei obiectiv este să le ofere copiilor acces gratuit și efectiv la servicii esențiale, și Strategia europeană privind serviciile de îngrijire concepută pentru îmbunătățirea situației femeilor, în mod special, și a persoanelor din sectorul serviciilor de îngrijire. Recomandarea Comisiei referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă (EASE) oferă orientări privind politicile active în domeniul pieței forței de muncă, inclusiv în legătură cu perfecționarea și recalificarea. Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică stabilește orientări specifice pentru punerea în aplicare a politicilor pentru o tranziție echitabilă, acordând o atenție deosebită gospodăriilor vulnerabile. În cele din urmă, propunerea Comisiei de regulament privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie vizează gestionarea creșterilor dramatice ale prețurilor la energie prin reducerea consumului și împărțirea profiturilor excepționale ale producătorilor de energie cu cei care au cea mai mare nevoie de ajutor.

„Energie pentru viață” este un proiect despre oameni și cu oameni. Este un proiect despre oameni care nu au avut curent electric în casele lor nici măcar o zi, deși  au ajuns la vârste înaintate și cu oameni care au făcut ca lucrurile sa se întâmple și ca lumina electrică sa ajungă în aceste case, fie ca sunt ei sponsori, susținători sau voluntari în cauza noastră. 

Ajunși la finalul celei de-a treia ediții a proiectului „Energie pentru Viață” suntem recunoscători tuturor celor care au făcut posibil ca diferența dintre întuneric și lumină atunci când afară se înnoptează, sa o facă o simplă apăsare a unui întrerupător în cinci gospodării izolate din Munții Vrancei, în comunele Năruja și Vintileasca.

„Am fost întrebat ce sens au toate eforturile pe care le depunem pentru a aduce curent electric în aceste gospodării, de vreme ce locuitorii lor sunt oameni bătrâni care nu mai au toată viața înainte. Am răspuns că viața este cel mai prețios lucru pe care îl are cineva și că fiecare om trebuie sa trăiască în condiții cel puțin decente indiferent dacă o face ani buni sau o singură zi din viață sa. Cu atât mai mult cu cât viața lor a devenit mai grea din cauza vârstei înaintate, acest proiect le va face traiul mai ușor” – Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă.

Fiecare locuitor din gospodăriile beneficiare ale proiectului are o poveste de viață impresionantă. Sunt oameni extrem de muncitori, cu case și grădini simple și foarte îngrijite. Trăiesc într-un peisaj de poveste, greu de descris în cuvinte și totuși nu știe nimeni de existența lor. Sunt izolați de semenii lor, locuiesc în case aflate pe munte unde nu există căi de acces. S-au născut în aceste locuri și tot aici și-au întemeiat familii. De la începutul verii când am demarat proiectul „Energie pentru Viață” – Munții Vrancei și până în septembrie când panourile fotovoltaice au fost instalate pe aceste case, doi dintre locuitorii acestor gospodării au părăsit această lume, fără vadă lumina electrică în casele lor.

Prima casa beneficiara a proiectului este locuită de un tată în vârstă de 63 de ani. Ne povestește cu emoție în glas cum a crescut cei 10 copii ai săi în această casă și cum au plecat pe rând muncească în străinătate, în căutarea unei vieți mai bune. Mezinul a părăsit casa părintească în această vară, iar tatăl a rămas singur să trăiască mai departe în căsuța lor modestă, dar foarte îngrijită. Doi bătrâni ne așteptau în cea de-a doua casă, umăr lângă umăr așa cum și-au petrecut întreaga viață. Nu sperau sa apuce ziua în care sa aprindă lumina în casa lor. O femeie văduvă, mama a 6 copii își duc viața în casa lor. Voluntarii noștri au fost foarte impresionați de casa lor îngrijită și de grădina de legume care le asigură traiul. În Cătunul Palanca, Munții Vrancei, două femei, mamă și fiică, au trăit dintotdeauna în vârf de munte fără curent electric. Din păcate, mama a părăsit această lume întrebând „nu mai vin băieții ăia să pună lumină?”. Fiica, în vârstă de 68 de ani a aprins weekend-ul trecut pentru prima dată becul în casa sa. În ultima casă beneficiara a proiectului trăiește nea Gheorghe. Îi primește pe voluntarii noștri cu bucurie dar și cu o urma de tristețe în ochi. Sora lui care locuia în aceeași gospodărie s-a stins din viață fără să vadă curent electric în casa ei. Deși are peste 70 de ani, Nea Gheorghe a dat o mâna de ajutor la montarea panourilor fotovoltaice pe acoperișul său, nerăbdător parcă sa aprindă becul in casă.

În România, țară europeană, în secolul XXI, potrivit unei estimări a Ministerului Energiei pe baza datelor colectate de la Consilii Județene si Prefecturi, în 2018 peste 52,000 de gospodării nu aveau curent electric, multe dintre acestea aflându-se în zone izolate. Deși necesare, investițiile pentru conectarea gospodăriilor la rețeaua de electricitate nu demonstrează criteriul de eficiență, adică nu aduc beneficii operatorului de distribuție, așadar va mai trece mult timp până când curentul electric va ajunge și aici. Toate finanțările pentru montarea de panouri fotovoltaice exclud gospodăriile care se găsesc la mai puțin de 2 km de rețeaua de energie existentă. Astfel, cca 9000 de gospodării din România nu au nici o speranță de a vedea energia electrică.

Alături de companiile ALRO, Vimetco Extrusion, ENGIE Romania, Ostenweg și Electroscape s-au alăturat celei de-a treia ediții a proiectului „Energie pentru Viață” Comunitatea 4×4 Vrancea, mereu dornică să sară în ajutorul celor aflați în nevoie și Cabana Fulga Năruja, un loc de poveste care va fi casa echipei de proiect pe perioada derulării lucrărilor de montaj al panourilor fotovoltaice. 

„Energie pentru Viață” este de asemenea susținut de Muzeul Gazelor Naturale, EM360 Studio și de către partenerii media: InvesTenergy, Focus Energetic, Energy Center, News Energy, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Financial Intelligence, The Diplomat și Spot Media. 

Lansat în primăvara anului 2021 cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate a Asociației Energia Inteligentă, proiectul „Energie pentru Viață” a fost primit cu mult entuziasm și a beneficiat de sprijin financiar care a făcut posibilă derularea lui în trei etape: localitatea Întregalde, Județ Alba, sat Puntea Lupului, Județ Harghita și comunele Năruja și Vintileasca, Județ Vrancea.

Vă invităm să vizionați în link-ul de mai jos, materialul video realizat în perioada în care a fost făcut montajul panourilor fotovoltaice.

Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România. 

AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect facturile pe care le plătesc.

AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.

În perioada 2020 – S1 2022 au fost finalizate tranzacții cu terenuri destinate unor viitoare investiții imobiliare cu o valoare totală de 720 milioane de euro în Bucuresti, un nivel aproape dublu în comparație cu cele cinci semestre anterioare acestei perioade (S2 2017 – 2019), fapt ce demonstrează apetitul dezvoltatorilor imobiliari pentru realizarea unor noi proiecte chiar și în contextul crizei sanitare și a unor presiuni inflaționiste puternice, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Cei mai activi dezvoltatori din punct de vedere al achiziției de terenuri în ultimii doi ani și jumătate au fost cei prezenți pe segmentul rezidențial, planurile acestora vizând construcția a peste 30.000 de unități locative pe terenurile achiziționate. 

De asemenea, jucătorii de pe piața industrială și logistică au finalizat tranzacții de terenuri cu o suprafață totală de peste 1,2 milioane de metri pătrați în aceeași perioadă, terenuri pretabile pentru dezvoltarea a mai mult de 500.000 de metri pătrați de spații industriale. 

Rețelele de retail, în majoritate cele germane, respectiv Kaufland, Lidl, Rewe (Penny), au continuat să cumpere terenuri, în dorința de a-și extinde portofoliile din România.

În total, în intervalul analizat (2020 – S1 2022) suprafața de teren tranzacționată a fost de aproape circa 4.700.000 metri pătrați (470 de hectare), fiind analizate 85 de tranzacții, cu o valoare medie de aproximativ 8,5 milioane de euro. 

Cumpărătorii cu capital românesc au rămas cei mai activi în doi ani și jumătate, cu 73% din volumul tranzacționat, dezvoltatorii străini, mai ales cei care vizează investițiile în clădirile de birouri, fiind descurajați de impredictibilitatea în ceea ce privește autorizarea proiectelor, dar și a costurilor de construcție.  

Alexandru Mitrache, Head of Transactions – Land & Investment, Cushman & Wakefield Echinox: „Cererea de terenuri în București rămâne ridicată în ciuda dificultăților în aprobarea noilor proiecte din cauza problemelor birocratice și pe fondul scumpirii prețurilor materialelor de construcții și a inflației ridicate. În continuare Bucureștiul oferă oportunități de investiții pe piața terenurilor, inclusiv foste platforme industriale, aflate în zone mai puțin vizate de dezvoltări noi, fapt care ar putea reprezenta un avantaj competitiv pentru cei care vor paria pe acestea. Terenurile destinate investițiilor rezidențiale vor rămâne cele mai căutate în viitor, dar în contextul problemelor economice, geopolitice și inflaționiste, dezvoltatorii vor trebui să găsească soluții alternative pentru finanțarea clienților care vor să achiziționeze locuințe în proiectele dezvoltate de ei.”

În 2022, cea mai mare tranzacție a fost realizată de Edificia Star Construct, care a cumpărat o parte din platforma industrială Chimopar situată pe Bulevardul Theodor Pallady, cu o suprafață de 248.000 metri pătrați, unde intenționează dezvoltarea unui amplu proiect rezidențial. În topul celor mai mari terenuri tranzacționate în acest an se mai află două loturi de teren, unul de 240.000 metri pătrați în apropiere de autostrada A2 către Constanța, iar celălalt de 65.000 metri pătrați în Popești Leordeni, achiziționate de dezvoltatorii și operatorii de spații industriale și de logistică VGP, respectiv WDP.