Studiu: 1 din 5 români a folosit servicii online pentru asigurări

Economistul
-
0
Studiu: 1 din 5 români a folosit servicii online pentru asigurări

 

1 din 5 români (21%) a folosit în anul 2022 servicii online pentru achiziționarea/utilizarea unei polițe de asigurare, cu 3 puncte procentuale mai mult față de 2021, arată rezultatele celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR- IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. 

Totodată, aproximativ două treimi dintre participanții la studiu (64%) au declarat că soluțiile online sunt importante (36%) și foarte importante (28%) pentru ei atunci când achiziționează sau beneficiază de acoperirile unui asigurări. În același timp, și ponderea celor care folosesc servicii online în general, altele decât cele de asigurări, este mai mare: 59% în 2022, față de 56% în 2021. 

Aceste cifre indică faptul că există, în continuare, un potențial de creștere important pentru serviciile care pot să ușureze accesul oamenilor la protecția financiară oferită de asigurări.

Categoria de populație pentru care soluțiile online au o importanță mai crescută este reprezentată de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani (77%), cu educație superioară (77%) și care locuiesc în mediul urban (68,9%).

De altfel, serviciile online reprezintă, după interacțiunea cu personalul, al doilea factor de satisfacție în ceea ce privește experiența cu companiile de asigurări. 71% dintre participanții la studiu au declarat că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de instrumentele online existente în asigurări.

„Industria de asigurări din România urmează trendul existent la nivel mondial și se află într-un continuu proces de digitalizare. Companiile de asigurări au respectat nevoile oamenilor și au implementat soluții simple prin care orice client poate utiliza o poliță de asigurare, de la distanță, fie că vorbim de achiziție, reînnoire, notificare daune, solicitare despăgubiri”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

În ceea ce privește luarea deciziei de cumpărare a unei asigurări, principalele elemente pe care participanții la studiu se bazează sunt modul în care acestea le acoperă nevoile (20%), rapiditatea în plata despăgubirilor (12%), consultanța oferită de compania de asigurare (7%), sfaturile celor apropiați (16%) sau prețul asigurării (9%).

 


Totodată, veniturile mai mari (36%), o mai bună informare (27%) și facilitățile fiscale oferite de stat (21%) reprezintă principalele trei motive care i-ar motiva mai mult pe români să achiziționeze o poliță de asigurare facultativă, arată rezultatele Barometrului.

„Digitalizarea a contribuit semnificativ la îmbunătățirea experienței clienților în ceea ce privește achiziția polițelor de asigurare, iar acest lucru s-a văzut în creșterea procentului celor care au folosit serviciile online. Însă, pentru a putea aduce protecția oferită de asigurări mai aproape de români, sunt necesare atât noi demersuri de informare și educație financiară, cât și oferirea de facilități fiscale, precum deductibilitatea asigurărilor de viață, și nu numai”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.


Barometrul UNSAR- IRES a fost realizat în mai 2022 pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Proiectul DaVinci pentru transformarea culturală a Curții de Conturi

Florin Antonescu
-
0
Proiectul DaVinci pentru transformarea culturală a Curții de Conturi

Curtea de Conturi a României anunță „împlinirea primului an de implementare a unui amplu proces de transformare culturală a instituției – proiectul DaVinci, realizat în cadrul programului CCR – SAI pentru cetățean, finanțat din Programul Operațional Capacitate Administrativă. Proiectul DaVinci vizează două schimbări semnificative: eficientizarea modului în care reprezentanții instituției auditează entitățile publice și transformarea culturii organizaționale în sensul modernizării Curții de Conturi.

Realizarea unei diagnoze organizaționale, a unui plan de intervenție care să conducă la atingerea obiectivelor de modernizare a Curții de Conturi și participarea la cursuri de formare profesională pentru îmbunătățirea abilităților angajaților sunt câteva dintre cele mai importante etape ale acestui proiect.

Prima etapă parcursă în proiectul de transformare a constat în realizarea unei diagnoze a culturii organizaționale existente în Curtea de Conturi a României. Analiza efectuată în acest sens a inclus atât o componentă internă (cercetări cantitative și calitative la care au participat peste 1.000 de angajați ai Curții de Conturi), cât și una externă, ce a implicat chestionarea a 50 de entități cu care Curtea de Conturi interacționează în misiunile de audit”. 

Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi: „Diagnoza ne-a arătat că avem puncte tari, pe care putem construi, dar și aspecte care pot fi îmbunătățite. Vom continua să desfășurăm acțiuni menite să contribuie la transformarea culturii organizaționale, vom comunica mai mult și mai des atât în plan intern, cât și extern. Trebuie să urmărim permanent unde suntem și unde vrem să ajungem. Transformarea unei culturi organizaționale este un proces amplu, care poate dura și câțiva ani. Noi ne-am asumat acest obiectiv de îmbunătățire a modului în care reprezentanții Curții de Conturi comunică și colaborează, atât intern, cât și cu entitățile pe care le auditează.” 

CCR subliniază că „etapa de diagnoză a continuat cu definirea culturii organizaționale ideale a Curții de Conturi a României în raport cu strategia, misiunea și viziunea instituției și generarea planului de intervenție. Planul include evaluarea competențelor managerilor din cadrul Curții de Conturi și instruiri dezvoltate pentru îmbunătățirea abilităților pentru personalul de management și pentru cel de execuție.

Primele etape ale proiectului Da Vinci de transformare culturală au fost parcurse în perioada iunie 2021-iunie 2022, iar în următorul an sunt așteptate să apară efectele acestei modernizări aduse unei instituții cu o tradiție de peste un secol și jumătate – Curtea de Conturi a României”.

Piața berii din România, 10% scădere în primele luni din 2022

Florin Antonescu
-
0
Piața berii din România, 10% scădere în primele luni din 2022

Piața berii din România a înregistrat o scădere de 10% în primele patru luni din acest an, în raport cu perioada similară a anului trecut, anunță Asociația Berarii României.

Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României: „În România, ca și în celelalte țări europene, contextul economic este unul foarte dificil, fiind încă marcat de efecteler crizei sanitare generate de Covid-19, de războiul din Ucraina, dar și de creșterea accelerată a inflației, a prețurilor materiilor prime, energiei, gazelor și combustibilului.”

Asociația Berarii Europei consideră că „producătorii de bere din Europa pot contribui la redresarea economică în urma pandemiei Covid-19 dacă autoritățile adoptă măsurile potrivite pentru a sprijini sectorul”.

Raportul Europe Economics despre impactul Covid asupra industriei berii (publicat la 29 iunie) arată că, „deși în 2021 au existat perioade de redresare, sectorul berii a înregistrat doar creșteri moderate ale vânzărilor, deoarece sectorul ospitalității nu a reușit să revină la nivelurile de dinainte de pandemie. Condițiile stricte în care sectorul Horeca a fost redeschis, restricțiile de călătorie, precum și regulile în continuă schimbare, toate au contribuit la reducerea veniturilor pentru sectorul ospitalității și, implicit, al berii.

Raportul realizat de Europe Economics arată că vânzările de bere din 2021 în baruri și restaurante au ajuns  cu 42 milioane de hl sub nivelul din 2019, ceea ce reprezintă o scădere de 35% față de 2019.

Având în vedere contribuția importantă a berii la economia europeană și conexiunile puternice și de anvergură cu alte sectoare economice, impactul pandemiei asupra producției de bere a avut efecte directe asupra locurilor de muncă, a valorii adăugate și veniturilor guvernamentale generate pe tot lanțul de producție și distribuție a berii. În timp ce impactul Covid-19 este din ce în ce mai restrâns, economia europeană se confruntă acum cu presiuni noi, suplimentare, care vor afecta consumatorii și vor genera poveri financiare mai mari și incertitudini în cazul multor companii.

Cifrele din 2021 arată că berea are un potențial puternic de a impulsiona redresarea Europei, prin adoptarea unor măsuri fiscale potrivite de către autorități. Creșterea moderată a pieței de bere la nivel european poate contribui la recuperarea a mai mult de jumătate din locurile de muncă pierdute și alte 4 miliarde euro taxe care urmează să fie plătite. Cu toate acestea, o revenire completă la nivelurile pre-pandemice se poate realiza doar în condițiile unei stabilități și predictibilități fiscale, putând astfel să: 

  • readucă o valoare adăugată suplimentară în economie de 6,2 miliarde euro
  • recupereze încă 254.000 de locuri de muncă
  • aducă alte 6 miliarde euro în venituri fiscale la bugetele de stat

Raportul Europe Economics poate fi descărcat de aici. Mai multe detalii și infografice despre impactul Covid asupra pieței de bere la nivel european se găsesc pe reconnect.beer”.

Asociația Berarii României reamintește că „reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, aderând la organizația Berarii Europei, fondată în 1958 la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES și MARTENS, alături de microberăriile CLINICA DE BERE și SCORILO. Împreună, cei șapte producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și  ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.

Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, industria berii este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

La Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, congresul mondial de filosofie a dreptului

Florin Antonescu
-
0
La Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, congresul mondial de filosofie a dreptului

Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București organizează în perioada 3-8 iulie 2022 ediția cu numărul 30 a Congresului Asociației Internaționale pentru Filosofia Dreptului și Filosofie Socială (IVR). La evenimentul academic derulat cu susținerea Asociației Române pentru Filosofia Dreptului, sunt reprezentate 40 de țări de pe șase continente.

Tema centrală a ediției actuale este „Justice, Community and Freedom/Dreptate, Comunitate și Libertate”. Sunt celebrate momente de referință în evoluția istorică a domeniului: 200 de ani de la apariția monumentalei lucrări Gruntlinien der Philosophie des Rechts, a lui Hegel, centenarul nașterii lui John Rawls, 50 de ani de la publicarea lucrării sale A Theory of Justice. 

În deschiderea lucrărilor Congresului Mondial de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a salutat efortul încrederea sutelor de participanți de a se reuni la București într-o dezbare dedicată științei și culturii de înalt nivel intellectual într-o vreme dominată de frământări geopolitice și economico-sociale.

„Trăim vremuri de transformări epocale pentru omenire”, careîndeamnă inclusiv la regândirea contextului democratic, a subliniat, adresându-se participanților la congres, Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO.  

Asociația Internațională pentru Filosofia Dreptului și Filosofie Socială – prezidată de profesorul Matthias Mahlmann din Elveția – este definită ca „o organizație academică centrală mondială, înființată în scopul studierii și promovării filosofiei juridice și a filosofiei sociale. A fost fondată în 1909 ca Internationale Vereinigung für Rechts – und Witschaftphilosophie, redenumită International Vereinigung für Rechts – und Sozialphilosophie, în 1933. Activitățile principale ale IVR include congresul mondial la fiecare doi ani, publicarea revistei internaționale Archiv für Rechts – und Sozialphilosophie (ARSP) și Enciclopedia IVR a Filosofiei Dreptului și Filosofiei Sociale”. IVR cuprinde peste 3000 de membri din întreaga lume.

Drepturile elevilor și studenților ca viitori angajați

Florin Antonescu
-
0
Drepturile elevilor și studenților ca viitori angajați

Elevii și studenții pot învăța în vacanța de vară despre drepturile lor ca viitori angajați, urmând o serie de ateliere gratuite organizate de Asociația Politeia, definită ca „o încercare de a înțelege problemele educației din România și de a oferi un sprijin celor care doresc să descopere și să se dezvolte independent”.

O parte dintre elevii și studenții participanții la ateliere, interesați de activism, vor putea participa la o tabără de vară pe această temă organizată de Asociația Politeia, tabără în care vor colabora cu experți în domeniu, precum Cecilia Gostin, Laura Burtan și Mihai Vasile, președintele Asociației Politeia, care subliniază: „Am vorbit în aceste prime luni de proiect cu peste o mie de elevi, foarte mulți dintre ei având deja experiență de muncă. Din păcate, foarte mulți angajatori profită de faptul că tinerii nu-și cunosc drepturile și apar foarte multe nedreptăți, chiar ilegalități: au fost persoane care ne-au mărturisit că muncesc fără contract de muncă, altele care în contract au o normă de 2 ore/zi, în realitate lucrează chiar și 12 ore/zi. O tânără ne-a povestit că angajatorul i-a spus că nu are nevoie de contract din moment ce lucrează part-time. Din păcate, cu excepția câtorva clase de profil tehnologic, tinerii ies din școală fără să fi discutat vreodată despre ce înseamnă să intri într-un contract, într-o relație de muncă cu cineva, fără să fi văzut vreodată spre exemplu cum arată un contract individual de muncă. Tinerii nu știu spre exemplu că nu pot fi obligați să lucreze ore suplimentare, nu știu că trebuie să fie plătiți suplimentar dacă lucrează în weekend, sau noaptea, sau în zilele de sărbătoare națională, nu știu ce este un sindicat și cum se pot organiza ca să-și apere drepturile și să-și negocieze condiții de lucru mai bune. Noi îi vom învăța despre toate aceste aspecte și vom vorbi cu ei despre experiențele lor. Ulterior, vrem ca în tabăra de activism și leadership civic să formăm un grup puternic cu care să ducem o campanie de advocacy pentru a ne asigura că drepturile la locul de muncă sunt incluse în programa școlară și niciun tânăr nu va mai intra în piața muncii fără să-și cunoască drepturile.”

Cei interesați să participe la aceste ateliere se pot înscrie gratuit la adresa web http://politeia.ro/ateliere/ , urmând ca mai apoi să fie contactați de echipa Asociației Politeia.

Proiectul este derulat de Asociația Politeia în parteneriat cu Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București, Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, Liceul Tehnologic „Pamfil Șeicaru” Ciorogârla și Sindicatul IT Timișoara (SITT), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului îl reprezintă implicarea activă a tinerilor (elevi și studenți) într-o campanie națională de advocacy pentru a include în programa școlară elementele de educație privind drepturile la locul de muncă și pentru a asigura astfel o informare minimală a tinerilor înainte de pătrunderea pe piața muncii.

 

JPMorgan vede sfârșitul „iernii” cripto

Simon Peters
-
0
JPMorgan vede sfârșitul „iernii” cripto

Problemele Bitcoin continuă

Problemele Bitcoin au continuat și săptămâna trecută, cu o depreciere a prețului care s-a derulat pe întreg parcursul săptămânii. 

În timp ce prețul BTC a fost supus unei volatilități mai reduse decât în săptămânile anterioare de tranzacționare, acesta s-a mișcat pe o tendință descendentă, după ce a început săptămâna în jurul valorii de 21.000 de dolari, tranzacționându-se până la nivelul actual de aproximativ 19.000 de dolari la mijlocul săptămânii. 

Cu toate acestea, un fenomen remarcabil este în curs de desfășurare cu BTC. Pe măsură ce prețul scade, așa-numitele „balene” bitcoin, sau deținătorii cu acumulări mari de criptoactive, se mișcă pentru a cumpăra mai multe tokens. Cel mai mare portofel bitcoin (non-exchange), a cărui identitate rămâne necunoscută, a mai achiziționat mii de token-uri pe măsură ce prețul a scăzut, ridicându-și valoarea la peste 2,53 miliarde de dolari.

Ether a cunoscut o evoluție similară în cursul săptămânii, criptoactivul începând în jurul valorii de 1.200 de dolari, înainte de a se tranzacționa până la aproximativ 1.050 de dolari până joi, apoi s-a menținut constant de atunci. 

Scăderea prețului pentru ETH vine pe măsură ce progresul către The Merge avansează. Upgrade-ul Gray Glacier a fost implementat cu succes pe Ethereum Mainnet săptămâna trecută, aducând The Merge cu un pas mai aproape – unde rețeaua va face o tranziție la proof-of-stake, ceea ce ar putea avea un impact major asupra economiei platformei. 


UE adoptă legile MiCa

Uniunea Europeană a avansat cu un nou set de norme care să reglementeze criptoactivele și piețele implicate. Este un pas important în reglementarea cripto, puține alte jurisdicții aplicând reguli atât de detaliate pentru acest sector. 

Cerințele privind rezervele pentru stablecoins au fost întărite, au fost instituite noi norme privind raportarea tranzacțiilor, iar ESMA are noi competențe pentru a aplica măsuri furnizorilor de criptoactive care nu protejează investitorii sau nu respectă normele pieței, amenințând stabilitatea.

Desigur, doar timpul va spune care va fi impactul economic asupra pieței cripto. UE este un segment mare, dar nu cel mai mare. O mare parte din inovație provine din Europa, dar, în realitate, cripto are nevoie, în general, de o supraveghere mai mare pentru a stabili reguli de bază esențiale pentru investitori și pentru a stabiliza piețele, fără a sufoca inovația. UE este lider, dar, odată cu proiectul de lege privind serviciile și piețele financiare care urmează să fie adoptat în Regatul Unit, aceasta țară va urma în curând. 

Upgrade-ul Cardano atinge un prag important


Lanțul de blocuri de contracte inteligente Cardano a atins o etapă importantă în demersul său către un nou hard fork pentru platformă. Încercând să îmbunătățească performanța blockchain-ului, introducerea „pipelining-ului” ar putea avea un impact radical asupra eficienței sale

Cardano formează unul dintre cele câteva blockchains majore care acum concurează în mod esențial pentru a atrage interesul proiectelor blockchain și cripto ca bază pentru activitatea lor. Ca atare, este esențial ca platforma să continue să se dezvolte pentru a rămâne competitivă.

Pipelining implică punerea în loturi a tranzacțiilor pentru a economisi timp pentru utilizatorii rețelei. Aceasta promite să accelereze timpii de tranzacționare și să crească capacitatea de trafic. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va concretiza în practică – un indiciu că hard fork-ul a fost un succes ar putea sprijini prețul criptoactivelor. 

JPMorgan vede sfârșitul „iernii” cripto

JPMorgan, care și-a continuat demersul în domeniul cripto, în ciuda unui trimestru dificil pentru investitori, spune că vede în finanțarea sănătoasă și în oprirea contagiunii semnale că iarna cripto ar putea lua sfârșit în curând.

Banca atinge un punct cu adevărat important în afirmația sa potrivit căreia finanțarea continuă să curgă către proiectele cripto. Ceea ce este diferit acum față de retragerile din trecut este faptul că investitorii de retail nu mai sunt singuri în fața adversității.

În schimb, multiple instituții financiare majore și alte instituții sunt acum și ele prezente pe piață. Ideea pe care o exprimă JPMorgan este clară – în timp ce unii bani ies din sector, alții continuă să cumpere. Prin urmare, ceea ce este esențial pentru investitori este să analizeze cu atenție cazurile de utilizare și să se uite la cele care prezintă cele mai puternice oportunități pe termen lung. 

Recesiunea bate la ușă

Bogdan Maioreanu
-
0
Recesiunea bate la ușă

 

O recesiune mondială este din ce în ce mai probabilă, analiștii estimând că aceasta va sosi în 2023, deși Statele Unite ar putea fi deja într-o recesiune tehnică. SUA au avut deja o scădere a PIB-ului de 1,5% în primul trimestru și există estimări că în al doilea trimestru pot să înregistreze o scădere și mai mare. Prețurile ridicate, presiunile legate de aprovizionarea cu energie, incertitudinea adusă de Covid, scăderea cererii sunt factori care indică această posibilitate. 

În luna mai, inflația anualizată din zona euro a atins 8,6%, iar perspectivele de scădere sunt reduse. Principala componentă a creșterii prețurilor a fost energia, mai scumpă cu 41,9% față de anul precedent, alimentele cu 8,9%, bunurile industriale cu 4,3% și serviciile cu 3,4%.

Ultimele date din România arată că prețurile producției industriale au crescut cu 1,49% în mai 2022 față de aprilie și cu 46,5% față de aceeași lună a anului trecut. Cele mai mari creșteri sunt în producția și distribuția de energie electrică, gaze naturale, apă caldă, cu 135% față de anul precedent, urmat de industria extractivă cu 116% și industria prelucrătoare cu 27,8%. Din industria extractivă, petrolul și gazele naturale au înregistrat cea mai mare parte a creșterilor, cu peste 200%. Acesta este un rezultat direct al crizei energetice globale.

Iar sfârșitul acesteia nu se întrevede. Cele mai recente date arată că OPEC+ se chinuie să-și atingă cotele de extracție și că nu mai are aproape nicio capacitate de rezervă. În acest context, discuția țărilor G7 privind plafonarea prețurilor la petrol ar putea declanșa decizia Rusiei de a nu respecta cererea și de a reduce producția. Potrivit analiștilor JP Morgan, o reducere a producției cu 5 milioane de barili pe zi nu va produce daune semnificative pentru economia rusă. Dacă acest scenariu se materializează, prețul petrolului ar putea ajunge la 380 de dolari pe baril, cu un preț estimat de 190 de dolari pe baril în cazul în care reducerea se situează în zona de 3 milioane de barili de țiței pe zi, estimează JP Morgan. Dar piața nu ia încă în considerare această posibilitate, petrolul Brent tranzacționându-se în jur de 110 dolari, iar contractele futures indică prețuri sub 100 de dolari în primul trimestru din 2023. 

Criza energetică începe să declanșeze măsuri de sprijin pentru companii în Europa. Rusia a redus cu 60% livrările de gaze naturale către Germania prin conducta Nord Stream. În iulie, conducta este programată pentru o oprire completă pentru întreținere, iar Germania și-a manifestat îndoiala că livrarea gazelor naturale va fi reluată după aceea. Acest lucru afectează deja compania de utilități Uniper, care are pierderi zilnice estimate la peste 30 de milioane de euro. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că guvernul său continuă discuțiile privind ajutorul pentru gigantul de gaze și a semnalat că instrumentele de sprijin dezvoltate în timpul pandemiei pentru salvarea marilor companii, precum Lufthansa, sunt din nou în actualitate. Analiștii estimează că pentru salvarea Uniper, costurile timp de un an vor depăși 11 miliarde de euro. 

Problema gazelor naturale este amplificată de faptul că fabricile sunt conectate la aceleași conducte ca și locuințele, astfel că o reducere a consumului de gaze doar pentru consumatorii casnici nu este fezabilă. Din cauza blocajelor legate de livrarea gazelor, alte industrii germane sunt în pericol de a se prăbuși: aluminiu, sticlă, industria chimică, potrivit lui Yasmin Fahimi, șefa Federației germane a sindicatelor (DGB). Cum Germania este cea mai mare economie europeană, toată această situație amplifică riscurile de recesiune în Europa. 

Potrivit băncii de investiții Nomura, suntem la un pas de recesiune, deoarece atât economia SUA, cât și cea a zonei euro se vor contracta în 2023 cu 1%. În SUA, Nomura prognozează o recesiune superficială, dar de lungă durată, de cinci trimestre, începând cu ultimul trimestru al acestui an. În Europa, recesiunea ar putea fi mult mai profundă dacă Rusia taie complet gazul, au spus economiștii. Economia Chinei este previzionată să se redreseze cu ajutorul politicilor de sprijin al creșterii economice, dar riscul unor noi blocaje rămâne din cauza strategiei  „zero-Covid” a Beijingului.

Taxonomia UE nu ar trebui să divizeze UE în timp de criză

Economistul
-
0

Concluziile actualei dezbateri politice privind Actul delegat complementar al Taxonomiei UE vor modela semnificativ sectorul energetic european pentru cea mai importantă parte a următoarelor decenii. O Taxonomie cât mai amplă, care să pună în valoare toate atuurile noastre interne, inclusiv tradiția de un secol de excelență a industriei gazelor naturale, va ajuta UE să rămână în fruntea concurenței globale. În același timp, UE va putea oferi un răspuns robust la preocupările privind securitatea energetică care apar din contextul geopolitic actual. Un eventual eșec în a acționa acum va pune în pericol securitatea energetică a UE, va dăuna economiei noastre și va distruge credibilitatea traiectoriei noastre de decarbonizare pe termen lung.

Ne așteaptă trei provocări principale: o criză acută de securitate energetică pe termen scurt, care riscă să paralizeze economia noastră, o provocare tehnologică pe termen mediu – industria noastră se confruntă cu o concurență dură pe arena globală și o amenințare globală a schimbărilor climatice care se conturează chiar în aceste momente. Uniunea Europeană are nevoie de un cadru solid de taxonomie, care să permită industriei europene de gaze naturale să contribuie în mod eficient la construirea unei economii durabile și fără emisii de carbon. Acesta este un aspect pe care trebuie să îl conștientizăm cât mai curând.

Dacă ne dorim să asigurăm cetățenii europeni că angajamentul de decarbonizare este tratat cu seriozitate, eforturile noastre trebuie să fie ferme și credibile atunci când vizăm obiectivul pe termen lung, 2050 cu emisii net zero. Cu toate acestea, pentru a fi eficientă, abordarea noastră trebuie să găsească echilibrul corect între cele mai eficiente strategii de tranziție eficiente (ca și costuri). Folosirea resurselor noastre autohtone de gaze naturale din Europa este una dintre cele mai eficiente abordări pe care le putem implementa în acest moment. Rezervele de gaze naturale de adâncime din Marea Neagră, Mediterana sau Marea Nordului fac parte din soluție, dar aducerea la suprafață a gazului necesită încrederea investitorilor și o direcție de politică publică constantă, orientată spre mediul de afaceri.

Abordarea incluzivă a taxonomiei față de gazele naturale trimite pe piață un semnal corect și va contribui la atenuarea cu succes a impactului actualei crize energetice, prin creșterea securității energetice colective a Europei, asigurând în același timp stabilitatea economică.

Acest lucru este relevant în special pentru protecția regiunilor UE cele mai afectate de criza energetică actuală și va contribui la stabilitatea pe termen mediu și lung, în special în Europa Centrală și de Est. Noi resurse de gaze naturale vor ajunge pe piață fie din Marea Neagră, fie de la partenerii de încredere ai UE. Vom contribui la promovarea strategiei REPowerEU , făcând, printre altele, investiții semnificative în infrastructura GNL suplimentară, care va contribui la satisfacerea cererii europene pe termen scurt și va ajuta la completarea depozitelor noastre strategice de gaze.

Europa trebuie să poată face față schimbărilor socio-economice semnificative generate de un parcurs fără emisii de carbon atunci când persistă incertitudini importante în materie de securitate energetică. Folosind întreaga pricepere tehnologică a ecosistemului energetic al UE , inclusiv expertiza tehnică de vârf în sectorul gazelor naturale și direcționarea acesteia către o transformare energetică echitabilă, dar cuprinzătoare, va asigura exact acest lucru. Gazele naturale, ca și combustibil cheie de tranziție, asigură un drum neted către o economie cu emisii net-zero în 2050, jucând un rol crucial în îndepărtarea de combustibilii fosili și în implementarea în masă a energiei regenerabile, a electromobilității sau a unui sistem de transport complet decarbonizat.

UE ar trebui să fie unită în fața insecurităților actuale, iar angajamentul de decarbonizare nu trebuie să ne adâncească dependența de resursele energetice din afara UE.

Dezbaterea politică în jurul exercițiului de taxonomie prezintă riscul de a crea o linie de divizare semnificativă, dar complet artificială, între susținătorii decarbonizării. Actuala dezbatere politică este mult prea importantă pentru a fi luată ostatică în dispute cu viziuni înguste, indiferent cât de justificate ar fi argumentele aduse, în orice tablou mai amplu al lucrurilor. Dacă permitem ca acest lucru să se întâmple, nimeni nu va beneficia, nici industria noastră, nici cetățenii noștri.

Activitatea IPO la nivel global a înregistrat o încetinire dramatică în 2022 față de anul record 2021

Economistul
-
0
Activitatea IPO la nivel global a înregistrat o încetinire dramatică în 2022 față de anul record 2021
  • Volumele IPO la nivel global au scăzut cu 46%, iar veniturile au scăzut cu 58% în primul semestru
  • Cu o activitate globală redusă aproape la jumătate în primele două trimestre din 2022, piața americană a înregistrat cel mai mare declin
  • Orientul Mijlociu și India au fost singurele care au înregistrat performanțe mai bune  

Activitatea globală IPO a încetinit progresiv în T1 și T2 2022, ceea ce a dus la o scădere considerabilă atât a numărului de tranzacții, cât și a încasărilor. Volatilitatea crescută, cauzată de tensiunile geopolitice și de factorii macroeconomici, scăderea evaluării și performanța slabă a prețului acțiunilor după listarea publică inițială au dus la amânarea multor IPO-uri în timpul trimestrului. Majoritatea piețelor importante au înregistrat o încetinire dramatică a activității IPO în YTD 2022, după un an record în 2021. 

În cel de-al doilea trimestru din 2022, pe piața globală a IPO-urilor au avut loc 305 tranzacții care au cumulat venituri de 40,6 miliarde USD, o scădere de 54% și, respectiv, 65%, de la an la an (YOY). În YTD 2022, au existat 630 de IPO-uri care au atras venituri de 95,4 miliarde USD, reflectând scăderi de 46% și, respectiv, 58%, YOY.

Cele mai mari 10 IPO-uri, ca încasări, au atras 40 de miliarde de USD. Sectorul energetic a dominat, înregistrând trei dintre primele patru tranzacții, surclasând sectorul tehnologic și devenind cel mai important sector de atragere de fonduri prin IPO. Sectorul tehnologic a continuat să fie lider ca număr de tranzacții, dar mărimea medie a tranzacțiilor IPO a scăzut, de la 293 milioane USD, la 137 milioane USD, în timp ce sectorul energetic a trecut în fruntea clasamentului ca venituri, cu o mărime medie a tranzacțiilor care a crescut de la 191 milioane USD, la 680 milioane USD de la începutul anului.

Ofertele publice inițiale ale societăților de achiziție cu scop special (SPAC) au scăzut în mod semnificativ, în linie cu activitatea IPO clasică, în pofida intrării pe noi piețe. Piața SPAC a fost pusă la încercare în acest an ca urmare a înăspririi condițiilor din piață, prin incertitudini legate de reglementare și creșterea numărului de răscumpărări. Un număr record de SPAC-uri existente caută în mod activ ținte, majoritatea dintre acestea fiind confruntate cu o potențială expirare în cursul anului viitor. Cu toate acestea, performanța pieței și claritatea reglementărilor vor determina probabil fluxul de viitoare tranzacții.

În concordanță cu scăderea bruscă a activității IPO la nivel mondial, s-a înregistrat o scădere considerabilă a activității transfrontaliere, afectată de presiunile geopolitice și de politicile guvernamentale privind listările în străinătate, se arată în studiul EY Global IPO Trends Q2 2022.

Performanțe pe regiuni: investitorii se concentrează din nou pe elementele fundamentale

Regiunea Americilor a finalizat 41 de tranzacții în T2 2022, obținând venituri de 2,5 miliarde USD, ceea ce reprezintă o scădere de 73% a numărului de tranzacții și o scădere de 95% a veniturilor, față de anul precedent. Regiunea Asia-Pacific a înregistrat 181 de oferte publice inițiale, obținând venituri de 23,3 miliarde USD în T2, o scădere YOY de 37% în volum și de 42% în venituri. Activitatea IPO pe piața EMEIA în T2 2022 a raportat 83 de tranzacții și a atras 14,8 miliarde USD în venituri, o scădere YOY de 62% și, respectiv, 44%. 

Având în vedere lichiditatea restrânsă de pe piață și scăderea semnificativă a prețurilor acțiunilor multor companii din noua economie care au intrat pe bursă în ultimii doi ani, investitorii devin mai selectivi și preferă să ia în considerare elemente fundamentale ale afacerilor pe care le vizează, cum ar fi profiturile sustenabile și fluxurile de numerar disponibile, în loc de estimări și proiecții despre „creștere”.

Paul Go, EY Global IPO Leader, spune: „Elanul record al IPO-urilor înregistrat în anul 2021 a fost rapid pierdut în fața volatilității crescânde a pieței, din cauza tensiunilor geopolitice în creștere, a factorilor macroeconomici nefavorabili, a slăbirii valorizării pe piețele bursiere/ și a performanțelor dezamăgitoare de după IPO, ceea ce a descurajat și mai mult apetitul investitorilor pentru IPO-uri. Odată cu scăderea lichidității disponibile în piață, investitorii au devenit mai selectivi și se reorientează către companii care fac dovada unor modele de afaceri rezistente, au o creștere profitabilă și care includ factorii ESG [mediu, social și guvernanță] în valorile lor de bază.”

America a înregistrat o încetinire notabilă a activității IPO

În general, activitatea IPO din regiunea Americilor a înregistrat cel mai puternic declin dintre toate regiunile în T2 2022, comparativ cu T2 2021, cu o scădere de 73% a tranzacțiilor (41 IPO-uri) și o scădere cu 95% a încasărilor (2,5 miliarde USD). Cu toate acestea, în comparație cu T1 2022, atât numărul de tranzacții, cât și încasările din T2 sunt în creștere (14% și, respectiv, 6%).

În SUA, majoritatea covârșitoare a IPO-urilor din 2021 se tranzacționează sub prețul de ofertare, iar performanța medie este sub cea generală a pieței, ceea ce diminuează și mai mult apetitul investitorilor de a participa la noi tranzacții. În ciuda nivelului mult redus al activității globale de IPO transfrontaliere YTD 2022, SUA rămâne principala destinație transfrontalieră.

În Canada, după un an 2021 record, a fost înregistrată o singură listare la Bursa de Valori din Toronto, în mai 2022. Turbulențele și incertitudinile din piață au închis listările de pe piața principală a TSX în 2022, dar există companii care au listări în pregătire care vor putea profita de această oportunitate odată cu redeschiderea piețelor.

Piața IPO din Brazilia a încetinit la începutul anului 2022, deoarece zeci de companii au renunțat sau au amânat tranzacțiile. Este pentru prima dată din 2016, când Brazilia a înregistrat o penurie de IPO-uri în prima jumătate a anului. Este de așteptat ca volatilitatea pieței să continue, pe măsură ce inflația ridicată persistă și ratele dobânzilor urcă la două cifre.

Piața IPO din Asia-Pacific a fost slăbită în 2022 

Zona Asia-Pacific a încheiat trimestrul cu un declin YOY de 42% ca venituri și de 37% ca număr de tranzacții. Cu toate acestea, piețele din Asia-Pacific au avut o performanță relativ mai bună, beneficiind de cele mai mari două IPO-uri globale YTD. Regiunea a înregistrat 181 de IPO-uri care au atras venituri de 23,3 miliarde USD în T2 și 367 de IPO-uri care au atras venituri de 66 miliarde USD în YTD 2022. În ceea ce privește activitatea sectorială YTD, sectorul Materiilor prime a fost în frunte, cu 78 de IPO-uri, urmate îndeaproape de producția industrială cu 77 de IPO-uri. YTD, Bursa din Shenzhen a avut cel mai mare număr de tranzacții – 82, constituind 13% din IPO-urile globale. În același timp, Bursa de Valori din Shanghai a înregistrat cele mai mari încasări, cu 32,8 miliarde USD, reprezentând 34% din IPO-urile globale în decursul anului. 

YTD 2022, China a înregistrat o scădere YOY de 36% în ceea ce privește tranzacțiile (191) și o scădere de 16% în ceea ce privește veniturile (51,2 miliarde USD). O convergență de factori (restricțiile COVID-19, tulburările geopolitice, slăbirea pieței bursiere, incertitudinea economică și creșterea ratelor dobânzilor) a avut un impact negativ asupra activității IPO în Hong Kong. Odată cu ridicarea restricțiilor COVID-19 în Shanghai și Beijing, împreună cu cele 33 de politici și măsuri de stabilizare ale Consiliului de Stat, se așteaptă ca economia Chinei să își revină semnificativ în T3 2022 și să stimuleze apetitul investitorilor.

Japonia a înregistrat 37 de IPO-uri care au atras venituri totale de 0,5 miliarde de dolari în YTD, în scădere YOY cu 84% ca venituri și cu 31% ca număr de tranzacții. Deteriorarea apetenței investitorilor este determinată în principal de conflictele geopolitice, de creșterea prețurilor la energie și de deprecierea yenului japonez. Bursa de la Tokyo a fost restructurată în trei noi segmente de piață – Prime, Standard și Growth – pentru a stimula apetitul investitorilor și a câștiga cotă de piață la nivel global.

Activitatea IPO din Australia și Noua Zeelandă YOY a înregistrat o scădere modestă a numărului de IPO-uri (3%). Cu toate acestea, scăderea veniturilor a fost substanțială (76%). Aceasta poate fi atribuită faptului că mai multe IPO-uri importante au fost amânate pentru trimestrul III/trimestrul IV din 2022. Deși atragerea de capital a încetinit, în principal din cauza apetitului scăzut al investitorilor, au existat unele activități de fuziuni și achiziții, inclusiv tranzacții de separare și oferte publice inițiale pentru întreprinderi divizate. 

Ringo Choi, EY Asia-Pacific IPO Leader, spune: „O multitudine de factori, de la restricțiile COVID-19 și războiul din Europa, până la creșterea ratelor inflației și tensiunile dintre SUA și China, au slăbit piața IPO din Asia-Pacific în prima jumătate a anului 2022. Dar o serie de evoluții economice pozitive și noile politici guvernamentale din China ar trebui să ducă la un optimism reînnoit și la o revigorare a activității IPO în întreaga regiune Asia-Pacific pentru restul anului.”

Piața IPO din EMEIA continuă să fie afectată de volatilitatea pieței

În al doilea trimestru 2022, EMEIA rămâne a doua cea mai mare piață de IPO-uri după Asia-Pacific și a înregistrat 83 de IPO-uri (o scădere de 62% față de anul precedent), iar veniturile obținute au fost de 14,8 miliarde USD (o scădere de 44% față de anul precedent). În decursul anului, au avut loc 186 de IPO-uri cu venituri de 24,4 miliarde USD.

În al doilea trimestru al anului 2022, numărul tranzacțiilor în Europa a fost de 43, cu venituri de 1,5 miliarde USD. Europa a reprezentat 15% din tranzacțiile IPO la nivel mondial și 4% din încasări în YTD 2022. Două burse europene s-au aflat printre primele 12 burse în funcție de încasări și una dintre ele în funcție de numărul de tranzacții.

Pe parcursul YTD 2022, India a fost singura regiune care a înregistrat o creștere YOY a activității IPO, atât ca număr de tranzacții (18%), cât și ca încasări (19%), cu 32 de IPO-uri în T2 2022, cuprinzând una dintre cele mai mari IPO-uri din India, care a atras 2,7 miliarde USD.

Activitatea IPO din MENA continuă să pară promițătoare după un început de an puternic, în ciuda incertitudinilor care afectează perspectivele IPO la nivel global. Deși s-a înregistrat o scădere a numărului de tranzacții (54%) și cu șapte IPO-uri în T2, mai multe mega IPO-uri (IPO-uri cu venituri egale sau mai mari de 1 miliard USD) în regiune au dus la o creștere YOY de 382% a veniturilor în YTD 2022, cu 31 de IPO-uri care au strâns venituri de 14,5 miliarde USD. Regiunea a fost martoră la patru dintre cele mai importante 10 IPO-uri globale YTD.

În Marea Britanie, ritmul mai lent al activității IPO s-a datorat unei scăderi a încrederii investitorilor din T4 2021, care s-a prelungit în 2022. YTD 2022 a înregistrat 13 IPO-uri (cu 4 IPO-uri în T2) cu venituri totale de 149 milioane USD, o scădere YOY de 71% ca volumul și o scădere de 99% ca venituri. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a piețelor din Regatul Unit al Marii Britanii a stabilit planuri de simplificare a listării la Bursa de Valori din Londra, pentru a atrage mai multe grupuri tehnologice cu creștere rapidă și start-up-uri în fața concurenței sporite din SUA și UE. 

Dr. Martin Steinbach, EY EMEIA IPO Leader, spune: „Vremurile dificile și incertitudinile neobișnuite au menținut volatilitatea pieței la niveluri ridicate și au dus la o activitate scăzută de IPO-uri. Observăm că investitorii sunt mai selectivi și par mai atrași de IPO care privesc tranziția energetică și ESG.”

Perspective pentru T3 2022: incertitudinile și
volatilitatea vor rămâne probabil în continuare

În prima jumătate a anului 2022, au fost amânate multe mega IPO-uri, ceea ce reprezintă o rezervă sănătoasă de tranzacții care vor veni probabil pe piață atunci când incertitudinile și volatilitatea actuale se vor diminua. Printre acești factori de influență se numără tensiunile geopolitice, factorii macroeconomici, performanțele slabe ale pieței de capital și impactul pandemiei persistente asupra călătoriilor globale și a sectoarelor conexe.

Este probabil ca sectorul tehnologic să rămână în continuare principalul sector din punct de vedere al numărului de tranzacții care vor fi lansate pe piață. Cu toate acestea, având în vedere accentul mai mare pus pe sursele de energie regenerabilă în contextul creșterii prețului petrolului, se preconizează că sectorul energetic va continua să conducă prin încasările din tranzacții mai mari.

ESG va continua să fie o temă cheie pentru investitori și candidații la IPO. Pe măsură ce schimbările climatice globale și constrângerile legate de aprovizionarea cu energie se intensifică, companiile care au încorporat ESG în valorile și operațiunile lor de bază ar trebui să atragă mai mulți investitori și să se bucure de o evaluare mai bună.

Verificarea fiscală a averilor persoanelor fizice

Economistul
-
0
Verificarea fiscală a averilor persoanelor fizice

Despre opulența afișată și „hoțul care,
dacă nu se laudă cu ce a furat, nu e hoț”.

Președintele ANAF, domnul Lucian Heiuș, a avertizat că începând din 1 iulie se vor desfășura controale pe întreg teritoriul țării, vizate fiind persoanele fizice cu averi semnificativ mai mari decât cele justificate prin veniturile declarate și impozitate.

În concret, revolta șefului ANAF este generată de faptul că „avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care le afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând, și care în viața lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au, constați că ele sunt aproape inexistente”. 

Aceste persoane urmează a fi verificate de organele fiscale, conform șefului acestora, „de la cel mai mare până la cel mai mic. Acesta e glonțul de argint pe care-l poate folosi fiscul din România împotriva celor care nu înțeleg că trebuie să-și plătească taxele și impozitele. (…) Îi vedem în aproape în fiecare săptămână, cu opulența pe care o afișează, pentru că hoțul, dacă nu se laudă cu ce a furat, nu e hoț”. 

Livia-Maria Roman, Avocat Iordăchescu & Asociații

„Din punct de vedere juridic, acest tip de control la persoane fizice se numește «verificarea situației fiscale personale de către organul fiscal central», fiind  reglementat în mod distinct în Codul de procedură fiscală și în câteva ordine ale președintelui ANAF, prin norme majoritar derogatorii de la inspecțiile fiscale «clasice»”, afirmă Livia-Maria Roman, Avocat Iordăchescu & Asociații.

I. Activități prealabile verificării situației fiscale personale

Prealabil declanșării controlului, Direcția generală control venituri persoane fizice efectuează o analiză de risc pentru stabilirea riscului de neconformare la declararea veniturilor. Analiza de risc este o procedură nepublică, desfășurată fără înștiințarea celor vizați și presupune verificarea documentară/din biroul organului fiscal a înscrisurilor relevante deținute sau obținute de acesta, cu privire la averile persoanelor fizice. În baza acestor probe, organul fiscal estimează veniturile obținute de persoanele fizice în ultimii (maximum 5) ani și le compară cu veniturile care au fost declarate de acestea în vederea impozitării.

Potrivit președintelui ANAF, cu ocazia masivei analize de risc efectuate recent de organele fiscale, s-au verificat, de exemplu, sumele folosite pentru a majora capitalul social pentru creditarea firmelor, dar și vacanțele în care au fost contribuabilii, preluându-se informații inclusiv de pe paginile de Facebook ale acestora. Analiza a revelat faptul că nu mai puțin de 561.000 de persoane au acumulat în perioada 2016 – 2019 o diferență între veniturile obținute și cele declarate/impozitate în cuantum de 20 de miliarde de euro. 

„Pentru a se trece, însă, la controlul efectiv, este obligatoriu ca diferența între veniturile estimate de fisc în analiza preliminară și veniturile declarate să fie una semnificativă, adică mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai puțin de 50.000 lei. Persoanele fizice vor fi verificate în ordine descrescătoare a riscului de neconformare pe care îl prezintă, în funcție de cuantumul diferenței semnificative. Totuși, dacă în lista persoanelor cu risc de neconformare apar și soțul/soția, rudele sau afinii până la gradul al II-lea inclusiv (părinți, frați/surori/cumnați) ale persoanelor aflate în fruntea listei, ele vor putea fi verificate concomitent, indiferent de poziția pe care o au în listă”, continuă Av. Livia-Maria Roman.

II. Procedura efectivă a verificării situației fiscale personale

1. Organul fiscal comunică persoanelor fizice un aviz de verificare prin care le informează, cu cel puțin 15 zile înainte, despre începerea controlului și le solicită prezentarea, în termen de cel mult 60 de zile, a documentelor justificative și a tuturor clarificărilor relevante pentru lămurirea stării de fapt reale. Cu aceeași ocazie, organul fiscal pune în vedere persoanelor care urmează a fi controlate obligația de a completa și de a depune, în același termen de 60 de zile, o declarație de patrimoniu și de venituri în care se vor menționa:

  • bunurile deținute (bunuri imobile; bunuri mobile – mijloace de transport; metale prețioase, obiecte de artă și animale a căror valoare depășește 15.000 lei; conturi și depozite bancare, plasamente, investiții, polițe de asigurare, împrumuturi și orice alte bunuri/titluri/dețineri a căror valoare depășește 10.000 lei);
  • cheltuielile efectuate, atât cele personale, cât și cele cu persoanele aflate în întreținere.

Dacă persoanele verificate nu furnizează informațiile și documentele solicitate, organul fiscal efectuează controlul numai pe baza informațiilor și documentelor deținute/obținute de acesta. 

Controlul se desfășoară, de regulă, la sediul organului fiscal, însă persoanele verificate pot formula, până la începerea controlului la data menționată în aviz, o cerere justificată prin care să solicite efectuarea controlului la domiciliul lor ori la sediul persoanei care le acordă asistență de specialitate sau juridică.

Durata controlului nu poate depăși 270 de zile calculate de la încheierea procesului-verbal de începere a verificării situației fiscale personale; totuși, perioadele necesare pentru prezentarea documentelor și/sau a informațiilor solicitate de organul fiscal nu sunt incluse în calculul duratei verificării. 

2. După obținerea datelor necesare, organul fiscal stabilește veniturile obținute efectiv de persoana fizică în perioada verificată, scop în care poate utiliza trei metode indirecte de stabilire a veniturilor, respectiv:

  • metoda sursei și utilizării fondului – selectată atunci când se constată că persoana fizică verificată a utilizat fonduri în valoare mai mare decât sursele identificate;
  • metoda fluxurilor de trezorerie – selectată atunci când se constată că operațiunile derulate de persoana fizică verificată s-au desfășurat, în principal, prin conturile bancare şi financiare şi sunt intrări de sume semnificative în aceste conturi;
  • metoda patrimoniului net – selectată atunci când se constată că patrimoniul net al persoanei verificate a înregistrat creșteri semnificative pe parcursul perioadei verificate şi a fost stabilită, cu un grad rezonabil de certitudine, valoarea elementelor patrimoniale la începutul şi la sfârșitul perioadei verificate.

„În esență, organul fiscal urmărește să stabilească veniturile de care au dispus persoanele fizice în cursul perioadei verificate, pornind de la situația lor patrimonială (resurse avute la dispoziție la începutul perioadei verificate, mișcările de bunuri și cheltuielile de nivel de trai), după care compară aceste venituri cu cele declarate/impozitate de contribuabili” afirmă Livia-Maria Roman, Avocat Iordăchescu & Asociații.

Diferența reprezentând veniturile nedeclarate de către contribuabili constituie, pentru organul fiscal, baza de impozitare la care se calculează impozitul pe venit, astfel:

a) dacă organul fiscal identifică sursa veniturilor suplimentare, impozitul se calculează prin aplicarea cotei specifice categoriei respective, prevăzută de Codul fiscal (în cele mai multe cazuri, de 10%);

b) dacă organul fiscal nu identifică sursa veniturilor suplimentare, acestea sunt considerate venituri din sursă neidentificată și se impun cu o cotă de 16%. 

Impozitul pe venit și accesoriile aferente acestuia (dobânzi de 0,02% pe zi de întârziere + penalități de nedeclarare de 0,08% pe zi de întârziere) se stabilesc printr-o decizie de impunere ce constituie titlu de creanță, astfel că în baza ei se poate demara executarea silită a persoanei verificate.

III. Drepturile persoanelor fizice verificate sunt prevăzute atât în Codul de procedură fiscală, cât și în Carta drepturilor și obligațiilor persoanei fizice supuse verificării situației fiscale personale.

Dintre drepturile persoanelor verificate amintim:

  • dreptul de a li se comunica avizul de inspecție fiscală cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii verificării;
  • dreptul de a solicita, pentru motive justificate, amânarea datei de începere a verificării;
  • dreptul de a beneficia, pe toată durata controlului, de asistență de specialitate sau juridică și de a numi persoane pentru a furniza informații;
  • dreptul de a beneficia de un termen de minimum 10 zile pentru a prezenta documentele și informațiile solicitate de organul fiscal;
  • dreptul de a fi informate, pe parcursul verificării, asupra constatărilor ce rezultă din verificare;
  • dreptul de a-și exprima, anterior emiterii deciziei de impunere, un punct de vedere cu privire la constatările organului fiscal;
  • dreptul de a contesta decizia de impunere conform prevederilor legale;
  • dreptul de a fi supusă doar o singură dată verificării, pentru fiecare perioadă impozabilă.

Dintre obligațiile persoanelor verificate, menționăm obligația de a depune declarația de patrimoniu și de venituri în termenul de 60 de zile de la solicitarea organului fiscal; neîndeplinirea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei.

Discuții interesante pot fi purtate relativ la colaborarea persoanei fizice verificate cu organul fiscal pe parcursul controlului. Astfel:

  • în Codul de procedură fiscală se vorbește despre dreptul celui verificat de a da informații, de a prezenta înscrisuri relevante și orice alte date necesare clarificării situațiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. În comentariile de specialitate s-a apreciat că „nimic nu obligă contribuabilul să răspundă întrebărilor verificatorului sau chiar să-i transmită documentele justificative pe care acesta le solicită”, însă lipsa cooperării va antrena o impunere a veniturilor nejustificate, determinate ca atare de organul fiscal;

în timp ce

  • Carta drepturilor și obligațiilor persoanei fizice supuse verificării situației fiscale personale prevede obligațiile de a coopera cu organul fiscal, de a furniza informații și de a prezenta înscrisuri, respectiv de a permite efectuarea constatărilor la faţa locului. Totuși, temeiurile legale ale acestor obligații, indicate în Cartă, sunt prevederi generale din Codul de procedură fiscală care, potrivit art. 147 din acesta, se aplică numai în măsura în care nu contravin regulilor speciale privind verificarea situației fiscale personale.

În tot cazul, interesul contribuabililor verificați este acela de a demonstra că veniturile obținute sunt neimpozabile, conform Codului fiscal, ori au fost realizate anterior perioadei verificate. Mijloacele de probă vor trebui să fie edificatoare, pentru că, în cuvintele aceluiași președinte ANAF, este puțin probabil ca „dacă cineva vine și spune că în anii ‘90 a cărat blugi cu Dacia și de atunci are un milion pus deoparte, cineva o să-l creadă, sau că are bani de la bunica, că a săpat cu plugul în grădină și a găsit o găleată de aur”. 

„Rămâne de văzut în ampla acțiune de verificare a situațiilor fiscale personale demarată de la 1 iulie (a.c.) la nivel național, modalitatea în care organele fiscale vor aplica dispozițiile legale și (încă) sperăm că acestea vor avea înțelepciunea de a identifica și sancționa conduitele frauduloase, respectând, în același timp, pe deplin drepturile persoanelor verificate” încheie Livia-Maria Roman, Avocat Iordăchescu & Asociații.

1...1.0251.0261.027...2.016Pagina 1.026 din 2.016