Angajații își reevaluează prioritățile, ca urmare a provocărilor cu care s-au confruntat în ultimii ani, devenind mai atenți la echilibrul dintre viața profesională și cea personală și, în același timp, mai conștienți de importanța coeziunii echipelor din care fac parte. Astfel, 53,4% dintre angajații români consideră că interacțiunea cu colegii în afara biroului, la job sau în timpul liber, este benefică pentru productivitate și crește unitatea echipei, arată un sondaj inițiat în 2022 de Genesis Property în rândul a 1.180 de angajați din toată țara. Totodată, 90,2% consideră că existența unor facilități care să stimuleze angajații pentru a face activități de grup sau în aer liber, în apropierea clădirii de birouri, ar avea efect pozitiv asupra lor la nivel personal, dar și asupra echipelor.
Importanța socializării și a interacțiunii într-un cadru informal cu colegii a devenit tot mai importantă pentru evoluția profesională și personală a oamenilor, mai ales în rândul tinerilor care sunt la început de drum în carieră. 63% consideră că existența în apropierea biroului a unor parcuri și spații verzi ar ajuta la o mai bună relaționare cu colegii de birou. Totodată, angajații consideră că dacă ar avea în proximitatea zonei unde lucrează restaurante și cafenele (46%) sau zone dedicate socializării în interiorul clădirilor de birouri (30%) ar reuși să lege relații mai bune cu colegii de birou și să contribuie astfel la dezvoltarea echipei, mai arată sondajul Genesis Property.
În prezent, 2 angajați din 10 declară că nu au în jurul biroului lor nicio facilitate de petrecere a timpului de după program sau de socializare. Alți 41,4% spun că au restaurante și cafenele și tot puțin peste 41% menționează parcuri și zone verzi, în timp ce doar 8,8% beneficiază de zone de activități recreative. În viața de după birou, angajaților români le lipsesc cel mai mult plimbările în natură (51%), interacțiunile sociale cu colegii (29,2%) sau participarea la evenimente (31,5%), conform sondajului Genesis Property.
„Nivelul de productivitate la locul de muncă este influențat în foarte mare măsură de dinamica echipei și de starea de bine a oamenilor. Vedem că angajații români și-ar dori un spațiu multifuncțional care cuprinde atât birouri, cât și facilități și experiențe care să încurajeze interacțiunea și socializarea, îmbunătățind echilibrul dintre viața profesională și cea personală”, spune Maria Tudorică, Comercial Real Estate Manager în cadrul Genesis Property.
Tocmai pentru a răspunde tendințelor și nevoilor angajaților din prezent și viitor, Genesis Property transformă parcul de business Novo Park în YUNITY Park, un concept nou de real estate care va include o pădure urbană, spații de co-living și co-working, un food hall, un amfiteatru exterior de evenimente, un centru pentru conferințe și multe alte destinații premium pentru angajații parcului.
Sondajul Genesis Property privind stilul de viață în birourile viitorului a fost desfășurat, la nivel național, în aprilie-mai 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.180 de utilizatori de internet din România. Aproape 52% dintre participanți sunt bărbați, aproape 60% au vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, iar aproape 55% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.
Omul de afaceri italian, Michele Santorelli, a treia generație într-un business în domeniul fructelor, care a început să investească în piața românească începând cu 1997, a povestit pentru revista FoodBiz.ro despre motivele care l-au împins să investească în România și ce părere are despre potențialul pieței românești.
„Piața românească m-a atras pentru business din anul 1997, datorită oportunităților pe care ni le-a oferit pe partea agricolă, a fost și este o piață foarte bună pentru agricultură și fiind implementat foarte bine sectorul de pomicultură din vremea lui Ceaușescu, ne-a dat posibilitatea să preluăm livezile lăsate în paragină din vremea aceea”, a mărturisit președintele ItalProd pentru FoodBiz.ro
Michele Santorelli administrează un grup din care fac parte trei firme – Ecosem, Partenope Frutta și Italprod. Acestea acoperă întreg lanțul alimentar: de la agricultură, cu o producție locală de 1000 de tone de cireșe (la care se adaugă producția din țările vecine), la procesare- la Râmnicu Sărat există o fabrică de 70 000 m2 și peste 150 de angajați care conservă fructele; apoi la distribuție -pe rafturile magazinelor din România și toată lumea, sau chiar în produsele finite, precum torturi și prăjituri. De altfel, ItalProd se numără printre primii producători din România pe această nișă, având exporturi în toată lumea, cu precădere în SUA și Europa.
„Avantajul României este reprezentat de capacitatea și oportunitatea agricolă, pe care încă o are și este destul de mare. Dezavantajele, în momentul de față, din păcate sunt lipsa de resursele umane și partea birocrată, încă nu este pusă la punct, încă nu este în regulă”, a declarat Michele Santorelli.
Fabrica de la Râmnicu Sărat are permanent aproximativ 150 de angajați, însă firma este în dezvoltare și caută în continuare personal calificat, cum ar fi: director de vânzări, director de achiziții sau contabil; acum însă este nevoie și de personal necalificat. Vorbim de o criză a forței de muncă de care Santorelli se lovește an de an și care îl aduce în situația de a nu se putea dezvolta suficient.
Inițiatorii „Pactului Pentru Fiscalitate” au organizat recent întâlnirea de lucru la Palatul Parlamentului, în cadrul căreia principalele partide parlamentare din România, alături de mediul de afaceri și de societatea civilă au dezbătut și au pus bazele unei colaborări interinstituționale, având la bază principiile „Pactului Pentru Fiscalitate”. Cu această ocazie, experții prezenți din partea inițiatorilor dar și din partea unor organisme care sprijină Pactul Fiscal au reiterat necesitatea unor politici fiscale coerente și predictibile. Mai mult, reprezentanții Parlamentului prezenți la dezbatere au subliniat la rândul lor importanța unui pact pentru fiscalitate. În continuare sunt prezentate sintetic câteva dintre ideile expuse la dezbaterea organizată sub umbrela „Pactului pentru fiscalitate”:
Dan Schwartz: „În perioade dificile ca aceasta, nu este de dorit să se schimbe legislația fiscală peste noapte”
În perioade dificile ca aceasta, nu este de dorit să se schimbe legislația fiscală peste noapte, spune Dan Schwartz, inițiator Pactul pentru Fiscalitate.
Dan Schwartz, Adrian Maniutiu, Razvan Orasanu, Gabriel Biris
Acesta a explicat: „Este momentul să ne așezăm, din nou, împreună la masă și să discutăm problemele fiscalității românești. România trece printr-o perioada dificilă, iar istoria ne arată că, în perioadele dificile, românii au fost solidari, au reușit să stea împreună pentru a-și rezolva problemele pe care țara le are. Exact lucrul acesta și-l propune „Pactul pentru fiscalitate”. Am dori să inițiem un dialog între mediul de afaceri, contribuabili, în general, și politicieni, guvernanți. Atunci când se lucrează la Codul Fiscal, iar prevederile din Codul Fiscal sunt propuse de către Ministerul Finanțelor sau în Parlament, de către diverse partide politice, aceia care fac aceste propuneri nu trebuie să uite că ele vor avea un efect direct și asupra lor și, prin urmare, trebuie să se gândească de două ori înainte de a susține o modificare a Codului Fiscal.
Mircea Coșea
Mircea Coșea: „Politica fiscală este singurul mijloc pe care statul îl poate utiliza și pe care îl are la îndemână pentru a orienta economia”
Pactul pentru Fiscalitate este un element care lipsește din arhitectura unei țări care se vrea modernă, în umbra Uniunii Europene, care se vrea cu o economie de piață funcțională, așa cum ne dorim toți, a declarat Mircea Coșea, inițiator Pactul pentru Fiscalitate.
Domnia sa a declarat: „Din punctul meu de vedere, atâta timp cât nu vom avea un Pact pentru Fiscalitate, România nu poate spune că are o economie de piață funcțională, nu poate spune că este în concordanță cu valorile economice și de perspectivă ale dezvoltării cu Uniunea Europeană. Politica fiscală este singurul mijloc pe care statul îl poate utiliza și pe care îl are la îndemână pentru a orienta economia, pentru a-și pune în aplicare o strategie, o listă de priorități”.
Bogdan Chirițoiu: „Într-o perioadă de criză, de incertitudini, dialogul este lucrul cel mai important”
Este important pentru mediul de afaceri să-i asigurăm condiții cât mai previzibile, ca oamenii să își poată facă previziunile, să știe cum își planifică și cum își conduc afacerile, a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Domnul Chirițoiu a spus: „În același timp, trebuie să recunoaștem cu toții că trecem printr-o perioadă destul de tulbure, cu provocări cu care nu ne-am mai confruntat, cel puțin generațiile noastre, mă refer la problemele medicale și acum criza de securitate la granițele noastre. În contextul actual, nimeni nu se poate aștepta la o predictibilitate completă.
Este important să aflăm problemele într-un stadiu cât mai incipient și să nu surprindem mediul de afaceri cu soluțiile pe care le găsim, cu politicile cu care noi, cei din sectorul public, venim în fața economiei și a societății. Într-o perioadă de criză, de incertitudini, dialogul este lucrul cel mai important.”
Gabriel Biriș: „Din cauza breșelor fiscale, s-a ajuns ca sarcina fiscală pentru același venit să varieze între 2 și 43%”
Viitorul se finanțează din contribuțiile și taxele pe care fiecare dintre noi le plătim, a declarat avocatul Gabriel Biriș, inițiator al proiectului.
Acesta a explicat: „Este foarte important dialogul, dar și mai importante sunt două lucruri: dialogul sincer și acțiunea. În urmă cu 8 ani am participat la lansarea acestui Pact pentru Fiscalitate. La vremea respectivă noi, reprezentanții asociațiilor oamenilor din business, patronate, Academia Română, care a fost gazdă, propuneam și ceream decidenților politici să achieseze la câteva principii. Unul dintre principii era ca sarcina fiscală să fie așezată în funcție de cât câștigăm, nu în funcție de cum câștigăm.
Un alt principiu era să participăm la discuții având în vedere interesul comun și nu interese de grup, să facem un inventar cu breșele au fost create începând cu 2016 în fiscalitate. S-a ajuns ca sarcina fiscală pentru același venit să varieze între 2 și 43%. E o diferența uriașă.
Iarăși ceream toleranță zero la evaziune. Ce este rău în a cere toleranță zero la evaziune?
Astăzi suntem într-o situație mult mai dificilă decât eram atunci, poate în special din cauza faptului că principiile despre care încercam noi să vorbim atunci au fost călcate de toată lumea în picioare. Mă refer la echitate, dialogul sincer, lipsa transparenței, ceea ce a generat noi și noi breșe în fiscalitate.
Acum este foarte important să înțelegem ce s-a greșit și ce putem face în continuare.
Pe lângă principiile enumerate mai sus, aș vrea să mai atrag atenția că a fost prezentat Guvernului, Ministrului de Finanțe și Administrației Prezidențiale un studiu privind situația fiscală, cu identificarea problemelor care creează aceste distorsiuni și cu propuneri de soluții, studiu care a fost făcut de un grup de 20 de economiști în jurul Consiliului Fiscal.
Este nevoie de acțiune concretă. Dacă nu acționăm, riscăm să ajungem în situația în care am fost în 2010 când urmare a unui hard-landing a trebuit să luăm măsuri care ne-au făcut mult mai dificilă revenirea ulterioară”.
Daniel Zamfir: „Sunt cazuri unde companii similare plătesc, într-un final, impozite diferite”
Senatorul PSD Daniel Zamfir spune că actualul Cod Fiscal trebuie modificat, nu doar din perspectiva digitalizării.
Aceasta a explicat: „La fiecare început de an, indiferent cine a fost la guvernare, statul și-a propus să aducă mai multe venituri la bugetul statului. Fiecare șef de ANAF și ministru de finanțe își propun, la început de an, să colecteze mai mult. Lucrul asta nu s-a întâmplat întotdeauna și cred că asta se întâmplă și din cauza Codului Fiscal care, din punctul meu de vedere, trebuie modificat.
În plus, digitalizarea este absolut necesară, dar pe lângă asta mai trebuie lucrat la niște chestiuni care, de-a lungul timpului, au creat inechități. La același nivel de companii, se plătesc, într-un final, impozite diferite. Cred că există o problemă a acestor optimizări fiscale excesive. Am spus public de foarte multe ori că firme cu capital autohton plătesc impozit pe profit cu 5-6-10 ori mai mult decât aceeași companie care este multinațională.
Am dat exemplul domeniului bricolajului, unde o companie cu capital românesc plătește impozit de circa 3% din cifra de afaceri, iar o companie multinațională plătește undeva la 0,3%, adică de 10 ori mai puțin.
Este cazul să schimbăm acest mecanism pentru companiile multinaționale, iar cei de la OECD au stabilit că multinaționalele trebuie să plătească impozite acolo unde fac veniturile. Este un lucru greu de făcut, nu este un lucru ușor”.
Oana Ozmen: „Predictibilitatea fiscală presupune să luăm decizii concrete și să susținem toate sectoarele din industrie”
Pactul pentru Fiscalitate este important din punctul de vedere al eficienței energetice, în actualul context al creșterii prețului la energie, a declarat Oana Ozmen, deputat PNL.
Domnia sa spus: „Trebuie să ținem cont că, în condițiile în care să avem o problemă legată de criza facturilor la energie, când vorbim de eficiență energetică vorbim desigur de renovarea clădirilor și, deci, de sectorul de construcții. Acest sector a fost cel mai lovit în ultimii doi ani și vreau să vă aduc la cunoștință că am avut în Parlament acea ordonanță 15/2021 privind ajustarea prețurilor la materiale, care a fost binevenită și bine primită de către sectorul construcțiilor. Săptămâna aceasta am votat în Parlament PL-x nr. 172/2022 – Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale. Cred că la ora actuală este important să existe predictibilitate fiscală, să avem un echilibru în decizii și neapărat să avem grijă de industriile sensibile, dacă nu vrem să pierdem acea forță de muncă pe care cu greu o ținem, la ora actuală, în România. Predictibilitatea fiscală mai presupune să luăm decizii concrete în acest moment și să susținem toate sectoarele din industrie. Salut prezența în sală a reprezentanților confederațiilor sindicale și, în calitate de secretar al Comisiei pentru Industrii, îi invit la Comisie cu propuneri”.
Angela Roșca, Marian Morcoasa
Angela Roșca: „Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere”
Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere, a declarat Angela Roșca, membru board Romanian Business Leaders.
Aceasta a spus: „Mediul de business se uită cu mult interes, în aceste zile, la ideile lansate de politicieni în mediul public, fie ca să testeze rezistența la stres a mediului de business, fie să ne pregătească pentru ce urmează. Cu atât mai mult, avem nevoie de Pactul pentru Fiscalitate. Avem nevoie de niște principii care să transceadă culoarea politică. Există niște principii pe care RBL le-a formulat sub forma unui decalog, care se suprapun foarte bine cu Pactul pentru Fiscalitate, pe care îl discutăm astăzi.
Vrem să ne gândim în ce măsură trebuie să facem o reformă a contribuțiilor sociale în România și cum afectează aceasta piața muncii. Vrem, de asemenea, să ne uităm în ce măsură toată lumea își plătește taxele în România sau există încă zone din anumite domenii care beneficiază de facilități fiscale. Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere. Vrem predictibilitate!”
Alin Chitu: „Promovarea ideii publice că trebuie să reducem gapul de TVA înseamnă, implicit, anularea de cote reduse de TVA”
„Când vorbim de politici fiscale, lucrurile sunt întotdeauna nuanțate. Nu vreau să neg existența evaziunii fiscale din România, dar haideți să vorbim pragmatic despre acest subiect”, a spus Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanțelor, adăugând: „Se tot vorbește de gap-ul de TVA. Mai mult de jumătate din acest gap este policy-gap, adică acel TVA necolectat din cauza cotelor reduse. Promovarea ideii publice că trebuie să reducem gapul de TVA înseamnă, implicit, anularea de cote reduse de TVA”.
El a amintit că, în ultimii doi ani, nu au avut loc modificări majore în Codul Fiscal. Modificările la care face referire presa pe diverse canale neoficiale sunt modificări care vor intra în vigoare anul viitor, a spus secretarul de stat. Acesta a mai adăugat: „Am reușit ca, în PNRR, să facem referire la un gradual phase-out, adică situațiile prin care anumite sectoare sunt favorizate prin politici fiscale să fie eliminate treptat, astfel încât impactul economic să fie unul mai puțin accentuat și mai ușor de acceptat.”
Ovidiu Silaghi: „Fiscalitatea este ultimul cartuș care ne-a rămas pentru ca România să fie atractivă pentru investitori”
Fiscalitatea este ultimul cartuș care ne-a rămas pentru ca România să fie atractivă pentru investitori, a spus Ovidiu Silaghi, Secretar General CCIR, care sprijină proiectul Pactul pentru Fiscalitate.
Acesta a declarat: „Mitul cu forța de muncă calificată și ieftină a dispărut, mitul cu energia ieftină a dispărut. O complicare a sistemului de taxe și impozite nu este benefică. Din contră, aș vedea o simplificare și o optimizare a acestor metode de colectare. Trebuie să renunțăm la facilitățile pentru anumite industrii. Instabilitatea și nepredictibilitatea fiscale sunt foarte grave, mai ales pentru investitorii, pe care ni-i dorim”.
Petru Dandea, Eugen Teodorovici
Petru Dandea: „Din perspectiva salariaților, sistemul fiscal din România este neperformant, depășit și neechitabil”
Orice discuție serioasă privind sistemul fiscal din România este binevenită, a spus Petru Dandea, reprezentant CNS Cartel Alfa, menționând: „Din perspectiva salariaților, sistemul fiscal din România este neperformant, depășit și neechitabil.
Orice discuție legată de schimbarea filosofiei de impozitare în România trebuie să vină într-un proces paralel, în care legiuitorul participă și își asumă mesajele din partea contribuabililor, sectorului de afaceri și a societății civile. Acest lucru nu se întâmplă peste noapte”.
Călin Ile: „Fiscalitatea e un pilon important pentru mediul de afaceri și are un loc major în preocupările noastre”
Fiscalitatea e un pilon important pentru mediul de afaceri și are un loc major în preocupările noastre, a declarat Călin Ile, vicepreședinte la Concordia și președintele Federației Industriei Hoteliere, suporter al demersului.
Acesta a spus: „Desigur că am fi preferat să discutăm mai degrabă de chestiuni constructive, cum ar fi atragerea de investiții străine sau alte lucruri importante pentru dezvoltarea economiei.
Am avut multe discuții în ultima perioada privind poziția mediului de afaceri față de tema fiscalității și, în general, ne-am axat pe 3 priorități în pozițiile noastre atât în Concordia, cât și în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR).
În primul rând, nu putem ignora modul în care statul cheltuie resursele colectate pentru că, dacă această cheltuiala nu se face în mod corect, creează frustrare în mediul de afaceri.
A două tema este evaziunea fiscală pe care n-o putem accepta să fie la cotele actuale, creând concurență neloială în mediul de afaceri.
A treia tema este existența unui sistem fiscal echilibrat, fair și stimulativ pentru mediul de afaceri.
Și dacă îmi permiteți aș adaugă o a patra temă, de la mine: ne dorim un sistem fiscal reactiv, care să reacționeze mai repede pentru că modul în care noi ne mișcăm lasă multe portițe pentru anumite categorii, anumite sisteme de afaceri, cum ar fi această economie colaborativă, spre exemplu, care nu e reglementată suficient în România și care permite anumite portițe de operare”.
Nivelul de stres cu care se confruntă mai mult de jumătate dintre femeile care lucrează (53%) este mai mare decât în urmă cu un an, iar 46% susțin că sunt epuizate, conform studiului Deloitte Women @ Work 2022, realizat la nivel global. De altfel, epuizarea (burnout) este unul din principalele motive pentru care femeile decid să demisioneze (40%). Mai mult de jumătate dintre participantele la studiu vor să renunțe la actualul angajator în următorii doi ani și doar 10% plănuiesc să își mențină locul de muncă mai mult de cinci ani.
Pe de altă parte, studiul arată o diferență semnificativă de stare și de atitudine a femeilor ai căror lideri susțin egalitatea de gen. Doar 3% dintre acestea se simt epuizate, 90% dintre ele spun că nivelul lor de motivație la locul de muncă este bun sau extrem de bun, niciuna nu își caută în prezent un nou loc de muncă și doar 9% iau în calcul să plece în următorii doi ani. Dintre cele care lucrează cu astfel de lideri, 87% spun că beneficiază de un sprijin adecvat pentru sănătatea emoțională din partea angajatorilor și pot vorbi cu ușurință despre problemele personale de acest gen la locul de muncă.
Studiul mai arată că, deși modul de lucru hibrid a fost implementat de multe companii în ultimul an – 44% dintre femeile angajate la nivel global muncesc într-un sistem de acest tip –, mai mult de jumătate dintre acestea (54%) susțin că nu beneficiază de suficientă flexibilitate cu privire la locul și momentul în care ar trebui să muncească, iar 64% consideră că angajatorii lor nu au stabilit reguli clare din aceste puncte de vedere, aspect care le creează dificultăți, în special celor care au alte persoane în îngrijire.
Mai mult, 94% dintre respondente se tem că, dacă ar solicita un program de lucru flexibil, și-ar diminua șansele de promovare. Totodată, aproape 60% dintre cele care lucrează în sistem hibrid se simt excluse din întâlniri importante, iar aproape jumătate spun că nu au posibilitatea să interacționeze suficient cu liderii – un factor esențial pentru a beneficia de integrare, creșteri salariale sau oportunități de promovare.
Mai puțin de jumătate dintre persoanele chestionate (45%) spun că se pot deconecta cu ușurință de la muncă, iar, la polul opus, 34% întâmpină dificultăți în această privință. Dintre acestea din urmă, 42% se tem că șansele de promovare le-ar fi diminuate dacă nu sunt disponibile permanent.
În plus, aproape jumătate dintre femei sunt mai puțin optimiste cu privire la oportunitățile de carieră decât în urmă cu un an, optimismul fiind chiar mai redus printre cele care muncesc cu program redus.
„Angajatorii trebuie să se asigure că angajații, indiferent de gen, înțeleg concret ce se așteaptă de la ei în noul context al pieței muncii și beneficiază de șanse egale de dezvoltare la locul de muncă, bazate pe criterii clare de performanță. Realitatea este că, în cele mai multe cazuri, femeile au responsabilități adiționale față de bărbați cu privire la gospodărie și îngrijirea familiei. Multe femei sunt îngrijorate de numărul mare de sarcini și de impactul pe care această situație l-ar putea avea asupra perspectivelor de carieră, prezente și viitoare. Totuși, societatea se schimbă, femeile active profesional beneficiază acum de mai mult sprijin atât din partea familiei, cât și din partea angajatorilor. Acest sprijin trebuie să se intensifice, pentru a asigura egalitatea de șanse, nu în sensul de a pune pe toată lumea pe aceeași poziție, ci de a-i ajuta pe cei care au mai multă nevoie, astfel încât fiecare să poată ajunge în postura de a reuși prin forțe proprii”, a declarat Alexandra Smedoiu (foto), Partener, Deloitte România, și coordonatorul programului SheXO Club.
Studiul Deloitte Women @ Work 2022 a fost efectuat în rândul a aproximativ 5.000 de femei din zece țări din întreaga lume și evidențiază impactul pandemiei de COVID-19 asupra raportului dintre viața personală și cea profesională, schimbările care au avut loc în privința modului de lucru și evoluțiile înregistrate în ultimii ani în obținerea egalității de gen la locul de muncă. Persoanele intervievate lucrează cu normă întreagă sau cu program redus în companii din multiple domenii și ocupă poziții de diverse niveluri, inclusiv funcții de conducere.
Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.
REI a depus mai mult de 15% din totalul celor peste 650 de proiecte pentru instalarea de panouri fotovoltaice în România, prin PNRR. Peste 3.500 MW energie regenerabilă urmează să fie instalați în România în următoarea perioadă.
„Interesul a fost uriaș, dublat de o muncă titanică”
Peste 100 de clienți au apelat la specialiștii REI pentru a atrage sprijin nerambursabil necesar instalării de panouri fotovoltaice;
Un număr de 668 de proiecte s-au depus pentru instalarea de panouri fotovoltaice și centrale eoliene cu sprijin nerambursabil din PNRR;
Aproximativ un sfert din energia consumată în România provine din surse regenerabile;
Ministerul a lansat deja în consultare Schema de ajutor de stat și Ghidul Specific aferente Măsurii de investiții I5 – Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial, cu o alocare de 62 mil. EUR.
REI, al doilea cel mai mare grup de firme din România specializat în atragerea de finanțări nerambursabile cu fonduri europene sau prin mecanisme de ajutor de stat, potrivit datelor din 2021, a depus peste 100 de proiecte de finanțare nerambursabilă pentru instalarea a peste 600 MW energie regenerabilă, prin componenta C6 – Energie din PNRR, una dintre cele mai așteptate și solicitate măsuri de sprijin din acest an, care s-a încheiat în data de 22 iunie.
Potrivit consultanților REI, interesul a fost unul uriaș, iar ritmul de lucru a fost extrem de ridicat în ultimele săptămâni, întrucât documentația a fost una complexă, ce a cuprins un studiu de fezabilitate, analiză institutională, analiză DNSH („Do No Significant Harm” – „A nu dăuna semnificativ mediului”) etc.
Roxana Mircea
„Am depus proiecte pentru peste 100 de clienți, cu capacități instalate de la 0,2 MW, la 70 MW. Interesul pentru măsura C6 – Energie din PNRR a fost uriaș, am primit sute de solicitări pentru finanțare, în plus, am alocat resurse noi, un număr de aproximativ 15 colegi noi ni s-au alăturat pentru a reuși să pregătim dosarele și să aplicăm cu succes, în termen. Ne bucurăm ca Ministerul Energiei a decis prelungirea sesiunii de depunere cu peste 50 de zile, asta a ajutat companiile, consultanții și proiectanții să definitiveze proiectele și să faciliteze elaborarea unor proiecte complete în termenul definit”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI.
Printre clienții REI care au apelat la finanțare nerambursabilă prin sprijinul PNRR – Componenta C6 – Energie se numără companii din domeniile producției de materiale de construcții, servicii poștale – curierat, ciment, procesare carne, mall-uri, dar și dezvoltatori de parcuri industriale.
Câte companii au solicitat sprijin de la Ministerul Energiei pentru panouri fotovoltaice din bugetul PNRR
Un număr de 668 de proiecte au fost depuse pe platforma pusă la dispoziție de Ministerul Energiei pentru finanțare prin PNRR, în vederea instalării de panouri fotovoltaice și centrale eoliene, arată datele publicate de Minister.
Din totalul proiectelor depuse, echipa REI a intermediat un număr de peste 100 proiecte, respectiv peste 15% din total.
Potrivit calculelor REI, cele 668 de proiecte depuse prin platformă vor aduce în plus în România peste 3.500 MW capacitate instalată de energie verde, atât solară, prin panouri fotovoltaice, cât și eoliană.
Companiile interesate de creșterea eficienței energetice au avut la dispoziție, în ultimele săptămâni, posibilitatea de a depune proiecte de investiții pentru montarea de panouri fotovoltaice de cel puțin 0,2 MW capacitate instalată, pentru care ar fi putut solicita până la cel mult 15 milioane de euro.
Măsura de finanțare cu sprijin din PNRR a fost anunțată de Ministerul Energiei în prima parte a acestui an, pentru ca ea să debuteze pe 31 martie. Inițial, măsura prevedea posibilitatea de depunere timp de 30 de zile, până la 30 aprilie, însă aceasta a fost prelungită de trei ori, odată cu 30 de zile, apoi cu încă două săptămâni, ca în final să mai fie prelungită cu încă o săptămână, ca răspuns la solicitările mediului de business care nu avea timpul necesar să pregătească documentația necesară.
„Înainte de demararea efectivă a scrierii proiectelor, orice investiție ce a presupus montarea unui panou solar sau a unei centrale eoliene a avut nevoie de un studiu de fezabilitate, realizat de o companie specializată, care putea dura între două săptămâni până la cel mult o lună, în funcție de complexitatea sa. În proiectele noastre am ales să colaborăm cu cele mai mari companii de proiectare în energie din România, cu timpi foarte buni de livrare, lucru materializat și în proiectele noastre și pentru care suntem recunoscători. Odată elaborat studiul de fezabilitate (SF) și finalizată analiza cost-beneficiu (ACB), ambele necesare pentru derularea proiectului, am început pregătirea documentației, scrierea proiectului, întocmirea de rapoarte și tot necesarul, în așa fel încât să fim siguri că proiectele respectă până în cel mai mic detaliu cerințele din Ghid. A fost o muncă titanică”, a subliniat Roxana Mircea.
Eurostat: Aproximativ un sfert din energia consumată în România provine din surse regenerabile: „Vedem un potențial uriaș”
România are un potențial uriaș de a atrage investiții în domeniul energiei regenerabile, iar acest lucru se va datora atât politicii stabilite de Uniunea Europeană ca până în 2050 țările membre să folosească, în cea mai mare parte, energie verde, cât și a situației de la granița cu Ucraina, unde războiul ar putea provoca mari dezechilibre în lanțul de aprovizionare cu energie.
Potrivit datelor Eurostat, energia regenerabilă a reprezentat 22,1% din totalul de energie consumată în anul 2020[1], peste așteptările UE, în timp ce ponderea vehiculelor electrice a reprezentat peste 10% din total.
Aproximativ un sfert din energia consumată în România (24,5%) provine din surse regenerabile, mai arată datele Eurostat, țara noastră situându-se pe locul 11 din cele 28 state membre, cu mult peste țări precum Polonia (16,1%) sau Ungaria (13,9%), dar și peste Bulgaria, care se situează în urma noastră în clasament, pe locul 12.
Suedia (60,1%), Finlanda (43,8%) și Letonia (42,1%) sunt țările din UE cu cea mai mare pondere a energiei regenerabile în total consum, în timp ce Islanda (83,7%) și Norvegia (77,4%) sunt țările din afara spațiului comunitar cu cea mai mare pondere a consumului energiei regenerabile la nivel european.
„Utilizarea energiei din surse regenerabile are multe beneficii potențiale și viitoare, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și reducerea dependenței de piețele de combustibili fosili (în special de petrol și gaze, pe piețe precum Rusia). Creșterea surselor de energie regenerabilă poate stimula, de asemenea, ocuparea forței de muncă în UE, prin crearea de locuri de muncă în noile tehnologii „verzi”. Vedem un potențial uriaș în acest sector pentru țara noastră în anii următori, iar măsurile de sprijin precum cel inclus în Componenta C.6 – Energie este doar un pas către un viitor verde”, a mai precizat Roxana Mircea.
Componenta C.6 Energie din PNRR a fost una dintre cele mai așteptate măsuri de sprijin pentru investiții în creșterea eficienței energetice și reducerea consumului pentru companiile cu activitate în România, cu un buget total alocat de circa 600 milioane euro, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Pentru instalarea de panouri fotovoltaice, companiile au putut solicita sprijin nerambursabil în valoare de 750.000 EUR/MW – pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv), respectiv 425.000 EUR/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.
Pentru centrale eoliene, companiile interesate au putut solicita sprijin nerambursabil de 1,3 mil. EUR/MW – pentru capacități instalate între 0,2 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv), respectiv 650.000 EUR/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.
Ajutorul maxim care s-a putut acorda pentru un proiect de investiţii nu putea depăși 15 milioane euro pe întreprindere, pe proiect de investiții.
Ministerul a lansat deja în consultare, pe 22 iunie, Schema de ajutor de stat și Ghidul Specific aferente Măsurii de investiții I5 – Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial, cu o alocare de 62 milioane euro, pentru care deja se poartă discuții avansate cu potențialii beneficiari.
„Mediul de afaceri așteaptă cu interes și alte axe de finanțare, respectiv proiectele din Fondul de Modernizare pentru energie regenerabilă adresate agriculturii, dar și altor domenii. Interesul rămâne foarte ridicat pentru soluțiile verzi, ca o alternativă la gazele și petrolul rusești, mai ales că avem aproape un conflict care se poate anunța de durată, iar sancțiunile impuse Rusiei pot crea dezechilibre majore în aprovizionarea cu energie. România are nevoie ca de aer de aceste finanțări adresate investițiilor în energie”, a conchis Roxana Mircea.
Aproximativ 57% dintre companii își desfășoară activitățile de salarizare în cadrul structurilor interne, în timp ce aproximativ 43% apelează la servicii externalizate
Circa 68% dintre companii își derulează activitățile de resurse umane prin departamente interne, în timp ce 32% folosesc servicii externalizate
În aproximativ 54% dintre companii, administrarea timpului de lucru al angajaților și al pontajului este realizat printr-un sistem automatizat, în timp ce 46% încă folosesc un model manual de procesare
97% dintre companii consideră că externalizarea serviciului de plată al salariilor evită întârzieri cu plățile și doar 3% consideră că ar putea înregistra întârzieri de pe urma externalizării acestui proces
În ultimii ani, odată cu diversificarea din ce în ce mai mare a serviciilor oferite pe piața din România, un număr tot mai mare de companii au început să apeleze la servicii externalizate de resurse umane și de payroll. Impulsul dat de tehnologie, în privința automatizării mai multor procese, care anterior erau realizate exclusiv manual de către unii angajați, a determinat un număr tot mai mare de companii să adopte externalizarea acestor servicii.
Ultimii doi ani au afectat România și mediul de afaceri mult mai agresiv decât tot ce a putut experimenta anterior economia românească, în peste 30 de ani de piață liberă. Pandemia Covid-19 a făcut ca o mare parte din activitatea muncii de birou să treacă în spațiul online. Astfel că, prin prisma necesităților structurale cu care s-au văzut confruntate companiile, nevoia simplificării pe cât posibil a tuturor proceselor interne de business a dobândit o și mai mare importanță.
Externalizarea – un punct de maxim interes
Aproximativ 44% dintre companii au o singură persoană care se ocupă cu administrarea personalului, 26% au două persoane și 30% au trei sau mai mulți salariați desemnați să se ocupe cu această activitate. Astfel că, 56% dintre cei chestionați în cadrul sondajului spun că departamentele care se ocupă cu întocmirea documentelor și a actelor de administrare a personalului au nevoie de 3-5 zile pentru procesarea informațiilor, în timp ce aproximativ 44% consideră că au nevoie de maximum două zile. 66% dintre respondenți susțin că pentru plata salariilor este nevoie ca informațiile să fie trimise cu 3-5 zile înainte și 34% spun că au nevoie de doar două zile pentru a sigura acest proces.
Deoarece echipele care se ocupă de activitățile de administrare a personalului sunt mici, este nevoie de un timp de procesare mai îndelungat. Coroborând cu faptul că unele operațiuni interne continuă să se realizeze încă manual, nevoia unui sistem mai rapid este cu adevărat necesară, pentru a putea evita eventuale întârzieri și pentru a putea reduce timpul de care este nevoie pentru închiderile de lună.
Lipsa unor procese automatizate și a personalului suficient pentru a putea administra în timp aceste activități poate îngreuna funcționarea companiilor
Peste 44% dintre companii susțin că, în medie, lunar au fost nevoite cel puțin o dată să reia calculul salarial. Tot în această notă, 46% dintre companii utilizează abonamente la un portal legislativ pentru a fi la curent cu reglementările din domeniu. Un procent de 34% spun că folosesc consultanță externă, 15% surse media și 5% consultanță internă. Resursele limitate fac ca, în prezent, acest proces de informare să provină în proporție de peste 60% din monitorizarea ad-hoc, nefiind angrenate servicii specializate oferite intern sau extern, un aspect ce adaugă timp suplimentar.
Volumul adițional de informație ce trebuie filtrată face ca și celelalte procese să fie îngreunate, aici putând fi resimțită o presiune în plus. Dacă nu există nici procese automatizate, cum ar fi, de exemplu, cele pentru cererile de documente sau pentru pontajul salariaților, atunci activitatea va fi îngreunată suplimentar.
Din acest punct de vedere, putem observa că, pentru situația în care se ia în considerare o posibilă externalizare a acestor servicii, distribuția este egală când vine vorba de timpul în care ar urma să se întâmple acest proces: 33% dintre respondenți spun că în mai puțin de 6 luni, 33% între 6 și 12 luni, 33% în mai mult de 12 luni. Rezultatele relevă că, prin distribuția egală, acest proces este în desfășurare și există o anumită tendință pentru externalizare. Din ce în ce mai multe companii iau în calcul această posibilitate.
Externalizarea serviciilor de resurse umane și de salarizare din ce în ce mai căutate
Atunci când vorbim de decizia de a apela la servicii externe de resurse umane și salarizare, majoritatea companiilor (45%) afirmă că decizia va fi luată la nivel de grup, indicând o reorganizare la nivel global a companiei, un aspect pe care îl putem regăsi tot mai des în cadrul companiilor multinaționale din România. 26% afirmă că decizia va fi luată intern la nivelul companiei, ținând cont de aspectele financiare, 21% la nivel regional și 8% au răspuns că decizia va aparține departamentului de resurse umane.
Aproximativ 66% dintre respondenți declară că decizia va fi luată în afara sucursalei din România, de către grup sau sub aspect regional, astfel că procesul de externalizare a acestor servicii va fi hotărât sub o formă organizată la nivel transnațional.
În urma unei decizii de trecere către servicii externalizate, aproape 67% dintre respondenți consideră că cel mai important factor pentru selectarea acestora va fi calitatea serviciilor ce le vor fi oferite, 16% posibilele soluții software, 12% costurile serviciilor și 6% durata tranziției. Majoritatea companiilor iau în calcul aceste soluții pentru a remedia eventuale dificultăți în operarea acestor activități. Astfel, ele își doresc să atingă un grad de eficiență mai mare decât cel pe care îl au în prezent doar prin resursele disponibile intern.
La nivelul mediului de business din România, deși aceste servicii nu au ajuns încă la un nivel de răspândire foarte largă, sunt privite ca soluții de viitor pentru a crește nivelul de eficiență operațională dintr-o companie.
One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, anunță un proiect de anvergură pentru One Cotroceni Park Office Faza 2. Siemens Energy, una dintre cele mai importante companii de tehnologie energetică din lume, semnează un contract de închiriere de 7.500 de metri pătrați. Închirierea spațiului este prevăzută pe o perioadă de 10 ani, iar tranzacția a fost intermediată de JLL România.
Prin portofoliul său de produse, soluții și servicii, Siemens Energy acoperă întreg lanțul valoric energetic – de la generarea și transportul energiei până la stocare și noi arii ale sectorului energetic, precum hidrogenul. Compania lucrează cu clienții și partenerii săi pentru a oferi sisteme energetice pentru viitor, sprijinind astfel tranziția către o lume mai durabilă.
Aceasta este o colaborare între două companii care se ghidează după aceleași valori, One United Properties fiind promotorul practicilor de construcții sustenabile, pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic, durabile și sănătoase. One Cotroceni Park beneficiază de precertificare LEED Platinum v4, care atestă funcționarea durabilă și impactul minim asupra mediului și se află în curs de obținere a certificării WELL Health and Safety, care evaluează sănătatea și bunăstarea la locul de muncă, oferind spații comerciale și office sustenabile.
„Interesul Siemens Energy pentru spațiul de la One Cotroceni Park Faza 2 este un semnal bun pentru piața din România, care devine tot mai atractivă pentru companii mari de afară, aflate în căutarea unor sedii comerciale și de birouri moderne și sustenabile. Totodată, reprezintă o colaborare cu un partener cu care împărtășim aceleași valori despre sustenabilitate, într-un moment foarte bun, când România se află la începutul unui nou val de investiții în enegrie verde. Ne bucurăm să găzduim în cadrul acestei dezvoltări reper din portofoliul nostru Siemens Energy, una dintre cele mai importante companii de tehnologie energetică din lume și să contribuim la crearea unui nou hub comercial și office pe harta Bucureștiului, care va genera un număr substanțial de locuri de muncă cu impact pozitiv direct asupra creșterii economice locale”, spune Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties.
„Siemens Energy este o companie independentă, listată la bursă din 2020. Ca organizație, modelăm tranziția energetică și ne folosim tehnologia și parteneriatele pentru a oferi energie fiabilă, accesibilă și sigură în lume. România avansează în tranziția sa energetică pentru a crea o rețea cu emisii scăzute de carbon și pentru a atinge obiectivele net zero până în 2050. România își propune să crească utilizarea națională a surselor de energie regenerabilă, cum ar fi eolian, solar și hidrogen, la 30,7% până în 2030 și, în timp, intenționează să reducă dependența de petrol și gaze, care emit carbon. România este o piață atractivă pentru Siemens Energy și această extindere a Siemens Energy în România va aduce beneficii economiei locale prin crearea de locuri de muncă și oportunități în lanțul de aprovizionare”, spune Antonia-Denisa Efron, Reprezentant Siemens Energy România.
„Noul hub al Siemens Energy din România va fi un punct de referință pentru industria energiei verzi și așează țara noastră pe harta furnizorilor de servicii specializați, de înaltă calitate din regiune. Ne bucurăm că am asistat clientul nostru, Siemens Energy, în procesul de identificare a celor mai bune opțiuni și de selectare a dezvoltării care va găzdui noul hub în condițiile actuale de piață, când investitorii caută o flexibilitate ridicată pentru a se adapta dinamic la noua realitate de business. Faptul că țara noastră a fost selectată pentru o astfel de investiție este îmbucurătoare și arată că România este atractivă datorită competențelor dezvoltate de forța de muncă locală în ultimii ani, din ce în ce mai căutate de angajatorii de top la nivel mondial. Ocuparea efectivă de spații de birouri înregistrată în primul trimestru al anului 2021 a reprezentat 60% din totalul spațiului tranzacționat. O parte semnificativă a indicatorului de absorbție netă este reprezentată de noi companii care intră pe piață, precum hub-ul Siemens Energy, care nu va fi singura nouă intrare raportată în T2 din punct de vedere al ocupării efective, nici ultima din 2022”, spune Alexandru Orzea, Consultant Tenant Representation JLL Romania.
Poziționat strategic într-una dintre cele mai căutate zone rezidențiale și cel mai dinamic hub de business care se dezvoltă în prezent în București și dezvoltat pe locul fostei platforme Ventilatorul, pe o suprafață de 5,8 hectare, One Cotroceni Park se conturează ca cel mai ambițios proiect de regenerare urbană din Capitală. La începutul acestui an, dezvoltatorul One United Properties a realizat deja recepția pentru Faza 1 a One Cotroceni Park, clădire de birouri și de spații comerciale, cu o suprafață închiriabilă brută (GLA) de 46.000 mp. Faza 2 cu o suprafață închiriabilă brută de 35.000 mp, aflată de asemenea în dezvoltare, va fi livrată în 2022.
Odată finalizată, dezvoltarea multifuncțională One Cotroceni Park va reda orașului o zonă nevalorificată, cu multiple beneficii pentru întreaga comunitate. Acest concept imobiliar unic se conturează ca un adevărat oraș în oraș, compus dintr-o zonă rezidențială cu 868 de apartamente, un business park cu două clădiri de birouri și o zonă comercială care va oferi acces la o gamă largă de servicii și facilități integrate: spații verzi, restaurante, piste de alergare și ciclism, cafenele, sală de gimnastică, piscină, farmacie, servicii de curățenie, cinema, facilități educaționale.
Indotek Group, unul dintre cele mai importante grupuri de investiții axat pe imobiliare din Ungaria, a achiziționat clădirea de birouri „One Victoriei Center”, situată în cartierul central de afaceri din București.
Prin achiziția clădirii de birouri, care are o suprafață brută închiriabilă de 12 mii de metri pătrați, Indotek Group își întărește prezența în regiune, ajungând să dețină trei active pe piața locală – două clădiri de birouri în București și un centru comercial în Târgu Mureș.
One Victoriei Center este închiriat în prezent de 14 companii, printre care BRD Group și S&T. Clădirea are 3 etaje de parcare subterană și o suprafață brută închiriabilă de birouri de aproximativ opt sute de metri pătrați per etaj. Indotek Group va administra și va consolida în continuare clădirea de birouri în cadrul unui proces de rebranding, în urma căruia aceasta va fi denumită „Bucharest Business Center”.
Indotek Group a realizat achiziția datorită potențialului pe care zona în care este amplasată clădirea de birouri îl are de oferit. One Victoriei Center se află la intersecția străzilor Buzești și Polizu, la doar câteva minute de mers pe jos de Piața Victoriei, cartierul central de birouri din București.
„Achiziția clădirii One Victoriei Center care, în urma procesului de rebranding, va deveni Bucharest Business Center, susține obiectivul strategic al companiei în ceea ce privește întărirea prezenței pe piața locală. Prin această tranzacție, investițiile imobiliare pe care le gestionăm în țară ajung deja la un total de 80.000 de metri pătrați și ne apropiem de pragul de 100.000.000 de euro în ceea ce privește volumul de investiții”, a declarat Forin Tîrlă, Country Manager România și Bulgaria pentru Indotek Group.
De asemenea, achiziția susține strategia de dezvoltare a companiei, atât prin diversificarea activelor pe care le deține, cât și prin diversificarea prezenței internaționale. În prezent, IndoteK Group deține proprietăți comerciale și industriale, hoteluri și clădiri de birouri în treisprezece țări din Europa ( Ungaria, România, Italia, Bulgaria, Spania, Grecia, Serbia, Croația, Polonia, Slovacia, Portugalia, Slovenia și Cipru).
În cursul tranzacției, asistența juridică pentru One Victoriei Center a fost asigurată de firma de avocatură Stratulat Albescu, iar cea fiscală, financiară și structurală de Mazars, CBRE asigurând asistența comercială, iar Vitalis asistența tehnică.
Apreciind că „o legislație flexibilă a muncii este esențială pentru crearea de noi afaceri, dezvoltarea firmelor deja existente și crearea de noi oportunități în carieră”, compania de consultanță de afaceri și externalizare de servicii Accace România face o analiză comparată asupra dreptului muncii în țări țări din Europa Centrală și de Est: România, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia.
Durata contractelor de muncă pe perioadă determinată
Legislațiile locale definesc două tipuri principale de contracte de muncă: pe perioadă nedeterminată, respectiv determinată. Cele din urmă sunt supuse unei serii de condiții și limitări stabilite de lege. Astfel, durata contractului pe perioadă determinată este de cinci ani în Ungaria, trei ani în Republica Cehă și România, doi ani și nouă luni în Polonia și doi ani în Slovacia. Contractul poate fi reînnoit de două ori în România, Republica Cehă, Polonia și Slovacia.
*durata medie în ani
Care este perioada de probă
Potrivit legislațiilor țărilor analizate, în timpul perioadei de probă, atât angajatorul, cât și salariatul pot solicita încetarea contractului de muncă fără nicio restricție. Perioada de probă pentru pozițiile de execuție este de trei luni pentru toate cele cinci țări. În cazul pozițiilor de management, Cehia și Slovacia impun șase luni, România, patru luni, iar Ungaria și Polonia, câte trei luni.
*durata medie în luni pentru pozițiile de management
Câte ore suplimentare pot face angajații în România, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia
Timpul de lucru stipulat în contractele de muncă pentru toate cele cinci țări analizate este de 40 ore pe săptămână. În ceea ce privește orele suplimentare de muncă, legislația din Ungaria stipulează un maxim de 250 ore/ an, în timp ce cea din Republica Cehă, Polonia, Slovacia, 150 ore/an, iar România câte opt ore/săptămână, echivalentul a 416 ore pe an.
Totodată, numărul orelor de lucru suplimentare poate fi mărit dacă angajatul agreează cu angajatorul. Astfel, în Republica Cehă și Polonia pot fi mărite până la 416 ore/ an, iar în Ungaria și Slovacia până la 400 ore/ an.
Care este durata concediului
În toate cele cinci țări europene, perioada de concediu este proporțională cu perioada lucrată, standardul acesteia fiind de 20 de zile. Potrivit legislației în vigoare, în Polonia, perioada de concediu poate ajunge la 26 de zile, dacă un salariat a fost angajat de cel puțin zece ani. De asemenea, se mai acordă părinților două zile/an/copil.
Câte zile de concediu suplimentar își pot lua angajații
În cazul unor condiții speciale, legislația muncii poate suplimenta zilele de concediu astfel: Cehia, aproximativ cinci zile, Ungaria, până la zile în funcție de numărul de copii și până la zece zile în funcție de vârsta salariatului. În România, se acordă minimum trei zile de concediu suplimentar pentru anumite categorii de salariați precum cei care lucrează în condiții de muncă grele, au dizabilități sau tineri sub 18 ani. Slovacia acordă 25 de zile pentru angajații care au 33 de ani sau mai mult sau cei care au grijă permanent de un copil.
Durata perioadei de preaviz
Încetarea contractului de muncă fără preaviz este posibilă și definită de toate legislațiile locale. Cu toate acestea, atunci când se aplică perioada de preaviz, durata acestuia diferă întotdeauna în funcție de circumstanțele în care a fost inițiată rezilierea contractului.
În Cehia, perioada standard de preaviz este de 60 zile. În Ungaria, preavizul are o durată standard de 30 de zile. În cazul încetării raportului de muncă de către angajator, termenul de preaviz se prelungește cu 5-60 zile în funcție de perioada totală de angajare anterioară. În ceea ce privește Polonia, perioada de preaviz este cuprinsă între 14 și 90 de zile, astfel: două săptămâni pentru rezilierea contractului după mai puțin de șase luni de activitate, o lună după cel puțin șase luni și trei luni după trei ani.
Legislația din România prevede o perioadă de preaviz de maximum 20 de zile lucrătoare pentru o funcție de execuție și maximum 45 de zile lucrătoare pentru o funcție de conducere. În Slovacia, durata preavizului este de 30 până la 90 de zile. Astfel, pentru mai puțin de un an de activitate, preavizul este de o lună, iar peste un an, două luni. În caz de încetare a contractului din cauza angajatorului, concediere sau starea de sănătate a angajatului, perioada de preaviz este de două luni pentru 1-5 ani de activitate și trei luni pentru mai mult de cinci ani.
România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educației, în condițiile în care, în prezent, mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, astfel că educația unei întregi generații să fie sub semnul întrebării, asta mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca și migrația către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze. O soluție optimă văzută de specialiști o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcții, agricultură și IT.
Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani.
7734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal.
Datele Ministerului Educației arată că în învățământul preuniversitar românesc lucrează, în prezent, numai aprox. 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, în condițiile în care numărul total al profesorilor din țara noastră era, în anul școlar abia încheiat, de 208.642.
Cei mai mulți profesori tineri, cu vârsta între 18 și 30 de ani, sunt în Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu (13%) și București (12,32%), în timp ce, la polul opus, cei mai mulți profesori bătrâni sunt în județele Teleorman, Gorj și Caraș-Severin.
Statisticile arată că din totalul personalului din învățământul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar și gimnazial (27,2% în liceu și 19% în învățământul preșcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7484 personal administrativ.
„Suntem, din păcate, în pragul unei crize majore de personal în sectorul educațional, în condițiile în care dinamica angajărilor este redusă, iar presiunea pensionărilor tot mai mare. Dacă în 1995, în sistemul public de educație, aveam un personal didactic de 244.640 de oameni, în prezent suntem la puțin peste 200.000. Școala românească are nevoie de tineri, de absolvenți dispuși să urmeze această meserie și care, treptat, să acopere necesarul de posturi pe măsură ce cadrele didactice în vârstă vor ieși la pensie’’, afirmă prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, președintele Complexului Educațional Dr. Mioara Mincu.
Potrivit experților, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimți în următorii 10-15 ani.
„Sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Statisticile Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2020/2021, numărul personalului didactic din învățământul preuniversitar a crescut față de anul școlar anterior cu 1158 persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul școlar 2017/2018.
Creșterea salariilor profesorilor, o „fata morgana”
Potrivit specialiștilor, criza de personal din sectorul educațional poate fi rezolvată, pe termen lung, prin majorarea salariilor în așa fel încât pentru tineri să devină atractiv să urmeze această carieră de dascăl.
Autoritățile se gândesc la această soluție și, potrivit celor mai recente declarații, salariile ar urma să crească prin noua lege a educației, gândită să premieze performanța în mediul școlar.
,,Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, în schimb, al criteriilor de performanță, cum s-au introdus cele de la PNRR. În cazul în care ai performanță, vei primi o mărire de salariu. Eu aș introduce toate sporurile în salariul de bază”, declara, zilele trecute, președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Ideea salarizării pe bază de performanță nu e una nouă, fiind amintită și acum trei ani, de ministrul Ecaterina Andronescu. De atunci, însă, a rămas la nivel de intenție.
În prezent, profesorii sunt plătiți conform Legii salarizării nr 153/2017, care cuprinde salarizarea tuturor categoriilor bugetare. Iar salariile sunt foarte mici față de alte categorii bugetare.
Cele mai recente date, prezentate în presa de specialitate de autorități, arată că cel mai mic salariu în învățământul preuniversitar ar fi de 2.647 lei, pentru un profesor cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I, iar cel mai mare, fără sporuri și alte beneficii, ar fi al unui profesor cu studii superioare de lungă durată și încadrarea de grad didactic I, de 4709 lei.
O propunere legislativă, aflată în Parlament, vizează creșterea salariilor de bază de încadrare ale personalului didactic de predare, auxiliar, de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar. Dacă inițiativa ar fi aprobată, salariul de încadrare al unui profesor pentru anul școlar 2022-2023 ar putea astfel să înceapă la 4.718 lei și să ajungă la 6.273 lei.
Șansele de adoptare sunt însă reduse, având în vedere situația bugetară, așa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizează creșterea salariilor din acest sector.
Profesorii se uită cu speranțe, acum, la discuțiile legate de viitoarea Lege a Educației, care vizează o reformă din temelii a sistemului educațional, inclusiv pe zona salarială.
Ministrul Sorin Câmpeanu declara, zilele trecute, că salariul unui profesor debutant ar putea să fie cât salariul mediu net pe economie (3.967 de lei la nivelul lunii aprilie 2022).
Cert este că, în prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7% din PIB față de 4,7%).
Autoritățile s-au angajat, de-a lungul anilor, că vor aloca anual echivalentul a 6%din PIB pentru educație. Acest prag nu a fost atins niciodată.
Eliminarea impozitului pe venit, o soluție eficace?
Potrivit specialiștilor, dincolo de discuțiile privind creșterea salariilor profesorilor la un nivel competitiv, care să facă atractivă această meserie pentru tineri, una dintre soluțiile care ar putea fi aplicată încă din noul an școlar 2022/2023 și care ar avea efecte concrete o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesorii din sistemul preuniversitar, atât din mediul public cât și din cel privat.
„Scutirile de taxe au făcut ca domeniile care au beneficiat de aceste măsuri – IT/software în special, să înregistreze o evoluție semnificativă atât în privința numărului de salariați cât și a cifrei de afaceri. Beneficiile financiare ale acestei decizii au fost confirmate de către reprezentanții industriilor și de către autorități”, a declarat expertul contabil Fabiola Tudor, director Fin Contexpert Management.
Un calcul simplu arată că, la o medie salarială de 6287 lei brut (3678 lei net) în sistemul educațional, se plătește la stat o contribuție la pensie de 1572 lei, CASS de 629 de lei și un impozit pe venit de 409 lei.
O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, în medie, un câștig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 profesori din sistemul preuniversitar, ar însemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adică 17,2 milioane de euro anual.
Specialiștii propun și o reducere a contribuție de sănătate de la 10% la 5%. Aceasta ar aduce un efort financiar suplimentar de 65,7 milioane de lei/anual.
În total, statul ar trebui să suporte o scutire de taxe de aprox. 30 milioane de euro anual. Calculele sunt, bineînțeles, relative și nu reflectă în totalitate grila salarială existentă în sistemul public și privat.
Potrivit inițiatorilor, ambele măsuri, indiferent de calculele financiare, ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru personalul auxiliar (20.941 angajați).
Pentru a beneficia de aceste măsuri, ar trebui ca beneficiarii să fie angajați în cadrul unei instituții de stat/private autorizată/acreditată.
O altă variantă luată în calcul vizează instituirea unui salariu minim brut de 5000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu normă întreagă sau/și 18 ore pe săptămână de predare.
„Scutirea de impozit pe venit a fost una de succes în IT și în construcții și posibil va urma același traseu și în agricultură și alimentație. A adus o creștere a numărului angajaților, o stabilizare a pieței muncii și avantaje pentru angajați. Și în sectorul educațional, atât public cât și privat, o astfel de măsură ar fi benefică. Astfel de măsuri ar stimula retenția personalului, i-ar încuraja pe tineri să aleagă această meserie. Facilitatea nu reprezintă un ajutor major, având în vedere dinamica inflației, dar poate fi o gură de oxigen, un angajament al statului că este preocupat de acest sector”, a declarat Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare din România.
„Eliminarea impozitării salariilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat și privat ar fi o măsură eficientă, ce poate fi decisă rapid, un stimul pentru un sistem educațional aflat în pragul unei crize profunde”, spune prof. univ. dr. Alexandru Ioan Mincu, președintele Complexului Educațional Dr. Mioara Mincu.
„Eliminarea impozitării ar avea un efect agregat dublu față de creșterea salarială. Eficiența sistemului de educație și rezultatele au scăzut constant în ultimii 30 de ani în România iar diferența față de alte țări europene crește constant. Lipsa leadershipului, a unui plan coerent de redresare, restricțiile din învățământ cauzate de pandemia COVID-19 au fost factorii care au dus Romania într-o situație critică. Acum este momentul să facem o reformă în primul rând a mentalității noastre în privința educației și momentul lansării noii legi a educației este binevenit. Pentru a putea face acestă reformă, salariile nete ale profesorilor din învățământul preuniversitar trebuie să crească mult. Astfel se vor putea atrage în sistem oameni cu vocație care își vor putea face o carieră în învățământ”, a mai spus acesta.
Mai mulți elevi, prea puțini profesori
Vestea bună pentru educația din România este că numărul școlarilor este în creștere. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1200 de elevi mai mulți decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,494,600 elevi şi studenţi.
Este prima creștere de acest fel după 2014. Cei mai mulți copii la grădiniță / creșă și elevi sunt în București: 532.700 de persoane. Datele publicate de INS pentru anul școlar 2021-2022 arată că în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).
O dinamică semnificativă, în ultimii ani, a cunoscut-o și învățământul privat preuniversitar, acolo unde investițiile au crescut semnificativ, iar calitatea educației este, în multe cazuri, superioară celei de la stat.
„Învățământul particular preuniversitar oferă multe exemple bune de urmat pentru sectorul public. Ponderea învățământului particular crește de la an la an. Studiile de specialitate confirmă faptul că în învățământul privat, atât calitatea actului educațional cât și eficiența economică (a investiției) sunt net superioare celor din instituțiile de stat. De aceea, cred că este nevoie să eliminăm orice discriminări sau diferențieri în funcție de patronaj, inclusiv prin această măsură ce ar trebui aplicată tuturor, de scutire de la plata impozitului pe venit”, afirmă Alexandru Ioan Mincu.
Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE în privința numărului de elevi per profesor, fapt care afectează calitatea actului de educație.
La noi raportul este de 19,4, în timp ce media europeană, la nivelul primar, este de 13,5. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Grecia (8,7), Luxemburg (9,0) și Polonia (9,6).
„Trebuie să găsim soluții pentru a atrage mai mulți profesori în școli, să reducem numărul copiilor per profesor, iar zona salarială este extrem de importantă. Trebuie să putem să-i motivăm pe tineri să aleagă această carieră cu un pachet de salariu, educație continuă și alte facilități, inclusiv această scutire de impozit, cu care să putem concura cu alte domenii”, a declarat Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare din România.
Potrivit celui mai recent raport Eurydice al Comisiei Europene privind salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană, în patru țări UE – Bulgaria, Ungaria, Polonia și România – salariul de bază al profesorilor nou angajați este sub 9.000 EUR pe an.
În alte opt țări ale UE (Grecia, Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Slovenia și Slovacia), salariile de bază sunt sub 20.000 EUR pe an.
Salarii de peste 50 de mii de euro se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveția și Liechtenstein, toate țările cu un PIB pe cap de locuitor ridicat.
În funcție de stat, salariile pot crește pe parcursul carierei unui profesor de la 12% (în Turcia) la 116% (în Portugalia). În plus, numărul mediu de ani necesari pentru a ajunge la vârful intervalului de salariu variază de la 12 ani în Danemarca la 42 de ani în Ungaria.
În Irlanda, Țările de Jos și Polonia, salariile de început ale profesorilor pot crește cu peste 60% în primii 15 ani de serviciu și chiar mai mult în anii următori. De exemplu, în Țările de Jos salariile de început cresc cu peste 76% deja în primii 15 ani de serviciu și cu până la 105% în anii următori.
Studiul privind dinamica și perspectivele sectorului educațional românesc a fost realizat în perioada 2-10 iunie 2022 de compania de consultanță Frames la inițiativa Liceului Teoretic Dr. Mioara Mincu și a Asociației Școlilor Particulare din România, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, EUROSTAT și alte informații publice.
Estimările privind impactul scutirii de taxe pe salariile profesorilor și personalului auxiliar sunt relative, plecată de la datele existente în piață, și nu constituie o informație oficială, acreditată de statul român. Scutirea de impozit pe venit a fost una de succes în IT și în construcții și posibil va urma același traseu și în agricultură și alimentație.
