87% dintre europeni consideră că prețurile au crescut în ultimul an, pondere cu 17 puncte procentuale mai mare decât în 2021; 1 din 2 europeni e de părere că este o creștere semnificativă. Rezultatele se regăsesc în ediția din 2022 a studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”. 

O semnalare a autorilor studiului este că, deși procentul europenilor care consideră că puterea lor de cumpărare este mai mare cu patru puncte procentuale față de anul trecut (de la 17% în 2021, la 21% în 2022), în continuare 34% consideră că aceasta a scăzut în 2021, iar 45% că a rămas stabilă în ultimul an. Cu o diferență semnificativă față de media europeană, 46% dintre români și unguri sunt de părere că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimele 12 luni.  

Studiul mai arată o schimbare în ceea ce privește percepția europenilor cu privire la situația generală din țara lor, scorul mediu pe care oamenii îl acordă fiind de 5,4, exact același ca înainte de criza sanitară, și cea mai mare valoare din ultimii 15 ani. Deși se situează în continuare în partea de jos a clasamentului când vine vorba de punctajul pe care l-ar acorda țării lor, românii și-au îmbunătățit percepția față de anul trecut, de la 4,3 la 4,5 puncte”.  

Studiul a fost realizat la finalul lui 2021 în 17 țări europene, printre care și România, pe un număr de 15.800 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani, pe baza unor interviuri online, în eșantioane naționale reprezentative pentru fiecare țară: „Pe lângă analiza atitudinii și a comportamentelor europenilor, cercetarea a analizat apariția și rolul consumatorului-vânzător, care adoptă o abordare antreprenorială a consumului său, ce îl poate transforma într-un actor economic cheie. Acești indivizi sunt pregătiți să declanșeze schimbări semnificative în ceea ce privește consumul și dezvoltarea la scară largă a conceptului de economie circulară”. 

Miruna Senciuc (foto), CEO BNP Paribas Personal Finance Sucursala București: „Una dintre concluziile cheie din acest raport este noul rol pe care europenii îl joacă în calitate de antreprenori ai propriului consum, rol pe care 28% dintre respondenți îl consideră sinonim cu viitorul. Această transformare va modifica obiceiurile brandurilor și ale comercianților, mai ales având în vedere diviziunea generațională clară care s-a format, tinerii preluând cu mai multă ușurință rolul de consumatori vânzători decât cei în vârstă. În mod evident, economia circulară reprezintă o abordare promițătoare și o viziune nouă despre restructurarea consumului. Clienții noștri doresc să consume mai responsabil. De aceea, în calitate de lider în domeniul creditării de consum, considerăm că jucăm un rol esențial în susținerea alegerilor și planificarea responsabilă și eficientă a bugetului lor, indiferent de schimbările sau provocările pe care le întâmpină.” 

Economia circulară și transformarea consumatorului în vânzător 

Deși ar putea fi definită în mai multe moduri, economia circulară poate fi simbolizată cel mai evident prin cei „3 R”: Reciclare, Reducere, Reutilizare. Studiul L’Observatoire a luat ca punct de reper definiția dată de Agenția Franceză de Mediu și Management al Energiei (ADEME): „economia circulară este un sistem economic în care, în fiecare etapă a ciclului lor de viață, produsele (bunurile și serviciile) sunt fabricate și comercializate în așa fel încât să crească eficiența cu care sunt utilizate resursele și să reducă impactul acestora asupra mediului, sporind, în același timp, bunăstarea oamenilor”. 

Europenii tind să se raporteze la conceptul de economie circulară într-o lumină pozitivă și nu doar într-o manieră temporară. Deși 6 din 10 se consideră bine informați sau foarte bine informați cu privire la subiect, doar un sfert înțeleg exact ce înseamnă. Percepția pozitivă asupra economiei circulare se reflectă în opiniile celor care o asociază cu valori la fel de pozitive. Din punctul lor de vedere, o percep ca având un impact pozitiv asupra mediului înconjurător și a resurselor naturale (85%). A doua calitate asociată economiei circulare este capacitatea de inovare, așa cum au subliniat 82% dintre europeni. Crearea de locuri de muncă este al treilea cel mai important atribut, valorizat de 75% dintre europeni.  

Deși manifestă o atitudine pozitivă față de participarea la economia circulară, europenii intenționează să-și intensifice și mai mult acest angajament în viitor. Sortarea deșeurilor și reciclarea sunt practicile în care europenii sunt cel mai probabil să se implice: 65% o fac deja în mod regulat. 1 din 2 europeni declară că a reciclat mai mult și și-a redus deșeurile în ultimii trei ani, italienii, polonezii, danezii și românii situându-se în fruntea clasamentului.  

De altfel, 6 din 10 europeni declară că achiziționează aceeași cantitate de bunuri, dar își reduc deșeurile deoarece vând, donează sau păstrează produsele mai mult timp în loc să le arunce. Această atitudine reflectă responsabilitatea colectivă și dorința de a evita supraconsumul. 

Totodată, un procent de 80% o văd ca pe o modalitate de a-și asigura un venit suplimentar, vânzarea produselor devenind, astfel, o practică obișnuită. Peste 6 din 10 europeni declară că au vândut bunuri second-hand în ultimul an, cifră care urcă la 8 din 10 (77%) în rândul persoanelor sub 35 de ani. Câștigul mediu lunar din aceste practici se ridică la 77 de euro, de altfel o creștere a veniturilor departe de a fi neglijabilă. 

27% dintre români declară că achiziționează în mod regulat produse second-hand (cel puțin o dată pe lună), cu două puncte procentuale peste media europeană, iar veniturile suplimentare pe care le obțin din astfel de tranzacții sunt chiar mai mari decât media europeană și ajung până la 83 de euro. Diferențele între țări sunt semnificative: în timp ce maghiarii, cehii și slovacii câștigă mai puțin de 40 de euro venituri suplimentare, suma este aproape triplă în Germania și, mai ales, în Marea Britanie, unde vânzătorii câștigă în medie 115 euro.

Europenii se declară la fel de deschiși să cumpere bunuri second-hand de la un comerciant sau magazin, precum și de la o platformă cu anunțuri private (41% și 39%). Prima variantă este preferată mai ales de români, bulgari și britanici, în timp ce germanii și austriecii o preferă pe cea de-a doua. Deși economia circulară pune accent pe achiziții de tip second-hand și pe reciclare, 3 din 4 europeni declară că sunt foarte atașați de ideea de a deține posesiuni. Și în acest caz se observă diferențe între generații, respondenții mai în vârstă acordând o valoare mai mare proprietății decât cei tineri. Ungurii, bulgarii, italienii și românii se remarcă drept cei mai entuziasmați de noțiunea de proprietate, în timp ce suedezii, norvegienii și mai ales slovacii, se situează la capătul opus al balanței.

Acest demers privind asigurarea durabilității produselor poate avea de multe ori consecințe asupra prețului cu care acestea sunt vândute pe piață de către producători. Însă europenii sunt conștienți de faptul că acest angajament al brandurilor de a fi mai responsabile poate avea un cost, dar sunt dispuși să-l accepte. 7 din 10 europeni spun că sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele care sunt etichetate în acest fel. Românii, bulgarii și maghiarii sunt clar în favoarea acestui lucru (84%, 83% și 80%), în timp ce francezii și belgienii sunt puțin mai reticenți (61% și 63%). Din perspectivă generațională, 8 din 10 tineri sub 35 de ani spun că sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru produsele pe care se vor putea baza mai mult timp.

Percepțiile consumatorilor asupra gradului de implicare a mărcilor variază. 82% consideră faptul că prin introducerea unor produse sustenabile acestea își arată angajamentul față de mediu. Într-o proporție similară, cred că este o modalitate de a ieși în evidență pe piața în care activează (78%), dar și o oportunitate de a genera și mai mult profit (77%). 

Compania de transport internațional de mărfuri Bipmobile, înființată în 2002, la Timișoara, de antreprenorul Adrian Minea, anunță că „țintește în acest an o creștere a cifrei de afaceri cu cel puțin 25%, depășind 17 milioane de euro, după ce în 2021 a înregistrat un avans de 16,5%, până la 13,4 milioane euro. Creșterea este posibilă ca urmare a oprimizării structurii businessului și a dezvoltării departamentului de transporturi intracomunitare. Strategia de dezvoltare pentru acest an prevede investiții între 2 și 4 milioane de euro în flota auto, atragerea de noi clienți globali și extinderea pe noi piețe din interiorul Uniunii Europene. Noul departament de expediții intracomunitare, înființat anul trecut, după ce Bipmobile a lucrat în anii anteriori cu precădere cu țări terțe, face parte din strategia de consolidare a businessului pe termen lung”.

Adrian Minea (foto), fondator și CEO Bipmobile: „În ultimii ani, am demarat un proces amplu de optimizare a structurii businessului, am schimbat strategia de vânzări și ne-am concentrat pe clienți mari, care ne permit o marjă mai mare de profit. Încercăm să reducem ponderea pe industria automotive și să mărim procentul de transporturi de mărfuri generale, ceea ce ne permite o diversificare a activității și a portofoliului de clienți. Înființarea departamentului de expediții intracomunitare a fost un pariu câștigător, pentru că, dacă înainte activam cu precădere în țări din Europa Centrală și de Est non-membre UE, acum ponderea pe Europa de Vest a crescut cu 40% și ne dezvoltăm masiv activitatea în Germania, Franța Italia și Benelux. Am crescut mult și pe Marea Britanie, odată cu ieșirea țării din UE, în Franța avem contracte cu doi clienți foarte mari și suntem în discuții cu alți trei noi clienți, cu anvergură globală. În consecință, în 2022 deja fructificăm la maximum schimbările pe care le-am făcut în 2020 și 2021, prin regândirea strategică a businessului, iar creșterea cu 25% credem că va veni firesc, în concordanță cu schimbările implementate odată cu reorganizarea afacerii.”

Ca urmare a noii strategii de dezvoltare, Bipmobile anunță că „intenționează să investească în acest an patru milioane de euro în achiziția de camioane, ceea ce ar reprezenta o creștere cu 50% a flotei auto de care dispune. Directorul general al companiei consideră, însă, că va putea cumpăra doar jumătate din numărul de mașini planificat, din cauza crizei de pe piața componentelor auto, care a provocat diminuarea producției de autocamioane la nivel mondial. 

Un alt proiect major pe care compania îl are pe agenda acestui an este finalizarea centrului logistic de la granița Germaniei cu Franța.

Bipmobile a creat o rețea de transporturi LTL (grupaj) ce operează pe întreg teritoriul Franței și prin care zilnic se colectează mărfuri de la aproape orice locație industrială franceză, după care acestea sunt transportate în depozitul din Saarlouis, de unde sunt ulterior distribuite la nivel global”.

Adrian Minea: „Am demarat acest proiect în martie anul trecut și a fost un mare act de curaj, având în vedere pandemia și blocarea activității în industria automotive. După un an, putem spune că funcționează perfect. Este o rețea pe care Bipmobile a construit-o de la zero, în depozit intrând zilnic în jur de 400 de tone de componente pentru industria automotive, produse ce ulterior sunt transportate în restul Europei. Strategia pe care ne-am propus-o în acest an este să ne extindem, să dezvoltăm relația cu clienții existenți și să atragem clienți noi, obiectivul fiind o dublare a veniturilor din acest centru logistic, în 2023.”

Bipmobile subliniază că, „în ceea ce privește demersurile de extinderea a operațiunilor internaționale trebuie menționat că în ultima săptămână din luna iunie se reiau discuțiile pentru proiectul din Maroc, unde compania și-a propus deschiderea unui centru logistic, la Tanger, a mai menționat CEO-ul companiei. 

În România, Bipmobile are două centre logistice. Unul dintre acestea se află la Timișoara și are un spațiu de aproximativ de 1.000 de mp. Depozitul din Timișoara, prin intermediul căruia operează 80% din businessul din zona Timiș, deservește rețeaua Pall-Ex, companie în franciză de transport de mărfuri pe paleți, rețea în care Bipmobile este membru fondator. 

Prin centrul logistic de la București, cu o suprafață de 3.000 mp, Bipmobile oferă în principal servicii pentru clienți din zona de business automotive, mare parte din transporturi făcându-se pentru clienți japonezi, beneficiarul final fiind fabricile Toyota din Turcia. Centrul de București este axat în mare măsură și pe logistică, fulfillment și distribuție pentru e-commerce.

În prezent, transportul rutier pentru industria automotive este cel mai solicitat dintre serviciile oferite de Bipmobile și reprezintă aproximativ 70% din business, însă compania intenționează să scadă treptat această pondere și să se dezvolte și pe alte servicii, cum ar fi fullfilment și logistică, warehousing și servicii conexe”. 

Compania de transport Bipmobile reamintește că „a fost înființată în 2002, la Timișoara, de antreprenorul Adrian Minea, și a activat în primă instanță ca distribuitor de servicii pentru domeniul HoReCa. Începând cu 2007, compania s-a reprofilat pe servicii de transport internațional de mărfuri, iar în primii ani și-a dublat afacerile de la an la an. În prezent, 70% din businessul companiei este orientat către transporturi pentru industria automotive. 

Bipmobile este și unul dintre membrii fondatori Pall-Ex, rețea internațională de distribuție paletizată a mărfurilor. De asemenea, în 2019, Adrian Minea a adus pe piața din România franciza Mail Boxes Etc, companie ce furnizează soluții integrate de ambalare, curierat, logistică, fullfilment, graphic design și print. Înființată în California, în 1980, Mail Boxes Etc este prezentă în 53 de țări și a avut afaceri de 1,2 mld. dolari în 2021”.

Pe măsură ce companiile au ca obiectiv extinderea globală, angajarea transfrontalieră devine o parte esențială a agendei interne pentru majoritatea afacerilor. Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, prezintă un studiu asupra condițiilor fiscale pentru angajare transfrontalieră în țări precum Bulgaria, Ungaria și România. 

Potrivit reprezentanților Accace România, este reponsabilitatea angajatorilor dar și a angajaților să țină cont de orice activitate transfrontalieră sau de șederea în străinătate, care pot declanșa schimbări în obligațiile administrative față de țările în care se desfășoară activitatea. 

Acest lucru poate implica în mod specific raportarea șederii și a muncii în țara respectivă, schimbarea reședinței fiscale, diferite obligații fiscale ale salariatului și angajatorului în acea țară, precum și modificări ale obligațiilor de securitate socială. 

„Globalizarea, libertatea de circulație în cadrul Uniunii Europene și în întreaga lume au sporit furnizarea transfrontalieră de servicii și angajarea de persoane nerezidente mai mult ca oricând. Niciodată în istorie nu a fost atât de ușor să lucrezi pentru companii din alte țări, să faci afaceri sau să participi la proiecte din străinătate. Prin urmare, realizarea eventualelor obligații de raportare precum și implicații fiscale și de securitate socială legate de implicarea unui angajat care lucrează activ în străinătate sau angajarea unei persoane din altă țară, necesită o planificare strategică. În astfel de cazuri, angajatorul trebuie să ia în considerare rezidența fiscală a salariatului, locul de muncă, timpul petrecut și condițiile de muncă în străinătate”, a declarat Laura Ștefan, Managing Director Accace România.

În Bulgaria, rezidenții fiscali sunt impozitați pe venitul lor internațional, iar nerezidenții numai pe venitul lor din țară, care cuprinde o gamă largă de definiții legale. În general, acestea includ toate veniturile obținute ca urmare a activității economice pe întreg teritoriul Bulgariei. Astfel, cota de impozitare pe venitul personal în Bulgaria este de 10%.  

Contribuțiile la asigurările sociale în Bulgaria se plătesc atât de angajator (cotă de 14,12%), dar și de angajat (rată de 10,58%). Cota agreată a contribuțiilor la asigurări de sănătate este de 8%, din care 4,8% este plătită de angajator și 3,2% este plătită de angajat. Aceste rate sunt aplicabile atât cetățenilor bulgari, cât și celor din UE și Sud-Estul Europei supuși contribuțiilor bulgare de asigurări sociale. 

Pentru plata contribuțiilor, străinii au nevoie de un Număr Personal de Străin emis de către Agenția Națională de Venituri. Contribuțiile la asigurările de sănătate se calculează și se plătesc separat de impozitul datorat, iar raportarea și depunerea întregii plăți se face de către angajator. Dacă o persoană este angajată de mai mulți angajatori, toți sunt obligați să raporteze și să plătească contribuții de asigurări de sănătate, cu excepția cazului în care întregul venit al salariatului este mai mare decât baza maximă de calcul (3400 BGN). În cazul în care persoana străină nu este rezidentă a Bulgariei, primește venituri numai dintr-un contract de muncă, fără alte venituri și nu folosește avantaje fiscale, atunci nu este obligată să depună o declarație fiscală anuală. 

Care sunt condițiile fiscale pentru lansarea unui start-up în Bulgaria 

O prevedere cu totul nouă din  Legea pentru modificarea și completarea actului privind străinii în Bulgaria introduce „Startup Visa”. Prin aceasta, antreprenorii care vin din țări din afara UE pentru a începe o afacere în Bulgaria vor avea o posibilitate mai rapidă de a locui în țară. Ministerul Economiei stabilește dacă o persoană îndeplinește condițiile pentru un astfel de program. 

Astfel, pentru a primi „Startup Visa”, o persoană trebuie să dețină un certificat de proiect high-tech sau inovator eliberat de Ministerul Economiei, a devenit partener sau acționar la o companie bulgară după eliberarea unei vize de ședere pe termen lung sau deține cel puțin 50% din capitalul companiei. 

Ce impozit pe venit plătesc angajatorii în Ungaria 

În ceea ce privește Ungaria, impozitul pe venitul personal este de 15% aplicabil fără prag. Baza de impozitare se calculează din toate veniturile diminuate cu părțile neimpozabile ale venitului, dacă este cazul, cum ar fi alocațiile de bază de impozitare în funcție de starea familiei. Contribuțiile la asigurările sociale în Ungaria sunt împărțite în 18,5% cotă pentru angajat (împreună cu contribuția la pensie și la sănătate) și 13% pentru angajator. Înregistrarea salariului, inclusiv orice alte modificări ulterioare și plățile contribuțiilor angajatului și a părții angajatorului, se face de către angajator. Acest lucru este valabil și pentru angajatorii străini. 

Contribuțiile de asigurări sociale din Ungaria nu sunt acoperite de impozitul datorat, prin urmare sunt calculate și plătite separat lunar. În cazul în care salariatul este angajat la doi sai mai mulți angajatori, toți aceștia sunt obligați să raporteze și să plătească contribuțiile. 

Rezidentul fiscal maghiar care lucrează în altă țară sau mai multe alte țări este obligat să depună declarația fiscală până pe 20 mai. În cazul rezidentului fiscal al unei țări care lucrează în Ungaria, angajatorul este considerat plătitor și este obligat să raporteze și să rețină impozitul personal pe venitul lunar. 

În România, reședința fiscală împărțită
între mai multe țări, nu este recunoscută

Impozitul pe venitul persoanelor fizice din țară este de 10%. Baza de impozitare se calculează din venitul brut impozabil, diminuat din contribuțiile la asigurările sociale plătite de salariat, diminuat în continuare cu părțile neimpozabile din venit, dacă este cazul (exemplu: pensii facultative, training-uri, cadouri cu limita de buget). 

O persoană care lucrează în România și primește salarii de la angajatorii care nu au sediul social în țară are obligația de a declara impozit pe venit, în timp ce angajatorul nerezident este supus contribuțiilor la asigurările sociale în numele acestuia din urmă. Persoanele fizice nerezidente care lucrează în România pentru angajatori locali vor fi supuse impozitării locale conform legislației aplicabile. Astfel, acestea vor fi supuse impozitului pe venit lunar care va fi calculat, reținut și plătit de către angajator. 

Ghidul general al taxelor pentru mobilitatea globală poate fi consultat aici. 

• Sentimentul investitorilor și inflația crescută din SUA – printre cauzele scăderilor drastice ale monedelor virtuale.
• Industria se mai confruntă cu o scădere a încrederii față de activele digitale și de serviciile financiare descentralizate, independente de sistemul bancar, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB Polonia.
• Vânzările provocate de sentimentul de panică din trecut au generat uneori oportunități pe piața monedelor virtuale.
• Prețul Bitcoin a scăzut cu până la 85% în timpul recesiunilor, iar acest lucru ar putea însemna o scădere a prețului în apropiere de 10.000 USD.

Ce a alimentat scăderea de pe piața activelor digitale?

Monedele digitale s-au aflat într-o tendință descendentă din noiembrie 2021, dar ultimele săptămâni au fost deosebit de dificile pentru activele virtuale. 

Pesimismul persistă nu numai în rândul investitorilor axați pe piața monedelor digitale, ci și în rândul celor orientați pe indicii bursieri, indici care, în ultimele șase luni, au avut una dintre cele mai slabe evoluții din istoria pieței de valori.

Ce se află în spatele declinului?

Datele îngrijorătoare de vineri din economia SUA, combinate cu sentimentul deja afectat al pieței, au provocat o scădere amplă a indicilor, fapt care a pus presiune și asupra monedelor digitale. 

Sentimentul consumatorilor ajuns la minime istorice și datele privind inflația surprinzător de ridicată din economia SUA reprezintă motive de îngrijorare cu privire la un ciclu de înăsprire monetară agresivă din partea Rezervei Federale.

Aprecierea monedelor virtuale a coincis cu o perioadă de politică monetară relaxată fără precedent și acest lucru nu este o coincidență. 

Beneficiarii acestui mediu economic au inclus Bitcoin și alte criptomonede mai mici, care pierd teren puternic astăzi pe fondul unei schimbări în politica băncii centrale și a accentuării aversiunii față de risc în rândul investitorilor.

Teoria conform căreia Bitcoin reprezintă o modalitate de protecție a valorii împotriva inflației, pe care fanii activelor digitale au încercat să o promoveze, se dovedește până acum a fi nefondată, iar oferta limitată de Bitcoin s-a dovedit a fi un argument insuficient pentru apreciere. 

Monedele digitale, ca active riscante similare cu acțiunile tehnologice, tind să se afle în primul rând al scăderilor atunci când sentimentul investitorilor se deteriorează. 

În același timp, ei pot obține câștiguri puternice atunci când apetitul pentru risc se accentuează și sentimentul se îmbunătățește. 

Ca și în cazul acțiunilor, evaluările activelor digitale sunt determinate în principal de lichiditatea pieței și de prețul banilor. 

Din vara lui 2020, primul factor era din abundență, în timp ce prețul capitalului era extrem de scăzut. Acum se inversează lucrurile într-un ritm accelerat.

Odată cu creșterea inflației și a incertitudinii, oportunitățile de investiții pentru investitorii de retail se diminuează. Instituțiile financiare sunt conștiente de acest lucru și pot renunța la achizițiile majore de monede digitale, până când se asigură că economia globală se îmbunătățește. 

Vânzările  provocate de sentimentul de panică din trecut au generat uneori oportunități pe piața monedelor virtuale. 

Cu toate acestea, nu există evenimente la orizont care ar putea determina marii investitori să revină pe această piață în viitorul apropiat.

Care sunt principalele probleme de pe piața monedelor digitale?

Inflația și prețul banilor nu sunt totul. Zilele recente au fost, de asemenea, pline de evenimente relevante pentru această piață. 

Industria se confruntă cu o scădere a încrederii față de activele digitale și de serviciile financiare descentralizate promovate în 2021, independente de sistemul bancar.

Prăbușirea Luna a „semănat” incertitudine în rândul investitorilor, iar acest sentiment a fost alimentat recent de probleme cu rețeaua Ethereum, suspendarea retragerilor de la cea mai mare bursă de active digitale, Binance, și blocarea retragerilor și transferurilor la platforma financiară descentralizată Celsius.

Platforma a oferit forme avansate de așa-numitul „DeFi”, adică, printre altele, împrumuturi în criptomonede sau alte forme de credit. 

În acest moment, se pare că proiectul este în insolvență, iar asta înseamnă pierderi care se ridică la miliarde de dolari. 

Piața activelor digitale se teme de intervenții și de un audit mai larg din partea autorităților de reglementare, care ar putea expune fraude și scheme piramidale financiare în spațiul „DeFi”.

Îngrijorările investitorilor s-au accentuat și în jurul celei de-a doua criptomonede ca mărime, Ethereum, a cărei transformare în versiunea foarte anticipată 2.0 a fost din nou amânată de dezvoltatori. 

Toate acestea, combinate cu datele deloc îmbucurătoare din economie și corecțiile ample ale indicilor bursieri, au majorat nivelul ofertei pe piața monedelor digitale, provocând vânzări masive.

Când să ne așteptăm la o revenire a prețului Bitcoin?

Bitcoin este un activ extrem de volatil, dar în ultimii 12 ani a oferit investitorilor profituri mult mai mari decât indicele S&P 500 sau acțiunile marilor companii de tehnologie.

Piața monedelor virtuale este caracterizată  prin „reacții exagerate”, iar fluctuațiile prețurilor de câteva zeci de procente nu sunt neobișnuite pentru participanții săi.

Prezicerea unui minim pare acum extrem de dificilă, deoarece piața și circumstanțele macroeconomice sunt incomparabile cu anii precedenți.

Bitcoin a scăzut sub media sa mobilă pe 200 de săptămâni aproape de pragul de 22.000 de dolari, ceea ce a dus la scăderi suplimentare de preț cu zeci de procente în ciclurile precedente. 

Prețul Bitcoin a scăzut cu până la 85% în timpul recesiunilor, iar acest lucru ar însemna o scădere a prețului în apropiere de 10.000 USD. 

Catalizatorul unei astfel de mișcări ar putea fi posibilul colaps al monedei stabile Tether, a cărei capitalizare este de șapte ori mai mare decât Celsius și ale cărei fundamente sunt la fel de discutabile.

În același timp, situația nu este obligatoriu să se repete. În ciclurile anterioare, implicarea instituțiilor pe piața activelor digitale și gradul de conștientizare generală a participanților pe piața monedelor digitale au fost reduse în comparație cu situația de astăzi. 

Cu toate acestea, dacă băncile centrale semnalează o abordare mai agresivă a politicii monetare și incertitudinea de pe piața largă nu reușește să găsească un catalizator pentru stabilizare, contextul ar putea declanșa perturbări suplimentare pe piața activelor digitale.

Bitcoin a spart în jos suportul multianual stabilit de media mobilă pe 200 de săptămâni (SMA 200). Grafic pe o scară logaritmică. 

Sursa: xStation 5