Clădirea de birouri Globalworth Square din București, aparținând investitorului Globalworth, cel mai mare de acest fel din Europa Centrală și de Est, liderul pieței de birouri de la noi, se situează pe primul loc în România și pe locul 3 mondial cu scorul de 99% cu care a obținut acreditarea BREEAM Outstanding.

BREEAM Outstanding este considerat „cel mai riguros cadru pentru promovarea și certificarea practicilor de dezvoltare durabilă din lume”. Globalworth Square este cea mai tehnologizată clădire de birouri din portofoliul Globalworth și a primit recunoașterea de excelență penru Sănătate și Wellbeing, Energie, Transport, Apă, Materiale, Utilizarea terenurilor și Ecologie, Poluare și Management. Procesul de certificare pentru Globalworth Square a fost implementat împreună cu BuildGreen, unul dintre cei mai activi consultanți în domeniul dezvoltării durabile, cu o expertiză care acoperă peste 17 țări europene.

Dimitris Pergamalis, MRICS, Group Head of Workplaces at Globalworth: „Este o onoare să anunțăm că Globalworth Square a obținut acreditarea BREEAM Outstanding atingând scorul de 99% – nu doar cel mai mare punctaj obținut de o clădire de birouri din România, ci și pe locul 3 din lume. Aș dori să mulțumesc întregii echipe implicate în dezvoltarea certificarea clădirii, care a împins potențialul proiectului dincolo de așteptările noastre inițiale, plasând Globalworth Square ca o clădire de referință în istoria dezvoltării durabile”.

Răzvan Nica, BuildGreen founder & Managing Director: „Plasarea României pe locul 3 în topul celor mai verzi clădiri de birouri din lume este o realizare cu adevărat mare pentru partenerul nostru, pentru echipa noastră uimitoare, dar și pentru întreaga industrie imobiliară”.

Globalworth Square se caracterizează ca „un proiect ambițios, un business hub axat pe sustenabilitate, inovație și eficiență. Localizat în partea de nord a orașului București, Globalworth Square este o clădire de clasă A cu o suprafață închiriabilă totală de 29.000 mp, repartizată pe 3 nivele subterane, parter și 15 etaje superioare, plus 1 nivel tech, cu un plan tipic generos de 2.130 mp.

Cu acest nou proiect, localizat în mijlocul Globalworth District, cea mai mare comunitate de business din București, Globalworth setează noi standarde în materie de responsabilitate, well-being, sustenabilitate și costuri reduse pentru ocupanți. Clădirea folosește un sistem geotermal amplasat sub fundația de tip radier, capabil să reducă considerabil costurile de răcire și încălzire ale întregii clădiri. Dat fiind că tehnologia joacă un rol central în biroul viitorului, rol puternic accelerat de pandemie, Globalworth Square vine cu o serie de inovații inedite. Este una dintre puținele clădiri producătoare de energie din România, o parte importantă a consumului de energie fiind asigurată de acoperișul fotovoltaic.

Pentru a crește siguranța, atingerea suprafețelor în Globalworth Square este limitată prin implementarea unor soluții touchless cu senzor IR în toate facilitățile sanitare, iar accesul în clădire și în spațiile de birouri se va face prin tehnologii Bluetooth și NFC. În plus, se obține o calitate maximă a aerului, deoarece unitățile de tratare a aerului sunt echipate atât cu umidificare încorporată, cât și cu dezinfecție inovatoare a aerului, asigurând introducerea aerului proaspăt fără germeni la umiditate optimă.

O altă inovație constă în sistemul de răcire al clădirii, compus din pompa de căldură, chillere cu freon ecologic R1234ze și depozit de gheață, proiectat pentru a genera un consum energetic redus. Implementarea soluției de depozit de gheață este unică în acest moment pentru o clădire de birouri de clasa A în România”. 

Compania imobiliară Globalworth este activă în Europa Centrală şi de Est, „listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3.1 miliarde de euro, la 30 iunie 2021. Aproximativ 95,1% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 650 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.globalworth.com și urmăriți-ne pe Facebook, Instagram, LinkedIn.

BuildGreen este recunoscut ca „lider în domeniul proiectării, dezvoltării și certificării clădirilor sustenabile în Europa Centrală și de Est. Înființată în 2010, BuildGreen a fost prima companie din România specializată în consultanță pentru dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor. BuildGreen se remarcă prin cel mai mare număr de proprietăți certificate după schemele LEED, BREEAM, WELL și EDGE – peste 200 proiecte imobiliare din ECE, de la clădiri de birouri, la centre comerciale, parcuri logistice sau fabrici industriale, proiecte rezidentiale sau publice – cu o suprafață cumulată de peste 5 milioane m.p. și o investiție totală de 8 miliarde euro. În 2019, Răzvan Nica, fondatorul și directorul general al companiei, a fost numit de către BRE ca primul auditor BREEAM International Quality Auditor din afara Marii Britanii, poziție din care supervizează procesele de certificare de pe întregul Glob. În 2019, BuildGreen și-a deschis primul sediu din Praga, după ce și-a unit forțele cu green gain, unul dintre cei mai activi consultanți BREEAM din Cehia, devenind astfel printre cei mai mari și mai experimentați consultanți din Europa Centrală și de Est (CEE)”.

La 2 februarie 2022, intră în vigoare Directiva detașării în transporturile rutiere internaționale la nivel european. Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) reamintește ce obligații au firmele de transport rutier din România și prezintă un comentariu cu această temă:
„Firmele de transport rutier din România care efectuează operațiuni de transport rutier internaționale în Uniunea Europeană (UE) și Regatul Unit (operațiuni de crosstrade și cabotaj), trebuie să respecte din data de 2 februarie 2022 prevederile Directivei detașării 1057/2020.

Directiva prevede că șoferii profesioniști ai firmelor de transport rutier care efectuează operațiuni de crosstrade sau cabotaj pe teritoriul UE și al Regatului Unit vor trebui înregistrați în cadrul platformei lansate de Comisia Europeană – IMI, urmând ca acestora să le fie emise certificate de detașare cu valabilitatea de maximum 6 luni, pe care trebuie să le dețină în format electronic sau pe hârtie la bordul vehiculelor.

Sunt excluse de la prevederile Directivei detașării care intră în vigoare în data de 2 februarie 2022 operațiunile de transport bilateral, tranzitul și până la 2 transporturi rutiere intracomunitare crosstrade efectuate pe lângă cele inițiale de bilateral.
Pentru a ajuta firmele de transport rutier din România să respecte prevederile Directivei detașării, UNTRR a lansat platforma www.detasaretransport.ro, unde operatorii de transport rutier pot beneficia de managementul certificatelor de detașare.

Prin înregistrarea pe platforma www.detasaretransport.ro firmele de transport rutier au acces la gestionarea declarațiilor de detașare, alerte la expirarea acestora și în caz de control din partea autorităților din statele membre și comunicare cu autoritțile competente ale statului membru în care a avut loc detașarea.

Totodată, firmele de transport rutier vor beneficia de informații actualizate cu privire la cerințele privind detașarea din fiecare stat membru.

Deși CE a declarat că noile reguli privind declarațiile de detașare au ca scop reducerea sarcinii administrative ce revine operatorilor și simplificarea procesului de transmitere a declarațiilor de detașare printr-un portal unic al UE, care va înlocui site-urile web naționale din statele membre UE precum SIPSI, MILOG, LIMOSA, MELDLOKET, UTIK, LSDB – cu toate acestea, noile proceduri CE rămân complexe și împovărătoare pentru transportatorii rutieri, în special pentru firmele mici care trebuie să aloce resurse umane suplimentare pentru gestionarea volumului mare de declarațiii de detașare solicitate de CE pentru fiecare șofer și pentru fiecare țară.

La nivel european, România este a 8-a piață de transport rutier din Uniunea Europeană și se poziționează pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8,2%).

Reamintim că UNTRR a contestat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene prevederile discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1, care restricționează grav activitatea transportatorilor români în UE, iar acțiunea juridică este în curs și sprijinită de Guvernul României.

UNTRR încurajează firmele de transport rutier care doresc să apeleze la servicii de management privind certificatele de detașare să lucreze cu cei care sunt de partea lor, întrucât le oferă atât un beneficiu, cât și suport în fața autorităților naționale și internaționale.

Au fost lansate în dezbatere publică noile programe guvernamentale cu garanții de stat care vor fi implementate de FNGCIMM în acest an. Evenimentul a avut loc în prezența președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a ministrului finanțelor, Adrian Câciu, a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale Adrian-Ionuț Chesnoiu, a directorului general al FNGCIMM, Dumitru Nancu, a reprezentanților sectorului bancar și ai mediului antreprenorial.

Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) este partener în procesul de elaborare a programelor, delegația participant la evenimentul de lansare fiind condusă de președinte Florin Jianu, care a subliniat: „Dezbaterea de astăzi este un model de bună practică a parteneriatului public-privat și o dovadă că atunci când factorii politici colaborează cu reprezentanții mediului de afaceri, ai sistemului financiar și cu instituțiile capabile să implementeze aceste programe, reușitele nu întârzie să apară. Cele patru noi programe au garantate plafoane fără precedent, costuri reduse de finanțare și vizează domenii prioritare și inovative.”

Programele lansate sunt:

1. IMM Prod
2. Rural Invest
3. Garant Construct
4. Innovation
   În cadrul celor patru programe:

• Se vor acorda 10 miliarde de lei în garanții pentru IMM-uri
• Vor fi sprijinite minimum 20.000 de firme
• Se vor acorda 50.000 de garanții
• Plafonul maxim acordat fiecărei întreprinderi va fi de 2.300.000 euro pentru fiecare (pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 5.000.000 lei, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru valoarea maximă a finanţării este de 2.000.000 lei, pentru Innovation)
• Se vor acorda granturi de până la 10% din valoarea investiției, iar valoarea creditului va fi acoperit cu garanții de stat de până la 90% (garanții guvernamentale, de până la 80% din valoarea finanțărilor, pentru Innovation)

Proiect educațional cu impact economico-social semnificativ, ROSE – Proiectul privind Învățământul Secundar/Romania Secondary Education Project își propune „să îmbunătățească tranziția de la liceu la facultate și să crească gradul de retenție în primul an universitar în instituțiile de învățământ finanțate în cadrul proiectului”.

La intrarea în al treilea an pandemic, proiectul ROSE difuzează primul newsletter retrospectiv, cu răspunsuri ale unor specialiști în educație și politici publice din România la întrebări precum „suntem oare mai pregătiți să răspundem provocărilor pe care ni le ridică 2022? Au fost realiste ambițioasele obiective de reformă propuse în cadrul politicilor publice europene în domeniul educației secundare și terțiare în 2021, anul în care ne-am confruntat, în egală măsură, cu provocările pandemiei și ale tehnologiei?”

Prin răspunsurile lor, „contributorii acestui newsletter retrospectiv propun perspective diferite asupra unui an 2021 dificil pentru educație, perspective ce aduc în dezbatere atât politicile publice educaționale, cât și viziunea sistemică necesară sau importanța dimensiunii socio-emoționale în dezvoltarea armonioasă a copilului. Autorii contribuțiilor din această ediție sunt Alina Sava, Senior Education Specialist în cadrul Băncii Mondiale, Oana Moșoiu, coordonator intervenții sistemice al Unității de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă din cadrul Ministerului Educației, prof. univ. dr. Romiță Iucu, coordonatorul Subgrupului pentru Diplomă Europeană din cadrul Grupului FOR EU – Comisia Europeană, prof. univ. dr. Anca Nedelcu, prodecan al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, Ciprian Fartușnic, cercetător în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, Gelu Duminică, director al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, Radu Jugureanu, team leader al echipei de asistență tehnică din cadrul proiectului ROSE și Ioan Miclea, membru în echipa de comunicare a proiectului ROSE”.

În sinteză, răspunsurile arată că „suntem, în prezent, în fața unei schimbări de paradigmă educațională și, în același timp, ne aflăm și în fața unui cumul de crize ce concurează: criza sanitară, climatică, a locurilor de muncă, demografică, a migrației și lista poate continua. Ce provocări are de înfruntat educația și, mai ales, cum putem contribui la o altfel de școală în România, care să genereze atașament față de învățare și o stare de bine în rândul tinerilor?

Romiță Iucu introduce sintetic principalele direcții strategice europene în proiectul îndrăzneț de a construi o Arie Europeană a Educației până în 2025, în timp ce Alina Sava discută despre provocările ridicate de pandemie pentru educație și despre cum anume recuperăm pierderile de învățare.

La rândul său, Oana Moșoiu prezintă o retrospectivă a anului 2021 în cadrul proiectului ROSE iar Ciprian Fartușnic aduce în discuție câteva dintre măsurile de politică publică implementate la nivel național în ultimii ani, ale căror efecte se pot distinge acum. Gelu Duminică pune accentul pe nevoia de a acționa local pentru o educație incluzivă de calitate.

Anca Nedelcu scrie despre inechități, singurătate și demotivare în online, punând accentul pe nevoia de consiliere a elevilor. La rândul lor, Radu Jugureanu și Ioan Miclea propun o sinteză retrospectivă a conferinței anuale a mentorilor și monitorilor ROSE, care s-a desfășurat online în decembrie 2021.

O mare parte dintre aceste teme asupra cărora reflectează în articolele lor autorii prezentanți reprezintă direcții de acțiune și în cadrul proiectului ROSE, a cărui paradigmă de intervenție este aceea de a crea contexte și premise pentru soluții educaționale locale, adaptate la nevoile comunităților școlare”.

Inițiatorii proiectului anunță că „abonarea la newsletter-ul ROSE se poate realiza completând formularul disponibil aici”.