Când să spui „da” în carieră – Ghid pentru juniori

Economistul
-
0
Când să spui „da” în carieră – Ghid pentru juniori

„Cum era la primul tău job?” Îți este familiară întrebarea? N-ai avut ce să răspunzi pentru că n-ai avut încă primul job? Ori, poate ai lucrat o perioadă, dar n-ai avut o experiență suficient de bună ca să fie povestită. 

Primul loc de muncă nu se uită prea ușor, de aici venind și nenumărate efecte pe plan emoțional.  Dacă mulți dintre prietenii tăi au deja un job, nu este o soluție să alergi după primul care îți iese în cale. „Choose your battles wisely!”, precum spunea un citat care tot circula pe Social Media într-o vreme. Totuși, pentru a ajunge la acea echipă care să te ajute să faci primii pași în carieră, trebuie să ai variante dintre care poți alege.  

Vestea bună este că vara aceasta ai un număr mare de opțiuni. Până pe 19 august, găsești o gamă largă de joburi la Târgul Virtual Hipo.ro pentru Absolvenți. Iată ce echipe te așteaptă: P&G, Serviciul de Informații Externe, Bookster, Nestle Romania, BDO Romania, Austrian Business Agency – Work in Austria, Saint-Gobain Romania, Automatic Data Processing (ADP) Romania, Edenred Digital Center, UniCredit Bank, British American Tobacco Romania, KPMG, Ipsos Interactive Services, BCR, Finastra, Systematic, Auchan Retail Romania, Cargill, Vodafone Romania, TELUS International, Veeam Software, INTERBRANDS ORBICO, R Systems Europe SRL și Sika. 

Spune „da” ca să ieși din monotonie 

Chiar dacă este uneori mai confortabil să lucrezi la aceleași lucruri zilnic, vine ziua în care îți vei dori să testezi ceva nou, să experimentezi. Dorința aceasta de a-ți „reinventa” din când în când jobul pornește tocmai din nevoia pentru o schimbare. Când toate zilele arată la fel, nu e de mirare că te apropii de burnout.  

Rutina are beneficiile sale de a te ajuta să devii organizat și să știi încă de la începutul zilei care îți sunt task-urile. Totuși, mergând spre un stil de lucru, poate chiar spre un stil de viață al cărui motor este rutina, ajungi să-ți dorești o schimbare. O provocare nouă, un task care te scoate din zona de confort. Cu alte cuvinte, dacă vrei să te trezești motivat dimineața, trebuie să existe în cursul zilei acel ceva care te face entuziasmat. Care este acel lucru de azi pentru tine?  

Spune „da” când ți se oferă șanse de creștere 

Dacă cineva îți întinde o felie de tort și-ți spune că o meriți pentru tot efortul de până acum, îl accepți ca pe un premiu. Simți că-l meriți. De ce nu ai simți același lucru și când primești o șansă nouă de a te dezvolta profesional și automat, personal?  

Odată ce primești un nou proiect, o funcție mai înaltă sau un task mai complex, înseamnă că superiorul tău vede potențial în tine. Sigur, riscul de a apărea sindromul impostorului devine cu atât mai mare, cu cât nivelul de dificultate al responsabilității crește. În cazul acesta, ai două opțiuni: ori te consideri nepotrivit pentru un „asemenea” rol în proiect, ori încerci să te privești prin lentila celuilalt. Oare chiar toți managerii de proiecte greșesc atunci când desemnează persoanele responsabile? Din păcate, gândul de a ne considera insuficient de buni pentru un task este mai la îndemână, decât cel de a căpăta și mai multă încredere în noi. Atunci este momentul când spunem „nu”.  

Dar cum ar arăta scenariul în care zicem „da!” și încerci să te privești prin acea lumină frumoasă în care te vede Project Managerul? Până la urmă, el este cel care a observat un anumit atuu, un skill peste care, probabil, treci cu vederea.  

Dacă încerci să înțelegi și perspectiva oamenilor care te admiră, s-ar putea să găsești în tine calități de valoare cărora nu le-ai dat importanță până acum. Gândește-te la asta.  

Spune tare și clar „da” când simți că rezonezi cu oamenii companiei 

Din moment ce nu ai rămâne într-o relație cu o persoană care face aproape toate lucrurile pe dos față de tine, de ce ai alege să lucrezi într-un astfel de mediu? Versus, lucrul la birou cu o echipă deschisă la noi propuneri, care ține mult la colaborare și respect reciproc.  

A spune „da” unui job doar pentru a avea unul este la fel cu a mânca ceva ce te dezgustă, doar pentru a nu rămâne flămând. Pentru câțiva, ar fi pizza cu ananas, pentru alții poate broccoli. Sigur, pizza cu ananas se află printre preferințele unui număr semnificativ de oameni pe acest glob. Altfel, nu s-ar mai prepara în restaurante. Însă, dacă nu este pe gustul tău, în mod clar nu trebuie să o alegi. La fel și în carieră. Spune „nu” și continuă să cauți în „meniul” joburilor altă opțiune. Poți verifica aici „meniul” de joburi pentru juniori Hipo.ro din vara aceasta. 

 Amintește-ți că în perioada în care ești tânăr ai nevoie de modele. Ai nevoie de oameni care să-ți împărtășească din insight-urile industriei, dar în special, ai nevoie de oameni care să-ți ofere șansa să poți fi tu la job. Valori comune înseamnă relații de durată. Spune „da”, doar atunci când simți că discuția de la interviul de angajare decurge lin și natural. Când aveți în comun principiile după care luați decizii. Te vei simți în largul tău!  

„Da”-ul este despre încredere – încrederea în tine și în cei din jur. Te întrebi, „oare există pe piața muncii din prezent vreo companie care să îmi ofere șansa de a nu mă cufunda vara asta în monotonie? De a prinde experiență și de a-mi oferi o echipă cu care să rezonez?” Sună bine? Poți încerca să arunci o privire peste joburile deschise la Târgul Virtual Hipo.ro pentru Absolvenți, chiar aici.  

Nu uita că dacă nu-ți place pizza cu ananas, nu trebuie să o mănânci. Fii sincer cu tine și alege jobul care simți că te ajută pe bune să crești în carieră.  

ASF: Datele preliminare confirmă stabilizarea pieței RCA – Concurență în creștere și tarife în scădere

Economistul
-
0
ASF: Datele preliminare confirmă stabilizarea pieței RCA – Concurență în creștere și tarife în scădere

 

Piața RCA confirmă, după prima jumătate a anului 2022, că a reușit să depășească efectele disparițieiCity Insurance S.A., fostul lider din domeniu.

Eficiența măsurilor fără precedent, luate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) atât în ceea ce privește legislația în domeniu, cât și în ceea ce privește activitatea de control și supraveghere, este confirmată de datele preliminare raportate de firmele de asigurare pentru primele 6 luni din 2022.

Concret, nivelul de concentrare a pieței, deși este încă ridicat, a ajuns la cea mai mică cotă din ultimii opt ani. După ce crescuse substanțial, în contextul ieșirii din piață a City Insurance S.A., Euroins, liderul actual al pieței RCA, a revenit, în al doilea trimestru al acestui an, la nivelul din perioada similară a lui 2021 în ceea privește cota de piață, scăzând până la 31,8%, în iunie 2022, de la 36% la finalul lui martie a acestui an.

Corelată cu evoluția celorlalte companii autorizate să vândă RCA, dinamica cotei de piață a celui mai mare jucător sugerează că deficitul de asigurare creat de ieșirea City Insurance S.A. a fost acoperit echilibrat, de întreaga piață, fără apariția unor distorsiuni care să încarce până la cote alarmante un singur jucător. De altfel, acest lucru se vede și din situația plăților efectuate de cei  opt jucători activi, în primul semestru al anului 2022. Euroins are o cotă de peste 50% din despăgubirile brute.

Comportamentul Euroins este și rezultatul acțiunilor Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.), care a fost activă prin supraveghere permanentă și acțiuni de control, unele soldate cu sancțiuni.

Clasamentul primilor trei jucători, raportat la Primele Brute Subscrise (PBS), este completat de Groupama, cu o cotă de piață de aproape 21% și Allianz Țiriac cu aproape 19%, cele două societăți evoluând aproape constant în cel de-al doilea trimestru al acestui an. Cu excepția Generali, toate celelalte societăți au cote între  6% și  8%, de remarcat fiind poziționarea Axeria Yard, societatea franceză care se apropia în iunie de 6% din piață, deși a intrat în România abia în decembrie 2021.    

Prețurile RCA s-au stabilizat și chiar sunt în scădere.
Scade și rata combinată.

O evoluție îmbucurătoare poate fi observată și în ceea ce privește prețurile. Primele medii s-au stabilizat și chiar au intrat pe un trend descendent, începând cu cel de-al doilea trimestru al acestui an, conform datelor centralizate de A.S.F. Prima medie pentru persoane fizice era de 904 lei la finalul lunii iunie, față de 913 lei la finalul lui martie. La persoane juridice, prima medie a rămas aproximativ la același nivel, fiind de 1.984 de lei, față de 1.943 de lei în martie.

Față de prima parte a lui 2021, creșterile sunt încă substanțiale, însă stabilizarea și chiar ușoara scădere la nivelul persoanelor fizice reprezintă semne pozitive care arată că diversificarea pieței are rezultate palpabile.

Indicatorii s-au îmbunătățit și în ceea ce privește daunalitatea. La nivel de piață, rata combinată a ajuns la 107%, față de peste 112% la finalul primului trimestru al acestui an, peste 142% în al doilea trimestru din 2021 și peste 161% la finalul lui 2021. 

Nivelul comisioanelor din prime, plătit de asigurători pentru distribuția de RCA, a scăzut la 10,72%, la nivelul primului semestru din 2022, față de 14,40% în semestrul 1 al anului 2021. În același timp, rata daunei a scăzut substanțial în al doilea trimestru al acestui an, la 74,85%, față de 109,15% în al doilea trimestru al lui 2021. Această dinamică arată că asigurătorii și-au redus substanțial pierderile. Amintim că rata combinată a daunei se calculează ca raport între suma daunelor achitate și cheltuielilor de distribuție și administrare și, respectiv, primele brute câștigate.

Sondaj EY România: Marile companii locale vor face investiţii pentru a se proteja de atacuri cibernetice şi impactul lor asupra datelor financiar-fiscale

Economistul
-
0
Sondaj EY România: Marile companii locale vor face investiţii pentru a se proteja de atacuri cibernetice şi impactul lor asupra datelor financiar-fiscale

 

Peste 90% dintre companiile din România spun că o creștere a incidenței atacurilor informatice le poate perturba serios activitatea. Un procent de 72% dintre acestea au un departament intern specializat sau un partener extern care să prevină exploatarea rețelelor lor în urma unui atac informatic. Aproape jumătate dintre companii (46%) spun, însă, că au arii care nu sunt acoperite sau nu sunt suficient protejate de atacurile hackerilor. 

Acestea sunt principalele concluzii rezultate în urma unui sondaj Tax & Cyber, derulat recent de EY pe piața locală, care arată direcţia în care marile companii din România au în vedere să se orienteze în perioada următoare în privința măsurilor de securitate cibernetică. Companiile respondente la acest sondaj au peste 100 de angajaţi, iar 77% dintre ele au cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro, domeniile de activitate din care provin incluzând 16 zone, între care industria producătoare, agricultură, industria petrolieră, construcţii, bunuri de larg consum, transport, servicii financiare etc. Din punct de vedere al organizării funcţiei fiscale, 67% dintre respondenți au menţionat că este organizată intern (ca departament sau echipă specializată).În mod continuu şi chiar mai accentuat în ultima perioadă, organizaţiile globale redefinesc funcţia fiscală pentru a beneficia de avantajele tehnologiei digitale şi cloud, fiind concentrate pe managementul datelor ca un factor cheie. Desigur, un semn de întrebare rămâne în ce priveşte impactul atacurilor informatice asupra acurateţii datelor fiscale. Este normal să existe această întrebare la nivelul contribuabililor deoarece, odată cu digitalizarea accelerata post-pandemică,  a crescut semnificativ şi numărul atacurilor informatice. Aşadar, iată că o concluzie la care contribuabilii au ajuns (nu benevol, din păcate) este că domeniul fiscal poate fi o sursă de date interesante, vulnerabil la atacurile informatice. 

Rezultatele sondajului arată de asemenea că, mai ales în această perioadă în care atacurile cibernetice s-au înmulțit semnificativ, firmele trebuie să acorde atenție și acestei zone și să deblocheze resursele financiare necesare realizării investițiilor pentru consolidarea propriei securități cibernetice. 57% dintre respondenţii la sondaj au declarat că urmăresc creşterea investiţiilor pentru îmbunătățirea protecției împotriva atacurilor informatice, iar 28% doresc să îmbunătăţească măsurile existente. Pe de altă parte, însă, restul respondenţilor declară fie că nu au resursele financiare necesare, fie consideră că au implementat deja suficiente măsuri sau că le vor avea în vedere în cazul unui atac informatic.

Clarisa Tesu

Clarisa Tesu, Partener, Forensic & Integrity Services, EY România: „Odată cu digitalizarea informaţiilor fiscale, vine şi o creştere semnificativă a expunerii acestor informaţii la potenţiale atacuri, care pot atrage sancțiuni de la anumite autorități sau procese lungi şi costisitoare. Implementarea unor soluții de Data Loss Prevention – de prevenire și oprire a exfiltrării de date informatice – şi definirea unui plan de răspuns la incidente informatice sunt esenţiale pentru a identifica, stopa şi răspunde prompt unui astfel de atac, dar şi pentru a proteja datele sensibile şi confidențiale ale companiei.”

Doar 38% dintre cei care au răspuns sondajului consideră că toate datele sunt vulnerabile în cazul unui atac informatic, restul respondenţilor fiind preocupaţi cel mai mult de datele financiare (inclusiv cele fiscale), urmate de cele comerciale şi, într-o mai mică măsură, de cele care ţin de resurse umane şi de juridic.

Andra Cașu

„Atacurile informatice sunt foarte frecvente, puține sunt companiile care să nu se fi confruntat cu vreun incident informatic în ultimele 12 luni. De cele mai multe ori, aşa cum s-a văzut în practică, acestea au și un impact asupra business-ului. Le recomandăm contribuabililor să își protejeze calitatea datelor fiscale, nu doar să se asigure că departamentul specializat sau partenerul extern cu care colaborează efectuează nişte sarcini de rutină”, declară Andra Cașu, Partener, Liderul Departamentului de Impozite Directe, EY România.

Sunt încă multe companii (de dimensiuni mari sau mici) care ignoră riscurile fiscale care pot apărea odată cu modificarea unor date fiscale printr-un atac informatic. Spre exemplu, se pot petrece modificări în contul de profit și pierdere, ceea ce înseamnă un rezultat fiscal denaturat, adică plata unei sume complet diferite. Cu alte cuvinte, orice intervenție asupra datelor poate veni la pachet cu un risc profesional și reputațional deloc de neglijat. 

De asemenea, ar trebui acordată o atenție sporită lizibilității datelor, pentru că pot apărea denaturări importante, care pot afecta contribuabilii. Aici marea majoritate a respondenților (80%) la sondajul EY România consideră că deţine toate documentele şi informaţiile într-un format lizibil, ceea ce este un semnal pozitiv în ceea ce priveşte calitatea datelor fiscale.

Nu în ultimul rând, e de avut în vedere faptul că orice inspecție fiscală presupune examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului. Astfel, în cadrul sondajului, 40% din respondenţi au declarat că au fost subiectul unei inspecţii fiscale generale, în timp ce 24% au avut o inspecţie parţială sau un control inopinat. Cu toate acestea, rămâne un segment de 36% dintre contribuabilii respondenţi, care încă nu au făcut obiectul unei inspecţii fiscale.

Având în vedere cele de mai sus, este clar că pericolele cibernetice pot avea impact semnificativ din punct de vedere financiar-fiscal. De aceea, companiile trebuie să acorde o atenţie deosebită acestui aspect, pentru a identifica în timp util potenţialele consecinţe negative. Poate fi vorba, pe de o parte, de o revizuire internă a proceselor şi a gradului intern de pregătire a personalului în domeniul riscurilor cibernetice, dar şi de specializarea zonelor de automatizare în domeniul financiar-fiscal, pentru a evita orice expuneri ulterioare generate de afectarea datelor.

1 din 4 români sunt mai interesați de asigurările de viață

Economistul
-
0
1 din 4 români sunt mai interesați de asigurările de viață

30% dintre români spun că principalul motiv care i-ar determina să încheie o poliță de asigurare de viață îl reprezintă veniturile mai mari, arată cea mai recentă ediție a Barometrului UNSAR – IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. Pe locul secund în acest top se situează o mai bună informare despre beneficiile asigurărilor (25%), urmată de o experiență nefericită (18%). De altfel, asigurările de viață și cele de sănătate se află în topul polițelor de care românii au fost interesați în 2022. Conform aceluiași studiu, 1 din 4 români declară că evenimentele din ultimul an i-au crescut interesul pentru asigurările de viață.

Creșterea nivelului de educație financiară a românilor este un pilon strategic al activității UNSAR. Astfel, în ceea ce privește gradul de informare cu privire la asigurări, 4 din 10 români se declară acum a fi bine și foarte bine informați. Internetul reprezintă principala sursă de informare, urmat de televiziune, 60% dintre români declarând că folosesc paginile web și platformele de social media pentru a se interesa despre asigurări.

Din dorința de a fi și mai aproape de români, în contextul în care nevoia de informație privind soluțiile de protecție financiară rămâne în continuare una importantă, UNSAR lansează astăzi o nouă ediție a campaniei de educație financiară #gatapentruVIAȚĂ.

„Noua campanie #gatapentruVIAȚĂ este dedicată tinerilor între 18 și 35 de ani și are drept scop o mai bună conștientizare a riscurilor la care ne expunem și a beneficiilor pe care le aduc asigurările de viață, cât și cele de sănătate, în condițiile în care deficitul de protecție din România se situează la o valoare semnificativă”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

Anul acesta, mesajul campaniei – „Bucură-te de bine, protejează-te de greu” – este susținut de vloggerul Marian IONESCU „Mariciu”, care s-a alăturat demersului UNSAR, împreună cu familia lui. Povestea lor poate fi descoperită pe pagina dedicată a acestei campanii, găzduită de platforma Asiguropedia.ro.

„Nu este ușor pentru nimeni să se gândească la situații neprevăzute cum ar fi un accident sau o boală care îți afectează viața de zi cu zi, cu atât mai mult pentru tineri. Ei sunt însă primii care trebuie să știe că, indiferent de vârsta pe care o avem, este important să fim alături de cei dragi și să știm ce soluții avem la îndemână pentru a ne proteja financiar”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.

Barometrul UNSAR – IRES a fost realizat în mai 2022, pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

 

Radu Puiu, XTB: Cum se reflectă pe burse tensiunile geopolitice dintre SUA și China în privința Taiwanului?

Economistul
-
0
Radu Puiu, XTB: Cum se reflectă pe burse tensiunile geopolitice dintre SUA și China în privința Taiwanului?

 

  • Vizita Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a determinat mișcări pe bursele din Asia de Est.
  • Piețele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut ușor joi.
  • Acțiunile din Asia Pacific au reușit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street și pe măsură ce investitorii au „depășit” tensiunile legate de vizita controversată.
  • „Nu cred că Beijingul vrea ca și criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate.”, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.  

Anunțul privind o posibilă vizită a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a agitat spiritele în ultimele zile și a reprezentat unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale săptămânii. 

În plus, greutatea acestui eveniment a determinat chiar și mișcări pe bursele din Asia de Est. 

De ce o vizită, care, la prima vedere, este un eveniment diplomatic obișnuit a creat atâta agitație? 

Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie să facem un scurt rezumat al relațiilor istorice dintre Taiwan, China și SUA. 

Controversa cu privire la rapoartele privind potențiala vizită a lui Pelosi provine din politica „One China”, poziția diplomatică în baza căreia SUA recunoaște China și  dezideratul Beijingului, conform căruia Taiwan face parte din China. Această politică  a guvernat relațiile dintre SUA și  Taiwan în ultimii peste 40 de ani.

În 1979, SUA a abandonat politica anterioară de recunoaștere a guvernului Taiwanului ca fiind cel al întregii Chinei, transferând în schimb recunoașterea către guvernul de pe continent.

Ca parte a acestei schimbări, SUA a întrerupt relațiile diplomatice formale cu Taiwan, ambasada SUA din Taiwan fiind înlocuită de o entitate neguvernamentală numită Institutul American din Taiwan, dar care era o ambasadă de facto.

În 1997, a avut loc o vizită în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanților din acel moment, Newt Gingrich. 

La fel ca vizita lui Pelosi, cea a lui Gingrich a enervat Beijingul. 

Dar, atunci, a fost mai ușor pentru Casa Albă să se distanțeze de Gingrich. Acesta era un politician republican care vizita Taiwanul din propria lui voință și, în mod clar, nu în numele președintelui democrat de atunci, Bill Clinton.

În cazul de față, scenariul este diferit deoarece Nancy Pelosi este membră a aceluiași partid ca și  președintele Joe Biden, iar China poate presupune că are „binecuvântarea” lui Biden, în ciuda comentariilor sale contrare.

Întrebat pe 20 iulie despre părerile sale despre potențiala călătorie a lui Pelosi, Biden a răspuns că „armata crede că nu este o idee bună în acest moment”.

Marți, Pelosi a vizitat Malaezia, după ce luni și-a început turneul în Asia, în Singapore. Biroul ei a spus că va merge și în Coreea de Sud și Japonia, dar nu a menționat o vizită în Taiwan, fapt ce a indicat intenția de a oferi cât mai puține detalii privind itinerariul în statul asiatic.

O vizită a lui Pelosi, care este a doua persoană în linia de succesiune la președinția SUA și un critic de lungă durată al Chinei, ar avea loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing. 

O vizită a unei persoane la fel de importantă precum Pelosi ar putea să fie văzută de Beijing ca o expresie subtilă a susținerii americane pentru independența Taiwanului.

Acest lucru este valabil mai ales după ce Biden însuși a spus, în trei ocazii separate, că SUA ar veni în apărarea Taiwanului în cazul în care China ar invada insula.

Acele declarații au subminat decenii de asigurări de la Washington că SUA va menține o politică de ambiguitate strategică cu privire la cine controlează Taiwanul.

Drept răspuns, China a făcut mai multe mișcări de trupe în apropierea insulei. Pe lângă avioanele chineze care au zburat aproape de linia mediană a strâmtorii Taiwan, care separă insula de China continentală, mai multe nave de război chineze au navigat în apropierea liniei de separare neoficiale în timpul zilei de luni. 

În orașul Xiamen, din sud-estul Chinei, care se află vizavi de Taiwan și găzduiește o mare prezență militară, locuitorii au raportat marți observarea unor vehicule blindate în mișcare.

China consideră că vizitele oficialilor americani în Taiwan, o insulă autonomă susținută de Beijing, trimite un semnal încurajator către tabăra pro independență din insulă. 

Washingtonul nu are legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar este obligat prin legea americană să ofere insulei mijloace de apărare.

Problema Taiwanului rămâne printre cele mai controversate în relațiile dintre SUA și China. 

Biden și omologul său chinez, Xi Jinping, au discutat pe larg acest lucru în timpul unui apel telefonic de săptămâna trecută, care a durat mai mult de două ore.

Președintele chinez Xi Jinping l-a avertizat pe președintele american Joe Biden că Washingtonul ar trebui să respecte principiul „One China” și „cei care se joacă cu focul vor pieri din cauza lui”. 

Președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a părăsit Taiwanul miercuri în jurul orei 13:00, ora României, marcând sfârșitul unei scurte, dar controversate opriri în insula pe care China o pretinde drept propriul teritoriu. 

În timp ce era acolo, democrata s-a întâlnit cu președintele taiwanez Tsai Ing-wen și și-a exprimat sprijinul pentru insula democratică. 

„Delegația noastră a venit aici pentru a trimite un mesaj fără echivoc: America este alături de Taiwan”, a spus Pelosi. 

După ce Pelosi a fost avertizată în mod repetat să nu viziteze Taiwanul, Beijingul a răspuns interzicând diverse importuri de bunuri taiwaneze în China, inclusiv biscuiți, grepfrut și macrou congelat. 

Ministerul de Comerț al Chinei a întrerupt exporturile de nisip natural către Taiwan, iar armata țării a început, de asemenea, să efectueze exerciții în aer și pe mare în jurul Taiwanului.

Instituția Vamală din China a susținut că suspendarea importurilor de citrice a fost rezultatul „controlului dăunătorilor” și „reziduurilor excesive de pesticide” și a citat „prevenirea răspândirii pandemiei” ca motiv pentru suspendarea importurilor de fructe de mare. 

Cu toate acestea, interdicțiile sale anterioare asupra unor produse taiwaneze au coincis adesea cu perioadele de escaladare a tensiunilor.

China a folosit adesea impunerea unor restricții comerciale asupra unor aliați ai SUA drept modalitate de a „pedepsi” cea mai mare economie a lumii. 

Într-o întâlnire la Taipei, Tsai i-a mulțumit lui Pelosi pentru sprijinul acordat valorilor democratice și a spus că s-a angajat să colaboreze cu SUA în ceea ce privește asigurarea securității în strâmtoarea Taiwan și în regiunea Indo-Pacifică.

China a avertizat în ultimele săptămâni că Pelosi nu ar trebui să viziteze insula, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.

Reacțiile față de această vizită au fost în mare parte negative, acuzând inițiativa americană. 

Fostul ambasador al SUA în China, Max Baucus, a spus într-un interviu separat că vizita lui Pelosi în Taiwan a fost o greșeală. Acesta a afirmat că evenimentul crește tensiunile dintre China și SUA într-un mod inutil.

Pe de altă parte, Eurasia Group se așteaptă ca reacția Beijingului să fie „fără precedent, dar nu nesăbuită”. 

Cu toate acestea, exercițiile Armatei Chineze sunt semnale clare de dorință de a transmite un mesaj. 

În prezent, nu este o criză și șansa unui conflict armat rămâne foarte scăzută, conform Eurasia Group.

Armata Chineză nu a interferat cu zborul lui Pelosi către Taiwan, dar exercițiile sale planificate sunt menite „să descurajeze” SUA și reprezintă un „avertisment serios” pentru Taiwan.

Între timp, erodarea democrației din Hong Kong a subminat angajamentul Chinei față de ideea „o națiune, două sisteme”. 

Principiul, care a permis Hong Kong-ului să-și mențină sistemele economice, politice și sociale în timp ce revenea în administrația Chinei după sfârșitul stăpânirii britanice, a fost citat ca model de reunificare cu Taiwanul. 

Partidul Comunist Chinez intenționează, de asemenea, să organizeze cel de-al 20-lea congres în următoarele luni, ceea ce face ca momentul să fie sensibil pentru o vizită în Taiwan a unei personalități politice americane de mare profil, precum Pelosi.

Xi Jinping este așteptat să caute obținerea unui al treilea mandat la viitorul congres al Partidului Comunist Chinez. 

Se previzionează că oficialii chinezi de partid vor începe să pună bazele acestei conferințe în săptămânile următoare, punând presiune asupra conducerii de la Beijing pentru a da dovadă de putere.

Sondajele recente din Taiwan sugerează că majoritatea covârșitoare a taiwanezilor sprijină menținerea status quo-ului, o poziție împărtășită de președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, care a spus: „Nu avem nevoie să ne declarăm un stat independent. Suntem deja o țară independentă.” 

Acest fapt ne arată că sistemul actual este preferat de majoritatea populației pentru că oferă stabilitate, „mulțumind” ambele tabere, SUA și China, dar asigurând și un grad de independență. 

Chiar dacă evenimentul este deja de domeniul trecutului, vizita a adus din nou în centrul atenției rolul critic al insulei în lanțul global de aprovizionare cu cipuri, aici aflându-se cel mai mare producător de cipuri din lume, Taiwan Semiconductor Manufacturing sau TSMC.

Vizita controversată a făcut ca Pelosi să se întâlnească cu președintele TSMC, Mark Liu, într-un semn al importanței critice a semiconductorilor pentru securitatea națională a SUA și al rolului esențial pe care compania îl joacă în fabricarea celor mai avansate cipuri.

Din punct de vedere istoric, piețele tind să treacă destul de repede „peste” evenimente de acest tip și se poate vedea că, astăzi, piețele au început deja să revină destul de puternic.

Acțiunile din Asia Pacific au reușit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street și pe măsură ce investitorii au „depășit” tensiunile legate de vizita controversată a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan. 

Indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu mai mult de 2% astăzi, în timp ce varianta tehnologică a indicelui, Hang Seng Tech a crescut cu 2,82%,

Piețele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut ușor joi. Shanghai Composite s-a apreciat cu 0,8%.

Totuși, nu trebuie să trecem cu vederea cu totul acest eveniment, deoarece, pentru China, pare să fi reprezentat „o jignire sau poate chiar o sfidare” destul de mare. Acest lucru ni-l arată decizia sa de a lansa astăzi o serie de exerciții militare în șase zone din jurul Taiwanului, la o zi după vizita oficialului american. 

La scurt timp după începerea programată la 07:00 ora României, postul de stat CCTV din China a declarat că exercițiile au început și se vor încheia duminică la 07:00, ora României. Acestea ar include trageri reale asupra apelor și în spațiul aerian din jurul Taiwanului.

Oficialii din Taiwan au spus că exercițiile încalcă regulile Națiunilor Unite, invadează spațiul teritorial al Taiwanului și reprezintă o provocare directă pentru navigația aeriană și maritimă liberă.

În plus, purtătorul de cuvânt al cabinetului din Taiwan a spus că site-urile Ministerului Apărării, Ministerului de Externe și Biroului prezidențial au fost ținta unor atacuri cibernetice. 

Nu cred că Beijingul vrea ca și criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate. 

O mare parte din aceste mesaje intenționează să creeze agitație, teamă și să sugereze că orice efort de a face mișcări către Taiwan, care nu sunt pe placul Chinei, vor aduce costuri și riscuri substanțiale.

eJobs: Pentru 72% dintre angajații din HR media salarială este de cel mult 4.000 de lei

Economistul
-
0
eJobs: Pentru 72% dintre angajații din HR media salarială este de cel mult 4.000 de lei

Salariul unui manager de resurse umane
poate ajunge până la 20.000 de lei pe lună

Salariul mediu al celor care lucrează în resurse umane este de 3.800 de lei, potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs. În ciuda faptului că este un domeniu cu angajați preponderent specialiști, cu studii superioare, salariile din acest sector sunt depășite de cele din domenii precum automotive, agricultură sau construcții / instalații. Plafoanele de remunerare se apropie, în schimb, de ale angajaților din farma, contabilitate sau achiziții.

„HR-ul nu este unul dintre marii angajatori ai economiei, însă este un domeniu care în ultimii ani a cunoscut o evoluție spectaculoasă, din punctul de vedere al rapidității cu care s-a extins asupra unor noi zone de abilități și competențe necesare celor care lucrează în această piață.  În acest moment, se intersectează din ce în ce mai des cu know how-ul din marketing, digital, employer branding sau inteligență artificială. Este și unul dintre motivele pentru care vedem tot mai mulți candidați tineri care vor să lucreze în HR”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales, în cadrul eJobs România.

Potrivit datelor Salario, cea mai mare parte a angajaților din resurse umane (32,8%) au un salariu lunar cuprins între 2.000 și 3.000 de lei. 28,8% încasează între 3.000 și 4.000 de lei și 24,2% între 4.000 și 7.000 de lei. Extremele, respectiv cei cu salariile cele mai mici și cele mai mari cumulează 14,1% din total și sunt distribuite astfel: 10,8% câștigă cel mult 2.000 de lei, 2,5% între 7.000 și 10.000 de lei și 0,8% peste 10.000 de lei.

Cele mai mari salarii aparțin managerilor de resurse umane pentru care au fost înregistrate și valori de 20.000 de lei pe lună. Un manager de personal poate ajunge să încaseze 16.000 de lei net, un business development manager 15.000 de lei. “Piața muncii este acum activată la maximum. Vedem eforturi din ce în ce mai mari pentru a ocupa pozițiile deschise cu oameni relevanți, dar și pentru a reține în companie angajații buni. În acest context, specialiștii în recrutare și îndeosebi cei care se ocupă de talent acquisition sunt, la rândul lor, foarte căutați și bine remunerați. Astfel, un talent acquisition analyst sau un specialist în recrutare poate avea un salariu de 10.000 de lei”, adaugă Roxana Drăghici.

În acest moment, aproximativ 1.000 de joburi pentru cei care vor să lucreze în resurse umane sunt disponibile pe eJobs.ro.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din HR sunt pentru joburile:

  • Consultant resurse umane – 3.300 lei
  • Inspector resurse umane – 3.100 lei
  • Junior HR specialist – 2.950 lei
  • Analist servicii clienți  – 2.800 lei
  • Asistent resurse umane – 2.500 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din HR sunt:

  • Bârlad: 1.774 lei
  • Mediaș: 1.900 lei
  • Miercurea Ciuc: 2.100 lei
  • Bacău: 2.300 lei
  • Galați: 2.500 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din HR sunt:

  • București : 5.000 lei
  • Cluj-Napoca: 4.500 lei
  • Timișoara: 4.300 lei
  • Sibiu: 3.800 lei
  • Brașov: 3.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Manager Resurse umane: salariul mediu net la nivel național – 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 20.000 lei 
  • Manager de personal: salariul mediu net la nivel național – 6.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 16.000 lei
  • Business development manager: salariul mediu net la nivel național – 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 15.000 lei 
  • Talent aquisition analyst: salariul mediu net la nivel național – 6000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 10.000 lei 
  • Specialist recrutare: salariul mediu net la nivel național – 5.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 10.000 lei 

Zece stâne situate în Munții Căpățânii au acum curent electric prin proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” derulat de Asociația Energia Inteligentă

Economistul
-
0
Zece stâne situate în Munții Căpățânii au acum curent electric prin proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” derulat de Asociația Energia Inteligentă

Zece stâne situate în Munții Căpățânii au acum curent electric prin proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” derulat de Asociația Energia Inteligentă. Stânele strămoșești Căpățânii, Ursu Vârf, Ursu Canton, Ursulețu, Balota, Milescu, Cășăria, Dârju, Cocora 1 și Cocora 2 au primit o nouă viață, cu energie curată.

Lansat în luna iunie a acestui an de către Asociația Energia Inteligentă, proiectul „România Tradițională cu Energie Curata” are doua mari obiective – păstrarea tradițiilor romanești concomitent cu susținerea tehnologilor moderne care să permită producerea de energie curată.

Păstoritul Carpatic a permis de-a lungul timpului crearea de comunități umane care au în centrul lor această ocupație și formarea unor puternice legături sociale între practicanți, devenind un factor care a generat identitate locală, regională și națională. Pajiștile din munții României, cu floră furajeră de calitate este rezultatul unui proces de pășunare constantă pe parcursul secolelor. Însă ceea ce s-a obținut cu efort de-a lungul timpului, poate să dispară în câteva decenii prin subpășunare, fenomen care favorizează „resălbăticirea“ pășunilor prin apariția vegetației ierboase nedorite și a vegetației lemnoase care va duce la împădurire.

Potrivit unei estimări a Asociației Energia Inteligentă, peste 60% din sălașele de pe culmile munților au fost părăsite și astfel a fost pus în pericol păstoritul, probabil cea mai definitorie tradiție a poporului român. Lipsa căilor de acces și condițiile grele de trai în aceste zone au făcut ca cei care locuiesc și își desfășoară activitatea în aceste locuri să renunțe la această îndeletnicire străveche, definitorie pentru poporul român.

Proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va aduce o contribuție semnificativă la păstrarea identității naționale folosind energie curată. Refacerea căilor de acces, peste 60 de km de drum pe zona de creastă, către stânele din Munții Căpățânii, singurul masiv muntos în care sălașurile montane de păstorit sunt încă populate de către oameni și instalarea de panouri fotovoltaice în stâne vor face ca cei care încă practică păstoritul în aceste zone să își poată continua activitatea și valorifica produsele. Totodată, refacerea drumurilor din zonă va facilita accesul vizitatorilor și, treptat, va reînvia activitățile turistice. 

„Renunțăm foarte ușor la tradiții și în același timp respingem și noile tehnologii, adică respingem noul în general. Este foarte important sa înțelegem până nu e prea târziu că trebuie să păstrăm tradițiile, la fel cum trebuie să înțelegem că tehnologiile noi sunt în avantajul nostru pentru că venim cu energie curată prin care îmbinăm noul cu vechiul”, a declarat Dumitru Chisălița, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.

„Ne ajută foarte mult panourile pentru ca avem iluminat, putem folosi mulgătoarea, vom avea o muncă mai ușoara acum ca avem curent la stână. Nu speram niciodată că va ajunge curentul aici”, a spus Anișoara Hiriza, proprietar de stână de vite.

„Eu vin aici din anii 70, vară de vară și ne-am descurcat cum am putut, cu lumânări, cu felinare, cu lămpi. Acum ca avem curent electric va fi mult mai ușor”, a declarat Ion Crăciunescu, proprietar de stână de oi.

„Schimbarea se face prin oameni și cu oameni. Dacă ei nu înțeleg ce li se întâmplă se vor opune vehement oricărei schimbări, pentru că teama de necunoscut este în firea umană. Schimbarea pe care o dorim pentru România trebuie să înceapă cu oameni, cu programe de informare și de creștere a gradului de conștientizare asupra importanței păstrării tradițiilor și a adaptării la schimbările pe care viitorul ni le va aduce. Astfel vor putea fi înțelese și acceptate noile forme de energie, care pot asigura securitatea energetică a României și în același timp contribuie la protejarea climatică”, a adăugat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.

Astfel, asociat proiectului pilot derulat în Munții Căpățânii,  proiectul România Tradițională cu Energie Curată, își propune să deruleze si o campanie puternică de informare în diferite zone din România, asupra importanței acceptării de noi forme de energie, o energie mai curată și la fel de sigură ca cea cu care oamenii s-au obișnuit. 

Proiectul pilot de instalare a surselor de energie curată în stâne, parte din „România Tradițională cu Energie Curată” a fost posibil cu sprijinul prietenilor Asociației Energia Inteligentă, Salvamont Vâlcea, Comunității 4×4 Vrancea și Federației Patronală Petrol și Gaze fără de care nu ar fi fost posibilă deplasarea în munți, în special în contextul organizării infotrip-ului din Munții Căpățânii, adresat reprezentanților mass-media, pentru ca ei să vadă și să simtă frumusețea locurilor dar și traiul dificil din stânele montane și astfel, utilitatea demersului nostru. Proiectul s-a bucurat de asemenea de sprijin din partea partenerilor media care susțin Asociația Energia Inteligentă în popularizarea acestui proiect – InvesTenergy, News Energy, Focus Energetic, Energy Center, The Diplomat Bucharest, Financial Intelligence, Spot Media, Economistul, Club Economic și România Durabilă.

Studiu ING Bank România: Defrișările, în fruntea problemelor legate de mediu care îi îngrijorează pe români

Economistul
-
0
Studiu ING Bank România: Defrișările, în fruntea problemelor legate de mediu care îi îngrijorează pe români

Un studiu realizat în luna iunie de Ipsos pentru ING Bank arată problemele legate de mediu care îi îngrijorează pe români. În topul clasamentului se află defrișările (37%), urmate de încălzirea globală (34%) și calitatea aerului (31%). Totodată, românii sunt îngrijorați de schimbările climatice (29%), poluarea apei (29%), poluarea solului (24%), gestionarea deșeurilor (23%) și epuizarea resurselor naturale (16%).

În același timp, o treime din români se așteaptă ca instituțiile financiare să educe și să crească nivelul de conștientizare în rândul angajaților, clienților și a altor persoane implicate în ceea ce privește cauzele de mediu. Aproape un sfert se așteaptă ca acestea să susțină cauzele de mediu prin intermediul organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri) sau a fundațiilor caritabile. 

„Pe lângă criza climatică, ne confruntăm și cu o criză a biodiversității. Protejarea pădurilor și crearea de parcuri naționale pot rezolva ambele crize, motiv pentru care Uniunea Europeană a cerut statelor membre să protejeze 10% din suprafața totală a terenurilor”, a declarat Christoph Promberger Director Executiv Fundația Conservation Carpathia.

Alexandra Maier, Manager Sustenabilitate ING: „Pe măsură ce problemele legate de mediu se acutizează, urgența de a acționa va crește pentru toți jucătorii din societate. Este important să luăm atitudine cât mai repede tocmai pentru a limita pe cât posibil aceste efecte și să ne implicăm la toate nivelurile. Pentru companii, o strategie de sustenabilitate trebuie să aibă în vedere măcar 3 teme de mediu (1) propriile operațiuni (2) felul în care îți ajuți clienții să se orienteze în această direcție și (3) contribuția pe care o aduci în societate prin ceea ce știi să faci sau prin susținerea inițiativelor de impact ale partenerilor sociali. E absolut normal să nu funcționeze perfect în prima etapă, cred foarte tare în abordarea <<nu avem nevoie de o mână de oameni care să facă lucrurile perfect. Avem nevoie de un milion care să facă lucrurile imperfect, dar să înceapă>>. Așadar, important este să existe progres.”

În ceea ce privește propria implicare în cauze de sustenabilitate sau în relația cu organizațiile non-guvernamentale, aproape jumătate dintre români ori donează deja, ori intenționează să doneze. Din aceștia, 20% spun că vor să se implice însă nu știu cum. 

Pentru persoanele care doresc să se implice într-o cauză de mediu, ING Bank și Fundația Conservation Carpathia derulează o campanie de strângere de fonduri pentru reconstrucția ecologică din zone tăiate în Munții Făgăraș. Cei ce vor să contribuie pot dona direct din aplicația Home’Bank (în cazul cliențillor ING) sau prin transfer bancar către Fundația Conservation Carpathia, IBAN: RO16RNCB0061114278450048. 

 „Simțim pe pielea noastră schimbările climei, iar anomaliile de temperatură, incendiile de păduri, seceta sunt o constantă pentru lumea în care trăim cu toții. Sunt multe motive de îngrijorare, dar sunt și mai multe motive de a face lucruri. Pe de o parte avem nevoie să conservăm resursele naturale existente, iar crearea de parcuri naționale este un prim pas, pe de altă parte avem nevoie să identificăm și să extindem zonele care pot fi reîmpădurite. Efectele le vor resimți generațiile următoare, însă este important ca acum să se acționeze”, a explicat Mihai Zotta, director de conservare Fundația Conservation Carpathia 

Fondurile vor contribui la recrearea de ecosisteme naturale mai rezistente la impactul schimbărilor climatice, prin găsirea speciilor celor mai potrivite pentru replantare. Acest proces are nevoie de documentare, personal specializat, lucrări de pregătirea a solului, respectiv creșterea și pregătirea puieților în pepinierele proprii, folosind semințe locale și fără a interveni cu pesticide sau alte substanțe chimice. Totodată, reconstrucția ecologică oferă oportunități de muncă pentru localnici, pentru ca aceștia să nu mai fie nevoiți să trăiască din tăierea de lemne. 

Sondaj eJobs: 70% dintre românii cu două joburi au avut nevoie de suplimentarea veniturilor pe termen lung.

Economistul
-
0
Sondaj eJobs: 70% dintre românii cu două joburi au avut nevoie de suplimentarea veniturilor pe termen lung.

Un salariu mai mare la jobul principal sau epuizarea fizică și emoțională sunt principalele motive care i-ar determina să rămână cu un singur loc de muncă. Pentru a face față programului, majoritatea combină un job full time cu unul part time

Nevoia de suplimentare a veniturilor pe termen lung este principalul motiv pentru care și-au luat un al doilea job 70% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. 8,2% au făcut acest pas doar pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a strânge banii necesari unei achiziții costisitoare pe care nu și-o permiteau la acel moment, iar 6,7% spun că așa au lucrat toată viața. Pentru 10,6% primul job nu era suficient de solicitant și au putut, astfel, să se angajeze și în altă parte, iar 5% vor să facă o schimbare de carieră, însă nu sunt siguri ce li s-ar potrivi și, pentru o perioadă, au decis să încerce două joburi diferite, în paralel.

„Odată cu intrarea în normalitate a stilului de muncă remote, angajații au devenit mai stăpâni pe felul în care își gestionează timpul și pot, astfel, să jongleze mai ușor cu două joburi. Chiar și în aceste condiții, cei mai mulți dintre ei (72%) aleg să adauge un job part time locului de muncă de bază pe care îl au și care este full time. 13% susțin, în paralel, două locuri de muncă full time, 6% două part time, iar 9% au un job de luni până vineri și încă un job în weekenduri”, spune Ana Călugăru, head of communications în cadrul eJobs România.

Interesant este faptul că românii nu mai fac un secret din faptul că lucrează, simultan, în două locuri diferite. Astfel, jumătate dintre respondenți au declarat că ambii angajatori știau și de celălalt job, 23% spun că doar unul dintre angajatori fusese informat asupra acestui lucru, iar 21% au preferat să păstreze doar pentru ei această informație.

Întrebați ce li se pare cel mai greu atunci când ai două joburi, 6 din 10 au menționat păstrarea unui echilibru între viața personală și profesională. Pentru un sfert dintre participanții la studiu este dificil să-și gestioneze timpul dedicat muncii, iar 10% spun că este foarte complicat să performeze în ambele locuri. Astfel, 40% dintre cei chestionați declară că, în momentul în care unul dintre cele două locuri de muncă le-ar aduce un salariu suficient pentru nevoile lor financiare lunare, ar renunța la cel de-al doilea job. Aproape un sfert ar face același lucru dacă ar ajunge să se simtă epuizați din punct de vedere fizic sau emoțional sau dacă nu ar reuși să mai mențină un echilibru între viața personală și cea profesională (17,3%). 6,7% nu ar putea să aibă două joburi în paralel dacă nu ar mai putea lucra de acasă, iar 3,3% declară că vor renunța la a doua sursă de venit imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziție importantă pe care o plănuiesc pentru perioada următoare, dar pe care nu și-o permit încă. 8,5% dintre respondenți nu iau în calcul sub nicio formă varianta de a rămâne cu un singur job.

47,4% dintre participanții la sondaj cred că pot duce pe termen lung două joburi simultan, iar 52,6% consideră că este imposibil să lucrezi mai mult de 1 an în două locuri, în același timp. „Surprinzător a fost să vedem repartizarea pe categorii de vârstă a celor care au avut în ultimii doi ani cel puțin două joburi. Ne așteptam ca numărul cel mai mare de respondenți să vină din categoria de vârstă 19-25 de ani. Cu toate acestea, ei reprezintă doar 7,4% din total. 33,8% dintre cei care au avut în ultimii doi ani cel puțin două joburi simultan au între 36 și 45 de ani, 28,9% între 26 și 35 de ani, 21,8% între 46 și 55 de ani și 8% peste 55 de ani”, conchide Ana Călugăru. 

Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eșantion de 1.200 de respondenți.

Hotărârea CA al BNR pe probleme de politică monetară din 5 august 2022

Economistul
-
0
Hotărârea CA al BNR pe probleme de politică monetară din 5 august 2022

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din data de 5 august 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a continuat să crească în luna iunie, dar într-un ritm încetinit, așa cum s-a anticipat, urcând la 15,05 la sută, de la 14,49 la sută în luna precedentă, în principal sub influența noilor scumpiri ale alimentelor procesate și combustibililor, parțial contrabalansate de scăderea prețurilor LFO.

Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuală a inflației s-a mărit mai mult decât în trimestrele precedente (de la 10,15 la sută în martie) și peste așteptări. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, cu precădere pe seama scumpirii consistente și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor, precum și al menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale. Influențe adiționale au venit de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotației țițeiului, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II 2022, urcând de la 7,1 la sută în martie la 9,8 la sută în iunie, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna iunie la 9,3 la sută și la 7,9 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022.

Noile date statistice reconfirmă creșterea amplă a activității economice în trimestrul I 2022 cu 5,1 la sută față de trimestrul IV 2021. Evoluția a implicat o creștere relativ moderată a excendentului de cerere agregată în acest interval.

În același timp, se reconfirmă creșterea dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022 la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, în principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri și servicii – care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de bază –, iar aportul secundar a fost adus de variația stocurilor. O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului trecut, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi. Totodată, exportul net a continuat să acționeze în sensul ameliorării creșterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condițiile în care creșterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri și servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a soldului balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice atât în trimestrul II, cât și în trimestrul III al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluția PIB din trimestrul II implică o descreștere considerabilă a dinamicii lui anuale în acest interval, dar în condițiile creșterii robuste a consumului privat, inclusiv pe seama unui efect de bază.

Relevante din această perspectivă sunt reaccelerarea în perioada aprilie-mai a creșterii anuale a comerțului cu amănuntul și a serviciilor prestate populației, contrabalansată doar în mică măsură de scăderea amplă, până la o valoare marginal negativă, a dinamicii comerțului auto-moto. În schimb, producția industrială și-a reamplificat contracția anuală, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a scăzut față de perioada similară a anului trecut, iar volumul lucrărilor de construcții noi și-a cvasi-stopat creșterea în termeni anuali. În același timp, importurile de bunuri și servicii și-au accelerat semnificativ creșterea anuală în primele două luni ale trimestrului II, probabil inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce, coroborat cu temperarea de ritm a exporturilor, a condus la cvasi-dublarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului I. Deficitul de cont curent și-a redus totuși semnificativ avansul în termeni anuali față de primele trei luni ale anului, în condițiile ameliorării soldului balanțelor veniturilor, inclusiv cu aportul fondurilor europene de natura contului curent.

Efectivul salariaților din economie a continuat să crească în ritm susținut în aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM și-a prelungit scăderea, până la 5,3 la sută în iunie, rămânând totuși ușor peste valorile pre-pandemice. Deficitul de forță de muncă și-a stopat însă creșterea neîntreruptă din ultimii aproape doi ani, iar intențiile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus ușor, în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat ascensiunea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna iulie și al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață. În acest proces un rol important l-au avut așteptările instituțiilor de credit în contextul climatului inflaționist intern și internațional, precum și al perspectivei prelungirii tensiunilor geopolitice.

Randamentele titlurilor de stat și-au temperat însă creșterea, iar apoi au consemnat ajustări descendente, în linie cu evoluțiile înregistrate de randamentele similare la nivel global, pe fondul revizuirii așteptărilor privind creșterea economică, în condițiile normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către Fed și BCE, dar și ale prelungirii războiului din Ucraina și ale extinderii sancțiunilor asociate. Rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a consemnat o nouă majorare substanțială în luna iunie, inclusiv pe segmentul populației.

În această conjunctură, reflectând și o creștere a atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat o ușoară tendință de apreciere în raport cu euro în luna iulie, alimentată și de evoluții interne de natură sezonieră.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5 la sută (16,5 la sută în mai), dar în condițiile unei ușoare moderări a creditării în lei, contrabalansată ca impact de accelerarea considerabilă a creșterii creditului în valută acordat societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 72 la sută (de la 72,7 la sută în luna mai).

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Prognoza actualizată evidențiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflației în trimestrul III al anului curent și a descreșterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Perspectiva plafonării și a descreșterii ratei anuale a inflației are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în martie 2023 –, precum și manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere rapidă și închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ.

Pe acest fond, rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei ușor sub punctul central al țintei.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare – în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate –, cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern și în alte țări europene.

Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, însă și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbția și valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale.

Incertitudini și riscuri majore sunt însă asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 5 august 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută pe an, de la 3,75 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

1...1.0561.0571.058...2.073Pagina 1.057 din 2.073