Proiectul implică o investiție de 40 milioane de euro 

Restart Energy, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică de pe piața locală, anunță semnarea contractului de racordare pentru proiectul solar de 50 MW de la Sărmășag, județul Sălaj. Proiectul reprezintă o investiție de aproximativ 40 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiți pentru construcția parcului care ar urma să fie pus în funcțiune în primul trimestru din 2022.

Acest proiect de 50 MW este primul pas al Restart Energy în strategia de dezvoltare și integrare a segmentului de upstream al companiei cu proiecte de energie regenerabilă de 500 MW până la finalul lui 2025. Restart Energy și-a propus ca în fiecare din următorii cinci ani să cumpere sau să dezvolte proiecte de 100 MW. Proiectele vor necesita investiții estimate la 100 de milioane de dolari anual și sunt vizate domeniile solar, eolian, biogazului, biomasei și energiei geotermale. 

Parcul de la Sărmășag va avea o producție anuală de energie de 55 mil.KWh – suficientă pentru alimentarea a aproximativ 30.000 de gospodării cu energie verde. Prin punerea în funcțiune a acestuia se va evita eliberarea în atmosferă a 1,23 mil tone CO2 pe perioada de operare de 25 ani.

115 locuri de muncă

Proiectul de la Sărmășag a fost achiziționat la stadiul de „brownfield” de la o echipă de dezvoltatori cu experiență în domeniul parcurilor de energie verde. Prin acest proiect, Restart își propune să creeze 100 de locuri de muncă temporare (în timpul construcției) și 15 permanente – pe perioada de operare.

„Ne bucurăm că am reușit să avansăm în dezvoltarea unui activ regenerabil important, care  produce energie curată, verde. Construcția este estimată să înceapă in primăvara anului acesta și sperăm că primii KWh verzi produși de soare să fie introduși în rețea cel târziu în primul trimestru din 2022. În perioada următoare, Restart Energy se va concentra pe producerea sustenabilă a energiei electrice active prin utilizarea energiei solare”, spune Armand Domuța, CEO și fondator al Restart Energy. 

Restart Energy a avut în 2021 o cifră de afaceri de aproximativ 180 milioane de lei. Planurile managementului sunt ca în 2022 compania să își majoreze cifra de afaceri la 300 de milioane de lei cu un profit net de 50 milioane de lei.

În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali. 

În februarie 2021, Restart Energy a încheiat cu succes prima sa emisiune de obligațiuni dedicate dezvoltării și achiziției de active de producție a energiei regenerabile în România, atrăgând astfel  16,3 milioane de lei. Oferta a fost suprasubscrisă, subliniind interesul ridicat al investitorilor pentru companie, dar și pentru segmentul energiei verzi.

În luna septembrie 2021, după 4 ani de dezvoltare, Restart Energy a lansat un alt proiect unic la nivel mondial, o platformă bazată pe tehnologie proprie de certificare pe blockchain atât a amprentei de carbon, cât și a dioxidului de carbon evitat a fi eliminat în atmosferă, precum și de tranzacționare directă între participanți a atributelor de mediu și a energiei regenerabile, www.redplatform.com. 

De fiecare dată când cineva plantează un copac, curăță o plajă, consumă energie verde sau întreprinde orice demers de protejare a mediului, poate înscrie această acțiune pe platforma RED. După ce datele sunt validate în platformă, se calculează amprenta CO2 echivalentă și se eliberează credite de carbon tokenizate ce pot fi folosite pentru a cumpăra energie verde sau pentru a obține echivalentul în bani. În același timp, o companie poate obține credite de carbon sub formă de jetoane verzi pentru clienții lor, prin coduri QR unice imprimate pe produse sau chitanțe de cumpărare.

În 2022, compania se axează pe segmentul energiei electrice și al soluțiilor de energie verde

Anul acesta, Restart Energy țintește finalizarea lucrărilor la proiectul de 50 MW în valoare de 40 milioane de euro, obținerea autorizației de construire pentru încă 500 MW și realizarea de proiecte solare fotovoltaice pentru clienții industriali în valoare de 20 milioane de euro. 

Începând cu trimestrul 4 al anului trecut, compania a început implementarea strategiei de extindere în zona soluțiilor de producție dedicate companiilor mici și mijlocii, dar și prosumatorilor. În linie cu strategia adoptată la începutul lui 2021, Restart Energy explorează noi segmente ale pieței de energie locală și regională care pot oferi în următorii ani o perspectivă de creștere constantă, cu valoare adăugată mare și care creează sinergii în interiorul liniilor de business existente, cum sunt dezvoltarea de capacități fotovoltaice de tip rooftop. Astfel, până la finalul lui 2021, Restart Energy a generat venituri de aproximativ 20 milioane de EUR exclusiv din segmentul dezvoltării de capacități rooftop pentru clienți industriali.

În ciuda tuturor eforturilor făcute în ultimele luni de Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva, conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și conducerea Regiei Naționale a Pădurilor nu renunță la concedierea colectivă a celor 415 salariați. Din cei 415 salariați, 223 sunt muncitori, majoritatea direct productivi și 192 sunt personal TESA, din care, 144 personal silvic.

Sindicatele au contestat în instanță, la Tribunalul București, încă din luna noiembrie 2021, Hotărârea Consiliului de Administrație, prin care s-a aprobat Metodologia de gradare a unităților și subunităților Romsilva, în acest moment fiind două procese pe rol.

De asemenea, sindicatele au protestat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând conducerii ministerului, în repetate rânduri, stoparea procedurii de concediere.

Totodată, sindicatele au cerut și sprijinul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale pentru sistarea concedierilor.

Inclusiv Prim-Ministrul Guvernului României, domnul Nicolae Ionel Ciucă, a fost informat, încă din luna decembrie 2021, despre situația de la Romsilva și i-a fost solicitată intervenția pentru stoparea concedierii celor 415 colegi, cu ocazia ședinței Consiliului Național Tripartit, organizată în data de 13.01.2022, la Palatul Victoria.

Cu toate acestea, se pare că nimănui nu-i pasă de soarta celor 415 salariați care vor fi concediați acum, în plină iarnă.

Din perspectiva sindicală, această concediere este total ilegală, imorală și inoportună, deoarece Romsilva a obținut în anul 2021 rezultate financiare remarcabile cu actuala structură de personal, înregistrând un profit mai mare decât cel estimat, aprobat prin Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2021, iar indicatorii tehnico-economici au fost realizați în totalitate.

Considerăm că această concediere este o mare nedreptate la adresa angajaților din activitatea de administrare a pădurilor, în condițiile în care România va „importa” în anul 2022,  un număr de 100.000 de lucrători din Asia, iar Romsilva, regie națională de interes strategic, concediază, în cursul acestui an, 415 salariați români, care vor fi nevoiți să ia calea pribegiei,  în căutarea unui loc de muncă, cel mai probabil, în afara țării.

Federația Sindicatelor Silva va continua demersurile în justiție, în încercarea de a stopa această concediere colectivă și de a salva cât mai multe locuri de muncă de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Acceleratorul InnovX-BCR dedicat start-up-urilor din tehnologie a început înscrierile pentru prima grupă din 2022, denumită Start-ups, pentru firmele de tehnologie cu cifră de afaceri sau finanțare atrasă de peste 50.000 de euro. Firmele se pot înscrie gratuit până la 14 februarie 2022 accesând www.bcr.ro/accelerator sau www.innovx.eu.

InnovX-BCR, programul de accelerare a afacerilor din tehnologie, a selectat șapte alumni ai grupei Scaleups, din cele 11 start-up-uri care au intrat în bootcamp în perioada 1 noiembrie-16 decembrie 2021. Cele șapte companii au intrat în faza de post-accelerare, în care vor avea acces la investitori și executivi de top. Alumnii vor participa la Elevator Pitch, în fața echipei de management BCR, și la Demo Day, pitch în fața unor potențiali investitori.

Companiile de tehnologie sunt active în industria de instalații. aviație, echipamente medicale, fibră optică, sisteme de computere All-in-One și fintech. În urma programului de accelerare au devenit alumni următoarele start-up-uri:

• ICS International Cooling Systems (România) – companie specializată în proiectarea și execuția de instalații de răcire, filtrare și tratare a apei
• Fagura (Moldova) – un fintech ce a creat o platformă P2P lending (investiții alternative în împrumuturi), înregistrată în Estonia și lansată în R. Moldova, cu ambiția de a devenit o bancă digitală
• Coinscrap Finance (Spania) – o companie Fintech/Insurtech care oferă micro-servicii de planificare financiară pentru bănci și companii de asigurări
• OLSTRAL (România – producător de piese pentru aviație, apărare și spațiu, ce are divizii specializate în vânzarea de echipamente avansate de fabricație CNC și soluții IoT pentru aplicații industrial, precum și echipamente medicale (implanturi ortopedice)
• Headlight Solutions (România) – compania de IT care furnizează produse și soluții tehnologice B2B, care oferă computere ecranate, computere All-in-One, terminale self-service, sisteme de conferință sau software elaborat
• Fibercon (România) – producător de cabluri pentru fibră optică
• STEMI (Slovacia)– companie care creează instrumente pentru paramedici și medici profesioniști care gestionează pacienții în cele mai sensibile cazuri de atac de cord, accident vascular cerebral și traumatisme.

„Din cele 11 companii care au fost selectate în programul de accelerare, 7 start-up-uri din patru țări vor continua să fie susținute și promovate în fața unor potențiali parteneri și investitori. Companiile cu cifra de afaceri sau finanțări atrase de peste un milion de euro sunt în căutare de parteneriate, de clienți noi și de consolidare a businessului. Acceleratorul InnovX-BCR sprijină aceste afaceri să se dezvolte mai departe pe baza solide, având acces la executivi de top, investitori și mentori care să-i ajute să scaleze în continuare”, Ana-Maria Crețu, coordonatoarea departamentului de Social Banking BCR.

„În 2021 InnovX-BCR a accelerat 45 de start-up-uri, depășind 110 companii în ultimii trei ani. Am început înscrierile pentru programele de anul acesta și avem în plan să accelerăm două grupe de start-up-uri a câte circa 20 de companii și vom iniția o grupă de investitori, antreprenori români care doresc să formeze VC-uri care să susțină mai departe idei de tehnologie Create în România”, spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR. 

Start-up-urile au fost selectate de un juriu format din: Dragoș Petre (Partner Morphosis Capital), Sorin Vișan (Executive Director – IT Solutions at BCR), Liviu Munteanu (Partner Founders Bridge), Bogdan Hristescu (Regional Director FIS&T Euronet Worldwide), Nicu Iancu (Președinte I2DS2), Elena Barsu (CFO Intesasanpaolo), Ana Bobîrcă (Chief Investment Officer CEFS), Diana DUMITRESCU (CEO InnovX), Daniel Dumitrescu (CIO InnovX), Luiza Drăghicean (Growth and Community Manager InnovX)  și Silviu Florea (Program Manager InnovX).

Companiile au participat într-un bootcamp de 12 săptămâni în care au avut acces la programe educaționale paralele dedicate diferiților membri ai start-up-urilor în funcție de responsabilități: 1. CEO – Program de educație financiară și de business în vederea atragerii de finanțări de tip grant și equity; 2. CIO – Program educațional de inovare și 3. CTO – Program educațional dedicat tehnologiilor emergente.

Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Startup Grind, Mindspace și MIT CEE Forum. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.  Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

The Great Resignation se apropie și de România. 21% dintre angajați și-ar da demisia de la jobul actual fără să aibă un plan de rezervă. În același timp, 8 din 10 români, care au ca principală prioritate schimbarea locului de muncă în acest an, deja au început căutările

Trendul din SUA și Europa de Vest, botezat la noi și „Marea Demisioneală”, pare că devine din ce în ce mai prezent și pe plan local, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. 21% dintre respondenții sondajului au mărturisit că, dacă nu ar mai fi mulțumiți de jobul actual, ar demisiona chiar dacă n-ar avea altă ofertă concretă pe masă. Restul de 79% sunt însă mai cumpătați în fața schimbărilor și spun că ar rămâne la jobul actual până când ar găsi o nouă oportunitate profesională. 

În același timp însă, 82% dintre cei care au pus ca principală prioritate pentru 2022 să-și schimbe locul de muncă recunosc că deja au început să-și caute un alt job. Mai mult decât atât, 43% dintre aceștia cred că au nevoie de maximum 3 luni pentru a obține oferta profesională pe care și-o doresc.

„Anul care s-a încheiat a adus schimbări de job pentru 36% dintre respondenții studiului nostru și ne așteptăm ca în 2022 procentul să crească semnificativ. Toate demisiile amânate din cauza incertitudinii și a fricii vor ajunge acum pe masa HR-ului dacă angajatorii nu reușesc să le preîntâmpine. Nu mai vorbim de temerile și ezitările de la începutul pandemiei, ci de candidați cât se poate de hotărâți, de siguri pe ei, care nu mai acceptă jumătăți de măsură. Vedem că nu ar ezita să părăsească un angajator care îi nemulțumește, chiar înainte să-și găsească alt job, tocmai pentru că au încrederea că vor găsi repede ceva mai bun”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare. 

Prioritățile pentru 2022 ale candidaților sunt și mai ambițioase: 71% dintre respondenți vizează o schimbare profesională, fie că vorbim de un job nou în România (30,8%) sau în afară (4,1%), fie de un salariu mai bun (30,9%) sau chiar de schimbări de carieră mai curajoase, cum ar fi reconversia profesională (5,2%), mai arată rezultatele sondajul eJobs. 

În continuare, cei mai atractivi angajatori pentru români sunt multinaționalele, cu peste o treime dintre respondenți pentru care ar fi prima alegere. La pol opus, 11% ar alege să lucreze pentru o companie românească, în timp ce 25% s-ar orienta către cele de dimensiuni mai mici sau chiar start-up-uri. În același timp, flexibilitatea rămâne unul dintre principalele criterii care contează pentru români atunci când își aleg un nou angajator, căci 18% dintre ei ar opta pentru o companie care oferă posibilitatea de a lucra 100% remote, fără să ia în calcul alte criterii. 

„Când vine vorba de relația cu angajatorul actual, primele și cele mai stringente nevoi ale angajaților, așa cum reiese din studiul nostru, sunt nevoia de a avea mai puțină presiune la locul de muncă, o transparență mai ridicată, mai multă flexibilitate și creșterea frecvenței cu care primesc feedback. Acestea sunt și punctele nevralgice din relația angajator-angajat și primele care ar trebui adresate pentru a domoli acest val de demisii care se întrevede și, implicit, creșterea ratei de fluctuație din companii”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 decembrie 2021 – 5 ianuarie 2022, pe un eșantion de 2.677 respondenți.

În acest moment, peste 26.790 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

EximBank anunță că programul financiar de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, pe care îl implementează în urma mandatului special primit din partea statului român, se va derula și în prima jumătate a acestui an, valabilitatea sa fiind prelungită până la 30 iunie 2022.

Adrian Câciu, ministrul finanțelor: „Prelungirea Programului de susținere financiară a companiilor mari, derulat prin EximBank, era absolut necesară pentru sprijinirea economiei românești. Mediul de afaceri are nevoie mai mult ca oricând de programe de finanțare prin care se pot accesa credite cu dobânzi subvenționate pentru dezvoltarea afacerilor și menținerea locurilor de muncă. Încurajăm atât firmele, cât și băncile comerciale să valorifice în continuare această resursă extraordinară, într-un demers comun care să susțină accelerarea creditării corporate și generarea unei creșteri economice în concordanță cu țintele guvernamentale”.

EximBank precizează că „de la lansarea schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată societăților mari și IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, au beneficiat de garanții de stat și finanțări cu dobândă subvenționată companii cu o cifră de afaceri totală de 28,5 miliarde de lei, fondurile fiind utilizate atât pentru asigurarea necesarului de capital pentru desfășurarea activității, cât și pentru investiții. EximBank a înregistrat peste 500 de solicitări venite din partea mediului de afaceri, valoarea totală a facilităților de finanțare și garantare acordate fiind de aproximativ 4 miliarde de lei. 

În cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari și IMM-urilor cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, societățile comerciale pot accesa credite de investiții și credite pentru capital de lucru la rate de dobândă subvenționată precum și garanții de stat care acoperă necesarul de garantare până la 90% pentru credite noi sau deja acordate de băncile comerciale pentru realizarea investițiilor şi/sau pentru susținerea activității curente a companiilor beneficiare. 

Prin acest program, lansat de EximBank în octombrie 2020, se asigură un nivel de susținere similar cu companiile europene pentru toate firmele românești eligibile interesate, care pot avea acces ca sprijin la suma maximă permisă de Cadrul temporar al Comisiei Uniunii Europene”. 

EximBank reamintește că „se implică activ de 30 de ani în susținerea și promovarea mediului de afaceri românesc, sprijinind proiectele companiilor locale prin produsele sale specifice de finanțare, garantare și asigurare. Pentru că acționează ca agent al statului pe piața de garanții și asigurări, EximBank este unul dintre instrumentele prin care fondurile publice, puse la dispoziție de statul român, susțin dezvoltarea durabilă a economiei.

Pentru mai multe detalii: www.eximbank.ro”.

O investiție a mediului neguvernamental și a celui privat în beneficiul unor copii cu dizabilități este proiectul #CreștemBINE, implementat de Asociația Zi de Bine împreună cu Asociația AVA. Bugetul necesar de 35.000 de euro este oferit de partenerii strategici ai Asociației Zi de Bine, Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank, susținători și în acest an ai cauzelor propuse de Asociația Zi de Bine.

Proiectul constă în amenajarea la Râmnicu Vâlcea a unui centru unde 40 de copii cu dizabilități (tulburare din spectrul autist, sindrom Down, ADHD, întârzieri în dezvoltare, diferite pareze) cu vârste cuprinse între 2 și 15 ani vor primi sprijin. 400 de beneficiari indirecți ai proiectului vor fi familiile copiilor, aparținătorii, prietenii, cadrele didactice și mediul social apropiat.

Clădirea în care urmează să fie amenajat spațiul multifuncțional va fi complet renovată și utilată, de la fațada clădirii, casa scării, sala de așteptare, sala de ateliere cu pereți interactiv educaționali, sala de terapii ocupaționale și kinetorerapie cu spalier și un mic perete de cățărat, bandă de alergat, masă pentru kinetoterapie, oglindă cu bară de lemn pentru dans, sala de sport cu toate accesoriile necesare, cabinet pentru psihoterapie, grupurile sanitare, la sala de logopedie și toate holurile de legătură. În luna ianuarie, Asociația Zi de Bine și Asociația AVA, împreună cu voluntarii vor înlocui și vopsi uși, vor pune geamuri și grilaje, zugrăvi, pune parchet, vor verifica sistemul de încălzire, înlocui sistemele de iluminat, vor cumpăra și monta tot mobilierul plus accesoriile specifice, vor schimba jaluzele și renova complet grupurile sanitare.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de BINE: „Este greu să te lupți cu Sindromul Down, deși cuvântul luptă n-ar avea ce să caute aici. Dar realitatea unei existențe cu sindrom Down presupune multă luptă. Cu un diagnostic deseori neașteptat, cu necunoscutul pe care îl aduce, cu adaptarea, cu integrarea și cu toate transformările pe care le presupune un destin diferit. Special. Despre copiii speciali este luna Ianuarie. La ei ne gândim la început de 2022. La ei și la mai binele lor. Ne bucurăm să ne întoarcem la Râmnicu Vâlcea, unde, după o cameră de audiere pentru minori care își arată deja roadele, facem un centru multifuncțional psihosomatic pentru copiii cu dizabilități”.

Maria Vlăsceanu și Alina Dina-Tanasie, fondatoarele Asociației AVA: „Misiunea noastră este de a aduce liniște, echilibru, zâmbete pe chipurile copiilor cu dizabilități și familiilor acestora prin programe care să se axeze pe conectare emoțională și mișcare, pe lângă învățarea cifrelor și literelor. Părinții au, de asemenea, nevoie de refacerea legăturii cu ai lor copii și cu ei înșiși”.

Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.

În anul 2021, Asociația Zi de BINE, cu sprijinul partenerilor strategici Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank  au finalizat 12 proiecte construite în domenii precum educație, sănătate mintală, incluziune socială și drepturile copilului, cu peste 5000 de beneficiari direcți și 12 ONG-uri sprijinite. Suma totală a proiectelor depășește 2.500.000 lei.

Scopul Asociației Zi de Bine este acela de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. 

Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro. 

Încrederea directorilor generali în perspectivele de creștere a economiei mondiale a atins la nivel global un nou nivel record al ultimilor zece ani, arată rezultatele celei de-a 25-a ediție a sondajului PwC CEO Survey. Astfel, 77% dintre respondenți estimează că evoluția economiei globale se va îmbunătăți în 2022 față de anul trecut. 

„Deși se confruntă cu presiunea generată de pandemia COVID și volatilitatea cauzată de inflația în creștere, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și valul de demisii din rândul angajaților, executivii la nivel global pornesc în 2022 de la premise optimiste. În România, majoritatea directorilor generali (59%) cred că Produsul Intern Brut național se va îmbunătăți în acest an față de anul trecut și această percepție ne arată că foarte multe afaceri sunt solide, au condiții de creștere și se așteaptă la venituri mai mari în acest an”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Încrederea la nivel global în evoluția veniturilor companiilor în următoarele 12 luni, în creștere

Mai mult de jumătate dintre directorii executivi la nivel global arată un nivel ridicat de încredere în perspectivele de creștere a veniturilor în următoarele 12 luni. În fruntea clasamentului sunt liderii companiilor de capital privat (67%) și ai companiilor de tehnologie (64%), ambele sectoare beneficiind în continuare de fluxuri mari de capital. La polul opus, se află însă directorii executivi din sectorul auto (46%) și din sectorul hotelier și de agrement (44%), care se confruntă cu lipsa de semiconductori și, respectiv, cu efectele persistente ale pandemiei asupra călătoriilor.

Securitatea cibernetică, pe primul loc în topul preocupărilor

Creșterea semnificativă a incidentelor de securitate cibernetică din ultimii doi ani și digitalizarea accelerată din toate sectoarele de activitate au propulsat amenințările cibernetice pe primul în topul preocupărilor la nivel global, 49% dintre directorii executivi plasându-le pe primul loc pe agenda lor, comparativ cu 47% anul trecut și 33% în 2020. Acestea sunt urmate îndeaproape de situația sanitară globală, menționată de 48% dintre executivi, în condițiile în care pandemia persistă, și de volatilitatea macroeconomică (fluctuația creșterii PIB, inflație, șomaj).

Interesul pentru ESG crește, dar strategia de business
continuă să fie determinată de indicatorii financiari

Majoritatea directorilor executivi au inclus în strategia pe termen lung obiective legate de satisfacția clienților, implicarea angajaților și automatizare/digitalizare. Aceste rezultate nefinanciare sunt interconectate cu performanța de zi cu zi a afacerii.

Mult mai puțin  reprezentate, în strategii și compensații, sunt obiectivele legate de emisiile de gaze cu efect de seră (13%) și de reprezentarea de gen a forței de muncă sau de diversitatea rasială și etnică (8%).

În același timp, doar 22% din totalul respondenților și-au asumat o strategie net-zero, iar 29% spun că urmează să-și ia acest angajament. 

Alte concluzii ale raportului

• Optimismul directorilor generali pentru 2022 este cu un punct procentual mai mare decât în urmă cu un an și cu 54 de puncte procentuale peste cel din 2020, când cei mai mulți erau pesimiști.
• Cel mai mare procent de directori optimiști în ceea ce privește economia globală sunt din India, Japonia, Marea Britanie, Italia și Franța.
• La polul opus, optimismul directorilor executivi privind economia globală a scăzut cel mai mult în SUA, Brazilia, China și Germania, probabil ca urmare a faptului că inflația și constrângerile legate de lanțul de aprovizionare au devenit mai îngrijorătoare.

Desfășurat la finalul anului trecut, CEO Survey 2022 explorează opiniile a 4.500 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2022 pentru România va fi publicată în perioada următoare.

Asociația Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject (CCMP Europroject), în parteneriat cu Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și Asociația Engage in Education, implementează proiectul „StartUp Mode”, cod Mysmis 141750, în perioada 23 decembrie 2021-22 decembrie 2023, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, apelul Innotech Student.

Obiectivul proiectului este „creșterea angajabilității studenților printr-o serie de activități de formare profesională în domeniul antreprenorial, mentorat, activități de învățare practică și acțiuni de susținere a inițiativei antreprenoriale în sectoare economice cu potențial competitiv, care vor conduce la dezvoltarea de competențe antreprenoriale și de aptitudini de muncă necesare inserției acestora pe piața muncii”. 

Grupul țintă al proiectului este format din 350 de studenți:

– studenți (ISCED 5-7) – înmatriculați cel puțin în anul 2 de studii de licență

– doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi – nivel ISCED 8)

Din cei 350 de studenți, cel puțin 40 de persoane (11%) se vor regăsi într-una din categoriile următoare: 

– persoane de etnie roma

– persoane din mediul rural

Toți membrii grupului țintă vor beneficia de formare antreprenorială, în ariile  tematice cele mai relevante pentru acest domeniu: cadrul general în care activează afacerea, marketing-ul afacerii, finanțarea afacerii, managementul resurselor umane, fundamentarea și elaborarea unui plan de afacere. Fiecare stagiu de curs va avea o durată de desfăşurare de 40 de ore, iar competențele antreprenoriale dobândite de cursanți vor fi certificate ANC.

În perioada 23 ianuarie-22 aprilie 2022, se va desfășura concursul de planuri de afaceri, în urma căruia vor fi selectate 33 de planuri de afaceri care vor primi o finanțare în cadrul proiectului de maximum 193.740 lei. 33 de firme vor beneficia de capital de start-up, astfel înlăturându-se un obstacol extrem de important al demarării unei afaceri, respectiv lipsa resurselor financiare. Câștigătorii concursului vor beneficia de acțiuni de sprijin în cadrul proiectului StartUp Mode pe mai multe paliere: vor participa la stagii de practică în întreprinderi reale, în scopul dobândirii de abilități practice în domeniul în care vor demara noua afacere, vor beneficia de consiliere, consultanță, mentorat în scopul consolidării și punerii în aplicare a planului de afaceri și vor fi sprijiniți în vederea înființării afacerilor. Funcționarea și dezvoltarea afacerilor finanțate vor fi monitorizate permanent, inclusiv în perioada de sustenabilitate, pentru a minimiza riscul de eșec al acestora, precum și pentru a asigura dezvoltarea afacerilor, nu doar supraviețuirea pe piață.

Bugetul proiectului este de 9.683.327,88 lei, din care 6.393.420 lei reprezintă subvențiile acordate celor 75 de firme înființate în cadrul proiectului. 

Implicarea mediului privat în susținerea actului cultural este invocată ca necesitate a contextului actual economico-social de către Sebastian Gheorghiu, manager de proiecte al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), care subliniază: „Vom fi la fel de harnici, creativi și entuziaști în anul ce tocmai a început fiindcă știm că sprijinul oferit breslei artiștilor din România contează acum mai mult ca oricând. Ne bucurăm că rolul unei astfel de uniuni de artiști își dovedește importanța în societate, prin continuitatea misiunii începute în urmă cu aproape un sfert de secol. România, spre deosebire de multe țări europene, beneficiază de existența unei uniuni de muzicieni cu peste 10.000 de membri la nivel național uniți de aceeași misiune: solidaritate și promovare a actului artistic autentic. Ne dorim să menținem ritmul ridicat al evenimentelor din București și din plan național, iar ca acest lucru să devină posibil în beneficiul publicului și artiștilor este nevoie de o implicare și mai mare din partea comunităților și instituțiilor publice și private”.

Dintre reperele prefigurate pentru acest an reținem:

– festivaluri organizate de UCIMR – The Jazz Cave Festival, ediția a doua, 1-3 iulie, cu peste 50 de artiști în sala mare de la intrarea în Peștera Ialomiței din Bucegi, parteneri principali fiind Complexul Național Muzeal Curtea Domnească, Asociația Turistică Peștera Padina, Hotel Peștera; festivalul internațional ICon Arts Transilvania, ediția 20, 23 iulie-8 august, unul dintre cele mai importante festivaluri de artă contemporană din Europa de Est, cu muzică clasică, jazz, ansambluri noi, ansambluri consacrate, prime audiții absolute, recitaluri de operă, evenimente imersive din aria dansului contemporan, gastronomie locală, în spații de patrimoniu UNESCO, în satele cu biserici fortificate Biertan, Richiș, pe scenele Filarmonicii de Stat Sibiu

– parteneriate culturale de tradiție la evenimente de prestigiu – Sibiu Opera Festival, Carnavalul Filarmonicii, Festivalul Româno-American, Concerte pe acoperiș organizate de Filarmonica de Stat Sibiu, stagiunile din Brașov organizate de Filarmonica de Stat Brașov, Asociația Forums și Muzeul Județean de Istorie Brașov, Jazz Bastion 

– oportunități de afirmare pentru tineri interpreți din România prin programul OTA – Oportunități la tine acasă, activ de peste 10 ani, cu stagiuni în București, precum „Cartografii sonore” la Muzeul Hărților sau „AFI Fan Jazz”; proiecte speciale precum cele de anul trecut, Maratonul vaccinării la Biblioteca Națională a României, ediții Round Table România, „Scară lăuntrică” dedicat compozitorului Octavian Nemescu, producții de documentare de scurt-metraj precum Arts District is Here, Brașov Q&Q, evenimente ce promovează dialogul interdisciplinar dintre muzică de cameră, jazz, dans contemporan, dramaturgie, artă multimedia, discurs cultural; un proiectele care s-a distins anul trecut a fost „Adevăr și provocare”, care a adus pe aceeași scenă actori și muzicieni care au lucrat împreună pentru a dezbate teme actuale ale societății, pentru al doilea an consecutiv.

Sfârșitul anului trecut și începutul anului cultural au avut ca eveniment Concertul de Anul Nou de la Sibiu organizat de UCIMR în parteneriat cu Filarmonica de Stat din Sibiu, cu tradiție din 2008. Organizatorii subliniază că „evenimentul, sold-out de fiecare dată, a fost solicitat anul acesta și în alte două orașe, Brașov și Deva, dovedind și cu acest prilej importanța unității și cooperării în cultură la nivel instituțional. Concertul de Anul Nou de la Sibiu este parte din seria „Anotimpuri VI”, proiect cultural co-finanțat de Primăria Municipiului Sibiu ce se desfășoară de șase ediții sub forma unei micro-stagiuni care și-a propus să surprindă muzical publicul din Sibiu cu fiecare eveniment. Astfel, scenele Filarmonicii de Stat Sibiu găzduiesc, parte din acest proiect, ansambluri camerale care pun accentul pe inovație în structură și mesaj, fie că provin din sfera muzicii de jazz sau a celei clasice”.

Dirijorul italian Gian Luigi Zampieri: „Formatul tematic și spectacular al Concertului face din acest eveniment unul cu care România se poate mândri în plan internațional”.

Retrospectiv, UCIMR informează că în 2021 a organizat „peste 70 de concerte și a fost partener în susținerea altor zeci de evenimente în plan național. Totodată, a organizat 11 master classuri unde tinerii au avut parte de burse de studiu și îndrumare în carieră. În mediul online, arhiva digitală s-a îmbogățit cu peste 30 de producții video la calitate HD, însumând documentare de scurtmetraj, înregistrări și montaje speciale din timpul concertelor, alături de dialoguri pe marginea culturii, mulțumită parteneriatului de durată cu televiziunea culturală online EnjoyTV România. O parte dintre proiecte au putut fi organizate prin câștigarea în competiție deschisă a finanțărilor oferite de AFCN, Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Local Sibiu, Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Local Dâmbovița. Rezultatele acestor eforturi se reflectă și în cifrele de audiență online care se ridică la ordinul sutelor de mii de vizualizări obținute în urma promovării consecvente și a publicului fidel care urmărește proiectele UCIMR și de peste granițe.

Dincolo de aportul său în România, UCIMR a menținut și în 2021 cooperarea instituțională internațională prin implicarea în proiecte precum Ziua Națională a României sărbătorită alături de Orchestra Filarmonicii din Liban, Musica un ponte tra i poppoli – festival de tradiție dedicat schimbului cultural între tinere talente din zona Mediteranei sau Travelling, proiect irlandez de muzică de cameră transmis online”.

Asociația Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România este definită ca „un ONG de utilitate publică aflându-se de 25 de ani în sprijinul interpreților români din domeniul muzicii și al coregrafiei. Prin continuitatea proiectelor sale, UCIMR s-a impus în viața culturală în plan național promovând atât tinere talente, cât și muzicieni de vârf, alături de elemente de patrimoniu românesc și universal. 

Dintre cele mai cunoscute proiecte cu frecvență anuală: Festivalul ICon Arts Transilvania (ajuns la Ediția XX), Concertul de Anul Nou de la Sibiu (ajuns la ediția a 14-a în 2022), The Jazz Cave Festival (Ediția a II-a), Festivalul Promenadelor Brașovului, Stagiunea Cartografii sonore, conferințele – spectacol Round Table România, AFI Fan Jazz, Stagiunea ICon Arts@Biblioteca Astra,  Concursul Drumul spre celebritate, documentarele de scurtmetraj Arts District is Here, Stagiunile Sunetul muzicii și Citadela artelor de la Castelul Peleș, Pauza de o pătrime de la Biblioteca Națională ș.a.

Pe lângă evenimentele multi-anuale, UCIMR dezvoltă în permanență proiecte culturale noi pentru a atrage segmente noi de public precum: 100 de ani în 100 de concerte, Past Forward, Transylvania Live, Despre ce vorbim când cântăm despre iubire?, Music, a bridge between people ș.a.

Aflat în permanentă legătură cu instituții culturale naționale și internaționale, UCIMR este un liant esențial pe scena culturală din România dintre artiști și public, prin fiecare demers urmărind să accentueze calitatea actului artistic, oferind în același timp o scenă inedită pentru artiști.

În condiții normale, evenimentele organizate și promovate de UCIMR depășeșc anual cifra de 100 de spectacole, cu minimum 10.000 de spectatori în spațiile de concerte și cumulează peste 1.000.000 de vizualizări în mediul online”.

Foto: UCIMR