OTP Leasing România, parte din grupul bancar OTP, susține IMM-urile locale prin intermediul programului IMM Leasing, dezvoltat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și Ministerul Finanțelor Publice. În cadrul programului, OTP Leasing va acorda finanțări în leasing financiar pentru achiziția de vehicule utilitare, autobuze și autocare, echipamente mobile și utilaje.

Implicarea în cadrul programului IMM Leasing continuă inițiativele de sprijin pentru relansarea economică a companiilor locale pe care OTP Leasing le-a realizat în decursul acestui an.

Prin intermediul programului sunt acordate garanții în procent de 60% și 80% din partea statului, ținând cont de tipul bunului finanțat prin leasing financiar, subvenții pentru dobândă și pentru alte costuri asociate. Perioadă maximă pentru care se poate solicita finanțarea este de 72 de luni, iar avansul perceput este între 0-20%. Valoarea maximă a bunurilor achiziționate poate fi de 5 milioane lei. Alte avantaje ale programului sunt: nu se plătește comision de rambursare anticipată și există posibilitatea acordării unei perioade de grație cuprinse între 3 și 12 luni.

“Ne-am alăturat programului IMM Leasing având în vedere obiectivul principal al acestei perioade, cel de a rămâne un pilon de sprijin pentru companiile locale, prin soluții avantajoase și personalizate, ce țin cont de contextul economic și de nevoile domeniilor pe care le finanțăm. Acest demers este o continuare a celorlate proiecte pe care le-am inițiat în aceste ultime luni, precum moratorii private și publice, campanii speciale cu perioade de grație prelungite sau inițiative digitale. IMM Leasing vine cu avantaje atât de ordin financiar pentru IMM-uri, cât și cu posibilități adiacente de dezvoltare: de a continua să păstreze sau chiar să creeze noi locuri de muncă, să își achiziționeze echipamente sau utilaje moderne și să își reînnoiască flotele pentru vehiculele comerciale. Toate aceste beneficii pot aduce și mai multă valoare activității și contribuie la sănătatea economică a IMM-urilor locale”, a subliniat Toni Tătaru (foto), CEO OTP Leasing.

Pentru a beneficia de acest tip de finațare, IMM-urile trebuie să îndeplinească câteva criterii de eligibilitate. Asfel, printre acestea se regăsesc: companiile trebuie să facă dovada că sunt IMM-uri, conform legislației în vigoare, nu au restanțe la bugetul de stat și realizează activități din domeniile eligibile pentru acest program. OTP Leasing va acorda aprobarea inițială pentru dosarul de leasing financiar și va gestiona relația cu FNGCIMM pentru a obține acordul final de contractare.

IMM-urile locale pot consulta ghidul IMM Leasing realizat de OTP Leasing și pot aplica accesând platforma www.imm.otp-leasing.ro

Despre OTP Leasing

OTP Leasing a fost înfiinţată în anul 2007 şi face parte din grupul OTP Bank, acţionarii majoritari fiind OTP Bank România şi Merkantil Bank Ungaria (parte a Merkantil Ungaria). OTP Leasing România oferă pentru persoane juridice un portofoliu variat de produse de leasing financiar, destinat achiziției de autoturisme, vehicule comerciale și echipamente. Compania are sucursale în București, Iași, Brașov, Timișoara și Cluj. OTP Leasing cooperează cu companii de pe întreg teritoriul României.

OTP Bank România, subsidiară a OTP Group, este un furnizor integrat şi auto-finanţat de servicii financiare. Cu o abordare definită prin responsabilitate, angajament şi profesionalism, OTP Bank România înțelege nevoile clienților şi contextul actual al pieţei şi este un partener de încredere în furnizarea de servicii financiare. Banca ocupă locul 9, în funcție de active, în clasamentul jucătorilor bancari din România, din decembrie 2018.

OTP Group are peste 70 de ani de activitate în sectorul financiar din Europa Centrală și de Est, în timp ce subsidiara din România a acumulat 16 ani de prezență de piața locală. Promovând inovația, creșterea stabilă și servicii financiare integrate, OTP Group a devenit un jucător dominant pe piața Europei Centrale și de Est și este considerat un grup bancar important chiar și la scară europeană. Comunitatea de aproximativ 36 de mii de angajați deservește zilnic aproape 19 milioane de clienți din 12 țări.

Trei din cinci angajatori români (58,2%) se așteaptă ca în această perioadă dificilă, generată de pandemia de Covid-19, angajații să dezvolte rapid noi abilități, cum ar fi cele digitale, potrivit unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs, iar alți aproape 51% mizează pe disponibilitatea salariaților de a prelua și alte responsabilități decât cele din fișa postului.

Comparativ cu perioada anterioară Covid-19, pentru 44,5% dintre companii contează acum mai ales flexibilitatea celor din echipă privind responsabilitățile pe care le au, în timp ce 36% dintre angajatori se așteaptă la o adaptabilitate mai mare a acestora la schimbările prin care trece compania. De altfel, 40% dintre companiile respondente la sondajul BestJobs spun că păstrează echipa intactă în perioada următoare, în timp ce 27% vorbesc despre restrângere de activitate și disponibilizări de până la maxim 10% din personal.

În ceea ce privește evoluția numărul de angajați din martie, de când a început criza Covid-19, și până în prezent, aproape două treimi dintre companiile sondate (64%) spun că și-au menținut același număr de angajați sau chiar au mărit echipa (18%) pe fondul creșterii anumitor activități din companie.

În rândul candidaților pentru poziții noi, principalele abilități și competențe pe care companiile le caută și pe care pun mai mult accent sunt adaptarea la contextul actual al pieței muncii și al companiei (64,54%), ușurința în a se integra mai rapid în echipă, în contextul limitării interacțiunii sociale (53%), flexibilitate în ceea ce privește locul de desfășurare al activității, de la sediul companiei sau de acasă (31%), dar și abilități antreprenoriale (28%) sau competențe noi (21%).

Interviurile de angajare se desfășoară și ele preponderent online (70%), iar în acest context angajatorii români observă că interesul candidaților a crescut, fiind înregistrate cu până la 48% mai multe aplicări la joburi, față de perioada ianuarie-martie.

Salariile se mențin la un nivel similar cu perioada anterioară declanșării pandemiei

În cea mai complicată perioadă de după criza financiară din 2009, 57% dintre companii spun că nivelul salarial s-a păstrat, comparativ cu perioada anterioară declanșării pandemiei de coronavirus.

Mai bine de jumătate dintre companii spun însă că nu vor adăuga noi beneficii extrasalariale în această perioadă, în timp ce 12% dintre respondenți oferă salariaților noi beneficii, precum ședințe de coaching pentru dezvoltarea personală și profesională.

Sondajul a fost efectuat în perioada 01-22 octombrie 2020, pe un eșantion de 220 companii mici, medii și mari din România.

Conform datelor comunicate de catre DRPCIV (Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor), in luna septembrie a.c au fost inmatriculate in Romania 14.077 autovehicule noi (autoturisme si vehicule comerciale, autocare si speciale), cu 13,9% mai multe decat in luna similara a lui 2019.

Dintre acestea, 12.523 au fost autoturisme noi (Fig. nr. 1), a caror crestere fata de luna octombrie 2019 (cand au fost inmatriculate 10.649 unitati), este de 17,6%. Cu toate
acestea, ca urmare scaderilor inregistrate in perioada martie-august, pe ansamblul celor 10 luni din 2020, se inregistreaza o scadere generala de 27,9%.

Top-ul 5 pe marci in luna octombrie : Dacia 4.047 unitati, Renault 1.088 unitati, Skoda 913 unitati, Volkswagen 869 unitati si Ford 721 unitati.

In schimb, la categoria autoturisme rulate, cele 37.449 unitati inmatriculate in luna octombrie 2020 sunt cu doar 10,3% mai putine decat in luna similara din 2019, ceea ce genereaza pe ansamblul primelor 10 luni din 2020 un volum total de 313.149 unitati, corespunzator unei scaderi totale de doar 15,6% fata de aceeasi perioada din 2019.

In ceea ce priveste inmatricularile de vehicule comerciale noi (LCV, HCV, Minibus si Bus), dupa un volum de 1.554 unitati, inregistrat in luna octombrie 2020 (-8,9 fata de oct 2019), rezulta, totusi, o scadere generala pe ansamblul anului 2020 de 33,3%.

În anul 2011 românii au fost obligați să achite o „taxă” de cogenerare pentru fiecare MWh consumat, cu scopul finanțării construcției de noi centrale/modernizarea celor existente, care să aibă o eficiență superioară și astfel să ajungă să producă energie electrica și termică mult mai ieftină în viitor, respectiv să se ajungă ca într-un termen de cca. 5-10 ani costurile cu energia să fie mai mici și consumatorii să ajungă să plătească mai puțin.

Cu alte cuvinte consumatorii plăteau o sumă de bani în avans, se înlocuiam/modernizau centralele existente, cu unele care vor consuma mult mai puțin și astfel efortul consumatorilor era răsplătit prin faptul că vor plăti mai puțin în viitor.

Un principiu sănătos.

Dar ce avem astăzi la 9 ani de la introducerea „taxei” de cogenerare:

• foarte puține centrale de cogenerare care să aducă speranța unei facturi mai mici în viitor sau chiar siguranța accesului la energie termică;
• prețurile energiei electrice pentru populație au crescut în aceeași perioadă pentru populație cu 48,58%;
• valoarea „taxei” de cogenerare s-a triplat în cei 9 ani de la introducerea ei.

Astfel, de la 1 noiembrie 2020 „taxa” de cogenerare crește de la 19,14 lei/MWh (16,09 lei/MWh fără TVA) la 28,97 lei/MWh (24,25 lei/MWh fără TVA).

Ponderea „taxei” de cogenerare în factura unei case cu un consum mediu lunar de 120KWh era înainte de 1 noiembrie 2020 de 3% și va ajunge în prezent la 3,75%, respectiv ridică valoarea facturii lunare pentru o casă cu 0,8%.

Valoarea creșterii facturii de energie electrică nu este mare, în schimb impactul „deturnării” banilor „investiti” de consumatori pentru un viitor mai bun (siguranța aprovizionării și speranța unor prețuri mai mici la energie electrică), prin construirea unor centrale de înaltă eficiență se va răsfrânge puternic asupra acestuia.

Specularea unor articole din Directiva Europeana privind producerea de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență (Directiva 2004/8/CE), care a permis continuarea „subvenționării mascate” (interzisă de practicile Uniunii Europene) a sistemului de producție a energie termice, prin această „taxă” de cogenerare de pe facturile consumatorilor.

Directiva Europeană prevedea dezvoltarea de centrale de cogenerare cu randamente de 75-80%, respectiv centrale în care costurile cu combustibilul se reduce de 2,5 ori, permitțând astfel posibilitatea reală de scădere a prețului energie electrice și energie termice (randamentul CET urilor romanesti vechi fiind estimată în unele lucrări la cca 30%).

Lipsa căldurii, lipsa apei calde, prețurile tot mai ridicate la energie și căldură, sunt un efect direct și al acestor acțiuni care făceau să pară că totul este bine și frumos.

După 9 ani de „investit” (construcția unor centrale de cogenerare de înaltă eficiență), consumatorii nu regăsesc obiectivele acestea, dar sunt și vor fi răsplătiți cu taxe tot mai mari, deoarece și problemele sunt tot mai mari.

Stocul de spații de retail modern din România a depășit nivelul de 4 milioane de metri pătrați după cele mai recente livrări de centre comerciale, dar ritmul de dezvoltare al pieței va încetini în perioada următoare, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

În ultimele trei luni, fost finalizate două proiecte importante, și anume Dâmbovița Mall, primul centru comercial modern din Târgoviște dezvoltat de Prime Kapital și MAS Real Estate, precum și AFI Palace Brașov, parte a unui proiect mixt care cuprinde și spații de birouri. Pe componente, centrul comercial are o suprafață închiriabilă de 45.000 mp, în timp ce prima etapă a proiectului de birouri dispune de 15.000 mp.

Ca urmare a acestor livrări, stocul total de spații de retail modern din România a ajuns la 4,03 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie de 200 mp/ 1.000 locuitori. Stocul cuprinde atât centre comerciale (57% din spații), cât și parcuri de retail (36%) și galerii comerciale (7%). 

Cele mai importante proiecte aflate în acest moment în construcție și a căror livrare este planificată în 2021 sunt extinderea centrului comercial Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima faza a centrului comercial de tip outlet Fashion House Outlet Centre Pallady dezvoltat de Liebrecht & wooD și Sepsi Value Center din Sfântu Gheorghe, cele trei proiecte însumând o suprafață închiriabilă de circa 40.000 de metri pătrați.

Bogdan Marcu (foto), Partner Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Piața locală de retail a înregistrat numeroase aspecte pozitive în această perioadă complicată și aș începe cu faptul că anumite categorii de retail precum DIY, electrocasnice, sport sau home & deco au performat peste așteptări în ultimele luni. Mai mult, deși centrele comerciale au fost puse într-o situație dificilă, proiectele de conveniență și cu acces facil precum parcurile de retail sau galeriile comerciale au obținut rezultate notabile. Așadar, faptul că am atins și depășit această barieră de 4 milioane de metri pătrați de spații de retail modern și că o serie de proiecte se află în construcție demonstrează că există în continuare loc de noi dezvoltări și că piața oferă un nivel rezonabil de încredere tuturor actorilor implicați: dezvoltatori, chiriași și, nu în utimul rând, clienți.”

• Xiaomi ocupă locul al treilea în topul celor mai bine vândute smartphone-uri din lume
• Potrivit estimărilor Canalys și IDC, Xiaomi a avut cea mai mare creștere anuală a cotei de piață dintre producătorii de telefoane inteligente

În al zecelea an de la înființare, Xiaomi a depășit o nouă barieră și a intrat în top trei pe piața globală a telefoanelor inteligente, potrivit estimărilor Canalys, IDC și Counterpoint.

Potrivit Canalys, în trimestrul al treilea, livrările companiei au ajuns la 47.1 milioane de unități. Pe fondul provocărilor aduse de COVID-19 în piața telefoanelor inteligente, Xiaomi și-a respectat cele trei principii directoare și „a continuat să exploreze, să inoveze și să ofere produse cu tehnologii performante la prețuri juste”. În 2020, piața globală a telefoanelor inteligente a scăzut cu 4% față de anul trecut, dar în trimestrul al treilea a cunoscut o creștere de 32%, față de aceeași perioadă din 2019. În acest context Xiaomi a ajuns la o  cotă de piață de 13.5% și o creștere anuală de 45%, cea mai mare dintre toți producătorii de smartphone-uri.

Counterpoint notează faptul că Xiaomi a avut livrări de 46.2 milioane de unități și o cotă de piață de 13% în trimestrul al treilea din 2020. Este o creștere de 75% în comparație cu trimestrul precedent, iar creșterea anuală este de 46%.

“În aceste vremuri dificile, Xiaomi a colaborat cu partenerii săi pentru a trece peste toate provocările. Împreună am depus eforturile necesare pentru a ne consolida sistemul de vânzări online și offline, am introdus o gamă generoasă de produse inovative la prețuri accesibile pentru fanii Mi și consumatorii din România și din alte părți ale lumii. La a zecea aniversare suntem foarte fericiți să vedem aceste rezultate din partea a trei companii de analiză, care reflectă viziunea noastră de a face inovația accesibilă pentru toată lumea”, a spus Andrew Wong, managerul general Xiaomi pe Europa Centrală și de Est.

Retailul a fost probabil unul dintre cele mai afectate segmente ale sectorului imobiliar, având în vedere blocajul din timpul stării de urgență, dar acum consumul este deja peste nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deși într-o structură diferită. Toți jucătorii din retail, care au și vânzări online, se așteaptă ca acest canal să genereze un procent mai mare din cifra de afaceri în 2020 comparativ cu 2019, un sfert dintre respondenți estimând creșteri chiar și de peste 50%, potrivit unui sondaj realizat de Divizia Retail a Colliers International, în rândul a peste 40 de chiriași și proprietari din sectorul de retail din România.

Pentru majoritatea respondenților (85%), traficul din magazine a fost mai mic în al treilea trimestru comparativ cu aceeași perioadă din 2019, unii raportând scăderi și de 40% a numărului de clienți care au intrat în magazine în ultimele luni, cifre mai mult sau mai puțin în linie cu alte valori cum ar fi Indicatorii Google de mobilitate, care arată că traficul din toate zonele de retail și de divertisment a fost, în medie, cu cel puțin 20% sub indicele de referință stabilit în septembrie. Cu toate acestea, 15% dintre respondenți, cu activitate în principal în domenii precum alimentație, discount sau decorațiuni interioare, au observat o creștere sau menținerea la nivel constant a traficului de la an la an.

În ceea ce privește vânzările, 27% dintre respondenți au declarat că vânzările din perioada iulie-septembrie au crescut sau au rămas la un nivel similar celor din aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă că, deși mai puțini oameni intră în centrele comerciale, ei cheltuiesc mai mult acum într-o sesiune de cumpărături decât în ​​trecut. De asemenea, retailerii prezenți mai degrabă în unități de tip retail park au fost mai puțin afectați, reușind să mențină traficul și vânzările la un nivel mai ridicat.

Pe fondul stării de urgență, când magazinele au fost închise, 42% dintre retaileri se așteaptă ca cifra de afaceri din 2020 să fie mai mică decât în ​​2019 cu 30 până la 50%. Cu toate acestea, există și categorii de retaileri care au fost mai puțin afectați și se așteaptă ca volumul total al vânzărilor să crească în 2020, precum cei din zona de retail alimentar (hipermarketuri/supermarketuri), bricolaj, decorațiuni pentru casă sau articole sportive. Mai mult, companiile caută canale alternative pentru a-și crește vânzările, rezultatele sondajului Colliers arătând că 1 din 2 retaileri dorește să își sporească prezența online, doar 10% dintre respondenți doresc să-și reducă prezența în mediul offline, în timp ce majoritatea se concentrează pe vânzări omnichannel și pe o combinație între serviciile din magazin și cele online. De asemenea, majoritatea retailerilor cu planuri de expansiune intenționează să-și extindă prezența în parcurile de retail și în centrele comerciale dominante.

„Dinamica vânzărilor online este destul de impresionantă: cel puțin una din patru companii cu prezență online se așteaptă la o creștere a vânzărilor de cel puțin 50% prin acest canal. În general, retailerii de fashion se numără printre cei mai susceptibili să se aștepte la creșteri accentuate ale vânzărilor online, dar asta nu înseamnă că alte sectoare rămân în urmă. Mai mult, diversitatea va fi probabil noua tendință, întrucât retailerii și proprietarii de spații de retail își pot direcționa interesul către proiectele bazate pe proximitate sau către parcuri de retail și, într-o oarecare măsură, către retailul stradal. Per ansamblu, următorii câțiva ani vor fi cu siguranță interesanți și, cel mai probabil, vom vedea noi concepte de magazine și/sau noi moduri de operare după adaptarea la noua realitate”, spune Simina Niculiță (foto), Partner & Head of Retail Agency la Colliers International.

Ponderea retailerilor care raportează o cifră de afaceri totală mai mică de 5% din comerțul electronic este aproape la jumătate, pe baza estimărilor companiilor, doar 36% dintre respondenți așteptând un impact oarecum limitat asupra veniturilor lor  din vânzările online în 2020. Pe de altă parte, numărul companiilor care speră ca online-ul să genereze cel puțin 20% din veniturile lor a crescut la 30% dintre respondenți, de la 21% în sondajul similar desfășurat de Colliers la începutul acestui an.

În ceea ce privește chiriile, majoritatea chiriașilor din spațiile de retail se așteaptă la o scădere a chiriilor anul viitor, ceea ce ar putea sugera că speră la o modalitate prin care să împartă efectele acestui an dificil cu proprietarii de spații de retail și să primească sprijin până când vânzările și traficul vor reveni la normal. De partea proprietarilor de spații de retail, aproape 90% așteaptă ca veniturile să rămână constante sau chiar să crească, potrivit sondajului Colliers privind estimările pentru venitul operațional în 2021, pe fondul menținerii operațiunilor pe tot parcursul anului și scăderii numărului de retaileri care au nevoie pe termen scurt de reducerea chiriei.

În general, jucătorii din segmentul de retail par a fi puțin mai pesimiști decât cei din alte segmente ale pieței imobiliare, cum ar fi birourile sau industrialul, dar acest lucru se explică prin impactul pe care pandemia l-a avut asupra acestui sector. Astfel, 2 din 3 respondenți se așteaptă să revină la un nivel satisfăcător al afacerilor lor până la sfârșitul anului 2021.

Despre Colliers International

Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesa corporate.colliers.com sau ne puteți urmări pe Twitter @Colliers și LinkedIn.