Banca Comercială Română (BCR) a emis cu succes o nouă emisiune de obligațiuni în lei, senior nepreferențiale, în valoare de 351,5 de milioane de  lei, continuând strategia de extindere a surselor de finanțare și contribuind la dezvoltarea pieței de capital din România.

Banca a lansat în ultimii trei ani emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 3,05 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai activi emitenți de pe Bursa de Valori București.

Emiterea include emisiuni de obligațiuni senior nepreferențiale, cu o maturitate la 5 ani, ce vor fi listate la Bursa de Valori București. Fitch urmează să acorde emisiunii de obligațiuni un rating pe termen lung BBB+.

Procesul de constituire a portofoliului a atras un interes ridicat din partea investitorilor, astfel că valoarea emisiunii a fost majorată de la 250 de milioane de lei la 351,5 milioane de lei, cu un cupon de 6,76%, reflectând, de asemenea, performanța solidă a băncii. Distribuția a beneficiat de participarea notabilă a International Finance Corporation (IFC) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

„Predictibilitatea și recurența sunt principalele elemente la care sunt atenți investitorii atunci când aleg resursele pe care să le susțină. Iar noi am atins un nou record, prin emiterea de emisiuni de obligațiuni în valoare de 3 miliarde de lei, acest pas fiind încă o dovadă a faptului că piața de capital din România este una puternică, chiar și într-un context internațional dificil și volatil. Interesul investitorilor a fost mai mare decât ne așteptam, acesta fiind un semn sănătos care arată sustenabilitatea economiei românești”, a declarat Sergiu Manea(foto), CEO Banca Comercială Română.

Emisiunea de obligațiuni a fost un succes de la început, când la finalul primei zile de subscriere, registrul de ordine a fost bine acoperit, depășind suma de 250 de milioane de lei vizată. În cea de-a doua zi, emiterea a fost suprasubscrisă semnificativ, ceea ce a condus la decizia de a închide registrul de ordine mai devreme și de a majora suma emisă la 351,5 de milioane de lei. Volumul final al acestei emisiuni reflectă angajamentul BCR față de piață în ceea ce privește planurile pentru emiterile viitoare și dorința de a construi o relație de încredere cu investitorii. 

Cu această emisiune, BCR face un pas înainte și se aliniază la reglementările UE privind capacitatea pe care trebuie să o aibă băncile pentru a absorbi pierderile, cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) și liniile directoare MREL în linie cu strategia de rezoluție pe care o urmărește.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, reintroducerea unei scheme românești de credit la export pe termen scurt, cu un buget de aproximativ 7,2 milioane EUR.

În cadrul schemei, statul român poate acoperi (i) riscurile suportate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cu o cifră de afaceri la export mică și (ii) riscurile legate de tranzacțiile de export unice.

Schema a fost aprobată inițial în august 2014, prelungită în februarie 2017 și urma să expire în decembrie 2021. În februarie 2022, România a notificat intenția sa de a reintroduce schema, care se va desfășura până la 31 decembrie 2026. Cifra de afaceri anuală maximă la export pentru IMM-urile care urmează să fie eligibile este stabilită la 2,5 milioane EUR (o creștere cu 0,5 milioane EUR față de schema inițială).

Comisia a evaluat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu Comunicarea din 2021 privind creditele la export pe termen scurt. Comisia a constatat că măsura este necesară, deoarece există o lipsă de (i) produse de asigurare care să acopere riscul de neplată de către cumpărătorii străini pentru IMM-urile cu o cifră de afaceri la export mică și (ii) de asiguratori privați care acoperă tranzacții de export unice (și anume, asigurări furnizate pentru fiecare tranzacție în parte și nu pentru întregul portofoliu de export al unei societăți).

Comisia a concluzionat că schema este proporțională, deoarece asigură faptul că România va acoperi numai tranzacțiile pentru care nu este disponibilă acoperire privată pe piață, precum și că asiguratorii privați nu sunt excluși, în cazul în care sunt dispuși să ofere acoperire pentru astfel de riscuri. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.102108 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

JTI România își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialele consecințe grave ale deciziei Curții Constituționale (CCR) din 24 martie, prin care sunt considerate neconstituționale prevederile ce asimilează infracțiunii de contrabandă „colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia” (art. 270 alin. 3 din Codul Vamal). 

„Mai ales în contextul geopolitic actual, până la punerea în acord a textului declarat neconstituțional cu norma constituțională, decizia CCR ar putea duce la încurajarea contrabandei cu produse din tutun, fenomen aflat la minime istorice în România. De asemenea, o consecință ar putea fi blocarea majorității dosarelor de contrabandă aflate în curs de soluționare”, a declarat Gilda Lazăr (foto), Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

JTI consideră însă că recenta Decizie a CCR poate deveni un prilej de îmbunătățire a reglementărilor privind contrabanda, în loc să fie un impuls pentru creșterea comerțului ilicit. În acest sens, compania reia propunerea de aplicare a unui criteriu unic, cantitativ, atât la punctele de trecere a frontierei, cât și în interiorul țării pentru produsele accizabile supuse marcării, măsură pe care o susține public de ani de zile, împreună cu autoritățile de aplicare a legii. Și în aprecierea Curții este necesară reglementarea unitară, dar în sensul unei limite valorice similare celei stabilite prin alineatul 2 al articolului 270 din Codul vamal (20.000 de lei pentru infracțiunea de contrabandă cu țigarete). 

Astfel, pentru o reglementare eficientă a faptelor ce constituie sau sunt asimilate infracțiunii de contrabanda, JTI propune:

• Extinderea aplicării criteriului cantitativ atât la punctele de trecere a frontierei, cât și în interiorul țării pentru produsele accizabile supuse marcării – prin unificarea prevederilor din Codul Vamal (art. 270 alin 2) cu cele din Codul Fiscal (art. 452).
• Eliminarea prevederii legate de valorarea în vamă pentru produsele accizabile supuse marcării, pentru care, de fapt, nu există o metodologie unitară clară de calcul și care nu poate fi aplicată produselor de tip ”cheap whites”, ce reprezinta 60% din totalul contrabandei.

În acest mod, s-ar asigura un criteriu unic obiectiv cantitativ pentru stabilirea infracțiunii și nu s-ar raporta la unul subiectiv (valoric), dificil de stabilit, foarte birocratic și greu de administrat. 

În cazul produselor supuse marcării este mult mai simplu de aplicat și administrat criteriul cantitativ, precum cel prevăzut în prezent de art. 452, lit. h) din Codul fiscal respectiv “… peste 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri”. 

Valoarea în vamă este relativă (în 2009, la momentul adoptării acestei prevederi 20.000 de lei echivalau cu 5.000 de euro, iar în prezent cu 4.000 de euro) și se calculează, de regulă, pe baza prețurilor din țara de proveniență, ca și cum produsele ar fi fost importate legal și nu traficate. Procesul este laborios și subiectiv. Calculul se face de către birourile teritoriale vamale la solicitarea procurorului sau judecătorului, rezultatele pentru aceeași cantitate și aceeași marcă putând fi diferite de la un birou la altul. În plus, semnalăm imposibilitatea calculării valorii în vamă pentru produse din tutun fabricate în mod ilegal în țări terțe și introduse în mod ilegal în România (așa numitele mărci ‘cheap whites’). Pentru aceste produse nu există o bază de raportare în țara de origine deoarece acestea nu sunt vândute în mod legal pe teritoriul respectivei țări. Astfel, nu se poate calcula valoarea în vamă, deoarece ele nu există în niciun nomenclator, cu declarații de prețuri sau alte surse oficiale. Mai mult, cercetările de piață (studiul Novel) arată că acest tip de produse reprezintă peste 60% din produsele de contrabandă, numai ele cauzând, la acest moment, când nivelul contrabandei este la minime istorice, un prejudiciu anual la bugetul de stat, doar din acciză, de aproximativ 1 miliard lei.

Echipa de jurnaliști a publicației www.bankingnews.ro, primul proiect de jurnalism financiar-bancar din online-ul românesc, a lansat un nou produs media interactiv și multidisciplinar: www.greencommunity.ro. Banca Transilvania este partenerul principal, pentru doi ani, al acestei inițiative. 

Axată pe informații, analize, opinii și soluții privind schimbările climatice și importanța tranziției către economia verde, platforma GreenCommunity promovează afacerile care își asumă responsabilitatea față de mediu și comunitate. Totodată, publicația reprezintă o portavoce pentru specialiști, care – prin intermediul unor opinii și interviuri – își pot valorifica expertiza și pot oferi argumente sau soluții în ceea ce privește o serie de probleme și teme de interes pentru viitorul societății.

Banca Transilvania este prima bancă din țara noastră care a acordat finanţări destinate eficienţei energetice în sectorul rezidenţial din România, din fonduri BERD, în 2017. Pe lângă finanţări din parteneriate cu BERD în cadrul programului RoSEFF, respectiv cu IFC si EEEF, Grupul Financiar Banca Transilvania susţine proiecte prietenoase cu mediul inclusiv din surse proprii şi are modele complexe de evaluare a riscului de mediu. Unul dintre obiectivele strategice ale Băncii Transilvania în ceea ce privește ESG este reducerea amprentei de carbon generate de portofoliul finanţat de Grupul BT.

„GreenCommunity nu este doar o publicație dedicată conținutului editorial relevant, ci și un vector de educație civică pentru promovarea în mentalul public a noțiunilor de sustenabilitate și durabilitate. Transpunerea în concret a conceptului de sustenabilitate este pentru GreenCommunity un deziderat realizat prin informare sinceră, relevantă, într-o formă concentrată și estetică minimalistă. GreenCommunity își propune o arhitectură editorială în care omul se află în centrul tuturor subiectelor abordate. În fapt, GreenCommunity va aduna la un loc oameni, companii, ONG-uri și autorități, pentru a crea o comunitate în jurul sustenabilității, un concept din ce în ce mai prezent în societatea de astăzi”, a declarat Cornel Dinu, Project Manager GreenCommunity.

Noul brand media va livra conținut original pentru informarea și educarea publicului cu privire la soluțiile și modurile prin care sustenabilitatea poate deveni un cuvânt cheie în mediul economic și social din România. GreenCommunity se va concentra pe economie verde, afaceri verzi, soluții la probleme sociale și aduce în fața cititorilor știri, analize, interviuri, opinii și soluții ale specialiștilor. Platforma își propune să fie un liant între mediul de afaceri, autorități și oameni.

Aquila, cea mai mare companie din domeniul distribuției,  a lansat prima sa Strategie de Sustenabilitate (ESG), care vizează trei direcții strategice principale, pentru perioada 2022-2026: mediu și schimbări climatice, capital uman și comunități, etică și guvernanță.

Țintele de sustenabilitate ale companiei au în vedere reducerea cu 10% a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii cinci ani, implementarea unei serii de proceduri conforme cu principiile achizițiilor verzi, reducerea cantităților de ambalaje de plastic și folosirea unor alternative reutilizabile, precum și evaluarea impactului activității Aquila asupra resurselor de apă.

„Credem în dezvoltarea durabilă a afacerii noastre și ne implicăm în adoptarea unor soluții sustenabile în operațiunile curente și în strategia noastră de creștere pe termen lung. Nu ne oprim aici și adaptăm cultura noastră organizațională la noile angajamente asumate prin strategia ESG. Iar împreună cu partenerii, clienții și furnizorii noștri, creăm locuri de muncă echitabile pentru angajați și ne implicăm activ pentru a îmbunătăți condițiile de viață din comunitățile noastre”, declară Răzvan Bagherea, Director Organizare și Resurse Umane Aquila.

Compania anunță și inaugurarea primei sale centrale fotovoltaice, situată în Ploiești, o  investiție exclusiv proprie care va fi amortizată în circa patru ani. Curentul electric generat de centrală va fi folosit pentru necesitățile companiei, iar cantitățile suplimentare vor fi vândute în sistem, societatea urmând să obțină și calitatea de prosumator. Centrala are o capacitate de 0,1 MW și este compusă din 222 de panouri, desfășurate pe o suprafață de 720 metri pătrați.

„Prin această investiție continuăm demersurile de creștere a sustenabilității afacerii noastre, potrivit noii strategii ESG și țintelor de creștere a eficienței operaționale și a valorii companiei. Investițiile în energie regenerabilă reprezintă o soluție pe termen lung la provocările climatice și totodată contribuie la îmbunătățirea rezultatelor financiare ale Aquila. Ca lider în domeniul distribuției, suntem deciși să impunem standarde de mediu cât mai ridicate, pe care industria să le preia și să le dezvolte”, declară Răzvan Bagherea, Director Organizare și Resurse Umane Aquila.

Strategia ESG a companiei vizează, de asemenea, implementarea unor măsuri de reducere și reciclare a ambalajelor și deșeurilor, precum și implementarea unui sistem integrat de management al sănătății, siguranței, mediului și social la nivel de grup. Mai mult, în următorii cinci ani, Aquila și-a propus creșterea numărului de femei în poziții de conducere, menținerea a aproximativ 3000 de locuri de muncă, implementarea strategiei de decarbonare a afacerii, precum și asigurarea unui lanț de aprovizionare sustenabil. Mai multe informații despre Strategia de Sustenabilitate (ESG) pot fi obținute accesând pagina de internet a societății.

Aquila a înregistrat, la 30 septembrie 2021, un profit net de 43,8 milioane lei, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă a anului 2020, cel mai mare de la înființarea companiei. Veniturile au crescut cu 19%, ajungând la 1.376 milioane lei în perioada de raportare, în principal din creșterea organică a zonei de distribuție și achiziția companiei Trigor AVD, unul din primii jucători de pe piața de distribuție de bunuri de larg consum din Republica Moldova.