One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, a raportat venituri de 1,1 miliarde de lei în 2021, în creștere cu 105% față de rezultatul din 2020, un prag istoric pentru companie. Profitul brut a crescut cu 192%, ajungând la 603,5 milioane de lei. One United Properties, listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București, a publicat rezultatele financiare preliminare pentru anul 2021 în data de 28 februarie.

„Suntem încântați să anunțăm atingerea unui prag istoric pentru One United Properties atât în ceea ce privește veniturile, care au depășit 1,1 miliarde de lei, cât și profitul brut de 0,6 miliarde lei, în primul an de la listarea noastră la Bursa de Valori București. Am debutat la bursă cu un plan de dezvoltare solid, bazat pe potențialul imens al pieței de proprietăți rezidențiale și birouri din București, cu intenția de a continua să creștem într-un ritm susținut și să profitam de aceasta oportunitate. În linie cu politica noastră de dividende, anul acesta intenționăm să distribuim dividende în numerar acționarilor noștri, în două tranșe. Cu toate acestea, având în vedere marja netă de 36% pe care am înregistrat-o în 2021, ne vom concentra pe reinvestirea majorității profiturilor pentru a beneficia de oportunitățile de creștere de pe piață și pentru a aduce valoare adăugată stakeholderilor noștri”, a declara Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.

Veniturile din segmentul rezidențial s-au ridicat la 675,4 milioane de lei în 2021, în creștere cu 54% față de 2020. În 2021, 699 de apartamente, 926 locuri de parcare și 69 de spații comerciale și alte unități au fost vândute și pre-vândute pentru un total de 202,2 milioane de euro, în creștere cu 115% față de 2020. În aceeași perioadă a anului 2020, Grupul a vândut 184 de apartamente, 249 locuri de parcare și 7 spații comerciale și alte unități pentru un total de 94 milioane de euro.

Vânzările au explodat în 2021, în principal datorită demarării vânzărilor din a doua jumătate a anului pentru One Cotroceni Park, unde Grupul a vândut 479 din 868 de unități rezidențiale disponibile. One Cotroceni Park are data de finalizare estimată pentru T4 2023 și este cea mai mare dezvoltare a One United Properties până în prezent. Mai mult, în 2021, Grupul a înregistrat o creștere de aproape 10 ori a vânzărilor de apartamente în cadrul One Verdi Park, o dezvoltare cu 334 de unități rezidențiale, estimată a fi livrată în T4 2022. O creștere semnificativă a vânzărilor a fost înregistrată și pentru alte dezvoltări programate să fie livrate în 2022: creștere de 69% a vânzărilor la One Modrogan, o creștere de 44% la One Floreasca Vista, precum și o creștere de 43% pentru One Peninsula, dezvoltare programată să fie finalizată în T2 2023.

„Am încheiat anul 2021 cu o poziție excelentă de numerar de 508 milioane de lei, determinată de încasările nete de numerar din IPO și de fluxurile de numerar pozitive generate din activitatea de vânzări și chirii. Continuăm să ne concentrăm pe asigurarea disponibilităților de numerar pentru a profita de oportunități precum investiția noastră în Bucur Obor pe care am finalizat-o la începutul acestei luni. În 2022, vom livra patru dezvoltări rezidențiale: One Verdi Park, One Modrogan, One Timpuri Noi și One Floreasca Vista și vom începe construcția la One Lake District și One High District, două dezvoltări rezidențiale de amploare care, în mod similar cu One Cotroceni Park, se adresează segmentului de clienți cu venituri medii și medii-mari. Estimăm investiții de 1,2 miliarde de lei în acest an, prin care intenționăm să ne extindem portofoliul imobiliar”, a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO al One United Properties.

Veniturile din chirii din cadrul diviziei de birouri au ajuns la 11,8 milioane de lei, în creștere cu 608%. Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată în cel de-al doilea semestru din 2021, pe fondul mutării chiriașilor în clădirea de birouri One Tower. Veniturile din chirii vor continua să crească în 2022 ca urmare a recepționării în decembrie 2021 a One Cotroceni Park Office Faza I (grad de închiriere de 78% în prezent), închirierea aproape integrală a One Tower (grad de închiriere de 94% în prezent), precum și prin consolidarea rezultatelor înregistrate de Bucur Obor, companie în care One United Properties deține pachetul majoritar de acțiuni începând cu data de 8 februarie 2022. În prezent, portofoliul de birouri al companiei este format din 101.000 mp de spații de birouri și include One Tower, One Cotroceni Park Office Faza I, One Herăstrau Office și One North Gate. Suprafața brută închiriabilă (GLA) a One United Properties va ajunge la 136.000 mp după livrarea One Cotroceni Park Office Faza II, estimată pentru decembrie 2022.

În 2021, EBITDA One United Properties a crescut cu 181%, de la 217,3 la 611,7 milioane de lei. Profitul brut a ajuns la 603,5 milioane de lei, în creștere cu 192% față de 2020, în timp ce profitul net a crescut cu 186%, ajungând la 506,4 milioane de lei. 

La data de 31 decembrie 2021, One United Properties deținea terenuri pentru viitoare dezvoltări rezidențiale, aflate în proces de obținere a autorizației de construcție și în fază de planificare (aceasta din urmă având estimată demararea construcției în 2022) în București și Constanța (Mamaia), care au o suprafață totală de 159.000 mp și pe care Grupul preconizează dezvoltarea a peste 4.000 de apartamente. În plus, compania dispune de oportunități semnificative de suprafețe de teren pentru care se află în diferite stadii de negocieri.

Pentru 2022, One United Properties estimează venituri de 1,52 miliarde de lei și un profit brut de 647.4 milioane de lei. Veniturile din vânzările de proprietăți rezidențiale pentru 2022 sunt estimate la 1,2 miliarde de lei, în creștere cu 72% față de rezultatul preliminar din 2021, în timp ce veniturile din chirii sunt estimate la 71,7 milioane lei în 2022, o creștere de șase ori față de rezultatul din 2021. Bugetul pentru 2022, pe care Consiliul de Administrație One United Properties l-a adoptat în data de 10 ianuarie 2022, este supus aprobării de către acționari în Adunarea Generală a Acționarilor, care va avea loc pe 26 aprilie 2022.

Articol preluat de pe Money.ro

Ultima ediție a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare, elaborat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), relevă faptul că digitalizarea și utilizarea noilor tehnologii și-au păstrat trendul ascendent, stimulate de impactul pandemiei COVID-19, dar și de necesitatea de a satisface noile așteptări ale consumatorilor.

Această schimbare de paradigmă a condus la îmbunătățirea eficienței companiilor și la rezultate mai bune pentru utilizatorii de servicii financiare. Dar aceeași schimbare de paradigmă generează, în același timp, provocări pentru autoritățile de reglementare, inclusiv în ceea ce privește securitatea, gestionarea datelor și competiția, arată experții ASF.

În acest sens, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu ne-a precizat că instituția pe care o conduce „se pregătește în vederea implementării legislației comunitare ce se prefigurează a fi adoptată prin Regulamentul privind piețele criptoactivelor (MiCA) și Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA)”.

Tabloul de bord privind inovația financiară, întocmit de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), indică mai multe tipuri de riscuri și vulnerabilități aferente accelerării procesului de digitalizare.

Activele crypto, care prin volatilitatea ridicată a prețurilor și funcționarea preponderent în afara cadrului actual de reglementare al Uniunii Europene, ridică probleme de protecție a investitorilor. Regulamentul privind piețele criptoactivelor (MiCA) urmează să abordeze aceste riscuri în perioada următoare.

Inteligența artificială, învățarea automatizată și volumele mari de date sprijină firmele de servicii financiare să devină mai eficiente și, astfel, generează o scădere a costurilor pentru investitori. Apar însă riscuri operaționale, precum și riscuri legate de capacitatea de înțelegere a recomandărilor și strategiilor bazate pe inteligența artificială.

Totodată, pandemia COVID-19 a accelerat adoptarea serviciilor cloud și a digitalizării, însă acestea vin la pachet cu riscuri de concentrare și cu nevoia unei adaptări operaționale digitale.

Un alt tip de activitate, care a luat amploare în ultimii ani, este finanțarea participativă sau crowdfunding care îmbunătățește accesul la finanțare pentru start-up-uri și alte afaceri mici, însă, în schimb, anonimatul relativ al investițiilor poate crește potențialul de fraudă.

Utilizarea platformelor digitale oferă diverse servicii și produse financiare și pot reduce barierele de investiții pentru publicul larg. În același timp însă, utilizarea pe scară largă a serviciilor automatizate, colectarea datelor cu caracter personal pentru a adapta ofertele și anonimatul platformelor pot prezenta riscuri pentru protecția investitorilor.

Pe de altă parte, folosirea tehnologiei în activitățile de reglementare și supraveghere (RegTech și SupTech) poate reduce anumite riscuri, cum ar fi cazul monitorizării practicilor de abuz de piață prin utilizarea unor Se de învățare automată.

În acest context, președintele ASF Nicu Marcu a subliniat faptul că „digitalizarea vine la pachet cu multiple avantaje, dar în același timp presupune apariția unor riscuri de atât consumatorii, cât și companiile trebuie să țină cont”.

CEC Bank acordă credite verzi pentru IMM-uri cu dobânzi reduse și garanții europene, în baza parteneriatului cu Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI).

CEC Bank acordă credite cu dobânzi reduse și garanții europene COSME pentru investiții în proiecte verzi: panouri solare, reabilitare termică a clădirilor, achiziții de echipamente din clase energetice superioare și chiar reînnoirea flotelor auto ale companiilor cu mașini electrice sau hibrid. De asemenea, pot obține finanțare pentru activitatea curentă companiile care activează în domenii „verzi” – gestiunea deșeurilor, economie circulară etc. 

„Pactul Verde European și-a pus puternic amprenta asupra economiei, iar reducerea impactului asupra mediului și a costurilor cu energia sunt pe agenda publică și reprezintă preocupări majore pentru companii. Prin lansarea finanțărilor dedicate pentru investiții și proiecte verzi, CEC Bank se implică activ, oferind soluții pentru tranziția la o economie verde”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte, Director General CEC Bank.  

Printre proiectele verzi eligibile pentru credite verzi se numără reabilitarea energetică a spațiilor de producție sau sediilor prin modernizarea sistemelor de ventilație, de încălzire, prin anvelopare și izolarea termică, achiziția de mașini electrice și/sau hibrid, montarea de stații de încărcare pentru mașinile electrice, achiziția de echipamente de producție noi cu consum redus de energie, dar și achiziția și montarea de panouri fotovoltaice/solare.

Valoarea maximă a creditului de investiții sau a liniilor de credit este de 699.000 lei și se pot obține garanții europene gratuite prin Programul COSME pentru până la 50% din valoarea finanțării. Dobânda pentru creditele verzi este redusă cu 0,75 puncte procentuale, față de cea standard.  

Acordul dintre CEC Bank și BEI are o valoare de 50 milioane de euro, CEC Bank fiind prima bancă din România care a accesat finanțările dezvoltate de BEI ca răspuns la criza generata de COVID-19. 

Colaborarea dintre CEC Bank și  Grupul BEI a început în 2013, iar acesta este cel de-al treilea acord de finanțare semnat de cele două parți. Prin sursele atrase de la BEI până în prezent, precum și prin programele de garantare FEI, CEC Bank a oferit finanțări în valoare de peste 1,2 miliarde  lei, pentru peste 2.000 de companii.

La doi ani de la debutul pandemiei, economia globală continuă să se redreseze, dar se confruntă în continuare cu provocări semnificative. După pauza din trimestrul 3 din 2021, Omicron a evidențiat impredictibilitatea pandemiei și a exacerbat unul dintre principalii factori care afectează redresarea: întreruperile în lanțurile de aprovizionare. Celălalt risc major este creșterea inflației.

În acest mediu extrem de incert, Coface a făcut puține modificări în evaluările sale de risc în urma valurilor de îmbunătățiri din trimestrele precedente. În total, patru evaluări ale riscului de țară au fost îmbunătățite, inclusiv Danemarca, iar două țări au fost retrogradate. În ceea ce privește riscurile sectoriale, Coface a îmbunătățit douăsprezece evaluări, în special în industria hârtiei și a lemnului, unde prețurile rămân ridicate, și a efectuat cinci retrogradări, în principal în sectorul energetic din Europa.

Val după val: economia continuă să încetinească,
dar într-o măsură mai mică

Situația sanitară a impus încă o dată implementarea restricțiilor în multe țări. Cu toate acestea, deși unele țări europene au implementat măsuri de izolare parțială, acestea au fost în general mult mai puțin drastice decât înainte. Efectele economice directe au fost, prin urmare, mai puțin semnificative, chiar dacă consecințele rămân negative pentru sectoare precum transportul aerian, turismul, hotelurile și restaurantele.

Întreruperile în lanțurile de aprovizionare vor continua

După ce au afectat inițial industria auto, dificultățile în lanțurile de aprovizionare s-au extins în majoritatea sectoarelor, de la producție la construcții. În timp ce momentul revenirii la normalitate rămâne greu de anticipat, consensul privind o relaxare treptată din prima jumătate a anului 2022 pare excesiv de optimist, iar perturbările și lipsa materialelor vor continua. Acest lucru a determinat Coface să își reducă previziunile de creștere a PIB-ului pentru 2022 pentru mai multe țări europene, precum și pentru SUA și China.

În plus, deși redresarea continuă, numărul insolvențelor, care este încă foarte scăzut pentru moment în majoritatea țărilor, inclusiv în Statele Unite, Franța și Germania, ar trebui să crească treptat în 2022, așa cum este deja cazul în Regatul Unit.

Inflația, o preocupare cheie pentru toate economiile în 2022

Celălalt risc major, inflația, devine din ce în ce mai important, mai ales pe măsură ce prețurilor mărfurilor continuă să crească, alimentată de inerția pe termen scurt a ofertei și de tensiunile geopolitice. Această inflație este acum determinată și de prețurile bunurilor în multe economii, deoarece companiile transferă creșterile costurilor de producție asupra prețurilor de consum.

Marile companii profitabile beneficiază de aceste prețuri ridicate ale mărfurilor Se așteaptă ca regiunea Golfului să înregistreze o creștere economică puternică în 2022. Norvegia a înregistrat cel mai mare excedent comercial datorită exporturilor de petrol și gaze. În cele din urmă, multe țări africane, chiar și cele afectate de conflicte armate sau de revolte politice, au beneficiat de pe urma prețurilor ridicate la energie, minerale, lemn și produse agricole.

În Statele Unite, problemele legate de inflație și de ofertă au atenuat dinamica redresării. Deși se preconizează că evoluția PIB-ului va rămâne solidă în 2022 (+3,7%), acești factori vor continua să influențeze activitatea economică. În trimestrul 4 din 2021, rata anuală a inflației a atins 7,0%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. Ca răspuns la această creștere a prețurilor, Rezerva Federală a SUA a devenit mai agresivă și a sugerat o creștere iminentă a ratei, declanșând o înăsprire monetară în unele țări emergente.

În Europa, întreruperile lanțurilor de aprovizionare, combinate cu cererea puternică, au dus la creșterea prețurilor la producător și la energie. Germania a cunoscut cea mai mare inflație din ultimii 30 de ani. Situația este oarecum diversificată în restul zonei euro: inflația rămâne relativ moderată în Franța, în timp ce prețurile au crescut în Spania. În Regatul Unit, inflația a crescut la 5,4% și a determinat Banca Angliei să devină prima bancă centrală majoră care își ridică rata dobânzii în decembrie 2021, înainte de a face acest lucru pentru a doua oară la începutul lunii februarie.

Scenariul nostru principal rămâne unul al inflației aproape de vârf, care se va atenua pe măsură ce prețurile energiei și blocajele lanțurilor de aprovizionare se vor atenua în a doua jumătate a anului.

Inflația va exacerba presiunile sociale

Această creștere bruscă a riscurilor inflaționiste exacerbează presiunile sociale în țările emergente și în curs de dezvoltare, care fuseseră deja întărite de creșterea inegalității asociată cu pandemia. În Africa, prețurile ridicate la energie și alimente, care afectează foarte mult gospodăriile, au limitat consumul astfel încât insecuritatea alimentară și sărăcia au crescut. Sprijinul fiscal, deja foarte limitat pe continent din cauza nivelului datoriei publice, a fost retras, iar șomajul este ridicat în majoritatea țărilor. Africa de Sud, Algeria, Angola, Mozambic, Nigeria, RDC, Zimbabwe, Etiopia, Guineea și Tunisia sunt exemple de țări care se confruntă cu presiuni sociale tot mai mari ca urmare a crizei.

China merge împotriva curentului

Încetinirea economică a Chinei s-a adâncit în T4 2021, cu o rată anuală de creștere de 4,0%, cel mai lent ritm de la vârful pandemiei din 2020. Redresarea economică a Chinei a fost afectată de scăderea pieței imobiliare, de continuarea „zero-COVID”, care a afectat cheltuielile gospodăriilor, creșterea slabă a investițiilor și deficitul de energie. În 2021, PIB-ul Chinei a crescut cu 8,1%.

Afectate puternic de varianta Delta în T3 2021, economiile din Asia-Pacific și-au revenit la sfârșitul anului. Economiile din Pacific și-au revenit la sfârșitul anului, odată cu relaxarea restricțiilor. Cele mai multe dintre economiile regiunii au revenit la nivelurile lor de PIB de dinaintea crizei până la sfârșitul anului 2021, cu excepțiile notabile din Japonia și Thailanda. Cu toate acestea, redresarea continuă s-ar putea adăuga la presiunile inflaționiste, mai ales dacă condițiile de pe pieța muncii se vor înăspri.

Grupul MedLife, liderul pieței de servicii medicale din România anunță rezultatele financiare aferente anului trecut. Compania a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri consolidată pro-formă de 1.632 milioane lei (332 milioane euro) cu 51.6% mai mare față de anul 2020 și un profit net aproape dublu, în valoare de 123 milioane RON, în creștere cu 93%. Veniturile operaționale s-au ridicat la 1.647 milioane RON, în crestere cu 51.6% față de 2020, în timp ce cheltuielile operaționale au atins 1.460 milioane RON, în creștere cu 49.4%.

Grupul MedLife a continuat în 2021 strategia dinamică de extindere prin achiziții, iar investițiile au fost direcționate către susținerea unor obiective strategice care au vizat partea de cercetare, consolidarea zonei de radioterapie și oncologie, amplificarea procesului de digitalizare şi de extindere teritorială, bugetul investit la nivelul anului trecut depășind valoarea de 30 milioane de euro. Potrivit reprezentanților companiei, toate liniile de business au urmat în 2021 un trend ascendent, cu performanțe notabile pentru divizia de laboratoare, clinici, spitale, dar și pentru stomatologie și farmacii. În ansamblu, anul trecut, activitatea MedLife a avut un impact puternic în întregul sistem medical din România fiind oferite la nivel național nu mai puțin de 14 milioane de servicii în regim de analize, investigații, diagnostic, tratamente și operații chirurgicale. 

Din perspectiva celui de-al doilea an al pandemiei, MedLife s-a concentrat pe intervenție rapidă în cazul pacienților cronici și acuți în contextul limitării activității din spitalele de stat. O activitatea intensă a fost înregistrată pe segmentul de clinici în partea de monitorizare a patologiei cronice și a pacienților care au trecut prin Covid. În acest context, a fost evidentă și dinamică activitatea diviziei corporate, aceasta fiind axată pe sprijinul oferit companiilor mari, IMM-urilor și start-up-urilor pentru siguranța și sănătatea angajaților pe perioada pandemiei. În paralel, zona de cercetare a jucat un rol important în ultimul an, agregând resurse proprii și investiții suplimentare de peste 1 milion de euro.

2021 a marcat și consolidarea pe segmentul de servicii oncologice după ce de curând Grupul a primit undă verde din partea Consiliului Concurenței pentru achiziția a 50% din acțiunile Neolife România, cea mai mare tranzacție derulată de MedLife anul trecut. Adițional parteneriatului cu NeoLife, MedLife a mai anunțat anul trecut alte alte 7 tranzacții: Veridia (martie 2021), Medica Sibiu (mai 2021), CED Pharma (iulie 2021), Pharmachem Distribuţie (august 2021), Grupul Stomestet (noiembrie 2021), Oradent (decembrie 2021), CM Irina Galați.  

„Am ajuns la un grad de maturitate care confirmă că MedLife este un model de business sustenabil și replicabil, performanță recunoscută și prin includerea recentă a companie în indicii FTSE Russell. Ne bucurăm mult pentru faptul că am finalizat parteneriatul cu NeoLife România, fiind cea de-a 36 tranzacție încheiată cu succes la nivel de grup. În prezent, avem discuții în stadii avansate pentru 3 tranzacții de dimensiuni medii și mari și alte 5 mici și sperăm să le finalizăm până la finalul anului. De altfel, bugetul de investiții planificat pentru perioada următoare este de 100-120 milioane de euro, iar aproximativ 50-70 milioane de euro intenționăm să-i alocăm pentru tranzacţii în România şi în ţările din regiune.”, a declarat Mihai Marcu, Presedinte și CEO MedLife.

Programul de dezvoltare și extindere planificat pentru 2022 urmează traseul Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, deschideri de noi clinici în Muntenia și Translivania, dar și în alte regiuni ale țării, cu obiectivul de a consolida în următorii 2 ani acoperirea națională. În acest moment, MedLife deține cea mai extinsă rețea din România, cu prezență în peste 25 de orașe mari și medii din țară, fiind singurul operator privat cu o asemenea acoperire la nivel național. În 2022 va fi impulsionată și dezvoltarea rețelei Sfânta Maria, al doilea brand parte din grup cu focus pe pacienții care își doresc să acceseze în mod special servicii în regim CAS. Anul acesta brandul Sfânta Maria își va extinde prezența în mai multe orașe mici și mijlocii atât prin achiziții cât și organic. 

Obiectivele anului 2022 se leagă și de MedLife Park, cel mai mare hub medical din țară care a intrat într-un ritm susținut de dezvoltare. Astfel, pentru anul acesta este planificată finalizarea primei etape care implică inaugurarea unei noi clinici de mari dimensiuni, amenajarea unor spații green avangardiste, dar și extinderea laboratorului de biologie moleculară și anatomie patologică. Compania vizează o unitate mult mai mare care să acomodeze și divizia de cercetare care își va extinde anul acesta activitate în zona de oncologie. Etapa a doua de dezvoltare a acestui hub medical este planificată pentru 2023 când MedLife intenționază să pună în funcțiune noi săli de operație și să extindă capacitatea de spitalizare a celui mai mare spital din cadrul grupului, cu alte 150 de paturi. Potrivit reprezentaților companiei, proiectul pilot MedLife Park ar urma să fie să fie replicat pe termen mediu și lung în mai multe orașe mari din țară cum ar fi Brașov, Sibiu, Cluj sau Arad. 

Adițional proiectelor de dezvoltare prin achiziții și în regim organic, MedLife va continua să pună accent pe digitalizare și tehnologizarea serviciilor, fiind o direcție strategică pentru dezvoltarea grupului în perioadă următoare. „Pe măsură ce avansează tehnologia, implicaţiile asupra medicinei sunt tot mai evidente: consumul digital reconfigurează abordări tradiţionale ale consumatorului, apare un nou tip de pacient care dorește să fie informat și care vrea să aibă acces la aplicații și device-uri care îi eficientizează expriența din punct de vedere timp și costuri, iar ca urmare a acestor schimbări piața serviciilor medicale se transformă la rândul ei. Pandemia a acționat ca un catalizator pentru a reimagina viitorul sănătății atât la nivel colectiv, cât și personal și ca atare am făcut un salt mult mai rapid. Dacă în primul an de Covid am găsit soluții rapide pentru a oferi pacienților noștri consultații online sau am pus în funcțiune roboți pentru self check in și self pay, în 2021 ne-am concentrat pe digitalizarea experienței pacientului în raport cu interacțiunea pe care o avem. La nivel de B2C am investit în noi instrumente care te ajută să ai acces în orice moment și de oriunde ai fi la tot istoricul medical și chiar posibilitatea de a le vedea în dinamică sau de a cumpăra produse din secțiunea de shop – toate disponibile într-o singură aplicație. Pe partea de B2B am investit în noi produse digitale care ne ajută în această interacțiune cu angajatorul, dar și cu angajatul. În plus, am digitalizat foarte multe fluxuri și programe la nivel intern. 

Evoluția tehnologiei ne împinge să ne depășim limitele și să susținem acțiuni din ce în ce mai complexe atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere tehnologic. Medicina de mâine este despre roboți, realitate vituală, realitate augmentătă, hologramă, procesarea datelor și monitorizare la distanță – prin investițiile pe care le facem ținem pasul cu tehnologia și, totodată, aducem medicina din viitor mai aproape de pacient”, a mai declarat Mihai Marcu.