One United Properties raportează venituri de 1,1 miliarde de lei și profit brut de 604 milioane de lei în 2021

0

One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, a raportat venituri de 1,1 miliarde de lei în 2021, în creștere cu 105% față de rezultatul din 2020, un prag istoric pentru companie. Profitul brut a crescut cu 192%, ajungând la 603,5 milioane de lei. One United Properties, listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București, a publicat rezultatele financiare preliminare pentru anul 2021 în data de 28 februarie.

Suntem încântați să anunțăm atingerea unui prag istoric pentru One United Properties atât în ceea ce privește veniturile, care au depășit 1,1 miliarde de lei, cât și profitul brut de 0,6 miliarde lei, în primul an de la listarea noastră la Bursa de Valori București. Am debutat la bursă cu un plan de dezvoltare solid, bazat pe potențialul imens al pieței de proprietăți rezidențiale și birouri din București, cu intenția de a continua să creștem într-un ritm susținut și să profitam de aceasta oportunitate. În linie cu politica noastră de dividende, anul acesta intenționăm să distribuim dividende în numerar acționarilor noștri, în două tranșe. Cu toate acestea, având în vedere marja netă de 36% pe care am înregistrat-o în 2021, ne vom concentra pe reinvestirea majorității profiturilor pentru a beneficia de oportunitățile de creștere de pe piață și pentru a aduce valoare adăugată stakeholderilor noștri”, a declara Victor Căpitanu, co-CEO al One United Properties.

Veniturile din segmentul rezidențial s-au ridicat la 675,4 milioane de lei în 2021, în creștere cu 54% față de 2020. În 2021, 699 de apartamente, 926 locuri de parcare și 69 de spații comerciale și alte unități au fost vândute și pre-vândute pentru un total de 202,2 milioane de euro, în creștere cu 115% față de 2020. În aceeași perioadă a anului 2020, Grupul a vândut 184 de apartamente, 249 locuri de parcare și 7 spații comerciale și alte unități pentru un total de 94 milioane de euro.

Vânzările au explodat în 2021, în principal datorită demarării vânzărilor din a doua jumătate a anului pentru One Cotroceni Park, unde Grupul a vândut 479 din 868 de unități rezidențiale disponibile. One Cotroceni Park are data de finalizare estimată pentru T4 2023 și este cea mai mare dezvoltare a One United Properties până în prezent. Mai mult, în 2021, Grupul a înregistrat o creștere de aproape 10 ori a vânzărilor de apartamente în cadrul One Verdi Park, o dezvoltare cu 334 de unități rezidențiale, estimată a fi livrată în T4 2022. O creștere semnificativă a vânzărilor a fost înregistrată și pentru alte dezvoltări programate să fie livrate în 2022: creștere de 69% a vânzărilor la One Modrogan, o creștere de 44% la One Floreasca Vista, precum și o creștere de 43% pentru One Peninsula, dezvoltare programată să fie finalizată în T2 2023.

Am încheiat anul 2021 cu o poziție excelentă de numerar de 508 milioane de lei, determinată de încasările nete de numerar din IPO și de fluxurile de numerar pozitive generate din activitatea de vânzări și chirii. Continuăm să ne concentrăm pe asigurarea disponibilităților de numerar pentru a profita de oportunități precum investiția noastră în Bucur Obor pe care am finalizat-o la începutul acestei luni. În 2022, vom livra patru dezvoltări rezidențiale: One Verdi Park, One Modrogan, One Timpuri Noi și One Floreasca Vista și vom începe construcția la One Lake District și One High District, două dezvoltări rezidențiale de amploare care, în mod similar cu One Cotroceni Park, se adresează segmentului de clienți cu venituri medii și medii-mari. Estimăm investiții de 1,2 miliarde de lei în acest an, prin care intenționăm să ne extindem portofoliul imobiliar”, a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO al One United Properties.

Veniturile din chirii din cadrul diviziei de birouri au ajuns la 11,8 milioane de lei, în creștere cu 608%. Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată în cel de-al doilea semestru din 2021, pe fondul mutării chiriașilor în clădirea de birouri One Tower. Veniturile din chirii vor continua să crească în 2022 ca urmare a recepționării în decembrie 2021 a One Cotroceni Park Office Faza I (grad de închiriere de 78% în prezent), închirierea aproape integrală a One Tower (grad de închiriere de 94% în prezent), precum și prin consolidarea rezultatelor înregistrate de Bucur Obor, companie în care One United Properties deține pachetul majoritar de acțiuni începând cu data de 8 februarie 2022. În prezent, portofoliul de birouri al companiei este format din 101.000 mp de spații de birouri și include One Tower, One Cotroceni Park Office Faza I, One Herăstrau Office și One North Gate. Suprafața brută închiriabilă (GLA) a One United Properties va ajunge la 136.000 mp după livrarea One Cotroceni Park Office Faza II, estimată pentru decembrie 2022.

În 2021, EBITDA One United Properties a crescut cu 181%, de la 217,3 la 611,7 milioane de lei. Profitul brut a ajuns la 603,5 milioane de lei, în creștere cu 192% față de 2020, în timp ce profitul net a crescut cu 186%, ajungând la 506,4 milioane de lei. 

La data de 31 decembrie 2021, One United Properties deținea terenuri pentru viitoare dezvoltări rezidențiale, aflate în proces de obținere a autorizației de construcție și în fază de planificare (aceasta din urmă având estimată demararea construcției în 2022) în București și Constanța (Mamaia), care au o suprafață totală de 159.000 mp și pe care Grupul preconizează dezvoltarea a peste 4.000 de apartamente. În plus, compania dispune de oportunități semnificative de suprafețe de teren pentru care se află în diferite stadii de negocieri.

Pentru 2022, One United Properties estimează venituri de 1,52 miliarde de lei și un profit brut de 647.4 milioane de lei. Veniturile din vânzările de proprietăți rezidențiale pentru 2022 sunt estimate la 1,2 miliarde de lei, în creștere cu 72% față de rezultatul preliminar din 2021, în timp ce veniturile din chirii sunt estimate la 71,7 milioane lei în 2022, o creștere de șase ori față de rezultatul din 2021. Bugetul pentru 2022, pe care Consiliul de Administrație One United Properties l-a adoptat în data de 10 ianuarie 2022, este supus aprobării de către acționari în Adunarea Generală a Acționarilor, care va avea loc pe 26 aprilie 2022.

Model de dezvoltare ecologică, inteligentă, circulară aplicabil în orice oraș din România

0

Proiectul Smart – Green – Circular Buzău, implementat de Primăria Municipiului Buzău, compania Goduni International și Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), cu susținerea Ministerului Federal al Mediului, Conservării Naturii, Securității Nucleare și Protecției Consumatorilor, în perioada ianuarie 2020-decembrie 2021, este caracterizat ca „un model conceptual de dezvoltare municipală ecologică, inteligentă și circulară, care prevede interconectarea gestionării deșeurilor și a reciclării cu gestionarea apei și a energiei, precum și cu dezvoltarea urbană regională prin intermediul unor soluții tehnologice inovative”.

Un eveniment de prezentare a proiectului a permis cunoașterea unor soluții în domeniu, pentru depășirea problemelor actuale printr-un „model global verde-inteligent-circular, integrator, orientat spre sustenabilitate. Modelul propus pentru Buzău poate fi replicat și în alte orașe cu provocări similare”.

În contextul evenimentului, Sebastian Metz, director general, membru în Consiliul Director al AHK România, a subliniat: „Anul acesta, AHK Romania sărbătorește 20 de ani de activitate neîntreruptă în România, toate activitățile noastre se desfășoară sub egida sustenabilității. Acest proiect, la care lucrăm de multă vreme, vine sa încununeze cu succes eforturile noastre în această direcție. Într-o perioadă în care autoritățile publice din România luptă cu o infrastructură învechită în tot ce înseamnă utilități și cu prețuri imense la facturile de energie, acest proiect oferă soluția: eficientizare energetică prin utilizarea energiilor regenerabile în cadrul unei abordări integrate. Mulțumim partenerilor pentru încredere și munca în echipă, mulțumim domnului primar Toma pentru viziune și implicare.”

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma: „Strategia prezentată în acest proiect Smart – Green – Circular Buzău are la bază transformarea resurselor cu valoare negativă în resurse tranzacționabile care vor aduce plusvaloare sistemelor existente de energie, termoficare, managementul deșeurilor și managementul apei prin procese circulare cu randamente sporite și eficiență economică maximă cât și atingerea până în 2030 a neutralității climatice a municipiului Buzău. Pentru acest proiect mulțumim partenerilor noștri – AHK România, Goduni International, Ministerului Federal al Mediului, Conservării Naturii, Securității Nucleare și Protecției Consumatorilor – pentru implicare, inovare și suportul oferit. Alături de aceștia am format o echipă multidisciplinară, astfel încât acest proiect poate fi considerat cel mai performant și avangardist din domeniu.”

La eveniment  au participat 111 persoane, reprezentanți ai orașelor, consiliilor județene, ai companiilor de utilități (apă, energie, deșeuri), private și publice din România și Germania.

Primul asistent personal de nutriție

0

Primul asistent personal de nutriție, ERA Health, este lansat pe piață de Visual Fan SA, companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW și deținătoarea brandului Allview.

Lucian Peticila – CEO Allview

Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA: „Prin lansarea acestei noi linii de business ne propunem să dezvoltăm sisteme complexe care integrează produse inteligente, al căror scop este de a da valoare stilului de viață al utilizatorilor, în funcție de dorințele și nevoile acestora. Noua gamă de produse și servicii, Allview ERA, oferă soluții care ajută consumatorii să adere la un stil de viață sănătos, echilibrat, responsabil și personalizat. Astfel, vom continua să ne îndreptăm eforturile către crearea de produse sustenabile, care îmbunătățesc viața de zi cu zi a consumatorilor și care pot contribui la reducerea amprentei de carbon, dar și la diminuarea risipei alimentare.”

După cum îl caracterizează autorii lui, Allview ERA Health este „primul asistent personal de nutriție, care oferă rețete personalizate în funcție de necesarul utilizatorilor de vitamine și minerale, suplimentar față de necesarul de macronutrienți. Prin interconectarea aplicației Allview ERA Health cu cântarul inteligent Allview ERA, utilizatorii vor beneficia de un feedback mult mai rapid și relevant, pe lângă introducerea manuală, corelat cu evoluția datelor compoziției corporale. 

Aplicația Allview ERA Health prezintă o serie de elementele de noutate și inovație, datorită modului inteligent de ajustare continuă a nutrienților din rețetele recomandate, pentru atingerea rapidă a obiectivelor, dar și procesului de monitorizare a evoluției compoziției corporale furnizate de cântarul Allview ERA. Acest sistem integrat, care reprezintă un asistent personal de nutriție, identifică deficiențele de vitamine și minerale din alimentație; generează rețete pe baza necesarului optim de nutrienți și micronutrienți; realizează update continuu al rețetelor cu necesarul de macronutrienți, vitamine și minerale, în funcție de alimentele ingerate și oferă numeroase rețete personalizate, ușor de preparat, explicate pas cu pas. 

Sistemul inovator Allview ERA Health și noua gamă de produse ERA, sunt lansate astăzi, în cadrul expoziției internaționale Mobile World Congress Barcelona 2022, cel mai mare şi prestigios congres din domeniul comunicațiilor mobile la nivel mondial. Compania a ales ca lansarea să aibă loc în cadrul unui eveniment de anvergură internațională, deoarece întregul concept Allview ERA Health este destinat utilizatorilor din întreaga lume. Astfel, se dorește încheierea unor parteneriate reciproc avantajoase și atragerea de colaboratori din diferite țări pentru dezvoltarea aplicației la nivel european și internațional. 

Aplicația Allview Era Health este compatibilă pentru device-urile cu sistem de operare AndroidTM și iOSTM, iar din a doua jumătate a anului se va putea descărca din magazinele Google Play și App Store în varianta de bază. Ulterior, utilizatorii își vor putea activa funcția Premium, care va presupune un abonament anual. Tot începând cu cea de-a doua jumătate a anului, clienții vor putea achiziționa și cântarul inteligent Allview ERA, care le va oferi beneficiul funcției Premium pentru o perioadă limitată de timp”. 

Visual Fan, deținătoarea brandului Allview (simbol bursier ALW), este „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent –  asistent personal. Pentru a rămâne conectați la noutățile Allview, puteți urmări paginile companiei de pe Facebook, YouTube și Instagram”.

Digitalizarea, o sabie cu două tăișuri

0

Articol preluat de pe Money.ro

Ultima ediție a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare, elaborat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), relevă faptul că digitalizarea și utilizarea noilor tehnologii și-au păstrat trendul ascendent, stimulate de impactul pandemiei COVID-19, dar și de necesitatea de a satisface noile așteptări ale consumatorilor.

Această schimbare de paradigmă a condus la îmbunătățirea eficienței companiilor și la rezultate mai bune pentru utilizatorii de servicii financiare. Dar aceeași schimbare de paradigmă generează, în același timp, provocări pentru autoritățile de reglementare, inclusiv în ceea ce privește securitatea, gestionarea datelor și competiția, arată experții ASF.

În acest sens, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu ne-a precizat că instituția pe care o conduce „se pregătește în vederea implementării legislației comunitare ce se prefigurează a fi adoptată prin Regulamentul privind piețele criptoactivelor (MiCA) și Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA)”.

Tabloul de bord privind inovația financiară, întocmit de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), indică mai multe tipuri de riscuri și vulnerabilități aferente accelerării procesului de digitalizare.

Activele crypto, care prin volatilitatea ridicată a prețurilor și funcționarea preponderent în afara cadrului actual de reglementare al Uniunii Europene, ridică probleme de protecție a investitorilor. Regulamentul privind piețele criptoactivelor (MiCA) urmează să abordeze aceste riscuri în perioada următoare.

Inteligența artificială, învățarea automatizată și volumele mari de date sprijină firmele de servicii financiare să devină mai eficiente și, astfel, generează o scădere a costurilor pentru investitori. Apar însă riscuri operaționale, precum și riscuri legate de capacitatea de înțelegere a recomandărilor și strategiilor bazate pe inteligența artificială.

Totodată, pandemia COVID-19 a accelerat adoptarea serviciilor cloud și a digitalizării, însă acestea vin la pachet cu riscuri de concentrare și cu nevoia unei adaptări operaționale digitale.

Un alt tip de activitate, care a luat amploare în ultimii ani, este finanțarea participativă sau crowdfunding care îmbunătățește accesul la finanțare pentru start-up-uri și alte afaceri mici, însă, în schimb, anonimatul relativ al investițiilor poate crește potențialul de fraudă.

Utilizarea platformelor digitale oferă diverse servicii și produse financiare și pot reduce barierele de investiții pentru publicul larg. În același timp însă, utilizarea pe scară largă a serviciilor automatizate, colectarea datelor cu caracter personal pentru a adapta ofertele și anonimatul platformelor pot prezenta riscuri pentru protecția investitorilor.

Pe de altă parte, folosirea tehnologiei în activitățile de reglementare și supraveghere (RegTech și SupTech) poate reduce anumite riscuri, cum ar fi cazul monitorizării practicilor de abuz de piață prin utilizarea unor Se de învățare automată.

În acest context, președintele ASF Nicu Marcu a subliniat faptul că „digitalizarea vine la pachet cu multiple avantaje, dar în același timp presupune apariția unor riscuri de atât consumatorii, cât și companiile trebuie să țină cont”.

CEC Bank finanțează proiecte care implică achizițiile verzi cu fonduri și garanții oferite de Grupul Băncii Europene de Investiții

0

CEC Bank acordă credite verzi pentru IMM-uri cu dobânzi reduse și garanții europene, în baza parteneriatului cu Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI).

CEC Bank acordă credite cu dobânzi reduse și garanții europene COSME pentru investiții în proiecte verzi: panouri solare, reabilitare termică a clădirilor, achiziții de echipamente din clase energetice superioare și chiar reînnoirea flotelor auto ale companiilor cu mașini electrice sau hibrid. De asemenea, pot obține finanțare pentru activitatea curentă companiile care activează în domenii „verzi” – gestiunea deșeurilor, economie circulară etc. 

Pactul Verde European și-a pus puternic amprenta asupra economiei, iar reducerea impactului asupra mediului și a costurilor cu energia sunt pe agenda publică și reprezintă preocupări majore pentru companii. Prin lansarea finanțărilor dedicate pentru investiții și proiecte verzi, CEC Bank se implică activ, oferind soluții pentru tranziția la o economie verde”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte, Director General CEC Bank.  

Printre proiectele verzi eligibile pentru credite verzi se numără reabilitarea energetică a spațiilor de producție sau sediilor prin modernizarea sistemelor de ventilație, de încălzire, prin anvelopare și izolarea termică, achiziția de mașini electrice și/sau hibrid, montarea de stații de încărcare pentru mașinile electrice, achiziția de echipamente de producție noi cu consum redus de energie, dar și achiziția și montarea de panouri fotovoltaice/solare.

Valoarea maximă a creditului de investiții sau a liniilor de credit este de 699.000 lei și se pot obține garanții europene gratuite prin Programul COSME pentru până la 50% din valoarea finanțării. Dobânda pentru creditele verzi este redusă cu 0,75 puncte procentuale, față de cea standard.  

Acordul dintre CEC Bank și BEI are o valoare de 50 milioane de euro, CEC Bank fiind prima bancă din România care a accesat finanțările dezvoltate de BEI ca răspuns la criza generata de COVID-19. 

Colaborarea dintre CEC Bank și  Grupul BEI a început în 2013, iar acesta este cel de-al treilea acord de finanțare semnat de cele două parți. Prin sursele atrase de la BEI până în prezent, precum și prin programele de garantare FEI, CEC Bank a oferit finanțări în valoare de peste 1,2 miliarde  lei, pentru peste 2.000 de companii.

Coface: Revenirea economică globală continuă în 2022, dar provocările se păstrează

0

La doi ani de la debutul pandemiei, economia globală continuă să se redreseze, dar se confruntă în continuare cu provocări semnificative. După pauza din trimestrul 3 din 2021, Omicron a evidențiat impredictibilitatea pandemiei și a exacerbat unul dintre principalii factori care afectează redresarea: întreruperile în lanțurile de aprovizionare. Celălalt risc major este creșterea inflației.

În acest mediu extrem de incert, Coface a făcut puține modificări în evaluările sale de risc în urma valurilor de îmbunătățiri din trimestrele precedente. În total, patru evaluări ale riscului de țară au fost îmbunătățite, inclusiv Danemarca, iar două țări au fost retrogradate. În ceea ce privește riscurile sectoriale, Coface a îmbunătățit douăsprezece evaluări, în special în industria hârtiei și a lemnului, unde prețurile rămân ridicate, și a efectuat cinci retrogradări, în principal în sectorul energetic din Europa.

Val după val: economia continuă să încetinească,
dar într-o măsură mai mică

Situația sanitară a impus încă o dată implementarea restricțiilor în multe țări. Cu toate acestea, deși unele țări europene au implementat măsuri de izolare parțială, acestea au fost în general mult mai puțin drastice decât înainte. Efectele economice directe au fost, prin urmare, mai puțin semnificative, chiar dacă consecințele rămân negative pentru sectoare precum transportul aerian, turismul, hotelurile și restaurantele.

Întreruperile în lanțurile de aprovizionare vor continua

După ce au afectat inițial industria auto, dificultățile în lanțurile de aprovizionare s-au extins în majoritatea sectoarelor, de la producție la construcții. În timp ce momentul revenirii la normalitate rămâne greu de anticipat, consensul privind o relaxare treptată din prima jumătate a anului 2022 pare excesiv de optimist, iar perturbările și lipsa materialelor vor continua. Acest lucru a determinat Coface să își reducă previziunile de creștere a PIB-ului pentru 2022 pentru mai multe țări europene, precum și pentru SUA și China.

În plus, deși redresarea continuă, numărul insolvențelor, care este încă foarte scăzut pentru moment în majoritatea țărilor, inclusiv în Statele Unite, Franța și Germania, ar trebui să crească treptat în 2022, așa cum este deja cazul în Regatul Unit.

Inflația, o preocupare cheie pentru toate economiile în 2022

Celălalt risc major, inflația, devine din ce în ce mai important, mai ales pe măsură ce prețurilor mărfurilor continuă să crească, alimentată de inerția pe termen scurt a ofertei și de tensiunile geopolitice. Această inflație este acum determinată și de prețurile bunurilor în multe economii, deoarece companiile transferă creșterile costurilor de producție asupra prețurilor de consum.

Marile companii profitabile beneficiază de aceste prețuri ridicate ale mărfurilor Se așteaptă ca regiunea Golfului să înregistreze o creștere economică puternică în 2022. Norvegia a înregistrat cel mai mare excedent comercial datorită exporturilor de petrol și gaze. În cele din urmă, multe țări africane, chiar și cele afectate de conflicte armate sau de revolte politice, au beneficiat de pe urma prețurilor ridicate la energie, minerale, lemn și produse agricole.

În Statele Unite, problemele legate de inflație și de ofertă au atenuat dinamica redresării. Deși se preconizează că evoluția PIB-ului va rămâne solidă în 2022 (+3,7%), acești factori vor continua să influențeze activitatea economică. În trimestrul 4 din 2021, rata anuală a inflației a atins 7,0%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. Ca răspuns la această creștere a prețurilor, Rezerva Federală a SUA a devenit mai agresivă și a sugerat o creștere iminentă a ratei, declanșând o înăsprire monetară în unele țări emergente.

În Europa, întreruperile lanțurilor de aprovizionare, combinate cu cererea puternică, au dus la creșterea prețurilor la producător și la energie. Germania a cunoscut cea mai mare inflație din ultimii 30 de ani. Situația este oarecum diversificată în restul zonei euro: inflația rămâne relativ moderată în Franța, în timp ce prețurile au crescut în Spania. În Regatul Unit, inflația a crescut la 5,4% și a determinat Banca Angliei să devină prima bancă centrală majoră care își ridică rata dobânzii în decembrie 2021, înainte de a face acest lucru pentru a doua oară la începutul lunii februarie.

Scenariul nostru principal rămâne unul al inflației aproape de vârf, care se va atenua pe măsură ce prețurile energiei și blocajele lanțurilor de aprovizionare se vor atenua în a doua jumătate a anului.

Inflația va exacerba presiunile sociale

Această creștere bruscă a riscurilor inflaționiste exacerbează presiunile sociale în țările emergente și în curs de dezvoltare, care fuseseră deja întărite de creșterea inegalității asociată cu pandemia. În Africa, prețurile ridicate la energie și alimente, care afectează foarte mult gospodăriile, au limitat consumul astfel încât insecuritatea alimentară și sărăcia au crescut. Sprijinul fiscal, deja foarte limitat pe continent din cauza nivelului datoriei publice, a fost retras, iar șomajul este ridicat în majoritatea țărilor. Africa de Sud, Algeria, Angola, Mozambic, Nigeria, RDC, Zimbabwe, Etiopia, Guineea și Tunisia sunt exemple de țări care se confruntă cu presiuni sociale tot mai mari ca urmare a crizei.

China merge împotriva curentului

Încetinirea economică a Chinei s-a adâncit în T4 2021, cu o rată anuală de creștere de 4,0%, cel mai lent ritm de la vârful pandemiei din 2020. Redresarea economică a Chinei a fost afectată de scăderea pieței imobiliare, de continuarea „zero-COVID”, care a afectat cheltuielile gospodăriilor, creșterea slabă a investițiilor și deficitul de energie. În 2021, PIB-ul Chinei a crescut cu 8,1%.

Afectate puternic de varianta Delta în T3 2021, economiile din Asia-Pacific și-au revenit la sfârșitul anului. Economiile din Pacific și-au revenit la sfârșitul anului, odată cu relaxarea restricțiilor. Cele mai multe dintre economiile regiunii au revenit la nivelurile lor de PIB de dinaintea crizei până la sfârșitul anului 2021, cu excepțiile notabile din Japonia și Thailanda. Cu toate acestea, redresarea continuă s-ar putea adăuga la presiunile inflaționiste, mai ales dacă condițiile de pe pieța muncii se vor înăspri.

Studiu COFACE: Insolvențele în România au crescut cu 10% în 2021 față de anul precedent

Cel mai recent studiu Coface România arată că în anul 2021 s-au deschis 6.113 proceduri noi de insolvență, în creștere cu 10% față de nivelul anului anterior, dar în continuare sub nivelul înregistrat înainte de impactul pandemiei Covid-19 pe plan local. Pierderile companiilor care au intrat în insolvență au înregistrat o creștere accelerată. Numărul de angajați raportat de firmele insolvente în perioada analizată este de aproape 30.000.

Numărul total de firme înființate în 2021 a fost de aproape 150.000, nivelul maxim al ultimului deceniu.

Evoluția firmelor insolvente

În 2021 s-a observat o creștere a numărului companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 mil. EUR (medii și mari). Astfel, numărul acestora s-a situat în 2021 la 322 companii, comparativ cu 301 în anul precedent. Această evoluție se reflectă și în creșterea pierderilor financiare de aproape 5,3 mld. RON față de 3 mld. RON în 2020, dar și la nivel social. Dacă în 2020 firmele intrate în insolvență raportau un număr de aproape 20.000 de angajați, acesta a crescut în 2021 la aproape 30.000.

Conform datelor publicate de CIP (Centrala Incidentelor de Plăți) furnizate de către Banca Națională a României, sumele refuzate la plată cu instrumente de debit pe parcursul anului 2021 au fost în valoare totală de 1,2 mld. RON, la jumătate față de nivelul din anul precedent și aproape de opt ori mai puțin comparativ cu nivelul maxim al refuzurilor de plată înregistrat în criza financiară precedentă (2009-2010). În condițiile în care numărul incidentelor de plată în aceeași perioadă analizată a scăzut proporțional cu suma acestora, valoarea medie a incidentelor de plată înregistrate pe parcursul anului 2021 a scăzut la 42K RON, cu aproape o treime mai puțin decât în anul anterior.

„Creșterea insolvențelor în rândul companiilor mari poate genera efecte negative multiplicatoare în economie, din cauza contagiunii ridicate dintre afaceri. Creditul comercial, deci finanțarea companiilor prin extinderea termenelor de plată, a continuat să crească într-un ritm superior creditului financiar asigurat de sistemul bancar. În acest context, economia are nevoie de măsuri imediate pentru limitarea efectului de contagiune, adică vulnerabilitatea companiilor mici să amenințe imunitatea celor medii și mari”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

Distribuția sectorială a insolvențelor

Cele mai multe insolvențe deschise în anul 2021 au fost înregistrate în sectorul construcțiilor (1.115), urmat de comerțul cu amănuntul (847) și comerțul cu ridicata (833). Astfel, ponderea primelor 3 sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvență pe rol a variat în ultimii 5 ani între 50% – 54%, iar pentru primele 5 sectoare între 65% – 70%.

Primele 5 sectoare care înregistrează cel mai ridicat număr al insolvențelor acoperă o pondere similară și din punctul de vedere al firmelor totale active. Din această perspectivă, cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, care a înregistrat o rată a insolvențelor de 54 de companii la 1.000 de firme active. Sectorul construcțiilor a înregistrat 34 de insolvențe la 1.000 de companii active în anul 2021, 90% dintre acestea fiind companii mici cu venituri sub 0,5 mil. euro care nu au rezistat șocurilor de creștere a costurilor cu materia primă și presiunile salariale din ce în ce mai mari. Sectorul HoReCa completează podiumul industriilor cu cele mai multe insolvențe la 1.000 de companii active, fiind activitatea cea mai puternic afectată de restricțiile împotriva pandemiei Covid-19.

„Anii 2020 și 2021 sunt o excepție de la evoluția clasică a unei crize: 2020 a fost definit de o recesiune puternică dar cu insolvențe în scădere (minimul istoric), iar revenirea din 2021 a fost o creștere economică fără precedent, peste așteptări și cu un mediu extrem de volatil. Contextul a afectat mediul de business, generând multe insolvențe, însă în continuare se păstrează o diferență față de crizele anterioare. Provocările companiilor au crescut pe fondul presiunii creșterii inflației (costuri cu materiile prime, energie, gaz, combustibil sau majorarea dobânzilor). Presiunile se vor manifesta în continuare pentru că 2021 a fost doar o prefață pentru normalizarea mediului din 2022, accentuată de inflația care va continua să crească, dar și de accentuarea riscurilor politice și geo-politice. Având în vedere contextul economic actual, cel mai probabil anul curent va marca o creștere a insolvențelor la un nivel superior celui înregistrat înainte de pandemia Covid-19”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România

Radiografia mediului de afaceri

Analizând evoluția pentru anul 2021, prin comparație cu anul precedent se observă o situație favorabilă pentru maturizarea mediului de afaceri. Practic, raportul dintre companiile care și-au întrerupt activitatea și cele nou înființate a scăzut la doar 1,14, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu și de aproape două ori sub media înregistrată în perioada 2010-2020.

Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în anul 2021 a fost aproape de 118.000, în creștere cu 26% față de anul precedent. În același timp, numărul companiilor SRL nou înmatriculate în anul 2021 a crescut cu 31%, ajungând la cca. 100.000. Mai mult decât atât, numărul total de firme înființate în 2021 se apropie de 150.000, nivelul maxim al ultimului deceniu.

Analiza contextului economic

După un 2020 marcat de o recesiune vizibilă la nivelul mai multor sectoare de activitate, anul trecut a cunoscut o revenire economică semnificativă. Relansarea economică a fost susținută și de un maxim record al remitențelor românilor din diaspora, care au trimis 3,4 mld. euro [1]pe parcursul anului 2021, cu aproape 10% peste întregul nivel al investițiilor străine directe de 3 mld. euro. În același timp, relaxarea timpurie precipitată a restricțiilor împotriva Covid-19 în primăvara anului 2021 a contribuit la creșterea consumului și susținerea activității economice. Astfel, economia a înregistrat o creștere reală de cca. 7%. [2]

Pe de altă parte, inflația lunară înregistrată la finalul anului 2021 a fost aproape de 8,5%, în condițiile în care inflația medie pentru întreg anul se apropie de 6%. Presiunile inflaționiste au fost susținute și de creșterea prețurilor la gaze, energie și combustibil, generând efecte secundare.

Studiu realizat în ianuarie 2022


[1] Conform date ianuarie 2022

[2]  Idem.

2022 – E-factura, SAF-T, E-transport – priorități cu impact direct în colectarea TVA

0

Autor: Georgiana Iancu (foto), Partener,
Coordonatorul Departamentului de impozite indirecte, EY România

2022 are toate șansele să fie unul „istoric” pentru taxele indirecte, cu precădere în sfera taxei pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, anul acesta pare să fie unul în care Guvernele și autoritățile fiscale își propun să recupereze timpul pierdut și să implementeze cele mai bune practici privind îmbunătățirea nivelului de colectare a TVA. Cel mai recent exemplu: Comisia Europeană a lansat un proces de consultare publică, ce este așteptat să se concretizeze cu un proiect de propunere legislativă în legătură cu inițiativa sa „TVA în era digitală”. Acesta ar urma, pe de o parte să crească transparența în raportarea digitală – prin facturarea electronică, dar și să extindă înregistrarea unică în scop de TVA. Până la urmă, importanța impozitelor indirecte pentru guverne continuă să crească, ritmul digitalizării prinde viteză, deficitele accelerează, la fel trebuie să se întâmple și cu colectarea. La ce să fie atente companiile în 2022 în privința TVA?

Comisia Europeană a anunțat, recent, lansarea unei consultări asupra modului în care ar trebui să fie actualizat sistemul de TVA, astfel încât să fie adaptat la economia digitală și la noile modele de afaceri, dar și să reducă poverile administrative și costurile pentru întreprinderi.

„Consultarea solicită părerile părților interesate cu privire la adaptarea actualelor norme de TVA la era digitală și la modul în care tehnologia digitală poate fi utilizată, atât pentru a ajuta statele membre să lupte împotriva fraudei în materie de TVA, cât și pentru a aduce beneficii întreprinderilor. Se solicită opinii cu privire la: obligațiile de raportare TVA și facturarea electronică, tratamentul TVA al economiei platformei (platformele digitale) și utilizarea unei singure înregistrări TVA în UE”. Practic, prin consultarea ce va rămâne deschisă până pe 15 aprilie 2022, Comisia solicită nu doar contribuția părților interesate, ci și comentarii privind modul în care tehnologia digitală poate ajuta statele să lupte împotriva fraudei în materie de TVA și să faciliteze conformitatea afacerilor.

Nu este exclus ca dezbaterea recent lansată în preambulul pachetului legislativ așteptat pentru acest an să fie o posibilă tentativă de unificare/centralizare a facturării electronice. 

Direcția principală – factura electronică. Introducerea facturării electronice a ajutat statele să „plombeze” scurgerile de TVA, așa numitul deficit de colectare a TVA, adică venituri din TVA ce nu mai ajung la buget, care, în 2019, s-a ridicat la 134 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Cel puțin 13 țări ale Uniunii Europene au un sistem de facturare electronică sau intenționează să implementeze unul. Iar facturarea electronică continuă să fie soluția la care apelează autoritățile fiscale care doresc să maximizeze colectarea TVA-ului. De aceea, în 2022, trendul va continua, fie că va fi vorba despre facturarea electronică obligatorie, fie de programe-pilot pe bază de voluntariat, înainte de aplicarea obligatorie mai largă.

Slovacia este în proces de implementare a unui sistem național central de facturare electronică aplicabil pentru relația Business to Government care se dorește a fi extins pe relațiile Business to Business (B2B) și de la Business to Consumer (B2C), începând cu ianuarie 2023. Polonia, tocmai și-a lansat noul Sistem național de facturi electronice (KSeF). Din 2022, utilizarea KSeF este voluntară și toți contribuabilii vor putea emite facturi structurate. Se anticipează că utilizarea KSeF și facturarea electronică va deveni obligatorie de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, noul guvern de coaliție german va publica mai multe detalii despre o nouă platformă obligatorie de facturare electronică și se așteaptă, de asemenea, mai multe detalii, legislație și specificații tehnice din Franța și Spania. Desigur, toate aceste noi mandate de facturare electronică ar fi condiționate, în prezent, de obținerea de către țări a unei derogări de la Comisia Europeană, dar este posibil ca modificările așteptate de la Bruxelles să conțină prevederi exprese, care să elimine, în anumite condiții, această obligație.

Unde este România? Ultimele statistici, cele pentru anul 2019, ne arată nu doar că România rămâne pe locul 1 la nivelul clasamentului UE din perspectiva necolectării TVA, cu un procent de 35%, ci și că țara noastră este în top trei state la nivelul cărora decalajul a crescut. Acest lucru pune o presiune foarte mare pe buget, în primul rând, dar și pe administrația fiscală, care are sarcina să îmbunătățească nivelul de colectare. 

De aici și cele trei inițiative foarte importante de pe agenda administrației fiscale – SAF-T, Ro E-Factura și Ro E-transport. 

Căi de creștere a colectării. SAF-T sau Declarația 406, cum a fost numită raportarea, integrează sub forma unui fișier electronic, toate datele contabile extrase automat din sistemele IT ale contribuabililor, precum şi mapările privind tratamentul fiscal aplicat, ce sunt exportate și transmise către autoritățile fiscale. 

SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800. Cum se înțelege, puține sunt ariile neacoperite încă de Declarație. Dar tocmai prin gradul mare de detaliu se creează premisele unor controale fiscale de la distanță și, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declarații din zona TVA. 

Declarația 406 permite, astfel, ANAF atât corelarea TVA-ului din SAF-T cu cel din decontul de TVA sau a impozitului cu reținere la sursă, cât și identificarea acelor tranzacții cu risc fiscal ridicat și crearea unui profil al operatorilor economici cu nivel ridicat de risc, pentru care se impune accelerarea unei acțiuni de control fiscal.

Toate acestea solicită administrației fiscale un ritm rapid și susținut de reacție, iar contribuabilii trebuie să îl anticipeze și să vină în întâmpinarea solicitărilor autorității, asigurând coerență în informațiile raportate. Pentru că, da, o companie poate beneficia de o inspecție fiscală de la distanță, cu timpi reduși și interacțiune limitată, dar doar atunci când oferă informații coerente – spre exemplu, dacă se poate testa că soldurile de clienți se pot reconcilia în funcție de facturile emise și sumele încasate sau că totalul intrărilor de stocuri conform facturilor de achiziție se reconciliază cu totalul recepțiilor din declarația SAF-T pentru Stocuri. De unde și importanța foarte mare a punerii în acord atât a informațiilor raportate prin diverse secțiuni din SAF-T, cât și cu informațiile declarate în alte tipuri de raportări – TVA, impozit cu reținere la sursă, situații financiare etc.

De cealaltă parte, anunțată  de mai bine de doi ani în spațiul public, factura electronică obligatorie se concretizează mai devreme decât ne-am fi așteptat. 

Mai ales în condițiile în care există o suprapunere între informațiile din factura electronică și SAF-T, principala diferența venind din termenele diferite de raportare. Pentru că, dacă Declarația 406 se raportează cu decalaj de o lună sau un trimestru față de data facturii, factura electronică este accesibilă ANAF în timp real. Astfel, de la 1 iulie 2022, furnizorii de produse cu nivel de risc ridicat, adică din categoria legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale (ape și nisip, pietriș) și îmbrăcăminte-încălțăminte, vor trebui să aplice facturarea electronică obligatorie. 

Cum, de la 1 ianuarie 2022, Declarația 406 a devenit obligatorie pentru marii contribuabili, nu putem decât să sperăm că lecțiile ce vor fi desprinse în perioada următoare să ajute la reașezarea unui calendar mai realist privind implementarea facturii electronice. Pentru că, dincolo de resurse, tehnologie, de cum sunt înțelese noile reguli și standarde, companiile au nevoie și de un anumit interval de timp de pregătire, testare și conformare. Și avem câteva exemple la îndemână în regiunea noastră la care ne putem uita. Astfel, în Polonia, E-factura nu este obligatorie din start, ci este opțională anul acesta, urmând să devină obligatorie din 2023. Franța este în proces de autorizare a facturării electronice și tocmai a primit derogarea pentru implementarea obligatorie, începând cu 1 ianuarie 2024. La fel, și în Belgia, și în Spania – factura electronică a fost opțională inițial, pentru ca abia apoi să devină obligatorie. 

Ori, nu trebuie ignorat că, pentru a asigura o continuitate a business-ului și a fluxurilor de numerar, companiile ar trebui să adopte soluții care să le permită citirea facturilor în formatul structurat prevăzut. Și aceasta în condițiile în care firmele deja trec prin transformări digitale pentru a se putea conforma raportării SAF-T. Am recomanda realizarea unei analize, care să privească la decizia de introducere a facturii electronice prin prisma proporționalității ei. Pentru că, indiferent cât de facilă ar fi la finalul zilei tehnologia de comunicare către ANAF a facturilor electronice, o astfel de măsură implică o redesenare a fluxurilor și proceselor de postare a facturilor emise și primite, precum și de comunicare a acestora între furnizori și clienți. Redesenare care este greu, dacă nu chiar imposibil de soluționat într-un timp atât de scurt.

Pe de altă parte, este evident că obligația generalizată de facturare electronică vine cu avantaje clare în ceea ce privește combaterea fraudei și a evaziunii fiscale: facilitează conformarea voluntară și oferă posibilitatea administrației fiscale să verifice în timp real suprapunerile dintre TVA declarată și colectată și facturile emise și primite. Ea are avantaje și pentru companii, mai cu seamă pentru cele care încă depind de facturarea tradițională (pe suport hârtie):  aici ne putem gândi chiar la reducerea termenelor de plată pentru furnizor, reducerea costurilor de imprimare și a taxelor poștale, reducerea costurilor și a întârzierilor legate de procesarea facturilor în contabilitate, dar și costuri de stocare mai mici.

Și încă un detaliu: implementarea unei astfel de măsuri trebuie să asigure coerența cu regulile consacrate de facturare din Directiva de TVA, care acordă aceeași recunoaștere facturilor pe hârtie, ca și celor electronice, și care prevede că utilizarea facturii electronice se poate face doar cu acceptul ei de către destinatar. Cu alte cuvinte,  obligativitatea E-factura este permisă ca o derogare de la regulile de facturare și doar atunci când se justifică prin lupta cu evaziune fiscală și simplificare în colectarea impozitelor. Introducerea obligatorie a facturării electronice, fără o aprobare a Consiliului UE reprezintă o încălcare a Directivei de TVA și poate declanșa procedura de infringement (o procedura administrativă de constatare a neîndeplinirii unor obligații, ce ar putea însemna acționarea României în instanță). De altfel, potrivit unor declarații oficiale recente în spațiul public, România a solicitat deja această derogare, ceea ce ar putea crea premisele utilizării facturii electronice generalizate în curând. 

Pe lângă aceste obligații de raportare, companiile vor mai trebui să facă față și unei a treia – Ro E-transport. Practic, Ro E-transport vine să acopere o zonă de raportare opțională în Declarația 406 – punct de plecare, punct de destinație, care, în felul acesta devine și ea obligatorie. Sistemul RO e-transport va monitoriza transporturile de bunuri pe teritoriul național. Este o nouă raportare menită să contribuie la reducerea evaziunii fiscale, pentru care nu este disponibilă, încă, procedura de aplicare. Aceasta urmează să fie dezvoltată pentru a prelua, așa cum au arătat reprezentanții ANAF, cât mai multe informații în mod automat sau semi-automat din toate raportările pe care ANAF le are la dispoziție sau prin interacțiunea cu alte instituții publice deținătoare de informații în completarea acestor baze de date.

În concluzie, avem de-a face cu o efervescență fără precedent în transformarea administrării și administrației fiscale, astfel că, agilitatea cu care contribuabilii vor adresa conformarea la noile raportări SAF-T, E-factura, E-transport, va modela semnificativ  succesul cu care contribuabilii vor gestiona inspecțiile fiscale din anii care urmează, dar și eficiența și costurile asociate raportărilor fiscale. 

MedLife a încheiat 2021 cu o cifră de afaceri pro-forma consolidată de 332 milioane de euro, respectiv o creștere de 51.6% față de 2020

0

Grupul MedLife, liderul pieței de servicii medicale din România anunță rezultatele financiare aferente anului trecut. Compania a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri consolidată pro-formă de 1.632 milioane lei (332 milioane euro) cu 51.6% mai mare față de anul 2020 și un profit net aproape dublu, în valoare de 123 milioane RON, în creștere cu 93%. Veniturile operaționale s-au ridicat la 1.647 milioane RON, în crestere cu 51.6% față de 2020, în timp ce cheltuielile operaționale au atins 1.460 milioane RON, în creștere cu 49.4%.

Grupul MedLife a continuat în 2021 strategia dinamică de extindere prin achiziții, iar investițiile au fost direcționate către susținerea unor obiective strategice care au vizat partea de cercetare, consolidarea zonei de radioterapie și oncologie, amplificarea procesului de digitalizare şi de extindere teritorială, bugetul investit la nivelul anului trecut depășind valoarea de 30 milioane de euro. Potrivit reprezentanților companiei, toate liniile de business au urmat în 2021 un trend ascendent, cu performanțe notabile pentru divizia de laboratoare, clinici, spitale, dar și pentru stomatologie și farmacii. În ansamblu, anul trecut, activitatea MedLife a avut un impact puternic în întregul sistem medical din România fiind oferite la nivel național nu mai puțin de 14 milioane de servicii în regim de analize, investigații, diagnostic, tratamente și operații chirurgicale. 

Din perspectiva celui de-al doilea an al pandemiei, MedLife s-a concentrat pe intervenție rapidă în cazul pacienților cronici și acuți în contextul limitării activității din spitalele de stat. O activitatea intensă a fost înregistrată pe segmentul de clinici în partea de monitorizare a patologiei cronice și a pacienților care au trecut prin Covid. În acest context, a fost evidentă și dinamică activitatea diviziei corporate, aceasta fiind axată pe sprijinul oferit companiilor mari, IMM-urilor și start-up-urilor pentru siguranța și sănătatea angajaților pe perioada pandemiei. În paralel, zona de cercetare a jucat un rol important în ultimul an, agregând resurse proprii și investiții suplimentare de peste 1 milion de euro.

2021 a marcat și consolidarea pe segmentul de servicii oncologice după ce de curând Grupul a primit undă verde din partea Consiliului Concurenței pentru achiziția a 50% din acțiunile Neolife România, cea mai mare tranzacție derulată de MedLife anul trecut. Adițional parteneriatului cu NeoLife, MedLife a mai anunțat anul trecut alte alte 7 tranzacții: Veridia (martie 2021), Medica Sibiu (mai 2021), CED Pharma (iulie 2021), Pharmachem Distribuţie (august 2021), Grupul Stomestet (noiembrie 2021), Oradent (decembrie 2021), CM Irina Galați.  

Am ajuns la un grad de maturitate care confirmă că MedLife este un model de business sustenabil și replicabil, performanță recunoscută și prin includerea recentă a companie în indicii FTSE Russell. Ne bucurăm mult pentru faptul că am finalizat parteneriatul cu NeoLife România, fiind cea de-a 36 tranzacție încheiată cu succes la nivel de grup. În prezent, avem discuții în stadii avansate pentru 3 tranzacții de dimensiuni medii și mari și alte 5 mici și sperăm să le finalizăm până la finalul anului. De altfel, bugetul de investiții planificat pentru perioada următoare este de 100-120 milioane de euro, iar aproximativ 50-70 milioane de euro intenționăm să-i alocăm pentru tranzacţii în România şi în ţările din regiune.”, a declarat Mihai Marcu, Presedinte și CEO MedLife.

Programul de dezvoltare și extindere planificat pentru 2022 urmează traseul Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, deschideri de noi clinici în Muntenia și Translivania, dar și în alte regiuni ale țării, cu obiectivul de a consolida în următorii 2 ani acoperirea națională. În acest moment, MedLife deține cea mai extinsă rețea din România, cu prezență în peste 25 de orașe mari și medii din țară, fiind singurul operator privat cu o asemenea acoperire la nivel național. În 2022 va fi impulsionată și dezvoltarea rețelei Sfânta Maria, al doilea brand parte din grup cu focus pe pacienții care își doresc să acceseze în mod special servicii în regim CAS. Anul acesta brandul Sfânta Maria își va extinde prezența în mai multe orașe mici și mijlocii atât prin achiziții cât și organic. 

Obiectivele anului 2022 se leagă și de MedLife Park, cel mai mare hub medical din țară care a intrat într-un ritm susținut de dezvoltare. Astfel, pentru anul acesta este planificată finalizarea primei etape care implică inaugurarea unei noi clinici de mari dimensiuni, amenajarea unor spații green avangardiste, dar și extinderea laboratorului de biologie moleculară și anatomie patologică. Compania vizează o unitate mult mai mare care să acomodeze și divizia de cercetare care își va extinde anul acesta activitate în zona de oncologie. Etapa a doua de dezvoltare a acestui hub medical este planificată pentru 2023 când MedLife intenționază să pună în funcțiune noi săli de operație și să extindă capacitatea de spitalizare a celui mai mare spital din cadrul grupului, cu alte 150 de paturi. Potrivit reprezentaților companiei, proiectul pilot MedLife Park ar urma să fie să fie replicat pe termen mediu și lung în mai multe orașe mari din țară cum ar fi Brașov, Sibiu, Cluj sau Arad. 

Adițional proiectelor de dezvoltare prin achiziții și în regim organic, MedLife va continua să pună accent pe digitalizare și tehnologizarea serviciilor, fiind o direcție strategică pentru dezvoltarea grupului în perioadă următoare. „Pe măsură ce avansează tehnologia, implicaţiile asupra medicinei sunt tot mai evidente: consumul digital reconfigurează abordări tradiţionale ale consumatorului, apare un nou tip de pacient care dorește să fie informat și care vrea să aibă acces la aplicații și device-uri care îi eficientizează expriența din punct de vedere timp și costuri, iar ca urmare a acestor schimbări piața serviciilor medicale se transformă la rândul ei. Pandemia a acționat ca un catalizator pentru a reimagina viitorul sănătății atât la nivel colectiv, cât și personal și ca atare am făcut un salt mult mai rapid. Dacă în primul an de Covid am găsit soluții rapide pentru a oferi pacienților noștri consultații online sau am pus în funcțiune roboți pentru self check in și self pay, în 2021 ne-am concentrat pe digitalizarea experienței pacientului în raport cu interacțiunea pe care o avem. La nivel de B2C am investit în noi instrumente care te ajută să ai acces în orice moment și de oriunde ai fi la tot istoricul medical și chiar posibilitatea de a le vedea în dinamică sau de a cumpăra produse din secțiunea de shop – toate disponibile într-o singură aplicație. Pe partea de B2B am investit în noi produse digitale care ne ajută în această interacțiune cu angajatorul, dar și cu angajatul. În plus, am digitalizat foarte multe fluxuri și programe la nivel intern. 

Evoluția tehnologiei ne împinge să ne depășim limitele și să susținem acțiuni din ce în ce mai complexe atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere tehnologic. Medicina de mâine este despre roboți, realitate vituală, realitate augmentătă, hologramă, procesarea datelor și monitorizare la distanță – prin investițiile pe care le facem ținem pasul cu tehnologia și, totodată, aducem medicina din viitor mai aproape de pacient”, a mai declarat Mihai Marcu.

Deloitte, desemnat de Brand Finance cel mai valoros și mai puternic brand din lume în rândul serviciilor comerciale pentru al patrulea an consecutiv

0


Deloitte a fost desemnat cel mai valoros și mai puternic brand din lume în domeniul serviciilor comerciale pentru al patrulea an consecutiv, potrivit celei mai recente ediții a raportului Brand Finance Global 500, și se află în top zece cele mai puternice branduri din toate domeniile la nivel global (locul 9). Brand Finance, firma independentă de consultanță în evaluare și strategie de brand recunoscută la nivel global, calculează valoarea totală și forța brandului cu ajutorul unor analize privind investițiile de marketing, percepția brandului în rândul clienților, angajaților și al altor părți interesate (stakeholder equity) și de performanța de piață a businessului.

Deloitte se află pe primul loc în topul celor mai valoroase branduri de servicii comerciale și, implicit, în topul brandurilor de servicii profesionale, cu o valoare a brandului de aproximativ 29,8 miliarde de dolari americani.  În ceea ce privește forța brandului, Brand Finance a calculat un scor BSI (Brand Strength Index) de 90,2 din 100 și a atribuit Deloitte ratingul maxim, AAA+. 

„Este un privilegiu pentru noi să facem parte din cea mai veche și cea mai mare firmă de servicii profesionale din lume și să contribuim la performanța globală a brandului Deloitte prin relațiile de durată și bazate pe încredere pe care le construim cu clienții noștri, prin experiențele pe care le oferim colegilor noștri și prin aportul pe care îl avem în societate. Anul acesta aniversăm, împreună cu cei peste 2.600 de profesioniști activi în toate entitățile Deloitte din România, trei decenii de impact semnificativ în activitatea a mii de companii și în carierele a mii de specialiști, participând distinctiv la consolidarea infrastructurii de expertiză, conectare și încredere pe care se bazează lumea afacerilor”, a declarat Alexandru Reff(foto), Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Potrivit rezultatelor financiare raportate de Deloitte la nivel global pentru cel mai recent an financiar, care s-a încheiat la 31 mai 2021, veniturile globale agregate au crescut pentru al 12-lea an consecutiv, ajungând la un nivel record de 50,2 miliarde de dolari americani. Toate liniile de servicii ale firmei – Audit și servicii conexe, Consultanță, Consultanță financiară, Consultanță în managementul riscului, Servicii fiscale și juridice – au raportat creșteri în perioada menționată.