Stocurile
globale de petrol se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii zeci
de ani, semn că piața se supraîncălzește pe măsură ce economia globală
își
revine rapid după pandemie și marii producători de petrol refuză să
majoreze producția mai rapid.
Depășirea
pragului de 100 de dolari pe baril de către cotația Brent este aproape o
certitudine, iar în prezent tot mai multe opinii sugerează
depășirea pragului de 125 de dolari pe baril,
în
anumite condiții, arată într-o analiză Radu Puiu, Financial Analyst, în
cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Prețurile
petrolului s-au aflat într-un ”carusel” în acest început de an, dar, în
pofida unor variații în ambele sensuri, tendința principală a fost una
de
creștere.
Din decembrie până în ianuarie, cotația Brent a petrolului a crescut cu aproximativ 11 dolari pe baril.
Iar
de la începutul lunii februarie până în prezent prețul petrolului Brent
a avansat tot cu circa 11 dolari pe baril, creșterea fiind susținută de
preocupările
legate de aprovizionare, inflația în creștere și tensiunile
geopolitice.
Dacă
ne referim la tensiunile din Ucraina, informațiile recente arată că
deși Moscova a anunțat retragerea parțială a trupelor de la granița cu
Ucraina, secretarul
general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Alianța nu a
observat niciun fel de detensionare și că Rusia își continuă
consolidarea trupelor în această regiune.
În
timp ce Moscova a respins ipoteza unei invazii iminente, liderii NATO
și președintele american Joe Biden insistă că riscul de război rămâne
ridicat. Riscul
unei invazii la scară largă s-a redus puțin, dar situația este departe
de a putea spune că s-a liniștit.
Totuși,
nu doar factorii geopoliticii sunt cei care influențează prețul, ci și
aspectele care țin de factorii de piață în sine susțin scenariul unui
petrol
scump.
Prețul
din prezent al materiei prime este mult mai ridicat decât cel pentru
contracte futures cu livrare în viitor, ceea ce sugerează că nivelul
cererii din prezent
nu este satisfăcut. Acest lucru sugerează că cererea se redresează și
ne confruntăm cu deficite de ofertă.
Stocurile
globale de petrol se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii zeci
de ani, semn că piața se supraîncălzește pe măsură ce economia globală
își
revine rapid după pandemie și marii producători de petrol refuză să
majoreze producția mai rapid.
Stocurile
comerciale deținute de către țările membre ale Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au totalizat 2,68 miliarde de
barili la
sfârșitul lunii decembrie 2021, în scădere de la 3,21 miliarde în iulie
2020.
De
când au atins vârful, după primul val de infecții din 2020, stocurile
au scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimii zeci de ani și au încheiat
anul trecut la
cel mai redus nivel sezonier din 2013.
Nu
există niciun precedent pentru o depreciere atât de rapidă a stocurilor
în ultimele decenii, iar Energy Information Administration din Statele
Unite (EIA)
estimează că acestea au continuat să se micșoreze și în ianuarie și
februarie. Acesta reprezintă un semn al cererii în exces și al ofertei
insuficiente, fapt ce pune presiune continuă de creștere asupra
prețurilor.
Din
punct de vedere al cererii, creșterea economică globală a fost mai
rapidă decât se aștepta, în ciuda valurilor repetate de infecții și a
restricțiilor persistente
asupra activității de afaceri și a aviației internaționale de pasageri.
Cheltuielile
companiilor rămân concentrate pe articolele de manufactură, care
consumă mult mai mult petrol pentru producție și transport, decât
serviciile, unde
riscurile de infecție sunt mai mari.
Agenția
Internațională pentru Energie (IEA) a declarat că nivelul consumului de
petrol ar putea crește mai mult decât s-a așteptat anterior și ar putea
atinge
niveluri record în acest an pe măsură ce restricțiile pentru combaterea
pandemiei sunt ridicate mai rapid decât se anticipa, creșterea
economică globală accelerează și cererea de călătorii se consolidează.
În
cadrul raportului său lunar privind perspectivele petrolului,
instituția a estimat că cererea globală de petrol va crește cu 3,2
milioane barili/zi în acest
an – cu 800.000 barili/zi mai mult față de o previziune anterioară – și
va ajunge la 100,6 milioane barili/zi, revenind la maximele
prepandemice.
În
ceea ce privește oferta, Arabia Saudită și alte țări din grupul extins
OPEC+ au refuzat să crească producția mai rapid, în ciuda presiunilor
exercitate
de guvernele țărilor consumatoare.
Respingând
apelurile de a impulsiona producția, organizația a invocat în mod
repetat riscul de scădere a prețurilor ca urmare a încetinirii creșterii
consumului
cauzate de un nou val de infecții. Totuși, în ciuda apariției a noi
valuri de infecție, încetinirea consumului nu a fost atât de accentuată
pe cât se preconiza, lăsând piața slab aprovizionată, fapt ce a
impulsionat prețurile.
Membrii
OPEC+ nu au reușit să atingă obiectivele de producție cu 700.000 de
barili pe zi în ianuarie, liderii grupului, Arabia Saudită și Rusia,
situându-se de
asemenea sub cotele stabilite potrivit datelor S&P Global Platts.
Acest fapt vine în pofida angajamentului de a majora treptat producția.
În
afara Orientului Mijlociu, mulți membri ai OPEC+ din Africa, America
Latină și Eurasia întâmpină dificultăți în majorarea producției din
cauza problemelor
pe care le au cu unitățile de producție.
Pe
lângă problemele cu care se confruntă alți membri, Iranul și Venezuela
se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite ale Americii, excluzând
din ecuație capacitatea
de a crește producția și exporturile.
La
fel ca țările OPEC+, producătorii de șist din SUA au rezistat
solicitărilor de a crește producția, folosind veniturile din prețuri mai
mari pentru a acorda
dividende mai mari și pentru a realiza răscumpărări de acțiuni.
Acestea
nu sunt singurele semne ale unei potențiale continuări a secvenței de
creștere pentru prețul petrolului. Fluxurile de numerar continuă să
pătrundă în
investiții în acțiuni legate de petrol, iar companiile petroliere
internaționale obțin profituri masive.
Pe
măsură ce inflația din SUA atinge cel mai ridicat nivel din ultimele
decenii, analiștii sugerează că acțiunile de energie pot reprezenta
investiții inteligente.
Pe
măsură ce consumul crește, capacitatea neutilizată de producție scade,
dar există și alți indicatori cheie precum investițiile în companii din
sectorul energetic
din partea administratorilor de fonduri.
Companiile
mari din acest sector precum BP, Shell sau Total au înregistrat cele
mai bune rezultate financiare din ultima perioadă în acest context
favorabil.
Această
ipoteză este susținută și de performanța companiilor de energie din
cadrul indicelui bursier S&P 500, care marchează o creștere de peste
50% față de aceeași
perioadă a anului trecut.
Inflația
împreună cu problemele lanțului global de aprovizionare nu doar că
impulsionează prețurile la pompă ale carburanților, ci cresc și
costurile pentru extracția
de petrol, în special în zona de șist din SUA. Companiile de servicii
petroliere au spus că vor transfera costurile ridicate către
producători.
Estimările
marilor bănci confirmă potențialul de extindere a creșterilor, J.P.
Morgan a prognozat luna aceasta că este posibil ca petrolul să
depășească pragul
de 125 de dolari per baril pe fondul lipsei de capacitate suplimentară
de producție.
Acești
factori alături de redresarea globală continuă după prăbușirea
economică cauzată de pandemie arată că există foarte puține măsuri ce
pot fi luate pentru
întreruperea creșterii continue a prețurilor.
Un
posibil aspect care ar putea inversa creșterea prețurilor ar fi o
scădere a cererii pe fondul prețului foarte ridicat al materiei prime,
motiv pentru care
o parte dintre consumatori fie se orientează către alte surse
energetice fie reduc nivelul consumului.
Scăderea
continuă a stocurilor de petrol este în mod clar nesustenabilă și va
trebui oprită în viitorul apropiat prin creșteri mai rapide ale
producției, temperarea
ritmului de creștere a consumului sau ambele.
Creșterile
mai rapide ale producției ar putea veni de la producătorii de petrol de
șist din SUA, membrii OPEC+ din Orientul Mijlociu sau prin relaxarea
sancțiunilor
americane împotriva Iranului și Venezuelei.
Creșterea
mai lentă a consumului ar putea proveni din efectele creșterii prețului
petrolului care limitează cererea, o încetinire bruscă a ciclului de
afaceri,
impactul majorării ratelor de dobândă din SUA sau o încetinire a
economiei în China.
Niciunul
dintre aceste scenarii nu ar fi optim pentru decidenții politici și
liderii industriei petroliere, dar cel puțin o parte dintre acestea ar
trebui să
se materializeze pentru a stabiliza și reconstrui nivelurile
stocurilor.
O
soluție rapidă pentru reechilibrarea pieței ar putea veni din partea
Iranului, unde conform oficialilor iranieni și americani, discuțiile de
la Viena pentru
relansarea acordului nuclear iranian se apropie de final, ridicând
speranța că înțelegerea ar putea fi restabilită în curând. În acest
context, piața petrolului ar putea beneficia de o suplimentare a ofertei
de peste 1,5 milioane de barili pe zi.