Punerea în siguranță a Pasajului Unirii, demarată în regim de urgență

Florin Antonescu
-
0
Punerea în siguranță a Pasajului Unirii, demarată în regim de urgență

Primăria Sectorului 4 își asumă începerea expertizei și a lucrărilor pentru consolidarea și, practic, refacerea pasajului și a planșeului din Piața Unirii. Primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a evidențiat cele două mari componente ale zonei din centrul Capitalei, care impun intervenție: planșeul și pasajul rutier. Lucrările vor fi realizate prin valorificarea rezultatelor expertizei tehnice, precum și a competenței de nivel academic ale experților coordonați de conf. univ. dr. ing. Adrian Burlacu, decanul Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri a Universității Tehnice de Construcții din București. La rândul său, prefectul municipiului București, Toni Greblă, a dat asigurări asupra sprijinului total acordat ununui demers de o asemenea amploare.

Primarul Daniel Băluță a subliniat: „Este cea mai amplă lucrare de acest fel implementată în ultimii 50 de ani în București, pe care o demarăm în regim de urgență. Trebuie luate măsuri de punere în siguranță a plafonului acestui pasaj, pentru a evita căderea bucăților de tencuială peste mașini. În plus, pe lângă activitățile specifice de consolidare, vom separa fluxul de circulație pentru motocicliști de cel rutier și vom monta și un sistem de ventilație al pasajului, astfel încât aerul închis de aici să nu mai afecteze sănătatea oamenilor. Aceste lucrări le vom începe în jurul datei de 20 iunie și le vom încheia până când va începe noul an școlar. În această perioadă, circulația rutieră va fi restricționată total, iar pentru acest disconfort, prezint oamenilor, încă de pe acum, scuzele noastre.”

Cât privește intervenția asupra planșeului din toată zona Unirii, a accentuat primarul sectorului 4, aceasta „este extrem de complexă, iar experții ne vor spune cum trebuie să facem, astfel încât să putem evita tragediile și a fi eficienți în demersul nostru. Specialiștii au început deja studiile necesare înainte de a ne apuca efectiv de treabă, iar estimarea este că expertiza va dura în jur de 12-18 luni. Acum este clar, lucrurile nu mai pot fi amânate, pentru că situația nu arată deloc bine”.

Foto: PS4

Stil de viață activ și social la birou

Florin Antonescu
-
0
Stil de viață activ și social la birou

Divizia Țiriac Imobiliare, companie cu capital integral românesc, lansează un proiect dedicat locatarilor clădirii Țiriac Tower, inaugurate cu câteva zile în urmă, proiect al cărui obiectiv este „să încurajeze un stil de viață activ și social la birou” prin „organizarea unei serii constante de activități interactive, sociale, culturale și educaționale derulate în beneficiul angajaților companiilor locatare”.

Dana Petrea, director de marketing și comunicare al Grupului Țiriac: „După o lungă perioadă pandemică în care viața socială și colaborarea membrilor oricărei echipe a avut de suferit, viața personală și cea de birou s-au întrepătruns în modalități adesea nesănătoase, am considerat oportun să arătăm reversul posibilităților de care dispunem. Atât studiile, cât și semnalele trase de companiile partenere ne-au indicat necesitatea unor activități menite să resudeze colaborarea la nivel de echipă, să departajeze sănătos programul de muncă de timpul liber, să probeze oportunitățile vieții sociale. Iar Țiriac Tower reprezintă mediul ideal pentru acest proiect, integrând comunitatea în continuă creștere curentă a opt companii cu valori și interes activ către beneficiile angajaților acestora. Prin programul «Don’t work from home, Experience at the office» extindem serviciile direct puse la dispoziția clienților noștri într-o manieră sustenabilă și pro-socială.”

În prezent în clădirea Țiriac Tower își desfășoară activitatea peste 800 de angajați ai industriilor IT, farmaceutice, asigurări, imobiliare și servicii.

Țiriac Tower este amplasat în zona Piața Victoriei, la 200 de metri de sediul guvernului și se definește prin aceea că are „o suprafață totală construită de 30.969 mp, dintre care 16.364 mp de birouri moderne de clasa A închiriabile, dispuși pe 12 etaje și parter. Adițional spațiilor de lucru și comerciale, noua clădire oferă o zonă subterană cu 5 niveluri, 259 de locuri de parcare, multiple standuri pentru biciclete, dușuri și vestiare, stații de alimentare pentru mașinile electrice, precum și aproximativ 700 metri pătrați de terase verzi”.

Liderii corporațiilor preferă să combată inflația prin creșterea prețurilor

Bogdan Maioreanu
-
0
Liderii corporațiilor preferă să combată inflația prin creșterea prețurilor

 

Inflația schimbă comportamentul consumatorilor, dar un sondaj recent arată că și firmele acționează diferit în această perioadă. Directorii financiari planifică reduceri ale cheltuielilor, în timp ce directorii executivi intenționează să lupte împotriva inflației prin creșterea prețurilor. Marjele de profit ale corporațiilor sunt aproape de niveluri record atât în SUA, cât și în Europa, ceea ce arată că firmele au reușit până acum să gestioneze cu succes  presiunea inflației. Cu toate acestea lipsa de bani a consumatorilor ar putea da peste cap planurile corporatiste. 

Un sondaj realizat de compania de consultanță Gartner în rândul a 400 de directori executivi și lideri de business din America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, Africa și zona Asia – Pacific, din diferite industrii și din companii de diferite dimensiuni, arată că, pentru mai mult de jumătate dintre respondenți, instrumentul preferat pentru combaterea inflației este creșterea prețurilor. 62% dintre directorii executivi consideră că inflația este o problemă persistentă sau pe termen lung. Principalul lor răspuns la inflație este creșterea prețurilor (51% dintre respondenți), mai degrabă decât creșterea productivității și eficienței (22% dintre respondenți). De fapt, anul acesta, productivitatea și eficiența nu se află nici măcar în topul primelor 10 priorități ale business-ului pentru directorii executivi. Prin urmare, s-ar putea să mai vedem creșteri de prețuri în viitorul foarte apropiat. 

Această abordare a liderilor din mediul de afaceri de a combate inflația prin creșterea prețurilor ar putea testată la propriu foarte curând. Un sondaj realizat în Marea Britanie cu privire la impactul creșterii costului vieții asupra cheltuielilor de consum a arătat că deja o treime dintre consumatori vor cumpăra mai puține lucruri pe care le doresc în 2022, iar o altă treime va cheltui din economii pentru a putea face față creșterii costului vieții. 

Un alt sondaj realizat în luna mai în rândul a 182 de directori financiari și manageri financiari a arătat că aceștia se vor orienta din ce în ce mai mult către reduceri de costuri dacă inflația va continua să rămână peste medie și în ultimul trimestru al acestui an. Peste jumătate (54%) dintre respondenți au declarat că majorările de prețuri rămân principalul lor instrument pentru moment, dar numai 25% se așteaptă să se bazeze în continuare pe majorări de prețuri dacă inflația va rămâne ridicată în trimestrul al IV-lea din 2022. În cazul reducerilor de costuri, tendința a fost pe dos, doar 20% dintre respondenți favorizând în prezent această strategie ca instrument principal, ajungând la 39%, dacă inflația persistă.

 

Investițiile corporațiilor sunt, de asemenea, în creștere puternică, reflectând un oarecare optimism cu privire la viitor. Datele sondajului au arătat că pe termen scurt și mediu automatizarea va rămâne o investiție continuă pentru aproximativ un sfert dintre directorii financiari, interesul pentru această strategie crescând ușor dacă inflația persistă. În special, automatizarea și creșterile de prețuri au fost selectate de un număr aproape egal de respondenți ca fiind strategiile planificate pentru combaterea inflației, dacă va fi necesar, în trimestrul IV din 2022. Companiile se grăbesc să se automatizeze pentru a gestiona creșterea salariilor și presiunile asupra costurilor pe care le văd la orizont.

Întrucât un alt sondaj a identificat lipsa angajaților având calificare înaltă în perioada post pandemie ca fiind primul risc după atacurile cibernetice cu noi modele de ransomware, automatizarea sarcinilor plictisitoare sau mai puțin productive are sens în reducerea costurilor,  permițându-i personalului să se concentreze pe dezvoltarea afacerii. Acest lucru este în concordanță cu ceea ce oferă RPA – automatizarea proceselor cu roboți, așa că am putea vedea circumstanțe favorabile în această industrie dominată de UiPath, unicornul născut în România. În acest moment, acțiunile companiei au pierdut aproape 80% din valoarea lor în ultimele 12 luni, în ciuda faptului că e lider de piață. 

Directorii financiari își vor continua investițiile în IT până în 2023 la nivel de companie, 46% dintre respondenți declarând că își extind planurile digitale, în timp ce 32% au spus că nu au planificat nicio schimbare. Inteligența artificială (AI) este acum menționată pentru al treilea an consecutiv ca fiind tehnologia nouă cu cel mai de impact în rândul directorilor executivi. În ciuda buzz-ului creat recent în legătură cu metaversul, 63% dintre directorii executivi consideră că acesta nu poate fi folosit sau este foarte puțin probabil să fie o tehnologie cheie pentru afacerea lor. 

Radu Puiu, XTB: Deglobalizare, vehicule electrice tot mai căutate, colaborare UE-SUA – efectele crizei prelungite a semiconductorilor

Economistul
-
0
Radu Puiu, XTB: Deglobalizare, vehicule electrice tot mai căutate, colaborare UE-SUA – efectele crizei prelungite a semiconductorilor

 

  • Criza semiconductorilor, estimată a se normaliza de abia la început de 2023.
  • Provocările aduse de invazia Rusiei în Ucraina: întreruperea producției de neon, heliu, litiu sau nichel.
  • Industria auto încă nu și-a revenit din pierderile din pandemie, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Producătorii de automobile continuă să reducă producția din cauza penuriei de microcipuri.
  • Vânzările de vehicule electrice obțin tot mai multă tracțiune.
  • Criza semiconductorilor pare să ducă spre o „deglobalizare”.
  • Totuși, colaborarea dintre UE și SUA pare să se consolideze.
  • Atât UE, cât și SUA vor să investească zeci de miliarde în producția de semiconductori în următorii ani, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

Criza semiconductorilor este prognozată să se extindă mai mult decât se previziona anterior, estimându-se ca sfârșitul anului 2022, începutul anului 2023 să reprezinte punctul de start al normalizării acestei piețe.

Pe lângă problemele anterioare de natură logistică și a capacității de producție limitată, s-au adăugat noi provocări aduse de conflictul din Ucraina: întreruperea producției unor materii prime utilizate în producția de semiconductori, precum neon, heliu, litiu sau nichel.

Piața autovehiculelor electrice se află într-o situație destul de sensibilă. Pe de o parte, capacitatea de producție este afectată de criza semiconductorilor, dar pe de altă parte interesul pentru acest sector crește odată cu scumpirea combustibililor fosili de la pompă.

Industria auto, care a fost afectată puternic în perioada de vârf a pandemiei, încă nu și-a revenit din pierderi. Cu toate acestea, cauza este alta. Lipsa continuă de semiconductori a afectat profiturile producătorilor de automobile, pe măsură ce aceștia continuă să reducă producția din cauza penuriei de microcipuri.

Producătorii de cipuri se confruntă cu propriile probleme de aprovizionare în creștere, care sunt accentuate de războiul din Ucraina.

Cererea rămâne ridicată, în timp ce oferta rămâne constrânsă. 

De asemenea, prețurile la energie sunt un factor important, fabricarea microcipurilor necesitând o cantitate foarte ridicată de energie electrică.

În ultimele luni, aproape toți marii producători de automobile au redus producția și întâmpină dificultăți să furnizeze vehicule la timp.

Recent, Toyota a anunțat că va reduce producția de autovehicule cu 100.000 din cauza penuriei de semiconductori. Potrivit unui comunicat al companiei, aceasta a suspendat producția a 16 linii de producție în 10 fabrici, în mai și iunie, din cele 28 de linii din 14 fabrici.

De asemenea, Ford Motor a declarat luna trecută că a oprit producția Ford Mustang de generația a șasea având în vedere contextul actual. 

În plus, Ford a spus că a pierdut 3,1 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2022 din cauza penuriei de cipuri, capacitatea de producție fiind afectată.

Toyota și Ford nu sunt singurele companii care sunt afectate de deficitul de cipuri. 

Cumpărătorii Tesla se confruntă cu o perioadă de așteptare de până la doi ani pentru SUV-ul Model X, pe măsură ce compania întâmpină dificultăți în intensificarea producției. 

Totuși, consumatorii continuă să prefere modelele companiei. Astfel, în martie, Tesla Model Y și Model 3 au fost cele mai bine vândute automobile din Marea Britanie.

În plus, Audi a fost forțată să oprească producția la una dintre principalele sale fabrici din Germania. 

Conform raportului Agenției Internaționale a Energiei, vânzările de mașini electrificate, complet electrice și hibride de tip plug-in, s-au dublat la nivel global în 2021, la 6,6 milioane, dar această creștere rapidă a afectat și mai mult lanțurile de aprovizionare deja amenințate de pandemie și de războiul din Ucraina.

În pofida problemelor cu care se confruntă lanțurile globale de aprovizionare, vânzările au continuat să crească puternic și în 2022. Două milioane de mașini electrice au fost vândute la nivel mondial în primul trimestru, ceea ce reprezintă o creștere cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut. 

Numărul de mașini electrice prezente pe drumuri până la sfârșitul anului 2021 s-a ridicat la aproximativ 16,5 milioane, o valoare de trei ori mai mare decât în 2018.

Materialele esențiale, cum ar fi litiul, nichelul și cobaltul sunt în mod deosebit expuse riscului, conform AIE. 

Astfel, prețurile litiului, o componentă esențială pentru producția bateriilor pentru vehicule electrice, au fost de șapte ori mai mari în mai decât erau la începutul anului 2021. 

Prețurile cobaltului mai mult decât s-au dublat, iar prețurile nichelului sunt aproape duble. 

Această creștere a fost rezultatul cererii „fără precedent” de baterii și al „lipsei de investiții structurale în noi capacități de aprovizionare”.

Litiul, nichelul și cobaltul sunt metale utilizate în producția bateriilor pentru vehicule electrice. 

Regiunea Donbas a Ucrainei deține rezerve semnificative de litiu, iar operațiunile de prospectare și minerit au fost întrerupte. 

Rusia este al doilea cel mai mare producător de cobalt și al treilea cel mai important furnizor de nichel, responsabil pentru 4% și, respectiv, 7% din aprovizionarea globală.

Impactul războiului asupra lanțului global de aprovizionare iese în evidență când menționăm că Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de neon din lume. 

Acest gaz este esențial în producția de cipuri pentru semiconductori, iar aproximativ 85% dintre cipurile semiconductorilor fabricați în prezent folosesc neon.

Acest trend a avut un impact direct asupra prețului bateriilor, care reprezintă aproximativ o treime din costul noilor vehicule electrice. 

Prețurile bateriilor au scăzut cu 6%, până la 132 de dolari pe kilowatt în 2021, fiind un ritm mai lent decât cel de 13% din 2020.

Agenția a spus că prețurile în continuare ridicate ale metalelor ar putea determina o creștere cu până la 15% a prețurilor bateriilor în acest an. 

Această evoluție pare să întârzie atingerea parității prețurilor dintre mașinile electrice și cele propulsate cu combustibili fosili. 

Diferențele semnificative de preț au reprezentat și unul dintre principalele puncte ce au încetinit procesul de adopție al vehiculelor electrice.

Prețul mediu pentru o mașină complet electrică în Europa a fost de aproximativ 48.000 USD și 58.000 USD pentru un hibrid de tip plug-in. 

Mașinile electrice (inclusiv hibridele plug-in) sunt cu aproximativ 45 până la 50% mai scumpe decât mașinile alimentate cu combustibili fosili.

Estimările privind remedierea situației nu sunt deloc optimiste. 

CEO-ul Intel, Pat Gelsinger, a declarat că se așteaptă acum ca deficitul de ofertă din industria semiconductorilor să persiste până în 2024.

Acesta a declarat că fenomenul din prezent poate persista din cauza disponibilității restrânse a instrumentelor cheie de producție, ceea ce reprezintă un obstacol în calea extinderii nivelurilor de capacitate necesare pentru a satisface cererea ridicată.

Invazia Ucrainei nu numai că a creat o criză umanitară, dar a dus și la efecte economice extinse. 

În pofida acestor obstacole, vânzările de vehicule electrice obțin tot mai multă tracțiune.

Vehiculele electrice cu baterie (BEV) uzate se vând la fel de repede ca mașinile pe benzină și diesel, pentru prima dată, conform celui mai recent raport INDICATA Market Watch. 

Cererea de BEV continuă să capete un impuls puternic, vânzările de BEV second hand în aprilie fiind cu 68% mai mari de la an la an. 

Un factor important care alimentează acest trend este prețul în continuă creștere al combustibililor fosili.

În același timp, Marea Britanie rămâne singura țară din Europa în care prețurile automobilelor utilizate sunt în scădere. Din aprilie până la începutul lunii mai 2022, prețurile au scăzut cu încă 1,4%, fiind acum cu 0,1 puncte procentuale mai mici decât la începutul lunii ianuarie.

Lipsa de cipuri pare să aibă un efect care va continua până în 2023 pentru majoritatea producătorilor, iar cu această idee pare că majoritatea companiilor s-au resemnat. 

Astfel, una dintre deciziile luate pentru a combate efectele negative este renunțarea la anumite modele din gama lor de produse, atenția fiind concentrată asupra modelelor cu cea mai mare marjă.  

În plus, criza semiconductorilor pare să ducă spre o „deglobalizare”, pe măsură ce statele resimt efecte economice tot mai ample și de durată ca urmare a unor lanțuri de producție mai întinse.

Totuși, colaborarea dintre Uniunea Europeană și Statele Unite pare să se consolideze. Deși, inițial, cele două entități se temeau de apariția unei „curse” pentru subvenții în criza semiconductorilor, acum, cele două tabere sunt adeptele cooperării. 

Uniunea Europeană și SUA vor să evite un „duel” având ca miză subvenționarea din partea statului pentru impulsionarea producției de microcipuri printr-o cooperare mai strânsă. Atât UE, cât și SUA vor să investească zeci de miliarde în producția de semiconductori în următorii ani.

BCR oferă credite antreprenorilor prin noul program guvernamental IMM Prod

Economistul
-
0
BCR oferă credite antreprenorilor prin noul program guvernamental IMM Prod

Banca Comercială Română acceptă cereri de creditare prin programul guvernamental IMM Prod, care a devenit operațional începând de miercuri.

Programul este dedicat întreprinderilor mici și mijlocii din zona urbană și are ca scop finanțarea producţiei, creşterea capacităţii de producţie, reconversia de la intermediere la producţie, precum și digitalizarea activităţii și îmbunătăţirea standardelor de mediu.

Prin acest program se acordă garanţii de stat ce pot acoperi până la 90% din valoarea finanţării, cu un plafon de 5 milioane de lei per beneficiar pentru creditele destinate capitalului de lucru și de până la 10 milioane de lei pentru creditele de investiţii.

Costurile de finanțare sunt din schema de ajutor de stat atașată programului, astfel că va fi subvenționată plata dobânzii pe o perioadă de 24 luni de la data acordării creditului, valoarea comisioanelor de risc și de administrare. În plus, pentru creditele de investiții, se acordă și un grant de 10% aplicat la valoarea finanţării garantate.

Ca una dintre principalele bănci susținătoare și promotoare a IMM Prod, BCR și-a adaptat și automatizat rapid fluxurile interne, pentru livrarea unui răspuns cât mai rapid antreprenorilor în contextul în care prima etapa a programului se va încheia la 30 iunie 2022. 

„Lansarea IMM Prod este o continuare și o completare binevenită a programului IMM Invest, prin care BCR a acordat peste 4.000 de finanțări în valoare cumulată de mai bine de 3 miliarde de lei. Sunt din ce în ce mai multe situațiile în care antreprenorii au nevoie de finanțare pentru a-și dezvolta afacerile și a crește capacitatea de producție, astfel încât să poată raspunde rapid necesităților clienților și provocărilor contextuale din ce în ce mai ample. Este important să ai alături parteneri de încredere, care să înțeleagă nevoile afacerii și să ofere soluții optime, astfel încât să poți lua ușor decizia de a investi în modernizarea, eficientizarea sau crearea de noi facilități de producție. Știm că timpul este scurt, de aceea ne-am pregătit pentru a raspunde rapid solicitărilor, astfel încât un număr cât mai mare de antreprenori să beneficieze de avantajele IMM Prod,” spune Bogdan Cernescu, Director Executiv Corporate Coverage BCR. 

Toate detaliile și mai ales pașii pe care un antreprenor trebuie să îi urmeze pentru a beneficia de avantajele IMM Prod sunt disponibile în ghidul special pregătit și disponibil pe site-ul BCR, la adresa www.bcr.ro/ro/business/general/finanțare/programe-speciale-de-finanțare/Imm-Prod. Tot pe site-ul BCR, antreprenorii o au la dispoziție pe ADA, primul chatbot inteligent care oferă informații despre programele de finanțare și care poate spune rapid dacă IMM Prod este soluția optimă și, totodată, ce alternative există.

Deblocarea investițiilor în Marea Neagră și beneficiile exploatării

Dan Badin
-
0
Deblocarea investițiilor în Marea Neagră și beneficiile exploatării

_________________

Dan Bădin,
Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Adoptarea noilor reglementări referitoare la exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, mai favorabile decât cele anterioare, pare să deblocheze investițiile pentru începerea efectivă a exploatării, cu beneficii pe multiple planuri: perspective de venituri suplimentare la buget, profituri pentru companii, crearea de noi locuri de muncă și apropierea de mult-discutata independență energetică a țării, dar majoritatea beneficiilor vor fi vizibile doar după ce gazul din zăcămintele offshore va ajunge pe piață. 

Schimbările legislative, apărute la aproape patru ani de la adoptarea primei legi, care a fost intens contestată de mediul de afaceri și care a dus la înghețarea proiectelor de investiții, reprezintă un semnal pozitiv în actualul context geopolitic, în care toate țările europene caută soluții pentru a-și reduce dependența energetică de Rusia. În același timp, mediul investițional este mai dificil acum, din cauza conflictului militar sau a costurilor crescute, aspecte care ar putea determina amânarea unor proiecte. Dar, dincolo de provocările de moment, valorificarea cu succes a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră prezintă beneficii pentru toate părțile implicate. 

Regim fiscal mai permisiv

Legea precedentă, 256/2018, care ar fi trebuit să faciliteze investițiile în domeniu, nu a putut fi aplicată din cauza unor prevederi restrictive, astfel că a fost nevoie de mai multe modificări, inclusiv în zona de impozitare.

Printre cele mai importante modificări aduse de noua lege offshore se numără cele legate de regimul fiscal al investițiilor în acest domeniu, care devine mai permisiv. Astfel, aproape s-a dublat (de la 45,71 lei/MWh la 85 lei/MWh) nivelul de la care se aplică impozitarea suplimentară a veniturilor companiilor. Pentru prețurile care depășesc 85 lei/MWh se menține grila de impozitare propusă inițial (între 15%, pentru veniturile obținute din vânzarea la prețuri mai mari de 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, și 70% pentru vânzarea la prețuri care depășesc 190 lei/MWh). Acest impozit pe veniturile suplimentare va reprezenta cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit al companiilor. 

În plus, crește de la 30% la 40% nivelul maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream (explorare și producție) pentru determinarea impozitului suplimentar și este eliminată limitarea deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit. 

O altă prevedere importantă o reprezintă faptul că nivelul taxării pentru companii va rămâne neschimbat pe toată durata acordului de concesiune. 

Pe lângă modificarea prevederilor fiscale, producătorii nu mai sunt obligați să vândă jumătate din gazul extras pe piața românească, astfel că pot decide în funcție de evoluțiile din piață unde își plasează producția. În schimb, statul a introdus în lege un drept de preempțiune, care îi permite ca, în anumite situații de criză, să aibă prioritate la achiziția gazelor. 

Beneficii multiple, cu condiția ca gazul să ajungă pe piață 

Așadar, au fost create condițiile necesare pentru ca marile companii din domeniu să își pună în aplicare planurile suspendate în urmă cu patru ani și să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră, pentru că doar din momentul acela vor apărea beneficiile pentru toate părțile implicate – investitori, stat, consumatori. 

Așa cum am menționat, noile prevederi elimină din barierele invocate de companiile petroliere când au sistat investițiile și vor duce la deblocarea acestora. Dar trebuie să ținem cont de faptul că investițiile de acest tip nu pot fi realizate peste noapte, iar rezultatele acestora se vor vedea peste câțiva ani. Chiar dacă reprezentanții Black Sea Oil & Gas declarau că vor începe producția chiar în acest an, exploatarea în cel mai important zăcământ descoperit (aflat în perimetrul Neptun Deep și care va fi exploatat de OMV Petrom împreună cu Romgaz, după vânzarea participației Exxon) va începe cel mai devreme la sfârșitul anului 2026. Companiile vor obține venituri și, ulterior, profituri abia după începerea exploatării și după vânzarea gazelor, iar din aceste venituri vor acoperi investițiile realizate și costurile cu exploatarea, precum și taxele și redevențele datorate bugetului de stat. 

Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, estimate la circa 200 de miliarde de metri cubi, ar acoperi consumul intern actual al României pe o perioadă de circa 19 ani. Așadar, gazele extrase din perimetrele offshore, împreună cu cele din exploatările onshore (estimate să scadă în anii următorii, iar noile zăcăminte descoperite, cum ar fi cel de la Caragele din județul Buzău, necesită investiții pentru a fi date în exploatare), ar putea să acopere consumul intern și, eventual, să ajungă și la export. Astfel, România ar deveni independentă față de Rusia și ar putea contribui și la reducerea dependenței vecinilor noștri (cum ar fi Moldova) de același furnizor.  

Cum utilizăm veniturile suplimentare obținute la buget?  

Pentru statul român, valorificarea zăcămintelor de gaze va aduce în primul rând mai mulți bani la bugetul din taxe și impozite aplicate pe tot lanțul – de la redevențe încasate pentru resurse, impozit pe profit, impozitul pe veniturile suplimentare, pe veniturile angajaților din domeniu, contribuții sociale, TVA, taxe de distribuție etc. Conform estimărilor recente, aproximativ 60-70% din veniturile care rezultă din exploatarea gazelor vor ajunge la bugetul de stat. În plus, orice investiție de amploare (cum sunt cele din acest domeniu) creează efecte benefice în lanț și impulsionează creșterea economiei naționale. 

Conform unui studiu realizat de Deloitte în 2018, dezvoltarea proiectelor offshore poate aduce beneficii importante economiei românești. Estimările indică un aport suplimentar la PIB de peste 70 de miliarde de dolari, până în 2040, aproximativ 26 de miliarde de dolari venituri la bugetul de stat și circa 42.000 de locuri de muncă înființate și menținute pe toată perioada de derulare a proiectelor.  

Nu în ultimul rând, alimentarea consumatorilor din piața locală, populație și firme, cu gaze din producția internă, oferă statului român un confort suplimentar în gestionarea necesarului, în special în anotimpul rece, și un grad mai mare de independență energetică. Iar clauza referitoare la dreptul de preempțiune în situații de criză, inspirată din contextul geopolitic actual, asigură cadrul necesar pentru intervenții mai rapide în direcția protecției consumatorilor. 

Ce ar trebui să facă statul cu sumele obținute din exploatarea gazelor din Marea Neagră? Este important ca acești bani să fie investiți predominant în reindustrializare, în creșterea economiei românești și pentru bunăstarea populației, și nu direcționați spre consum, pentru că astfel pot duce la adâncirea dezechilibrelor din economie (cresc importurile și, implicit, deficitul comercial, scade competitivitatea economiei românești etc). Banii încasați din impozitul pe venitul suplimentar ar trebui să fie folosiți pentru extinderea rețelei de gaze, dar statul îi poate utiliza și în alte scopuri. 

Care sunt avantajele pentru populație?

Evident că și populația (în calitate de consumatori, dar și ca simpli cetățeni) ar obține avantaje din exploatarea gazelor din Marea Neagră. Beneficiile pentru consumatori ar trebui să constea în facturi mai reduse la gaze naturale, comparativ cu țările care nu dețin astfel de resurse, mai multă stabilitate a prețurilor pe piață, riscuri mai scăzute de apariție a unor disfuncționalități în alimentarea cu gaze în perioada iernii sau în cazuri de forță majoră, precum războiul din Ucraina. Extinderea rețelei de transport și înlocuirea lemnului cu gazele pentru încălzire ar produce mai mult confort, la costuri potențial mai mici, și ar contribui la un mediu mai curat. Bineînțeles, extinderea rețelei de distribuție pentru consumatorii casnici trebuie să țină cont și de eficiența economică (de exemplu, racordarea localităților izolate) sau de planurile Uniunii Europene cu privire la neutralitatea climatică.

Evident, mai multe venituri la bugetul de stat pot aduce beneficii tuturor cetățenilor României prin investiții suplimentare în infrastructură sau servicii publice (învățământ, sănătate etc.) de o calitate superioară. 

Așadar, deși potențial retorică, rămâne totuși valabilă următoarea întrebare: de ce nu a fost elaborată de la început legea offshore într-o formă care să nu blocheze investițiile și exploatarea, dacă beneficiile sunt multiple? Deoarece nu există un răspuns concret, fiecare are libertatea să tragă propriile concluzii. Cum ar fi fost poziționată România în aceste multiple crize (sanitară, energetică, bugetară, inflaționistă etc.) dacă ar fi fost independentă energetic și cu banii cuveniți din exploatarea gazelor în buget? Aici răspunsul este simplu: mult mai bine! Sperăm ca autoritățile publice să tragă concluziile de rigoare, pentru că greșelile trecutului de obicei se repetă, dacă nu se învață din ele.

În concluzie, exploatarea gazelor din Marea Neagră este avantajoasă din toate punctele de vedere, deși contextul este mai puțin favorabil acum decât în urmă cu patru ani pentru investiții în zonă, dar important este ca demersurile să fie continuate, astfel încât acest potențial al României, de care vorbim de foarte mulți ani, să ajungă în final să fie valorificat.

Sistem electronic de licențiere pentru produsele cu dublă utilizare. Alte noutăți

Economistul
-
0
Sistem electronic de licențiere pentru produsele cu dublă utilizare. Alte noutăți

_________________

Daniela Neagoe, Senior Manager,
Comerţ internaţional, EY România

Au apărut modificări importante ale regimului de control al operațiunilor cu produse cu dublă utilizare, într-o Ordonanță de Urgență adoptată recent. Practic, actul normativ vine să transpună în legislația națională un Regulament european și introduce noi prevederi referitoare la modul de obținere a licențelor, la valabilitatea lor sau la asistența tehnică oferită pentru produsele cu dublă utilizare. Ordonanța conține și prevederi naționale, ce modifică termene, valabilități și mărește  amenda maximă. 

Noua Ordonanță de urgență privind regimul de control al operațiunilor cu produse cu dublă utilizare (43/2022) transpune în legislația națională Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European, privind instituirea unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare. Atunci când vorbim despre produse cu dublă utilizare ne referim la acele produse și tehnologii care au în mod normal utilizări civile, însă, datorită caracteristicilor lor, pot avea și aplicații militare. În plus, acestea au un regim special, unele tranzacţii cu astfel de produse fiind condiționate de obținerea unor licențe de la ANCEX – Departamentul pentru controlul exporturilor.

Iată cinci dintre cele mai importante modificări preluate din Regulament:

  1. O nouă procedură de licențiere. Cererile de licență se vor completa și transmite Ministerului Afacerilor Externe (MAE) prin ANCEX, via sistemul informatic eLicensing. Această nouă procedură de licențiere electronică facilitează accesul agenților economici la obținerea licențelor, scurtând timpul necesar pentru corespondența cu reprezentanții ANCEX și obținerea licențelor. De asemenea, prin intermediul acestei noi proceduri, se extinde schimbul de informații între statele membre, platforma având doua interfețe: una pentru agenții economici și una pentru autoritățile competente. 
  2. Noi licențe. Actul normativ introduce două noi licențe generale de export ale Uniunii EU007 sau EU008 (produse software și tehnologii intra-grup, Criptare) cu mențiunea că exportatorul trebuie să notifice MAE prin ANCEX prima utilizare a acestor licențe cu cel puțin 30 de zile, respectiv 10 zile, înainte de data primului export. Astfel de licențe reduc semnificativ timpul de obținere și ușurează, în același timp, și sarcina administrativă a  autorităților de acordare a lor. Aceste autorizații generale sunt aplicabile exporturilor de anumite produse către țările de destinație și sunt disponibile tuturor exportatorilor care îndeplinesc condițiile din autorizația emisă.
  3. Noi termene de valabilitate. Valabilitatea licenței globale și a celei individuale va fi de doi ani și de patru ani pentru proiectele de mare anvergură.
  4. Obligație de păstrare. Documentele privind derularea operațiunilor cu produse cu dublă utilizare vor trebui păstrate minimum cinci ani, nu trei ca până în prezent. 
  5. Asistența tehnică. Furnizarea de asistență tehnică legată de produsele cu dublă utilizare se va efectua, odată cu apariția Ordonanței, pe baza licenței pentru asistență tehnică, nu pe baza licenței individuale ca până în prezent. 

În același timp, însă, Ordonanța conține și prevederi naționale. În principal, actul normativ stipulează că transferurile în interiorul Uniunii de produse cu dublă utilizare se vor putea face doar prin intermediul unei licențe individuale de export și nu a unei licențe globale/individuale de export ca până acum. De asemenea, termenul în care va trebui obținut certificatul de control al livrării care să ateste că marfa a ajuns la destinație, a crescut de la patru luni, la șase luni. În plus, valabilitatea licenței de tranzit a crescut de la 30 de zile, la 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile, în cazuri justificate. 

Operatorii de produse cu dublă utilizare trebuie să știe, de asemenea, că certificatul internațional de import își va pierde valabilitatea, dacă nu va fi prezentat autorității competente din țara exportatorului în decurs de șase luni de la data eliberării lui. De asemenea, amenzile prevăzute de legislația națională au fost majorate – de exemplu, amenda maximă de 25.000 lei a fost modificată la 30.000 lei. 

Un detaliu suplimentar ar trebui să atragă atenția operatorilor de produse cu dublă utilizare – Rusia a fost eliminată din domeniul de aplicare a trei autorizații generale de export ale Uniunii EU003 (reexportul de articole după reparație sau înlocuire în UE), EU004 (exportul de articole pentru târguri sau expoziții), EU005 (exporturi de echipamente de telecomunicații). O alternativă la aceste autorizații generale de export este licența individuală.

Având în vedere complexitatea legislației privind produsele cu dublă utilizare, facilități precum licențierea electronică sau introducerea de noi autorizații generale ale Uniunii vin în ajutorul tuturor celor implicați – agenți economici și autorități, transformând comerțul de produse cu dublă utilizare într-un proces transparent şi mult mai competitiv.

Agenții economici trebuie să analizeze în ce măsură activitatea pe care o desfășoară este afectată de legislația de control al exporturilor, având în vedere că exportul de produse cu dublă utilizare efectuat fără licență este considerat infracțiune și pedepsit ca atare de legislația din România. 

Curs online de amenajare a locuinței

Florin Antonescu
-
0
Curs online de amenajare a locuinței
Gianina Matei

A fost lansat singurul (până acum) curs online „care te învață cum să-ți amenajezi/decorezi locuința”. Se intitulează „De la zero” și este pus în opera de Balnak Design, business fondat de Gianina Matei: „După un drum care m-a dus de la economie la management, vânzări și modă, am decis să o iau de la zero. Astfel, la început de pandemie am creat Balnak Design, care s-a născut din propria nevoia de a crea acasă un spațiu de care să fim mândri și în care să ne simțim confortabil. Mici schimbări de culori, iluminat sau chiar aranjarea mobilierului pot face diferența și Balnak Design pune bazele pentru ca fiecare să-și poată transforma casa într-un colț de Rai.”

Adresându-se potențialilor beneficiari, fondatoarea cursului lansează câteva provocări – „De câte ori nu te-ai întrebat ce culori să combini la tine acasă pentru a evita un kitsch? Sau ce trucuri să folosești pentru locuința ta de 30 mp să pară de 50 mp? Sau poate chiar la ce distanță să montezi un televizor sau diverse tablouri?” – și subliniază că noul curs oferă răspunsuri la toate întrebări tale în materie de amenajare și decorare a casei, precum iluminat, culori, organizarea spațiului, distanțele recomandate, amenajarea băii, ergonomia bucătăriei, alegerea electrocasnicelor: „Economisește timp și bani, făcând totul singur, în loc să cauți pe internet informațiile pe care Balnak Design deja le-a pregătit pentru tine. În plus, la achiziționarea cursului ai parte de reduceri substanțiale la furnizori de top din domeniu.

Dacă ai fost încântat de curs și vrei să afle și alții, obține și un venit pasiv. Cursul îți oferă posibilitatea și de a câștiga bani din fiecare recomandare a cursului la alte persoane. Pentru fiecare vânzare generată prin link-ul tău de afiliat, tu o să primești 15% din valoarea cursului. 100 vânzări înseamnă 2.775€. Beneficiază și tu de cel mai accesibil și relevant curs în domeniu dacă ai în plan amenajarea locuinței tale la doar 185€.”

România, locul 4 în UE la număr de absolvenți în IT&C, ultimul loc la competențe digitale

Florin Antonescu
-
0
România, locul 4 în UE la număr de absolvenți în IT&C, ultimul loc la competențe digitale

Elevii din România se situează la nivel mediu minim funcțional în ceea ce privește competențele digitale, arată primul raport privind nivelul de literație digitală a elevilor de clasele I-XII din țara noastră, elaborat de platforma ed-tech Brio® de măsurare a performanței educaționale, platformă avizată de Ministerul Educației, împreună cu UiPath Foundation, cu sprijinul oferit de Banca Comercială Română (BCR) ca partener de implementare a proiectului: „În medie, elevii claselor I-XII cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani din România utilizează tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice).”

În contextul evenimentului de prezentare și dezbatere a raportului, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE, a reiterat stringența dezvoltării digitale, ca temă de maximă importanță pentru mediile economic, social și academic.  

Prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brio®, a subliniat referitor la rezultatele investigației: „România avea nevoie de un instrument performant și relevant pentru a identifica nivelul competențelor digitale la nivelul tuturor categoriilor de vârstă și pentru a stabili intervențiile necesare. Datele existente până acum la nivelul Eurostat, nu cuprindeau și categoria de vârstă între 6-16 ani, care este în mod special importantă pentru politicile de digitalizare a educației. Speranța societății cu privire la contribuția acestor grupe de vârstă la dezvoltarea economiei României este semnificativă în sensul în care ele fac parte dintr-un sistem educațional activ care poate antrena direct un comportament de utilizare și dezvoltare a competențelor digitale. Acestea sunt strâns conectate cu performanța școlară a elevilor, atât prin prisma accesului la informația corectă și completă, cât și prin prisma utilizării acesteia în diverse contexte și prin diferite modalități de livrare sau transmitere. Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadrați la un nivel înalt funcțional al literației digitale este doar de 25%, acesta fiind, la acest moment, rezervorul de talente pe care îl vor avea  angajatorii din România în vederea generării performanței și productivității digitale.” 

Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a atras atenția că, deocamdată, România ocupă locul patru în Uniunea Europeană ca pondere a absolvenților de studii în domeniul IT&C, dar este pe ultimul loc în privința competențelor digitale:  „Într-un viitor în care competențele digitale superioare vor reprezenta regula, și nu excepția, este important să ne concentrăm asupra dezvoltării lor ca parte a sistemului de educație, astfel încât elevii să își dezvolte de azi competențele digitale pentru mâine.”

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, a accentuat: „Suntem ultimii pe cele mai multe dimensiuni. E adevărat, suntem între fruntaşi pe câteva direcţii, de exemplu, numărul de absolvenţi din domeniul IT&C, dar nu avem specialişti, conform aceluiaşi index; foarte mulţi pleacă. În ceea ce priveşte literaţia digitală, suntem pe ultimul loc pentru tinerii între 16 şi 24 de ani. Doar 56% au abilităţi de bază. Deci, iată de unde plecăm astăzi – locul 27 din 27. Cred că trebuie să facem mai mult, să vorbim mai puţin, avem instrumentele de finanţare necesară. De asemenea, avem un parteneriat şi împreună cu ministrul Sorin Cîmpeanu sunt convins că putem pune în operă proiectele extrem de complexe care, de altfel, sunt şi prevăzute în PNRR.”

Ministrul educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu, a anunțat iminenta lansare în consultare a ghidului „pentru apelul în valoare de 234 de milioane de euro fonduri PNRR, care are ca scop digitalizarea tuturor proceselor din universităţile româneşti, susţinerea pregătirii universităţilor pentru a identifica mai bine, mai clar, acele competenţe digitale, acele viitoare joburi care vor permite tinerilor noştri să răspundă aspiraţiilor de dezvoltare personală şi profesională de integrare într-o societate care, cu voia noastră sau fără voia noastră, va fi mult mai digitală decât este acum”. Totodată, ministrul a anunțat că în primul trimestru din 2023 va fi lansat un alt apel, pentru un proiect care vizează formarea a 100.000 de cadre didactice din perspectiva pedagogiei digitale. De asemenea, toate sălile de clasă urmează să fie dotate cu table inteligente, care permit stocarea de date, informații, resurse și, implicit, accesul la ele pentru valorificare.

Prima și singura platformă de
teste digitale standardizate pentru elevii români

Brio®, definită ca „prima și singura platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români”, informează că „literația digitală reprezintă un ansamblu de competențe care permit unei persoane să acceseze și să utilizeze informația digitală în scopurile în care îi sunt necesare, să opereze cu informațiile găsite în raport cu evaluarea și gândirea critică, realizând toate procesele de lucru cu informația într-un mod securizat, corect, optim și productiv. Competențele digitale de bază (pe scurt, literația digitală sau alfabetizarea digitală) reprezintă abilitățile unei persoane de a accesa, de a crea și de a transmite informație cu ajutorul și prin intermediul contextului digital. Literația digitală nu înseamnă capacitatea de a utiliza un calculator, laptop sau un aparat similar, aceasta fiind posibilă printr-o simplă instruire sau parcurgerea unui manual de instrucțiuni tehnice specific acelui aparat”.

Testul de literație digitală Brio® măsoară „competențele elevilor legate de interacțiunea cu diverse aparate și programe digitale, în contextul unor scenarii variate: școală, casă și familie, prieteni și hobby-uri Testul este accesibil în mod gratuit atât elevilor (din clasele I-XII), cât și profesorilor, în baza unui cont înregistrat în platforma Brio (www.brio.ro), unde se realizează procesul de generare și administrare a testului, se gestionează sesiunile active și sesiunile finalizate ale elevilor, sunt centralizate rezultate și rapoarte de evaluare ale acestora și se poate identifica și monitoriza progresul elevilor testați. 

Fiecare sesiune de testare pe literație digitală are două componente de interes pentru elev, părinte și profesor: rezultatul obținut și raportul testului. Informația poate fi utilizată de către elevi, părinți și profesori pentru a înțelege în detaliu ce cunoștințe și competențe are elevul, dar și ce cunoștințe și competențe mai pot fi dezvoltate în continuare (conform modelului DigComp 2.1). Totodată, pe baza rezultatelor obținute de elev, se pot dezvolta modalități personalizate de intervenție educațională.

Testele Brio de literație digitală au la bază o tehnologie statistică modernă (Item Response Theory, Teoria Răspunsului la Item), fiind teste digitale standardizate. Itemii au fost dezvoltați pe baza unui proces în care experții au generat itemi, urmând ca aceștia să fie rafinați în mai multe etape și supuși apoi analizei critice de către alți experți etc. Evaluarea competențelor digitale în cadrul testelor Brio este realizată cu trei tipuri diferite de itemi:

  1. itemi de auto-evaluare a competenței: elevul estimează gradul în care consideră că poate desfășura o anumită sarcină sau că are anumite cunoștințe
  2. itemi de cunoștințe: elevul răspunde la întrebări care au răspunsuri corecte și greșite
  3. itemi legați de frecvența de manifestare a unui comportament: elevul trebuie să răspundă și să  precizeze dacă a desfășurat vreodată anumite comportamente specifice literației digitale și, de asemenea, cât de des a manifestat acel comportament”.

 

Transportatorii solicită circulație pe ambele sensuri alternativ în condițiile restricțiilor de pe DN 7

Florin Antonescu
-
0
Transportatorii solicită circulație pe ambele sensuri alternativ în condițiile restricțiilor de pe DN 7

În condițiile restricțiilor de circulație pe DN7 în perioada 30 mai-15 august 2022, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) analizează inconvenientele economice rezultate în mod previzibil și susține cu argumente recursul la o soluție de trafic:  

Costuri suplimentare de 157 milioane lei, cât jumătate din bugetul alocat pentru subvenția la motorină, prin instituirea restricțiilor de circulație pe DN 7

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) semnalează faptul că restricțiile de circulație care urmează să fie instituite pe DN 7 începând cu data de 30 mai 2022 și până pe 15 august 2022 vor afecta peste 2.800 de autovehicule cu MTMA > 7,5t care circulă zilnic pe acea porțiune de drum, conducând astfel la consum mai mare de combustibil, poluare și cheltuieli comerciale suplimentare.

Astfel, pe relația Pitești – Râmnicu Vâlcea și retur, camioanele și autocarele vor fi nevoite să ocolească pe ruta Pitești Sud – Slatina – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea. Varianta de ocolire propusă este mai lungă cu aproximativ cu 100 km. 

La un trafic zilnic de 2.800 de camioane și autocare, timp de 2 luni și jumătate, acest lucru se traduce printr-un consum suplimentar de combustibil de 6,3 milioane litri de motorină (+55,45 milioane lei) și emisii suplimentare de noxe de 11.740 tone CO2.

Totodată, transportatorii rutieri vor înregistra cheltuieli comerciale suplimentare de 101,6 milioane lei, reprezentate de costuri suplimentare și întârzieri ale livrărilor/ineficiență. 

Alte efecte ale restricțiilor instituite pe DN 7 sunt reprezentate de congestionarea traficului pe rutele ocolitoare, creșterea riscului de accidente, degradarea drumurilor ocolitoare, creșterea poluării în alte localități și un necesar mai mare de personal pentru supravegherea traficului. 

UNTRR solicită Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și CNAIR să excludă autovehiculele cu MTMA > 7,5t de la aceste restricții și să beneficieze de aceleași măsuri ca restul autovehiculelor, respectiv permisiunea de a circula pe ambele sensuri, alternativ, prin folosirea semaforizării.

1...1.1121.1131.114...2.071Pagina 1.113 din 2.071