Zece pași esențiali pe care trebuie să-i cunoști dacă intri în concediul de îngrijire a copilului în 2022

0

Autori: Claudia Sofianu, Partener,
lider People Advisory Services, EY România
Simona Tudor, HR & Payroll Manager,
Global Compliance and Reporting, EY România 
Anca Atanasiu, Managing Associate,
Băncilă, Diaconu și Asociații SPARL
(foto)

Dacă anul 2022 vă găsește în postura de viitoare mamă, care urmează să intre în curând în concediul de creștere și îngrijire a copilului sau dacă aveți în plan o sarcină sau o adopție și nu mai sunteți la curent cu legislația, iată cele zece puncte cheie pe care ar trebui să le cunoașteți. 

Indemnizația. Indemnizația de creștere a copilului, la nivelul anului 2022 este, la acest moment, de cel puțin 1.250 de lei, dar nu mai mult de 8.500 de lei lunar. De la 1 martie, însă, valoarea indicatorului social de referinţă, pe baza căruia este stabilit nivelul indemnizației, se va actualiza, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, deci și indemnizația minimă va crește.  

Beneficiarul indemnizației pentru creșterea copilului are obligația de a anunța în scris agenția de plăți / primăria despre orice modificare care intervine în situația sa și care ar fi de natură să determine încetarea sau suspendarea plății drepturilor. Termenul în care este necesar să se facă acest demers este de 15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor. Lipsa acestei notificări este considerată contravenție, iar beneficiarul în cauză poate fi sancționat cu o amendă (de la 500 de lei la 2.000 de lei).

Protecție. Legislația oferă o atenție deosebită mămicilor, protejând maternitatea la locul de muncă: reducerea programului de lucru cu ¼, fără afectarea drepturilor salariale, dacă viitoarea mămică nu poate efectua un program cu o durată normală de muncă; acordarea unui concediu pentru risc maternal, dacă sunt îndeplinite criteriile de risc în care mama sau copilul ar putea fi afectate de condițiile de muncă – cum ar fi munca într-un mediu cu substanțe toxice. 

Concediu. Pe perioada maternității, mamele au dreptul la 126 de zile calendaristice de concediu medical, din care o perioadă minimă de 42 de zile trebuie să fie realizată după naștere, dacă doresc să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului. Un aspect important de menționat: indemnizația primită pentru aceste zile este scutită de contribuția la fondul de sănătate, fără pierderea calității de asigurat, dar și de plata impozitului pe venit.

Dacă nu ați epuizat zilele de concediu de odihnă anterior perioadei de maternitate sau de creștere a copilului, fiți fără griji, dreptul nu se pierde. O altă variantă, utilizată deja de multe mame, ar fi aceea de a efectua concediul în perioada anterioară concediului de maternitate propriu-zis/nașterii.

Și detașații primesc indemnizații. Nu doar angajații unui angajator român pot beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului, cum poate suntem tentați să credem. Potrivit legii, de indemnizația pentru creșterea copilului pot beneficia și persoanele angajate de către un angajator străin, care se află în detașare pe teritoriul României și care, pe parcursul detașării, sunt subiect de contribuții sociale obligatorii în România. Mai mult, persoanele care au realizat activități profesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care aplică prevederile Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială, beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în aceste state în condițiile prevăzute de acesta. Atenție, însă! Raportarea veniturilor salariale obținute de persoanele aflate în detașare pe teritoriul României se face în mod diferit față de cea a persoanelor angajate de un angajator român. Dacă în cel din urmă caz este obligația angajatorului român să declare și să plătească taxele aferente venitului salarial plătit angajaților, în cazul persoanelor detașate obligațiile pot fi diferite: fie cad doar în sarcina persoanei detașate, fie atât în sarcina ei, cât și a angajatorului străin. Cu alte cuvinte, trebuie avute în vedere posibile obligații lunare de raportare pe zero și pe durata concediului de creștere a copilului, astfel încât persoana detașată să continue să aibă calitatea de asigurat la sistemul de contribuții sociale obligatorii din România (ceea ce nu se întâmplă și în cazul persoanelor angajate în România, unde posibilele obligații cad în sarcina angajatorului).  

Puteți primi bonusuri. Dacă mai aveți drepturi salariale care își produc efectele în perioada în care veți fi în concediul de creștere a copilului, cum ar fi un bonus de performanță, pentru perioada în care ați prestat munca, sau un beneficiu în natură, dacă acesta este menționat și reglementat intern în cadrul companiei, indemnizația nu va fi suspendată. Totul cu condiția ca drepturile încadrate în venitul salarial să fie corect calculate, taxele reținute, declarate și plătite în mod corespunzător.

Puteți munci. Puteți obține venituri de natură salarială, din munca prestată, pe perioada concediului de creștere a copilului, dacă aveți o oportunitate de colaborare sau un proiect în derulare. Condiția în acest caz este ca veniturile obținute într-un an să nu depășească plafonul de 5 ori cuantumul minim al indemnizației stabilit de legislația aplicabilă. La acest moment, valoarea care nu ar trebui depășită este de 6.250 de lei (5 X1.250 de lei). Valorile se vor schimba de la 1 martie 2022, odată cu actualizarea indicatorului social de referință.

Prestațiile sociale să nu depășească concediul. La revenirea în activitate, ar trebui să vă asigurați că drepturile primite de la prestații sociale nu depășesc perioada concediului de creștere a copilului. Dacă s-a întâmplat, ar trebui să mergeți și să returnați benevol la sumele încasate necuvenit. În caz contrar, dacă se va constata de către autorități după o perioadă de timp (luni sau chiar ani), riscați poprirea conturilor bancare pentru neplata unor datorii și munca de refacere a unei greșeli ce nu vă aparține vă va afecta mai mult decât este cazul.

Asigurarea medicală. Nu de puține ori s-a întâmplat ca la revenirea în câmpul muncii, din cauza unei suprapuneri de tip de asigurat în declarațiile fiscale, depuse de către angajator și/sau agenția de prestații sociale, chiar și pentru o zi, persoana să apară în sistemul de sănătate ca fiind neasigurată. Deci, verificați pe site-ul casei de sănătate calitatea dumneavoastră de asigurat, în caz contrar, va trebui să faceți toate demersurile necesare pentru remedierea situației. Foarte important: în această perioadă nu veți putea beneficia de servicii medicale, cel mai comun caz fiind concediul medical pentru îngrijire a copilului bolnav.

Inserția. În prezent, stimulentul de inserție se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu dizabilități. Cuantumul stimulentului de inserție este de 1.500 de lei, dacă salariații revin la locul de muncă mai devreme de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități, și de 650 de lei pentru cei care revin după împlinirea acestor vârste.  

Protecția împotriva concedierii. Legislația acordă salariatelor gravide o protecție sporită împotriva concedierii pe motive care au legătură directă cu starea lor, încă de la momentul în care acestea anunță angajatorul asupra stării lor de graviditate. Pentru a beneficia de protecție, salariatele trebuie să anunțe angajatorul în scris și să anexeze un document eliberat de medic, care să le ateste starea de graviditate. Salariatele aflate în concediu de risc maternal sunt, de asemenea, protejate împotriva concedierii. Mai mult, interdicția concedierii este prelungită până la șase luni după ce salariata cu risc revine definitiv în activitate. 

De asemenea, angajatorii nu pot concedia salariații aflați în plata stimulentului de inserție. Legiuitorul a eliminat, din aprilie anul trecut, interdicția impusă angajatorilor de a înceta contractele salariaților care își reiau activitatea după finalizarea concediului de creștere a copilului, prevedere ce proteja în mod special, pentru șase luni de la revenirea definitivă în activitate, salariații care nu se aflau în plata stimulentului de inserție. 

Deși în mod aparent, prin abrogarea acestei prevederi legale, nivelul de protecție acordat salariaților care își reiau activitatea a fost redus, în realitate aceștia continuă să fie protejați datorită actualului mecanism de acordare a stimulentului. Mai precis, în prezent, acordarea stimulentului de inserție nu mai este condiționată de obținerea de venituri impozabile cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități, acest drept fiind stabilit în prezent pentru toți salariații care obțin venituri impozabile, fie anterior sau ulterior împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități.  

Cu alte cuvinte, este puțin probabil ca, în contextul legislației actuale, un salariat ce revine din concediul de creștere a copilului să nu se afle în plata stimulentului de inserție, fiind, deci, protejat de concediere.

Locuri de muncă vacante

0

Agenţii economici din județul Ilfov anunță 553 de locuri de muncă vacante, înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 46 – pentru studii superioare, 124 – pentru studii medii, 49 – pentru muncitori calificaţi, 334 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director general societate comercială, şef schimb, inginer zootehnist, inginer în industria alimentară, analist financiar, specialist în recrutare, specialist marketing, consilier juridic, agent vânzări, inspector resurse umane, secretară, funcţionar administrativ, agent reclamă publicitară, gestionar depozit, dispecer, bucătar, vânzător, lucrător comercial, mecanic agricol, agent de securitate, controlor calitate, operator la prelucrarea maselor plastice, şofer autocamioane, muncitor necalificat în industria confecţilor etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

CTP intră pe piața din Germania

0

CTP Germania se lansează cu target de 1 mld. euro pentru dezvoltări logistice „last mile”, după preluarea Deutsche Industrie REIT. Udo Stöckl a fost numit director operațional pentru Germania.

CTP N.V., cel mai mare proprietar, dezvoltator și administrator de parcuri industrial și logistice din Uniunea Europeană listat la bursă, a finalizat astăzi oferta de preluare și delistare a Deutsche Industrie REIT-AG (denumită acum Deutsche Industrie Grundbesitz AG, „DIR”), care atrage după sine o scalare rapidă a businessului în cea mai mare economie a Europei. CTP Germania reprezintă acum aproximativ 15% din portofoliul CTP și devine a treia piață ca mărime pentru CTP după valoarea brută  a activelor, după Cehia (42%) și România (21%).

Portofoliul achiziționat în Germania este poziționat strategic pentru a acoperi cererea de proprietăți logistice urbane de dimensiuni mai mici, foarte căutate, care ajută companiile chiriașe să răspundă astfel rapid cererilor în creștere rapidă din comerțul online și care constituie fundamentul strategiei viitoare pentru CTP Germania. De asemenea, portofoliul are un potențial ridicat prin creșterea gradului de ocupare, creșterea chiriilor și prin noi oportunități de dezvoltare.

În următorii cinci ani, CTP Germania intenționează să investească încă un miliard de euro în dezvoltărea de proiecte industriale și logistice. Acest lucru va permite folosirea capacităților unice pe care CTP le are în dezvoltarea de parcuri industrial și de comunități, pentru a moderniza și a impulsiona certificările de sustenabilitate ale proprietăților DIR, care au fost sub-administrare  anterior. Totodată, CTP va implementa o strategie de dezvoltare pentru a dubla actuala suprafața închiriabilă a CTP Germania la 3,2 milioane de metri pătrați până în anul 2026. 

Udo Stöckl, fost director și managing partner al companiei de consultață imobiliară Avison Young în Germania, a fost numit Chief Operating Officer (COO) în cadrul CTP Germania, raportând către directorul general al CTP și CTP Germania, Remon Vos. Udo Stöckl are o experiență vastă în managementul de proprietăți imobiliare în Europa de Vest și America de Nord.  Cel mai recent, el a coordonat intrarea cu succes a companiei Avison Young pe piața din Germania.

Remon Vos (foto), CEO al CTP și CTP Germania, a declarat: „Piața germană reprezintă o oportunitate pentru investiții, deoarece ne permite să extindem rețeaua CTP pentru a răspunde cererii tot mai mari a chiriașilor pentru logistică urbană într-una dintre cele mai puternice economii europene. Acum vom putea oferi, atât clienților existenți, precum și celor noi, acces la rețeaua transeuropeană de aprovizionare pe piețele de la Marea Neagră și până la Marea Nordului, cu ajutorul rețelei CTP. În plus, am identificat deja multiple oportunități de a îmbunătăți semnificativ portofoliul CTP Germania, prin aplicarea acelorași abilități de dezvoltare și operaționale pe care le-am perfecționat pe piețele din Europa Centrală și de Est în ultimii 23 de ani. În timp, vom aduce portofoliul la standardele noastre exigente de ESG, menținându-ne poziția de lider ca singura mare companie imobiliară industrială și logistică paneuropeană cu un portofoliu 100% certificat BREEAM cu calificativul Very Good și peste”.   

Planul de business  pe cinci ani (2022-2026) al CTP Germania va implica două strategii menite să creeze o valoare optimă pentru acționari. Pentru a pune în aplicare această strategie, compania va recruta echipe regionale dedicate în patru locații, cuprinzând aproximativ 50 de persoane, inclusiv actualii angajați DIR.

În România, CTP deține o suprafață totală de peste 2,1 milioane mp de depozite de clasa A în 15 orașe: Arad, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Oradea, Pitești, Sibiu, Timișoara, Turda, Târgu Mureș, Caransebeș, Ineu și Salonta.

Ferma Moșia Chindia, 250.000 lei cifră de afaceri la 4 luni de la lansarea magazinului online

0

Ferma Moșia Chindia a realizat în 2021 o producție de 90 de porci, 2.000 de pui de găină și 200 de curcani. La patru luni de la lansarea magazinului online, a atins 1000 de consumatori, peste 50 de produse și 250.000 lei cifră de afaceri. În prima lună de funcționare a eshop-ului, creșterea vânzărilor a fost de 300%. Pentru următorii trei ani, ferma are ca obiective să realizeze o producție de 10 ori mai mare și investiții de 500.000 de lei.

Ferma Moșia Chindia este fondată de tenorul Vlad Miriță și de antreprenorul Dan Cîrstea. 

Dan Cîrstea, fondator al fermei Moșia Chindia: „În august 2021 am finalizat site-ul, www.mosiachindia.ro. În septembrie, prima lună de funcționare a eshop-ului, am avut o creștere a vânzărilor de 300%, față de perioada în care foloseam doar aplicația Whatsapp pentru comenzi. Deocamdată livrăm în București, Ilfov și Dâmbovița, dar în primele luni din 2022 vom începe livrările naționale. Ne mai propunem să deschidem un magazin propriu în București. Scopul nostru principal rămâne încurajarea consumului de carne curată și furnizarea acesteia tuturor celor preocupați de sănătatea lor, de la familii cu copii și până la adulți tineri sau seniori. În 2022, avem ca obiectiv triplarea producției și înființarea unei mici carmangerii, pentru a ne diversifica gama de produse și a le crește și mai mult calitatea. În următorii trei ani, vrem să creștem de 10 ori volumul producției. Pe termen scurt, până la finele lui 2021, am avut o producție de 90 de porci, 2.000 de pui de găină și 200 de curcani, ceea ce ne-a ajutat să ajungem la peste 50 de produse în magazinul online. Alte obiective vizează intrarea în marile lanțuri de retail, care se va întâmpla, cel mai probabil, la sfârșitul lui 2022 sau în 2023.”

Vlad Miriță, fondator al fermei Moșiei Chindia: „Povestea începe din 2010, când niște probleme de sănătate m-au determinat să fiu mult mai atent la ce mănânc. Am pornit atunci o mică fermă din nevoia de a avea o sursă sigură de hrană. Am început cu cinci porci din rasa Mangalița, cumpărați din Baia Mare, câțiva curcani și pui de carne. Apoi, am observat că prietenii noștri care gustaseră din carnea animalelor crescute de mine, au fost încântați și au început să se intereseze dacă pot avea în mod regulat produse de la noi. Mulți dintre ei, în special cei care aveau copii mici, erau de mult în căutarea unor surse de hrană cât mai sănătoasă și se plângeau că există puține variante pe piața locală. Atunci am realizat că stă și în puterea mea să încurajez și susțin acest curent – preocuparea pentru hrana sănătoasă, vindecătoare.”

Investitorii subliniază că, „lansată oficial în 2021 pe o pășune de peste 3 ha de lângă Târgoviște, ferma are la bază un concept vechi de peste 40 de ani în SUA, dar unic în România. Este vorba despre Creștere prin pășunare (Pasture Raised), care presupune ca animalele să fie lăsate libere să se dezvolte în ritmul și mediul lor natural, ceea ce conferă cărnii obținute o calitate superioară chiar certificării „organice”. Condițiile unice de viață pentru animale nu se regăsesc în alte abordări contemporane ale zootehniei, nici măcar în gospodăriile rurale, unde porcii și păsările au suprafețe destul de limitate la dispoziție și doar sporadic au acces la iarbă.

În scopul de a populariza cât mai mult hrana sănătoasă, Moșia Chindia își propune să deschidă apetitul pentru o abordare ecologică și regenerativă în creșterea animalelor, atât în rândul consumatorilor, cât și în rândul altor fermieri și antreprenori, prin susținerea altor 100 de fermieri să adopte cu succes sistemul de Creștere prin pășunare a animalelor în următorii 10 ani.

Carne curată dar și gustoasă este ceea ce caută majoritatea oamenilor iar în pandemie preocuparea pentru sănătate s-a accentuat. O altă tendință accelerată de situația din ultimii doi ani este creșterea vânzărilor online în segmentul alimentar. Aceste două elemente, alături de dorința continuă de a încuraja la obiceiuri alimentare cât mai sănătoase, au contribuit substanțial la decizia celor doi antreprenori de a transforma ferma de hobby într-o afacere. În plus, a venit în întâmpinarea unei alte probleme la fel de actuale cu care se confruntă umanitatea în ultima perioadă – degradarea mediului. Procesul de creștere prin pășunare este o abordare regenerativă pentru mediu, pentru că însănătoșește solul în loc să-l prejudicieze, așa cum se întâmplă în cazul fermelor industriale”.

Organizația JA Worldwide nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace 2022

0

Organizație impusă de-a lungul anilor prin susținerea educational-economică acordată tinerilor, JA Worldwide a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace 2022.

România face parte din rețeaua Junior Achievement (JA) prin organizația Junior Achievement România, caracterizată ca „organizație nonprofit, a fost fondată în anul 1993 și este parte a JA Worldwide® USA și JA Europe. Junior Achievement este cea mai mare organizație internațională de educație antreprenorială, economică, financiară și STEM, de orientare profesională, sănătate și dezvoltare a abilităților pentru viață, programele sale fiind urmate în 40 de țări din Europa și peste 100 din lume. În România, programele JA de tip learning by doing și project based, adaptate învățării hibride, sunt urmate anual de peste 230.000 de elevi și studenți din peste 1.670 de instituții de învățământ și se desfășoară local în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, instituțiile de învățământ și comunitatea de afaceri. În 2019, Junior Achievement a celebrat 100 de ani de existență, iar în 2020 și 2021, organizația s-a poziționat pe locul 7 în topul NGO Advisor, dedicat celor mai importante 500 de ONG-uri la nivel mondial”.

Junior Achievement apreciază că „nominalizarea vine ca o recunoaștere a impactului pe care JA îl are la nivel global, a succesului în a crea oportunități economice tuturor tinerilor, indiferent de mediul din care provin, și a capacității noastre de a găsi unitate în diversitate. Secole de-a rândul, șomajul și sărăcia au dus la instabilitate politică, violență și război. Oferind educație economică tinerilor de pe toate continentele (chiar și pe timp de pandemie), JA a devenit o susținătoare a stabilității, a păcii”.

JA mulțumește „tuturor membrilor executivi, echipelor și voluntarilor, profesorilor și tinerilor, pentru credința lor neclintită că lucrând împreună pot schimba mentalități și mersul generațiilor”.

Asheesh Advani, CEO JA Worldwide: „Pacea este posibilă numai atunci când tinerii, indiferent de țară sau regiune, au o educație economică. JA Worldwide este onorată să primească această nominalizare, iar efortul nostru de a-i sprijini pe tineri să dobândească abilitățile și mentalitatea necesare pentru a crea comunități înfloritoare va continua. Cea mai mare speranță privind rezolvarea celor mai complexe probleme ale lumii o avem în tinerii de astăzi, care vor fi liderii de mâine.“

Grete Nykkelmo, CEO JA Norvegia – Ungt Entreprenørskap: „Suntem bucuroși că am contribuit și noi la această recunoaștere, în calitate de membri mândri ai rețelei JA Worldwide. Combinația unică de antreprenoriat, formare financiară și pregătire pentru carieră ne permite să avem un impact deosebit asupra oamenilor, comunităților și societății. Pacea există atunci când tinerii au oportunități economice și suntem onorați că JA a fost nominalizată alături de ceilalți candidați care depun eforturi pentru o lume mai pașnică.“.

JA România reafirmă în context: „Ne bucurăm de privilegiul de a fi parte a rețelei JA Worldwide și de a putea aduce tinerilor din România aceste programe atât de utile pentru viitorul tinerei generații.”

Servicii de ocupare pentru tineri defavorizați

0

Tineri și adulți aflați în diferite situații de dificultate socială și profesională au fost sprijiniți să se integreze social și profesional prin servicii de specialitate asigurate prin proiectul „Servicii de ocupare – o șansă pentru reintegrarea socială!“, derulat 12 luni de Organizația Umanitară Concordia, împreună cu fundația United Way România, care a oferit o finanțare de 100.000 lei. În 2022, United Way România oferă o nouă finanțare pentru sprijinirea cât mai multor tineri și adulți din medii puternic dezavantajate social.  

Concordia ne informează că „în anul 2021 au fost sprijinite 181 de persoane cu vârste cuprinse între 15-45 ani, din zona București-Ilfov, fără adăpost, instituționalizate sau postinstituționalizate, din familii sărace, foști detinuți, fără acte de identitate sau acte incomplete, neactualizate, cu nivel redus de educație, fără calificări profesionale sau fără abilitățile necesare pentru identificarea unui loc de muncă.

Tinerii au beneficiat, în funcție de nevoile identificate, de servicii socio – profesionale integrate: servicii suport de bază (hrană, cazare, îngrijire personală, consiliere pshihologică și medicală, obținerea actelor de identitate), servicii pentru dezvoltarea abilităților de muncă și pregătire ocupațională, posibilitatea de a urma gratuit un curs de calificare profesională, consiliere și sprijin pentru identificarea unui loc de muncă și pentru prezentarea la interviurile de angajare.

Pe toată durata proiectului, 51 de persoane s-au angajat, 27 de persoane au efectuat stagii de practică în diverse domenii (curățenie, bucătărie, manipulare marfă etc.) cu burse pe toată perioada practicii pentru acoperirea nevoilor de bază, având și un rol motivațional, iar 19 persoane au fost înscrise la cursuri de calificare. În acest sens, am încheiat 57 de parteneriate cu companii și instituții publice. Alte 42 de persoane au primit sprijin în cadrul locuințelor sociale ale organizației, au mers în excursii și au participat la activități de timp liber și motivaționale. De asemenea, au fost desfășurate activități pentru sensibilizarea și creșterea cooperării cu mediul de afaceri local, ca potențiali angajatori sau parteneri pentru practica profesională”.

Diana Certan, director executiv comunicare și fundraising Concordia România: „Din cauza pandemiei, ne-am confruntat cu situații dificile în parcursul tinerilor, cu anularea unor cursuri de calificare la care tinerii noștri aveau acces, cu imposibilitatea de a face consilierea față în față și scăderea numărului locurilor de muncă. Mulți dintre ei au fost recalificați și au găsit locuri de muncă noi. Acest lucru a fost posibil cu suportul oferit de partenerul nostru istoric United Way România, căruia îi mulțumim pe această cale.“ 

Concordia este bine cunoscută ca „organizație neguvernamentală internațională, independentă, dedicată sprijinirii copiilor, tinerilor și familiilor aflate în nevoie, spre o viață mai independentă și mai responsabilă. Proiectele noastre se derulează în București, Ploiești și Ariceștii Rahtivani (județul Prahova), Odobești (județul Dâmbovița) și se adresează unui număr de peste 2.000 de persoane în fiecare an. Pentru mai multe informații accesați www.concordia.org.ro”.

United Way România este „o fundaţie românească înființată în iunie 2004 şi afiliată la United Way Worldwide, SUA.  United Way lucrează în cele trei arii care constituie bazele unei vieți mai bune: educaţie, integrare socio-profesională şi sănătate. Misiunea United Way România este de a îmbunătăţi calitatea vieţii în comunitate, prin încurajarea donaţiilor individuale, corporatiste şi a voluntariatului. Citiți mai multe informații http://www.unitedway.ro/”.

 

Program de educație financiară pentru studenții care vor să tranzacționeze la bursă

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a inițiat un program de educație financiară prin intermediul căruia studenții și masteranzii din cele 24 de universități partenere ale Autorității, indiferent de disciplina de studiu, vor putea folosi în mod gratuit platforma demo de tranzacționare a Bursei de Valori București (BVB), unde vor învăța și experimenta activitatea de investitor.

Programul este unul didactic, care nu implică riscuri financiare sau folosirea banilor proprii. Proiectul educațional va începe pe data de 21 martie 2022 și va debuta cu un seminar online de training, organizat cu scopul înțelegerii noțiunilor de bază ale unei investiții pe piața de capital, dar și a modalității de accesare și de funcționare a platformei de tranzacționare.

Accesul la platforma demo a BVB va fi disponibil timp de patru săptămâni, până pe data de 15 aprilie 2022. Pe întreaga perioadă, participanții vor beneficia de consultanță gratuită în cazul în care vor avea nevoie de ajutor sau de îndrumare. Practic, acest program se bazează pe experiențe de învățare de tip learning-by-doing, un concept modern de studiu.

Pentru a se înscrie la acest program, studenții vor completa un formular online pe care îl vor primi de la universitatea de care aparțin. Înscrierile pot fi făcute până la data de 14 martie 2022.

Cele 24 de universități partenere ai căror studenți vor putea participa la acest program sunt: Academia de Studii Economice București, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, Universitatea Titu Maiorescu București, Universitatea Româno – Americană, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Danubius, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Petru Maior, Universitatea de Vest Timișoara, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Vasile Alecsandri Bacău, Universitatea din Craiova, Universitatea din Oradea, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea Nicolae Titulescu București, Universitatea București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea Politehnică București și Universitatea Ștefan cel Mare Suceava.

Proiectul ASF se va desfășura în cadrul Global Money Week 2022 (21 – 25 martie 2022), un eveniment global de educație financiară, care se desfășoară sub egida OECD, în cadrul căruia comunităţi întregi îşi unesc eforturile pentru a stimula o mai bună cunoaştere a mediului financiar, pentru înlăturarea politicilor financiare depăşite şi pentru a oferi tinerilor instrumentele şi inspiraţia necesare pentru a-şi modela propriul viitor.

Produsele autohtone reprezintă circa 60% din cifra de afaceri a METRO în România

0

Aproximativ 60% din cifra de afaceri a grupului german Metro România reprezintă produse românești provenite de la circa 350 furnizori, din care aproximativ 100 reprezintă producători de legume și fructe, după cum a declarat pentru FoodBiz Adrian Ariciu, CEO METRO România.

Din păcate, se importă foarte mult produse procesate, oferta internă fiind redusă pe acest segment.

„Dacă vorbim de produsele realizate în România și de ponderea lor, vedem plusuri și minusuri.

METRO a intrat pe piață acum 25 de ani și am încurajat în fiecare an dezvoltarea producătorilor români. În toată această perioadă, am susținut și susținem în continuare afacerile locale. Am ajuns să colaborăm cu peste 350 de furnizori în mod permanent, național și local, mai ales pe produsele proaspete, dintre care aproximativ 100 sunt producători de legume-fructe.

Dacă vorbim de ponderea produselor românești în total cifră de afaceri, aceasta este undeva la 60%. Credem că în acest moment avem o stabilitate, dar se poate face mai mult, să cumpărăm cât mai multe produse românești tot timpul anului, nu doar într-o anumită perioadă legată de sezon.

Se poate face mult mai mult în a susține valoarea adăugată în producție în România, de unde se cumpără produse românești, și nu vorbesc numai de METRO, produse de bază, iar tot ce înseamnă produse procesate cu valoare adăugată, conveniență în zona ready to x, cum spunem noi intern, acestea se importă, în marea lor majoritate”, a declarat pentru FoodBiz reprezentantul METRO.

Retailer-ul a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de peste 6 miliarde lei, mai mare față de anul anterior. Pentru 2021, estimările inițiale prevedeau un ritm de creștere de două cifre.

„Pentru 2021 am declarat acum un an că vrem să revenim la un ritm de creștere de două cifre și credem că suntem pe traiectorie. Pentru viitor, obiectivul este să continuăm pe același ritm de creștere, care să ne ajute să câștigăm cote de piață”, a afirmat Adrian Ariciu.

Peste 17 milioane clienți la nivel global, METRO este liderul comerțului cu ridicata la scară mondială, cu sortimente alimentare si nealimentare, specializat în deservirea nevoilor industriei HoReCa, precum și ale comercianților independenți.

În întreaga lume, METRO are aproximativ 17 milioane de clienți care pot alege să facă cumpărături într-unul dintre magazinele de format mare, să comande online și să ridice produsele din magazin sau să le fie livrate.

Compania operează în peste 30 de ţări şi are peste 95.000 de angajați în întreaga lume. În anul financiar 2020/21, METRO a generat vânzări de 24.8 miliarde euro.

Metro România operează în România din 1996, când a deschis primul centru de distribuţie în Bucureşti. În prezent, retailer-ul deține 30 de magazine la nivel național.

În 2012, retailer-ul a înființat lanțul de magazine de proximitate LaDoiPași, lider pe piața magazinelor de proximitate în regim de franciză, care a ajuns, în 2021, la un număr total de 1.698 de magazine la nivel național. De altfel, numai în 2021 au fost deschide 407 magazine în toată țara. Pentru următorii ani, obiectivul este atingerea unui prag de 2000 de magazine până în 2023.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Cazacu, XTB: Ethereum revine în ritm mai vioi decât Bitcoin, în vreme ce alte criptomonede rămân ezitante

0

Perspectiva de creștere pe piața criptomonedelor depinde de gradul de recuperare a activelor în urma atacului unor hackeri soldat cu pierderea a 300 de milioane de dolari, dar și de eventuale „surprize” din partea autorităților de reglementare, atrage atenția Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

În luna noiembrie, piața criptomonedelor era în „al nouălea cer”. Duși de asigurarea retrospectivă oferită de trendul puternic, având încrederea că domeniul ar fi soluția de adăpostire în fața unei inflații ridicate, alături de bursele de acțiuni aflate și ele pe creștere, investitorii au adus Bitcoin la aproximativ 69.000 de dolari, și Ethereum la peste 4.800 de dolari. 

De atunci, în doar două luni și jumătate, s-a trecut din segmentele înalte ale optimismului către notele joase ale pesimismului. 

S-au înregistrat pentru Bitcoin și Ethereum scăderi de peste jumătate din valoare, în timp ce alte criptomonede au avut un declin de 60%, în unele situații mai mare de 70%. 

Traderii au „învinovățit” restricțiile impuse de India și Rusia, o pierdere a încrederii unor investitori, și de retail, și instituționali sau corporativi, dar și anunțurile așteptate de majorare a dobânzii de referință în SUA. Sentimentul a atins valori coborâte, tocmai atunci când piața era de fapt pregătită pentru o recuperare.

După ce au digerat mesajele Rezervei Federale, revenirea recentă a adus câștiguri de 12.3% pentru Bitcoin și de 23.8% pentru Ethereum, din minimele înregistrate pe 24 ianuarie, într-o sesiune foarte volatilă, și până joi, la ora 10 (ora este importantă pentru că fluctuații mari se pot petrece în doar câteva ore). 

Avansul înregistrat ieri ar fi fost semnificativ mai mare, dar piața a suferit corecții acute în ultimele 24 de ore.

Ethereum a înregistrat o recuperare mai vioaie decât Bitcoin,
proiectul originar al monedelor virtuale. 

Suplețea răspunsului în piață provine și din ecosistemul uriaș construit în jurul tehnologiei ethereum. Pe „șinele” tehnice ale proiectului funcționează mii de alte criptomonede. Unele dintre ele oferă, la rândul lor, tranzacționarea condiționată, prin „contracte inteligente”, smart contracts. Acestea setează condiții prestabilite pentru anumite operațiuni de transfer, dezvăluind posibilități ample de a rescrie în limbajul blockchain operațiuni legate, anterior, prin protocoale vechi și uneori stufoase.

Este interesant de observat că, pentru criptomonede precum Solana sau Avalanche, considerate anterior a avea o șansă de dezvoltare puternică, deși procentele redresării față de minimele de acum zece zile sunt apropiate cele ale Ethereum, revenirea este sensibil mai slabă decât în alte ocazii în raport cu maximele istorice. 

Pentru Solana, cu toată recuperarea recentă de puțin sub 22%, scăderea totală din vârf este de 62%, pentru Avalanche, de 55% (după o revenire de 26% din minimele de pe 24) în timp ce Ethereum a pierdut ”doar” 45%, la cotațiile de joi, ora 10. 

Dinamica ar putea fi un semn că piețele încă nu și-au refăcut stocul de optimism la niveluri potrivite pentru a îndrepta capital important spre proiecte de lichiditate relativă mai mică, și mai riscante în raport cu Ethereum și Bitcoin.

Cât poate să țină revenirea, și care este ipoteza perioadei următoare? 

„Surprizele ” sunt atât de dese în piața cripto încât ele par a deveni uneori regula. Tocmai când lucrurile păreau a fi clar antrenate pe un scenariu de revenire, dezvăluirea unui atac al hacker-ilor de peste 300 de milioane de dolari asupra unui protocol de legătură între diferite criptomonede, a adus un nou val de scăderi noaptea trecută. 

Repercursiunile de pe urma atacului asupra punții blockchain numită PortalBridge, și anterior Wormhole (un nume care ar părea, în retrospectivă, nu tocmai potrivit) ar putea fi severe, dacă fondurile nu vor fi recuperate, pentru că o serie de produse care au construit pe baza unor active garantate de platformă și-ar pierde din valoare. 

Potrivit unor știri foarte recente, pe site-ul protocolului de legătură a apărut informația că s-a descoperit soluția, și fondurile ar fi în siguranță.

Episodul este o nouă ilustrație a riscurilor variate, și de valori înalte, asociate unor plasamente care au oferit, totuși, în anumite perioade, randamente cu ordine de mărime peste cele din piețele bursiere. 

În perspectivă, în opinia noastră scenariul de bază ar fi unul favorabil, pe termen scurt, dacă  episodul „punții” blockchain este, într-adevăr, depășit fără pierderi majore de active și efecte colaterale, și, mai ales, piețele nu primesc noi lovituri ori din partea hacker-ilor ori din partea autorităților de reglementare.

Snack-urile înlocuiesc mesele tradiționale

0

Pandemia de Covid a adus schimbări în modul în care oamenii mănâncă. Din cauza opțiunilor reduse și accesului limitat la restaurante, tot mai mulți oameni înlocuiesc mâncărurile tradiționale cu gustări. Un studiu realizat anual de gigantul american al industriei snack-urilor Mondelez (MDLZ) împreună cu The Harris Poll și Next Atlas arată că în 2021 85% dintre cei intervievați consumau în fiecare zi o gustare ca să-și potolească foamea și una pentru a se răsfăța. 

Potrivit studiului, generația Z (persoanele născute între 1997 și 2021) sunt mai predispuse să mănânce gustări pentru a atenua anxietatea (86%, față de 76% în total) și plictiseala (79%, față de 69% în total), în timp ce milenialii (persoanele născute între 1981-1996) sunt generația cea mai predispusă să consume gustări pentru a-și satisface nevoile nutriționale (85%, față de 78% în total). Generația X ( persoanele născute între 1965 și 1980 citează confortul ca fiind motivul principal pentru a consuma snack-uri (85%, față de 82% în total). 

Există, de asemenea, o tranziție de la mesele tradiționale la snack-uri, 62% dintre persoanele intervievate declarând că au înlocuit cel puțin o masă cu o gustare. Această cifră este chiar mai mare în rândul generației Z – 75%. În timp ce șapte din 10 consumatori declară că mănâncă gustări în loc de mic dejun, doar aproximativ jumătate fac acest lucru seara (52%). Pe de altă parte, puțin sub jumătate (49%) dintre consumatori mănâncă gustări ca să se răsfețe dimineața, în timp ce 62% se răsfață seara.

Motivele pentru înlocuirea meselor cu gustări sunt complexe, 91% declarând că mănâncă gustări pentru că sunt mai convenabile, 90% pentru că sunt proaspete, 85% le văd ca pe niște indulgențe, 84% pentru că sunt sănătoase. 

Ce tipuri de gustări sunt preferate? 76% dintre persoanele care mănâncă snack-uri de două sau mai multe ori pe săptămână consumă biscuiți dulci, 74% preferă ciocolata, 69% biscuiți sărați, 66% chipsuri și 56% batoane diverse. Când vine vorba de ciocolată, 74% dintre persoanele intervievate spun că nu își pot imagina o lume fără ea. 

Rezultatele sondajului în care au fost chestionați 3055 de adulți la nivel mondial au fost confirmate de raportările gigantului de produse alimentare Mondelez (MDLZ) privind rezultatele trimestrului 4. Mondelez a depășit așteptările în ceea ce privește veniturile, dar a ratat ținta de câștig pe acțiune cu 0,02 dolari. Vânzările organice ale companiei au crescut cu 5,4% în trimestrul al patrulea față de pronosticurile analiștilor de 3,9%. Deși vânzările organice au scăzut cu 0,3% în America de Nord, acestea au fost compensate de rezultatele foarte pozitive pentru regiunile America Latină (+19,7%), Europa (+6,5%) și Africa, Orientul Mijlociu și Asia (+5,8%). Inflația, creșterea costurilor de transport și a prețurilor materiilor prime au afectat marja brută de profit care a scăzut cu 90 de puncte de bază, ajungând la 38,7% din vânzări, dar a fost parțial compensată de prețurile, creșterea productivității și de efectul de levier al volumului.

Mondelez deține mai multe mărci de snack-uri, printre care Cadbury, Milka, Toblerone, Oreo, Belvita, Tuk și Philadelphia. 

Această tendință de tranziție către consumul de snack-uri a fost determinată în mare parte de social media. Mai mult de jumătate dintre consumatorii la nivel mondial spun că social media i-a inspirat să încerce o gustare nouă în ultimul an (55%) – cu procentaje și mai mari ale generației Z (70%) și ale milenialilor (71%)

Un alt studiu realizat de IRI, în Statele Unite, relevă faptul că, atunci când vine vorba de gustări sărate, vânzările totale au ajuns la 23,9 miliarde de dolari în 2021, cu o creștere a vânzărilor în dolari de 5,1% de la an la an. Piața este dominată de chipsurile de cartofi, cu vânzări de 6,7 miliarde de dolari și chipsurile de tortilla, cu vânzări de 5,2% miliarde de dolari, urmate de snacksurile cu brânză, 2,3 miliarde de dolari, popcornul gata de consum și covrigei 1,2 miliarde de dolari. Cererea de snack-uri sărate în SUA este prognozată să crească cu 1,5% pe an până în 2025. 

Dar gustările nu înseamnă doar dulciuri și snack-uri cu care te răsfeți. Consumatorii caută, de asemenea, gustări sănătoase care pot înlocui o masă. Consumul de gustări din carne uscată a crescut cu 12,9% de la an la an, cel de turte din orez/popcorn cu 12,3%, iar consumul de snack-uri din fructe uscate cu 6%. Analiștii estimează că, la nivel global, piața gustărilor din carne va crește cu un CAGR de 7% și va ajunge la 14,5 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2029.