Nouă din zece companii din România vor investi în recalificare și traininguri pentru angajații din departamentele financiare, pe măsură ce implementează și utilizează noi tehnologii în activitățile zilnice, arată concluziile celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, efectuat în rândul a peste 100 de directori financiari din România. Ariile departamentelor financiare în care companiile vor investi cu prioritate în formare sunt planificarea și analiza financiară, contabilitatea și controlul, mai arată studiul. Ritmul lent de recalificare a angajaților reprezintă și unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea transformării digitale în companii, după cum menționează 30% dintre participanții la studiu, la fel ca nivelul investițiilor necesare (49%) și gradul scăzut de digitalizare a instituțiilor publice (42%).
Hotărârea C.A. al BNR pe probleme de politică monetară din 10 mai 2022
Consiliul de Administrație al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din 10 mai 2022, a hotărât următoarele:
- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de
3,75 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022; - majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022;
- păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15 la sută, de la 8,53 la sută în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu impunerea sancțiunilor internaționale.
În trimestrul I 2022, rata anuală a inflației a înregistrat astfel o nouă creștere substanțială (de la 8,19 la sută în decembrie 2021) și peste așteptări, cu o contribuție însă mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condițiile aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Pe acest fond, scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat în bună măsură influențele creșterii ample a prețului combustibililor și a prețurilor LFO.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat considerabil trendul ascendent în trimestrului I 2022, inclusiv față de previziuni, mărindu-se de la 4,7 la sută în decembrie 2021, la 7,1 la sută în martie. Evoluția ei continuă să reflecte efectele majorărilor ample cvasi-generalizate ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate pe plan intern de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
Prin urmare, creșterea accentuată a ratei anuale a inflației în trimestrul I 2022 a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate în acest interval de declanșarea războiului din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au accelerat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, inclusiv în numeroase state europene. Astfel, creșteri mari ale ratei anuale a inflației, inclusiv a celei de bază, au fost consemnate în multe țări din Europa și în SUA, în condițiile unei situații macroeconomice fără precedent în ultimele decenii.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în martie 2022 la 6,5 și la 5,6 la sută, de la 5,0 la sută, respectiv,
4,1 la sută, în luna decembrie 2021.
Noile date statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,1 la sută în trimestrul IV 2021 față de trimestrul precedent, ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii, evoluție ce implică menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, în linie cu previziunile din februarie, inclusiv ca efect al revizuirii recente a datelor statistice privind evoluția PIB în cursul anilor 2020 și 2021.
Se reconfirmă, totodată, scăderea dinamicii anuale a PIB la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, de la 6,9 la sută în precedentele trei luni, pe seama slăbirii considerabile a ritmului absorbției interne. În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la avansul PIB, în condițiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre variația prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. Deficitul de cont curent și-a mărit însă substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7,0 la sută pe ansamblul anului 2021, de la 5,0 la sută în 2020.
Cele mai recente date și analize indică o reaccelerare ușoară a creșterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluția PIB din trimestrul I implică totuși o descreștere ușoară a dinamicii lui anuale și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază, după cum arată și indicatorii cu frecvență ridicată.
Astfel, menținerea cvasi-constantă a ritmului anual de creștere a comerțului cu amănuntul și a celui auto-moto în intervalul ianuarie-februarie a fost acompaniată de scăderea puternică a acestuia pe segmentul serviciilor prestate populației. Dinamica anuală a producției industriale a s-a mărit totuși ușor, revenind astfel în teritoriul pozitiv, iar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat considerabil creșterea în termeni anuali. Totodată, majorarea ceva mai pronunțată consemnată pe ansamblul celor două luni de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a exporturilor reflectă cu precădere efectul nefavorabil al evoluțiilor prețurilor externe. Acesta a determinat însă o accentuare semnificativă a creșterii deficitului comercial față de aceeași perioadă a anului trecut, dar mai modestă a deficitului de cont curent, în condițiile ameliorării balanței veniturilor secundare, inclusiv pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
În același timp, efectivul salariaților din economie și-a prelungit ascensiunea ușoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor evoluții neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata șomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7 la sută, vizibil peste valorile pre-pandemice și semnificativ deasupra minimului istoric consemnat în august 2019. Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat însă creșterea, inclusiv în debutul trimestrului II, rămânând totuși semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerț și servicii – probabil și ca urmare a ridicării restricțiilor de mobilitate –, dar mai modest în industrie, inclusiv în contextul efectelor și incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.
Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în perioada recentă, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară din aprilie, precum și pe fondul controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au prelungit ori și-au accentuat traiectoria ascendentă, inclusiv sub influența unei noi deteriorări a sentimentului investitorilor financiari față de piețele din regiune, în contextul războiului din Ucraina, dar și al expectațiilor privind creșterea relativ mai alertă a ratei dobânzii de către Fed. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen și-a accelerat considerabil creșterea în martie și pe ansamblul trimestrului I 2022. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în luna aprilie.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat ascensiunea în martie, dar la un nivel deosebit de înalt, de 15,7 la sută (15,8 la sută în februarie), în contextul intensificării puternice a activității de creditare, mai cu seamă pe segmentul societăților financiare, și cu un aport în creștere, dar relativ modest, al programelor guvernamentale. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se mărească, ajungând la 72,7 la sută. În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Prognoza actualizată evidențiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o amplă revizuire suplimentară în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei.
Astfel, rata anuala a inflației este așteptată să-și accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 și să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, pe fondul unor ample efecte de bază și în condițiile restrângerii excedentului de cerere agregată spre valori cvasi-nule. Prin urmare, dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei.
Determinante pentru noua perspectivă a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate ale prețurilor alimentelor procesate și combustibililor, precum și ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, al căror impact inflaționist va fi însă atenuat substanțial până în martie 2023 de schemele de plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii casnici, dar se va evidenția pregnant ulterior, contrabalansând parțial și temporar influențele de sens opus venite din efecte de bază și din corecții probabile ale cotațiilor mărfurilor energetice.
Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei, schemelor de plafonare a prețurilor la energie extinse până în luna martie 2023, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare și energetice, precum și din acutizarea/prelungirea blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.
Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică însă considerabil și incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele potențial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.
O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.
Incertitudini și riscuri sunt însă asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată puternic de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.
Deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și nivelul și dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria.
În ședința de astăzi, 10 mai 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la
4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută pe an, de la 2,00 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și utilizează instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 12 mai 2022, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 mai 2022, la ora 15:00.
Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 iulie 2022.
Pieţele financiare nebancare ar putea susţine mai mult economia
_________________
Ancuța-Carolina Stanciu
redactor-șef al FinancialIntelligence.ro
Datoria publică a României a crescut considerabil în ultimii ani, triplându-se după 2008, iar în acest an a trecut de 50% din PIB
Efectele creșterii datoriei publice: reducerea economisirii și creșterea costului finanțării externe
Datoria publică a României a crescut considerabil în ultimii ani, triplându-se după 2008, iar în acest an a trecut de 50% din PIB, inclusiv din cauza prefinanțării din componenta de împrumut a PNRR, care a influențat acest indicator. Totuși, datoria publică autohtonă este încă la o cotă rezonabilă în context UE, datoria publică a zonei euro fiind de circa 90% din PIB.
La începutul anului, analiștii CFA România estimau că datoria publică va ajunge la 52,5% din PIB în 12 luni. Potrivit lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, datoria publică, deși a depășit 50% din PIB, este cu 10 procente sub plafonul maxim. „Asta înseamnă că avem o marjă de 10 puncte procentuale până la sunetul de alarmă, când am putea ajunge la linia roșie, de 60%. Totuși, datoria publică e în creștere an de an. Dar nu stăm bine cu dinamica, care a ajuns la 50% din PIB. Nu cred că sunt șanse să se oprească repede”, a spus Adrian Vasilescu, pentru Europa Liberă.
Datoria publică a României a depășit, pe metodologie UE, pragul de 50% din PIB atât în ianuarie cât și în februarie 2022, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Legea responsabilității fiscal-bugetare spune că trecerea acestui prag obligă autoritățile să conceapă un plan de redresare fiscală.
Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu, spune că, deocamdată, nu se are în vedere implementarea măsurilor de reducere a datoriei stipulate în Legea responsabilității fiscal-bugetare odată cu depășirea acestui prag, fiind încrezător că datoria publică va scădea sub 50% din PIB până la sfârșitul anului.
În actualele condiții macroeconomice, piețele financiare nebancare au un potențial mare de creștere și ar putea susține mai mult economia.
Dăianu: „Depășirea pragului de 50% a datoriei
publice raportată la PIB era inevitabilă”
Ministerul de Finanțe ar trebui să se concentreze pe construcția și execuția unui program de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât să stabilizeze datoria publică, a anunțat, recent, la Profit TV, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
„Depășirea pragului de 50% a datoriei publice raportată la PIB era inevitabilă. Nu se putea altfel, în condițiile în care noi avem deficite foarte mari. Am avut nenorocirea pandemiei, acum avem criza energetică și un război care afectează întreaga lume. În asemenea circumstanțe este extrem de greu să ceri unui guvern să reducă deficitul bugetar în 2-3 ani într-un mod semnificativ (…) Nu faptul că datoria publică a depășit 50% este problema. Ce trebuie să ne intereseze pe toți este să reușim să stabilizăm datoria publică cât mai repede, nu la calendele grecești”, a spus Daniel Dăianu.
Ionuț Dumitru: „Orice punct procentual în plus la datoria publică a României adaugă 0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânzile”
Consolidarea fiscală a început, dar trebuie să conștientizăm cu toții că problema este încă nerezolvată, iar ajustarea deficitului bugetar doar pe partea de cheltuieli e o iluzie, a declarat, recent, economistul-șef al Raiffesen Bank, Ionuț Dumitru.
Orice punct procentual în plus la datoria publică a României adaugă
0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânzile, a declarat, recent, economistul-șef al Raiffesen Bank, Ionuț Dumitru, explicând: „Pe partea de cheltuieli, evident că având o anvelopă bugetară foarte mică, avem o problemă cu sustenabilitatea facturii sociale în cadrul bugetar pe care îl avem astăzi. Adică salariile și asistența socială «mănâncă» peste 90% din ceea ce bugetul are astăzi ca resurse din taxe și impozite. Or, lucrul acesta nu poate fi susținut «a la long». Să crezi că poți ajusta pe partea de cheltuieli foarte mult cred că iar e o iluzie și trebuie să ne gândim cum creștem acel 27% nu la standarde europene, dar măcar la un 32-33% din PIB, cât e media țărilor din jurul nostru, din Europa Centrală și de Est. Deficitul nostru bugetar este estimat, anul acesta, la 6,9% de către Comisia Europeană, cel mai înalt deficit din Europa, într-un mediu în care dobânzile peste tot în lume cresc. Orice punct procentual în plus la datoria publică ne adaugă 0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânda. Deci, spațiul fiscal ne este îngustat și de creșterea de dobânzi, a costurilor de finanțare care te obligă la o consolidare și mai accentuată”.
Nicu Marcu: Piețele financiare nebancare, potențial mare de creștere, în actualele condiții macroeconomice
Două dintre efectele cunoscute ale creșterii datoriei publice sunt reducerea economisirii și creșterea costului finanțării externe, având ca efect direct prezența mai pronunțată a statului pe piețele interne, de unde se finanțează și companiile private. O consecință pe care o resimțim deja în această perioadă este creșterea dobânzilor, deci un acces mai dificil la finanțările bancare.
Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, este de părere că, în actualele condiții macroeconomice, piața de capital ar putea fi o sursă de finanțare pentru mediul privat.
Domnia sa a precizat pentru jurnalul.ro: „Anul 2021 a venit cu noi recorduri pentru piața de capital, inclusiv în ceea ce privește numărul de listări. Peste 20 de companii au venit pe bursă doar anul trecut. România are încă foarte mult loc de creștere în această zonă. Interesul există, după cum ne arată numărul de companii nou listate, dar și datele aferente primelor trei luni din acest an. Valoarea tranzacțiilor la Bursa de Valori București a depășit 5 miliarde de lei (peste un miliard de euro) în primul trimestru al acestui an, dublu față de perioada similară a anului trecut, un record istoric”.
În ceea ce privește fondurile private de pensii, președintele Nicu Marcu spune că relația între acestea și bugetul statului este una directă, semnificativă și bidirecțională, dezvoltarea fondurilor însemnând în mod real și acces mai ridicat al statului la surse de finanțare: „La sfârșitul anului 2021, fondurile private de pensii (Pilonul II și Pilonul III) acumulau active totale de peste 92,5 miliarde de lei, adică peste 7,8% din PIB. Este o sumă semnificativă și nu trebuie uitat că cea mai mare parte a acesteia (în jur de 96%) o reprezintă activele fondurilor de pensii Pilon II, unde contribuția este obligatorie prin lege și va crește, așa cum s-a anunțat relativ recent, cu un punct procentual, până la 4,75% din salariul brut. Relația între stat și fonduri este însă una bidirecțională, pentru că, la rândul său, sistemul, adică cei aproximativ 7,8 milioane de contribuabili participanți, ajută bugetul să se finanțeze, în condițiile în care circa 60% din active sunt investite în titluri de stat. Amintesc aici că ASF a eliminat, prin derogare de la lege, limita maximă de 70% pentru deținerile de titluri de stat ale fondurilor. Este un sprijin atât pentru administratori, care pot merge într-o măsură mai importantă către active mai sigure în perioade cu volatilitate mare, cât și pentru bugetul statului”.
După criza financiară din 2008-2012, s-au instituit mai multe mecanisme menite să protejeze piețele financiare nebancare. „România a adoptat deja o serie de măsuri menite să protejeze piețele amintite în eventualitatea unei noi crize și își actualizează legislația concomitent cu celelalte țări membre. Iar crearea uniunii piețelor de capital este doar unul dintre proiectele mari la care România participă”, a mai afirmat președintele ASF, pentru Jurnalul.
Eugen Rădulescu, BNR: România are cel mai mare cost al îndatorării publice din Uniunea Europeană
România are cel mai mare cost al îndatorării publice din Uniunea Europeană, precum și o expunere foarte mare a sectorului bancar față de administrația publică, a declarat recent șeful Direcției stabilitate financiară din Banca Națională a României (BNR), Eugen Rădulescu.
„Avem problema reinflamării inflației. Aici, Slavă Domnului, nu mai suntem singuri. Am ajuns la două cifre, ceea ce speram să nu se mai întâmple vreodată, dar toată Uniunea Europeană este pe aici. Avem cel mai înalt cost al îndatorării publice. Rata dobânzii pe termen lung, care este criteriu de Maastricht, este la noi de peste 5%, în timp ce Bulgaria ar 0,31, Cehia 2,53, Polonia 3,03 și Ungaria 4,05. Noi suntem mai sus decât toate aceste țări. De ce? Pentru că avem cele două deficite gemene care vor apăsa din ce în ce mai greu asupra costului îndatorării României. În același timp, avem o expunere foarte mare a sectorului bancar față de administrația publică. Suntem singura țară unde în ultimii ani continuă să crească această pondere. Am ajuns la peste 25% în decembrie, anul trecut. Celelalte țări care au niveluri relativ mai scăzute totuși înregistrează o tendință de scădere a expunerii sectorului bancar față de sectorul public. Principalul risc este că, pe măsură ce dobânzile vor crește și dobânzile vor crește, băncile să înregistreze pierderi care să le facă și mai reticente în a finanța deficitul public”, a spus Eugen Rădulescu.
Mircea Coșea: Datoria publică penalizează cetățenii obișnuiți, nu pe cei care au creat împrumuturile
Cei care ar urma să fie penalizați de creșterea datoriei publice la peste 50% din PIB, adică a măsurilor pe care trebuie să le ia guvernul conform Legii responsabilității fiscale, sunt cetățenii, a declarat, recent, profesorul Mircea Coșea, pentru Hotnews. „În momentul în care ajungi la o asemenea situație (de creștere a datoriei publice la peste 50% din PIB – n.r.), ar trebui ca cei care au dus la această situație să răspundă într-o formă sau alta”, a spus el, pentru HotNews.ro.
Profesorul Coșea a spus: „Noi nu avem niciun fel de informație în legătură cu modul în care au crescut aceste datorii publice pe timpul guvernării Orban-Cîțu. Am văzut o creștere nemaiîntâlnită în România la niște costuri și nu avem niciun fel de informații cu privire la modul în care s-au folosit banii. Atunci sigur că ar trebui să existe o responsabilitate, dar nu există”.
Mircea Coșea spune că trebuie făcut un plan de austeritate pentru stoparea cheltuielilor și datoriilor. Potrivit domniei sale, este posibil ca salariile și pensiile să fie înghețate pe anumită perioadă, iar generațiile viitoare vor plăti împrumuturile de acum.
La începutul anului, Mircea Coșea susținea că România ar trebui să se ferească „extraordinar de mult” să depășească limita de 50% în privința datoriei publice. În opinia profesorului Coșea, România nu ar fi trebuit să depășească 50% pentru că asta este limita capacității ei de rambursare.
OCDE: În absența consolidării fiscale, datoria publică ar urma să crească la niveluri nesustenabile în următoarele decenii
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat României reîncadrarea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă, avertizând că, în absența consolidării fiscale, datoria publică ar urma să crească la niveluri nesustenabile în următoarele decenii.
„Deși încă moderată, datoria publică a crescut rapid de la criza financiară globală. Măsurile fiscale de sprijin din timpul pandemiei au contribuit la sporirea gradului de îndatorare publică, dar evoluția a fost cauzată, parțial, și de măsurile expansioniste din trecut, inclusiv reforma pensiilor din 2019. Conform Planului Național de Redresare și Reziliență, autoritățile române au început o nouă reformă a sistemului de pensii. Fără reformă, creșterea costurilor îmbătrânirii populației ar putea determina ca nivelul datoriei publice să depășească 100% din PIB până în 2040, dacă creșterea acestor costuri nu este compensată de măsuri de consolidare”, avertizează OCDE.
Menținerea datoriei la un nivel prudent este crucială pentru reziliența economiilor care recuperează decalajele, expuse la riscurile financiare globale. Aproximativ jumătate din datoria publică este denominată în valută, și 40% este deținută de nonrezidenți, expunând România la șocurile adverse, în special în contextul sporirii instabilității pe piețele financiare. De departe costurile de împrumut ale României sunt cele mai ridicate din UE, din cauza primei de risc peste medie a țării, ceea ce reflectă percepția investitorilor privind situația fiscală a României în raport cu alte țări din Europa, apreciază instituția.
„Stabilizarea nivelului datoriei publice ca procent din PIB va necesita eforturi semnificative de consolidare. Guvernul intenționează o reducere progresivă a deficitului fiscal la 2,9% din PIB până în 2024, dar încă nu au fost clar identificate măsurile compensatorii. Consolidarea ar trebui să înceapă cu seriozitate din 2022, dacă redresarea va fi atât de solidă cum se estimează. Măsurile care stimulează potențialul de creștere pot atenua presiunile fiscale. În special, creșterea participării pe piața forței de muncă și reducerea muncii la negru pot extinde semnificativ baza impozabilă. În paralel, România are spațiu masiv de manevră pentru îmbunătățirea veniturilor și eficientizarea cheltuielilor. Acestea pot fi realizate prin revizuirea sistemului de pensii, sporirea gradului de respectare a obligațiilor fiscale, în timp ce impozitele vor produce denaturări mai mici. Reformele fiscale pot ajuta la reechilibrarea cheltuielilor, spre măsuri de sprijinire a creșterii, în timp ce este redus deficitul”, consideră OCDE.
* Legea responsabilității fiscal-bugetare – limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:
1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
2. Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut; b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public; c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
3. Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 2; b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public; c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 3; b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10; c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.
Ministerul Finanțelor a anunțat recent măsurile pe care intenționează să le ia pentru a limita nivelul datoriei.
– Intensificarea investițiilor publice în anul 2022, acestea fiind estimate să ajungă la 7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ 5% în 2021. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor produselor energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de coeziune
2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de
31,35 miliarde euro, iar prin mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 29,2 miliarde euro.
– Implementarea PNRR va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.
– Guvernul a prioritizat o serie de proiecte investiționale, în funcție de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de finanțat ar urma să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%).
Articol preluat de pe Financial Intelligence
FAGURA – Community Digital Bank
Care este motivația din spatele afacerii și care este misiunea voastră?
Proiectul Fagura a pornit cu ideea de a le oferi oamenilor posibilitatea să se ajute reciproc prin finanțare. În timp, vrem să construim pe fundamentul acestei platforme de finanțare participativă o bancă digitală. Noi îl numim Community Digital Bank – produs pentru diaspora și comunitatea de acasă, în cadrul căruia se vor putea face investiții, cere împrumuturi, face plăți și viramente instante.
De cine a fost fondat FAGURA și de cine este reprezentată compania?
Compania a fost fondată de Tudor Darie – antreprenor din Republica Moldova, care este și CEO-ul companiei. Tudor a cofondat mai multe proiecte de succes în media de la Chișinău: unimedia.md, agora.md și ea.md. În 2021 Tudor s-a mutat la București împreună cu familia sa, pentru a lansa Fagura pe piața românească și pentru a pregăti compania pentru scalarea în Uniunea Europeană.
Cum a ajutat programul InnovX-BCR în scalarea și accelerarea afacerii tale?
InnovX – BCR ne-a ajutat să înțelegem mai bine ce vrem să facem și unde vrem să ajungem. Asta datorită work-shopurilor oferite și a mentorilor care ne-au ghidat prin program. InnovX – BCR ne-a oferit și o expunere în presa locală și pe canalele online de socializare, lucru care ne-a ajutat să creștem numărul de clienți investitori din România. Tot în timpul programului și ajutați de taskurile cerute de către organizatori, am pus bazele unui advisory board – mare folos pe mai multe direcții de business.
Ce parteneriate ai reușit să realizezi cu mentorii din program?
Am reușit să inițiem un parteneriat cu Microsoft, pe care urmează să avansăm în lunile viitoare. Am creat o serie de contacte în rândurile fondurilor locale de investiții și cu multe dintre acestea suntem în discuții curente. Nu în ultimul rând, am pus bazele unei colaborări cu BCR Social Finance, dar mai avem un pic de lucru pe intern până putem începe activitatea propusă.
Ce dificultăți au prezentat ultimii doi ani de pandemie pentru companie, respectiv pentru echipa ta?
Chiar dacă sună rău, pandemia a fost benefică pentru activitatea Fagura. Noi oferim o experiență digitală inedită atât pentru împrumutați, cât și pentru investitori. Astfel că atunci când clienții noștri existenți și prospecți au avut nevoie de serviciile noastre, noi am fost la un clic distanță. Echipa Fagura s-a bucurat de la bun început de un model de lucru flexibil, fără obligativitatea de a merge la birou. Mai mult ca atât, colegii noștri sunt localizați în diverse orașe din Germania, România și Moldova.
Câteva achievements cu care vă mândriți?
Prima platforma de P2P lending din Moldova chiar și în lipsa unui cadru de reglementare dedicat; o echipă de profesioniști cu o vastă experiență în diverse domenii: audit, contabilitate și finanțe etc.
Am câștigat un loc în cadrul programului EBRD Star Venture lansat anul acesta pentru România, Bulgaria și Moldova. Ne bucurăm să adăugăm un alt nume greu în palmaresul de parteneri. Vom lucra cu mentorii programului în a consolida strategia de creștere în cadrul comunităților din diaspora românească din mai multe țări.
Cu ce evenimente urmează să ne surprindeți în viitorul apropiat?
Fagura împlinește 3 ani în 17 mai. 3 ani de când a fost oferit primul credit în platformă. Pe lângă campania existentă prin care oferim credite cu 3% mai ieftine și dobânzi pentru investitori cu 3% mai mari, vom face lansări de produse importante. Le vom anunța chiar de ziua noastră!
Realitatea Augmentată a fost inclusă în programul de Digitalizare a IMM-urilor 2022
În primul semestru al acestui an se estimează că va avea loc lansarea programului de sprijinire a utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor (Digitalizare IMM).
Programul este parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pune la dispoziția microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii (IMM) din România fonduri în valoare de 350 milioane euro.
Această oportunitate de finanțare va adresa nevoia acută a multor firme de eficientizare a proceselor interne, creștere productivității prin automatizare, scalabilitate, trasabilitate și business intelligence.
Lista cheltuielilor eligibile include printre altele și achiziționarea de sisteme de inteligență artificială, învățare automată, cât și realitate augumentată.
Pentru anticiparea acestor nevoi NOD (Network One Distribution), cel mai mare distribuitor de tehnologii de IT&C din România, a adăugat pe lista soluțiilor oferite prin parteneri și un serviciu de livrare conținut în realitate augmentată, numit indexAR.
indexAR este o soluție de livrare conținut 3D în realitate augmentată (AR), care ajută companiile să își aducă produsele și serviciile în fața clientului, prin câteva clicuri.
Tehnologia de AR creste nivelul de realism de care clientul final beneficiază în interacțiunea cu respectivele produse și servicii.
În contextul trendului de transformare digitală, serviciul indexAR poate fi folosit în cadrul activităților de vânzări, marketing și trening.
Spre deosebire de varianta clasică în care soluția de realitate augmentată trebuie construită de la zero, implicând însemnate resurse financiare și de timp, soluția oferită de indexAR este disponibilă imediat și la un cost mai mic.
Soluția include:
– platformă web prin care se realizează managementul de conținut. Aceasta permite companiilor să lanseze o campanie în realitate augmentată prin câteva clicuri.
– aplicația gratuită de mobile (iOS și Android) destinată clienților. Prin app aceștia pot intra în contact cu produsele și serviciile companiilor, ca și când s-ar afla în realitate în fața lor.
Use case-uri:
indexAR a fost lansat pe piață în 2019, iar de atunci a livrat campanii de realitate augmentată (AR) pentru companii precum BCR, Continental Automotive, Riverside Residence, Factory 4.0, Bosch Rexroth, Accenture, Phoenix Contact, ifm electronic, Digital Twin, Transylvania College.
În timpul celor doi ani de pandemie, soluția a fost utilizată pentru livrarea de standuri expoziționale virtuale, prezentarea de produse și chiar organizarea unei conferințe de presă în AR (Transylvania College).
Trenduri
Din perspectiva proiectelor de realitate augmentată dezvoltate până acum, cât și a interacțiunii cu zona de manufacturing, organizatorii unuia dintre cele mai mari evenimente de Industry 4.0 din România, Factory 4.0, consideră că această tehnologie va fi utilizată în următoarele scenarii:
– training (în special pentru scenariile în care prezența fizică implică un risc)
– mentenanță augmentată
– simulare procese
„Ținând cont de experiența acumulată până acum și trendurile care se conturează în această perioadă postpandemie, consider că vom asista la o adopție crescută a tehnologiei de realitate augmentată în activitățile de vânzări în general (showroomuri virtuale, eCommerce etc.) și în campaniile de marketing”, spune fondatorul soluției, Răzvan Boldiș.
Evoluție
Dezvoltarea aplicației indexAR a durat doi ani, fiind finanțată printr-un grant de 200.000 euro al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (ANCSI).
În 2019 soluția a fost lansată în piață, odată cu primele campanii pentru Continental Automotive și BCR.
Includerea startupului în prima cohortă a acceleratorului de business al BCR – InnovX a contribuit la promovarea soluției pe piață, accesul la noi resurse (Microsoft for Startups Sponsorship, Horizon 2020 Phase 1 Grant) şi evenimente de profil (Startup Grind – Londra & Silicon Valley, Microsoft Inspire – Las Vegas).
Inovatorii anului 2022 – Headlight Solutions
Care este motivația din spatele afacerii și care este misiunea voastră?
Motivația principală este că suntem pasionați de tehnologie și tot ce facem, facem cu plăcere. Știm că sună clișeic, dar atunci când faci ceva cu drag, nu mai privești jobul ca pe o necesitate, ci ca pe o nouă oportunitate de a realiza ceva într-o echipă tânără, dinamică și pasionată. Misiunea noastră este de a oferi soluții inovative intuitive, cu alte cuvinte, effortless technology, pentru a fi întotdeauna cu un pas înaintea concurenței.
De cine a fost fondată/de cine este reprezentată compania?
Fondatorul companiei este Marius Dascălu. Acesta a absolvit Academia de Studii Economice din București și și-a petrecut prima parte a activității profesionale lucrând ca broker, pe piața de capital. Era pasionat de această industrie, așa că a evoluat constant, dar, odată cu sosirea crizei financiare, a simțit că trebuie să facă o schimbare și să se orienteze spre un domeniu cu mai multe perspective. Fiind pasionat de IT – datorită unuia dintre profesorii din liceu –, a rămas întotdeauna conectat la tehnologie și a dedicat timp studiului pe cont propriu, așa că, în 2013, s-a decis să își fondeze o companie de servicii IT și dezvoltare software.
Cum a ajutat programul InnovX-BCR la scalarea și accelerarea afacerii tale?
Pentru Headlight Solutions, InnovX Business Accelerator a reprezentat o oportunitate de evaluare avansată pentru companie și acces exclusiv pentru membrii echipei noastre la a învăța noi abilități și a dobândi experiență într-un mediu de învățare global.
Ce parteneriate ai reușit să realizezi cu mentorii din program?
Am încheiat un parteneriat cu Microsoft, care o să aducă plusvaloare companiei și care o să ne ajute să ne perfecționăm produsele.
Ce dificultăți au prezentat ultimii doi ani de pandemie pentru companie, respectiv pentru echipa ta?
Știm că există acest miraj al companiilor de servicii IT, despre care se crede că nu au fost afectate de pandemie, dar am trecut şi noi printr-o perioadă în care clienţii au îngheţat toate proiectele, fără a ne oferi un orizont de timp sau niște perspective. Între timp, lucrurile și-au revenit, unele proiecte au fost reluate, am avut şi solicitări noi, iar noi ne-am reluat ritmul.
Cum ați trecut peste ele?
Provocările pandemiei s-au resimțit şi în activitatea de producţie a companiei, unde era nevoie ca oamenii să vină fizic la serviciu. A trebuit să dezvoltăm un sistem sigur, eficient, care să ne permită să ne îndeplinim responsabilităţile şi să livrăm proiectele.
Câteva achievements cu care vă mândriți?
Suntem mândri de faptul că în prezent suntem în curs de implementare a două proiecte cu fonduri europene, ambele fiind proiecte de cercetare, ale căror rezultate se vor vedea în curând și vor reprezenta încununarea eforturilor noastre comune.
Cu ce evenimente urmează să ne surprindeți în viitorul apropiat?
Pregătim intens lansarea unui terminal self service nou, cu un design futurist, dar care o să înglobeze în continuare cele mai noi tehnologii, pentru a oferi clienților o experiență plăcută, care să înlocuiască cu succes ghișeele din toate mediile de lucru unde există relații cu publicul. Practic, realizăm, de la hardware până la software, o agenție pe un metru pătrat, care nu consumă resurse și care este accesibilă 24/7.
BCR extinde beneficiile non-bancare disponibile în George cu abonamente medicale MedLife la prețuri preferențiale pentru microîntreprinderi și persoane fizice
Banca Comercială Română continuă extinderea ecosistemului digital George către produse non-bancare și anunță un nou parteneriat cu Sistemul Medical MedLife, cel mai mare operator privat de sănătate din România, prin care facilitează utilizatorilor George accesarea abonamentelor medicale individuale și de business direct din magazinul aplicației.
Astfel, începând din luna mai, utilizatorii George pot achiziționa abonamente medicale cu un discount de 30%. Oferta este valabilă atât pentru persoane fizice (până pe 20 noiembrie), cât și pentru microîntreprinderile care doresc să ofere abonamente medicale angajaților săi (până pe 20 iunie).
În România, IMM-urile reprezintă peste 90% din firmele care activează pe piață și au o contribuție semnificativă în economia locală. De aceea, buna funcționare a microîntreprinderilor și a mediului de afaceri românesc este în strânsă legătură cu starea de sănătatea a angajaților – o stare de sănătate bună are un impact favorabil pentru productivitatea unui business și ajută la diminuarea costurilor generate de lipsa de eficiență, concedii medicale, spitalizări sau prezenteism (situația în care un angajat este prezent la muncă, dar este prea obosit, bolnav sau stresat pentru a-și desfășura activitatea).
„George își dovedește, încă o dată, capacitatea de a fi un ecosistem de inovare digitală continuă, care trece dincolo de servicii și produse financiare. Prin noul parteneriat pe care l-am încheiat cu MedLife, le oferim antreprenorilor acces rapid la pachete de abonamente medicale cu discounturi semnificative pentru angajați, care pot fi oferite ca un beneficiu și pot stimula competitivitatea firmei pe piața forței de muncă. Considerăm că abonamentele la servicii medicale moderne reprezintă o investiție absolut necesată pentru antreprenori, atât din perspectiva lor, cât și a oamenilor care sunt parte dintr-o companie de succes. De la lansare și până în prezent, am introdus peste 260 de funcționalități în George și vom continua să extindem gama de produse și servicii cu valoare adăugată disponibile pe platformă, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii”, a declarat Marian Ignat, Director Executiv Distribuție Retail, BCR.
„Suntem o companie antreprenorială născută în România, în urmă cu 28 de ani, și am crescut sănătos cu know-how și resurse locale. Înțelegem ce înseamnă un business la început de drum și știm cât de importantă este echipa pentru a ajunge acolo unde ți-ai propus. Printr-o strânsă legătură cu mediul de business românesc, am dezvoltat constant produse și soluții personalizate, adaptate nevoilor și specificului fiecărei industrii. În prezent, avem grijă de 768.000 de angajați, din 8.000 de companii, care ne-au ales cu încredere pentru a beneficia de soluții complete de sănătate. Ne dorim să sprijinim în continuare afacerile din România, de aceea, ne-am unit forțele cu echipa BCR, una dintre cele mai mari companii din portofoliul MedLife, alături de care colaborăm de peste 15 ani, într-un parteneriat menit să ajute microîntreprinderile să asigure mai ușor servicii de prevenție și profilaxie pentru angajații lor”, spune Mirela Dogaru, Director Corporate și Membru în Comitetul Executiv MedLife Group.
Totodată, în ultimii ani, a crescut deopotrivă interesul pentru sănătate în rândul angajaților, amplificat de contextul pandemic. În prezent, abonamentele medicale reprezintă cel mai solicitat beneficiu extrasalarial non-cash, după bonurile de masă. Acestea facilitează accesul rapid la servicii de prevenție, cu ajutorul cărora angajații își pot monitoriza starea de sănătate și pot depista din timp eventuale afecțiuni. Printr-o verificare constantă a stării de sănătate, ei pot evita tratamente sau intervenții mai complicate și mai costisitoare, atât din punct de vedere financiar, dar și emoțional.
MedLife pune la dispoziția antreprenorilor 3 tipuri de abonamente IMM – Start, Start Plus și Speranță. Pachetele includ servicii gratuite și cu discount, precum medicina muncii, hotline medical și ambulanță privată, la sediu, numeroase analize, acces direct la consultații de specialitate, ecografii, servicii de stomatologie, asistență pre și post natală, iar ponderea lor diferă în funcție de pachetul selectat.
Prin intermediul abonamentelor medicale IMM MedLife, angajații au acces la un întreg ecosistem medical național de clinici, hyperclinici, laboratoare, spitale, farmacii și cabinete dentare, în aproape 700 de unități proprii și partenere din toată țara, unde mii de medici, asistente și infirmieri au grijă de sănătatea lor, zi de zi.
Viitorul în stocarea energiei electrice în România
_________________
de Michael Bell
Genesis Connect este o companie cu experiență în domeniul tehnologiilor regenerabile, ai cărei fondatori au realizat numeroase proiecte de succes în întreaga Europă, inclusiv pentru diverse organizații guvernamentale.
Suntem partenerul exclusiv pentru livrări în România al companiei GivEnergy, cel mai mare producător de baterii pentru clienți rezidențiali și comerciali deținut de o companie britanică. Tehnologia noastră fără cobalt oferă cea mai înaltă siguranță și performanță în domeniu.
Echipa noastră deține o experiență extensivă și include tehnicieni în domeniul solar, experți în baterii pentru aplicații rezidențiale și comerciale, oferind soluții complete pentru nevoile de generare și stocare a energiei.
Compania noastră deține birouri în România, Irlanda și Marea Britanie.
Tehnologia bateriilor s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, iar tehnologia noastră este lider în industrie, ceea ce a dus la o gamă largă de soluții pentru rețeaua electrică și industrie.
Adesea, cererea și oferta de energie electrică din rețea nu corespund, în consecință fiind necesară utilizarea de servicii de echilibrare. Tehnologia noastră de baterii are capacitatea de a răspunde acestor provocări.
Tehnologia GivEnergy prezintă unele dintre cele mai rapide capacități fără cobalt din industrie, ceea ce permite utilizarea acesteia pentru servicii de rețea cu variație rapidă de tensiune și cu risc redus de incendiu, capabile să genereze cele mai mari fluxuri de venituri.
Producătorii de energie regenerabilă și utilizatorii industriali de energie pot beneficia financiar de pe urma variației dintre tarifele de energie pentru orele de vârf de consum și cele pentru consum normal.
Tehnologia inteligentă a bateriilor GivEnergy, lider în domeniu, conduce la maximizarea beneficiilor financiare pentru utilizatori.
Corecția factorului de putere (PFC) urmărește să îmbunătățească factorul de putere și, prin urmare, calitatea energiei electrice. Aceasta reduce sarcina asupra sistemului de distribuție electrică, crește eficiența energetică și reduce costurile energiei electrice. De asemenea, scade probabilitatea de instabilitate și defecțiune a echipamentelor.
Baterii de stocare energie electrică
Fără Cobalt pentru reducerea riscului de incendiu
Materiale utilizate cu respectarea principiilor etice
100% reciclabile
Sistemele GivEnergy instalate oferă în prezent această capacitate pentru centre de date de top și spitale.
Generatoarele diesel, utilizate în mod obișnuit pentru reziliență, nu sunt în măsură să atenueze pe deplin impactul întreruperilor de curent și al penelor de curent asupra instalațiilor de infrastructură critice. Acest lucru se datorează, în principal, timpului de răspuns necesar pentru ca aceste sisteme de rezervă să preia sarcina instalației.
Timpul de răspuns de top al tehnologiei GivEnergy permite bateriei să asigure o reziliență completă pentru o instalație, ceea ce anterior nu era posibil, oferind în același timp o soluție fără emisii.
GivEnergy este cel mai mare producător de baterii pentru uz comercial și rezidențial deținut de o companie britanică. Sistemele noastre sunt implementate în întreaga lume, atât pentru organizații de top, cât și pentru guverne și joacă un rol important în rezolvarea problemei schimbărilor climatice.
Produsele noastre permit clienților să atingă obiectivul emisii zero de carbon până în 2050, fiind complet reciclabile la finalul timpului de utilizare.
GivEnergy este singura companie sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) fără cobalt, ce oferă soluții complet integrate vertical. GivEnergy produce sistemul de baterii de la un capăt la altul, inclusiv celulele de baterii, sistemele de gestionare a bateriilor (BMS), invertoarele și echipamentele auxiliare.
În consecință, tehnologia GivEnergy oferă o capacitate de performanță de neegalat, reprezentând soluția preferată a companiei de electricitate E.ON Europa. O echipă internă completă de cercetare și dezvoltare, cu sediul în Marea Britanie, asigură menținerea poziției de lider în domeniu a tehnologiei GivEnergy care în același timp oferă soluții unice personalizate pentru clienți.
Compania noastră sprijină politicile de mediu, sociale și de guvernanță corporativă. Materialele noastre sunt exploatate cu respectarea principiilor etice și bateriile GivEnergy BESS sunt reutilizabile la sfârșitul primei utilizări și complet reciclabile la sfârșitul duratei de viață.
Fondatorii echipei Genesis Connect dețin o experiență de peste un deceniu în domeniul industriei solare din Europa. Ca urmare a experienței noastre în domeniu, societatea noastră a devenit un partener de bază al unuia dintre cei mai renumiți fabricanți de panouri din lume.
Echipa noastră de experți în sisteme solare a livrat proiecte pentru industrie, pentru locuințe individuale și complexe rezidențiale deopotrivă, în plus față de sisteme comerciale montate pe acoperiș și parcuri de panouri solare fotovoltaice la sol.
Pe baza acestei experiențe îndelungate în relația cu cel mai mare fabricant de acumulatori de energie electrică din Marea Britanie, echipa noastră a acumulat cunoștințe considerabile privind integrarea stocării energiei cu proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile, în scopul asigurării unor sisteme de calitate, capabile să asigure reducerea costurilor energetice și maximizarea valorii din sursele regenerabile.
Intrarea pe piața energiei verzi în România debutează cu un eveniment de lansare organizat la Camera de Comerț și Industrie a României în data de 9 iunie 2022 de Genesis Connect în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României.
Regândirea abordării antreprenoriale în România
Mediul antreprenorial din România, urmare a unor provocări determinate de pandemie, a înregistrat creșteri din perspectiva numărului de firme nou înființate în anul 2021, față de anul 2020. Totodată, programele de asistare a antreprenoriatului conduc la creșterea numărului de firme, ceea ce întărește caracterul cantitativ al mediului de afaceri.
Pentru abordarea calitativă, este necesară o analiză a aspectelor legate de productivitate și locurile de muncă nou create în economie. Din acest punct de vedere, se remarcă faptul că productivitatea muncii în România este de
12.900 euro per salariat în anul 2020, în timp ce media în Uniunea Europeană, în anul 2020, este de 47.100 euro per salariat.
Decalajul de productivitate constă în calitatea mediului educațional (programele educaționale nu accentuează caracterul activ, antreprenorial, al muncii), lipsa de corelare între cererea de muncă și oferta de muncă calificată, concentrarea cererii de muncă în marile metropole, conferind o segregare a pieței muncii, în detrimentul unor zone cu ofertă de muncă excedentară dar lipsită de flexicuritate, rigiditatea politicii economice pentru susținerea antreprenoriatului (nivel neatractiv al ratei dobânzii, fiscalitate ridicată și impredictibilă) și, nu în ultimul rând, salariul minim pe economie deosebit de scăzut, ceea ce influențează șomajul voluntar și neocuparea.
În aceste condiții, pentru supraviețuirea antreprenoriatului, se au în vedere mai multe elemente care să întărească încrederea în asumarea unor decizii în condiții de risc și mai ales, în condiții de incertitudine. Mediul de afaceri antreprenorial în România este puternic fragmentat, ceea ce necesită coagularea și coeziunea sa în jurul unor idei de dezvoltare. Cred că ideile antreprenoriale converg din necesitatea identificării de soluții la probleme societale, pe care un antreprenor le intuiește și tot el alocă resurse spre crearea de bunuri economice.
