Asistăm zilele acestea la discuții nesfârșite despre creșterea prețului la gaze, la electricitate, cum ne afectează și ce trebuie să facă statul astfel încât să își „protejeze” cetățenii, firmele. Am avut deja o ordonanță (OUG nr. 118/2021) care își propunea să protejeze cetățenii prin plafonarea prețului, care a fost modificata de 2 ori în câteva săptămâni, iar acum se vorbește și de o a treia modificare.
Dar unde se duc banii noștri ? Cui plătim gazul, curentul electric? Unde ajung banii, cine se îmbogățește ?
Să analizăm cum e cu gazul.
România produce 80% din necesar, restul de 20% fiind importat de la Gazprom (Rusia). Anul trecut, în martie, prețul gazului românesc era de aproximativ 70 lei/MWh, în septembrie ajunsese la 100 lei/MWh, iar în decembrie ajunsese la 250 lei/MWh.
Avem doi producători principali: Romgaz – deținut de stat (cam 60%) și Petrom – privat (cam 40%). Haideți să vedem cine și cum beneficiază de creșterea de 180 lei, de la 70 lei (preț la care producătorii aveau un mic profit), la 250 lei/MWh.
În primul rând, să calculăm impozitele: (i) redevența, (ii) impozitul pe venitul suplimentar, conform OG nr. 7/2013 și (iii) impozitul pe profit, luând în considerare o producție internă de 1.000 MWh (în realitate e mult mai mare, dar nu contează pentru că voi calcula procente).
Venit suplimentar total : 180 x 1.000 = 180.000 lei.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că în 2021, anunță că nouă din zece negocieri între consumatori și bănci s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii CSALB; ca urmare, anul trecut poate fi considerat cel mai eficient din cei șase ani de activitate ai CSALB, care prezintă o analiză în acest sens și o serie de recomandări pentru bănci, IFN-uri și consumatori, precum și câteva propuneri pentru instanțele din România:
Consumatorii s-au împăcat cu băncile în 9 din 10 negocieri.
Beneficii de aproape 2 milioane Euro în 2021
Anul 2021 a fost cel mai eficient din cei șase ani de activitate ai Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).9 din 10 negocieri între consumatori și bănci s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii CSALB. Totodată, rata de respingere a cererilor de către bănci a scăzut la cel mai mic nivel: 17% raportat la întregul sistem bancar. Practic, mai mult de opt din zece cereri care au avut solicitări negociabile (diminuarea costurilor creditelor, de exemplu) și-au găsit rezolvarea în cadrul Centrului. În plus, anul 2021 a adus cele mai mari beneficii obținute în urma negocierilor: 1,94 milioane Euro, cu 45% mai mari decât în anul precedent. Valoarea totală a beneficiilor s-a apropiat de 6 milioane de euro pentru perioada 2016-2021.
Anul 2022 a început cu un nou record al cererilor acceptate spre negociere de către bănci: în săptămâna17-21 ianuarie 2022 CSALB a înregistrat 30 de dosare (cereri acceptate spre negociere), de trei ori mai multe decât într-o săptămână obișnuită.
Cereri și împăcări mai multe în 2021
Anul 2021 aduce un nou record în privința cererilor înregistrate de CSALB (din cele 2.525 de cereri, 1.551 au fost adresate băncilor și 974 adresate IFN-urilor). Anii 2020-2021 afectați de criza sanitară au generat peste 5.000 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, iar în cei șase ani de activitate CSALB a primit peste 9.100 de solicitări.
Anul 2021 a înregistrat cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părților din totalul concilierilor: 89%. Doar în 55 de negocieri, una dintre părți sau ambele nu au acceptat soluțiile propuse de conciliatori. Anul 2019, ultimul dinaintea crizei sanitare, deși a avut cel mai mare număr de cereri acceptate spre negociere, s-a încheiat cu o pondere de eșuare a negocierilor de 22% .
Din păcate, nu toate cererile pot face obiectul unei negocieri. De exemplu, solicitările de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Creditnu pot forma obiectul unei negocieri, chiar dacă și numărul acestora a crescut: în 2021, CSALB a primit în raport cu băncile 350 de cereride radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit (23% din totalul cererilor adresate lor), iar în raport cu IFN-urile s-au primit 823 de cereri de radiere (85% din totalul cererilor adresate lor). Recomandăm în continuare consumatorilor ca pentru radierea înregistrărilor din Biroul de Credit să se adreseze direct băncilor/IFN-urilor.
Mai puține cereri respinse de bănci, beneficii mai mari
Față de anul 2020, în 2021 s-a redus ponderea dosarelor cu valori mici (sub 1.000 de Euro) și a crescut ponderea beneficiilor cu valori medii. Astfel, 45% din negocieri au avut beneficii între 1.001 și 5.000 de euro, iar 11% dintre negocieri au avut beneficii mai mari de 10.000 de Euro.
Valoarea beneficiilor obținute din negocierile consumatori-bănci/IFN în 2021 a fost de aproape 2 milioane de Euro, cea mai mare din cei șase ani de activitate ai CSALB. În condițiile creșterii procentului de negocieri încheiate cu împăcarea părților și a valorii totale a beneficiilor, valoarea medie a beneficiilor a fost cu 70% mai mare decât în 2019: 4.300 de Euro, față de 2.530 de Euro.
Cererilerespinse de bănci din motive nejustificate au ajuns la cel mai mic nivel de la înființarea CSALB: 17%, însă unele bănci au procentul de clasare sub 10% ori chiar sub 5%. La începutul anului 2021, CSALB a recomandat băncilor și IFN-urilor ca procentul de respingere a cererilor justificate să nu depășească 20 de procente din totalul solicitărilor primite. În plus, au fost recomandate băncilor atât o reanalizare a cererilor clasate, cât și a cazurilor de executare silită sau a dosarelor ajunse în instanță.
Rezultatele nu sunt la fel de bune în rândul IFN-urilor. Deși în 2021 consumatorii au trimis către IFN-uri aproape de două ori mai multe cereri decât în 2020, doar 6 dintre ele au fost acceptate pentru negociere. Partea bună este că alte 120 de cereri au fost soluționate direct de către părți (fără parcurgerea procesului de conciliere), de două ori mai multe decât în 2020. În ultimii trei ani, în cadrul CSALB, IFN-urile au avut doar 10 negocieri încheiate prin împăcarea părților. În același interval de timp, părțile s-au împăcat direct în peste 200 de cazuri.
„Rezultatele anului 2021 arată, fără echivoc, faptul că atunci când consumatorii formulează cereri justificate și le argumentează cu documente, băncile nu rămân deloc indiferente la solicitările lor de sprijin.
Pentru anul 2022considerăm că miza principală va fi ca băncile să devină proactive. Dacă până acum băncile au răspuns la cererile consumatorilor de intrare în negociere, ne-am dori să vedem din partea băncilor că inițiază chiar ele un dialog cu consumatorii nemulțumiți sau care au probleme în plata ratelor, pentru rezolvarea acestor diferende prin intermediul concilierii. De exemplu, acolo unde există un proces pe rol, mai ales în faza de fond sau acolo unde zilele de întârziere în plata ratelor sunt un semn evident că va fi depășit termenul de 90 de zile (după care se declanșează procedurile de executare silită), băncile pot prelua inițiativa și pot invita consumatorii să accepte procedura de conciliere. Acest demers ar putea fi susținut și de instanțe. De exemplu, judecătorii ar putea recomanda părților să încerce mai întâi soluționarea amiabilă în cadrul CSALB, așa cum am întâlnit cazuri în practica europeană, dar și în România. Rezultatul ar fi o degrevare a instanțelor de procese costisitoare pentru ambele părți implicate. În plus, aceste procese durează ani de zile, iar în final sentința este avantajoasă doar unei singure părți, nu ambelor așa cum se întâmplă după o negociere.
Pentru IFN-uri recomandarea noastră se păstrează și în 2022: să accepte mai multe cereri de negociere sau să rezolve cât mai multe nemulțumiri în mod direct, cu consumatorii.
Nu în cele din urmă, consumatorilor le recomandăm să își formuleze cererile clar, succint și să le însoțească de documente justificative. Apoi, consumatorii trebuie să își verifice în mod repetat datele de contact puse la dispoziția CSALB, deoarece ne întâlnim și cu situații în care banca își dă acordul pentru intrarea în negociere, dar consumatorul nu mai este de găsit pe adresa de e-mail sau la numărul de telefon furnizate Centrului.
Și, așa cum am spus și cu alte ocazii, consumatorii care vor să trimită cereri de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit se pot adresa direct băncilor sau IFN-urilor, din moment ce aceste cereri nu pot face obiectul unei negocieri. În plus, constatăm că multe dintre cererile de radiere sunt depuse de firme care promit (în schimbul unor sume de bani) această operațiune. Aceste firme folosesc în numele consumatorilor cereri standardizate, adrese de email și date de contact care se dovedesc a fi, de multe ori, nevalide”, spune Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.
Despre CSALB
CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).
Managerilor și antreprenorilor le este adresat programul part-time de Executive MBA desfășurat la București de WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa. Înscrierea până la 31 martie permite un discount early bird de 5% din taxa de școlarizare de 39.000 de euro. Programul este cel mai important de tip EMBA din Europa Centrală și de Est, cu triplă acreditare internațională – EQUIS, AMBA și AACSB. În România, are o comunitate de peste 400 de alumni.
Phillip C. Nell
Prof. Phillip C. Nell, director academic, Executive MBA Bucharest: „În ultimii doi ani, corelați cu pandemia de Covid, ne-am bucurat de un număr record de participanți în cadrul programului WU EMBA Bucharest și am asistat la o creștere a mediei de vârstă a acestora. Schimbările ce țin de dinamica studenților nu sunt întâmplătoare. Acestea indică nevoia managerilor cu experiență de a-și actualiza cunoștințele, pentru a putea aborda cu succes noile provocări ale mediului global de business, cum ar fi procesul de transformare digitală sau rupturile din lanțul de aprovizionare. Discountul early bird este una dintre facilitățile pe care le oferim viitorilor studenți, cu scopul de a-i sprijini să urmeze un program de educație executivă de top, adaptat contextului actual de afaceri”.
Organizatorii ne informează că „programul va începe în luna noiembrie şi se va desfășura pe parcursul a 16 luni, în regim part-time. Acesta cuprinde 14 module, care încorporează noțiuni esențiale de management general și leadership global, dar și noi domenii de interes, cum ar fi transformarea digitală, business analitytics sau change management. Cursanţii au ocazia să lucreze cu profesori de la universități de afaceri prestigioase din întreaga lume printre care IE, ESADE (Spania), Frankfurt School of Finance & Management (Germania) sau Carlson School of Management (USA).
În 2020 și 2021, programul a înregistrat recorduri consecutive de participanți, cu 33 de manageri şi antreprenori înscrişi. În ultimul an, vârsta medie a studenților a crescut de la 36 la 38 de ani, iar odată cu aceasta, și experienţa managerială s-a mărit de la 7 la 9 ani.
WU Executive Academy este o instituție recunoscută internațional pentru calitatea programelor sale de educație executivă. În ediția din 2021 a clasamentului Financial Times (FT) Executive MBA (EMBA), WU Global Executive MBA a ocupat locul 34 din cele 100 de programe luate în considerare. Astfel, acesta s-a clasat pentru a patra oară în top 50 al celor mai bune EMBA-uri și, după 2020, pentru a doua oară consecutiv în top 35. Programul a obținut rezultate deosebite la trei categorii care prezintă un interes special pentru viitorii studenți: salariul anual (219.000 USD), experiența internațională de studiu (locul 10) și experiența profesională (locul 11)”.
WU Executive Academy este definită ca „parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa și a doua cea mai bună universitate din țările vorbitoare de limbă germană. WU se bucură de mai bine de 100 de ani de o reputație excepțională în calitate de furnizor de educație în domeniul managerial. Portofoliul educațional al WU Executive Academy include de la programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, la certificări universitare, programe corporate, dar și diverse seminarii, fiind unul dintre principalii furnizori de educație executivă din Europa Centrală și de Est”.
O organizația neguvernamantală, Asociației Zi de Bine, cu susținerea financiară asigurată de partenerii ei strategici Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank, a realizat un centru multifuncțional psihosomatic pentru copii cu dizabilități la Râmnicu Vâlcea, pentru Asociația AVA, prin proiectul #CreștemBINE. Valoarea totală a proiectului este de 37.650 euro. Centrul incluziv este caracterizat ca „un spațiu în care copiii cu nevoi speciale, precum tulburări din spectrul autist, sindrom Down, ADHD sau întârzieri în dezvoltare, vor primi servicii de recuperare psihică, emoțională și fizică, în timp ce părinții lor vor beneficia de sprijin emoțional și psihologic. Cu un proiect pregătit de arhitecta Cosmina David și cu sprijinul Fundației Comunitare Vâlcea și al Asociației Dream Management, clădirea a fost complet renovată și utilată, pornind de la fațada clădirii și până la amenajarea cu materiale specifice a tuturor încăperilor.
Totodată, au fost create două camere interactive pentru ca cei mici să fie îndrumați prin metode adaptate vârstelor lor, o cameră pentru ritm și mișcare și una pentru învățare și conectare. Astfel, în cadrul Centrului se regăsesc pereți interactivi educaționali, o sală de terapii ocupaționale și kinetorerapie cu spalier și un mic perete de cățărat, masă pentru kinetoterapie, oglindă cu bară de lemn pentru dans, o sala de sport cu toate accesoriile necesare, un cabinet pentru psihoterapie, grupuri sanitare și o sală de logopedie”.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „Primul proiect de anul acesta a fost finalizat cu succes și cu zâmbete largi de copil. Suntem încântate că am reușit să amenajăm un spațiu în care copiii cu nevoi speciale se vor putea dezvolta frumos și vor putea primi sprijin de specialitate, adaptat nevoilor lor”.
Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.
Asociației Zi de Bine are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local.
Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor.
Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.
La începutul acestei săptămâni, CNTEE Transelectrica SA a recepționat lucrările de modernizare a Stației Electrice de Transformare Roman Nord, o investiție de 17 milioane de lei, realizată din fonduri proprii. Obiectivul investițional contribuie la consolidarea infrastructurii energetice din zona Moldovei. Lucrările au fost executate de ROMELECTRO SA, cu subcontractant Electroconstrucția ELCO Iași.
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA are ca prioritate modernizarea continuă a rețelei electrice de transport prin derularea unui amplu plan investițional pentru asigurarea funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național și implicit, pentru asigurarea alimentării utilizatorilor în cele mai bune condiții, fără întreruperi.
Finalizarea Stației Roman Nord completează proiectul major de retehnologizare a Axului 400 kV Moldova, alături de stațiile Bacău Sud, Gutinaș și Suceava, retehnologizate în etape anterioare. Prin procesul de modernizare a Stației Roman Nord, demarat în anul 2018, au fost implementate standarde tehnologice avansate care facilitează operarea automatizată de la distanță în condiții de siguranță.
Obiectivul investiției a constat în înlocuirea echipamentelor uzate fizic și moral cu unele performante și execuția lucrărilor de integrare a stației în Centrul de Teleconducere și Supraveghere a Instalațiilor. Astfel, Stația Roman Nord este reprezentativă pentru proiectele derulate de Transelectrica prin soluțiile de echipamente primare și secundare adoptate, toate de ultimă generație, la cel mai înalt nivel de calitate și fiabilitate.
În cadrul planului de dezvoltare a infrastructurii energetice de transport care vizează zona Moldovei, CNTEE Transelectrica SA a finalizat în 2021 lucrările de modernizare a Stației Bacău Sud și are în derulare investiții importante și pentru retehnologizarea stațiilor Munteni, Dumbrava și Focșani Vest.
*** Stația Electrică de Transformare Roman Nord a fost pusă în funcțiune în anul 1989 și nu a mai beneficiat până acum de niciun proces de modernizare/retehnologizare.
Vodafone România anunță principalii indicatori de performanță financiară pentru trimestrul încheiat la 31 decembrie 2021, potrivit rezultatelor raportate astăzi de Vodafone Group Plc. Veniturile din servicii au fost de 191,5 milioane de euro și continuă să fie stabile pe evoluția trimestrială.
Baza de clienți de servicii mobile și fixe și de soluții IoT a Vodafone România a ajuns la 11,2 milioane la 31 decembrie 2021.
FOTO Achilleas Kanaris, CEO Vodafone Romania
„În 2021, ne-am concentrat, pe de o parte, pe a minimiza impactul contextului actual asupra companiei, și, în același timp, ne-am extins și consolidat rețeaua pentru a ne asigura că atât clienții din mediul urban, cât și cei din cele mai îndepărtate zone rămân conectați, cu acces fiabil la servicii fixe și mobile de calitate. Privind înainte, cuvântul cheie este ‚schimbare’. Atât la nivel de industrie, cât și de companie, ne așteptăm la o schimbare de ritm. Veți vedea un Vodafone mai dinamic în 2022 și în anii ce vor urma”, a declarat Achilleas Kanaris, CEO Vodafone România.
În trimestrul trei al anului trecut (1 octombrie – 31 decembrie 2021), Vodafone a dezvoltat o serie de proiecte pentru clienții săi, persoane fizice și companii, precum și inițiative menite să protejeze planeta și să-i ajute pe cei care au nevoie. La începutul lunii octombrie, Vodafone și-a extins suportul oferit companiilor mici și mijlocii prin platforma V-Hub, care asigură acum și posibilitatea testării gratuite de noi tehnologii și soluții digitale. Black Friday a adus „5€ Shop”, prin care clienții Vodafone puteau alege smartphone-uri, gadgeturi, accesorii și servicii mobile și fixe la super reduceri sau pachete la ofertă disponibile în rate de doar 5 euro/lună. Iar Crăciunul a venit cu daruri pentru clienți: tablete, vouchere pentru achiziția de telefoane smart, gadgeturi, internet nelimitat, dar și cea mai bună experiență de vizionare TV de pe piață, prin platforma Vodafone TV. Mai mult, în decembrie, un euro pentru fiecare tranzacție (abonament nou și reînnoire de abonament) realizată de clienții Vodafone de mobil, internet și televiziune a fost redirecționat pentru achiziționarea de echipamente digitale pentru copiii și tinerii din peste 140 de case de tip familial și centre de plasament din București și alte 23 de județe.
La începutul lunii octombrie, Vodafone a lansat cartelele SIM ecologice realizate din plastic reciclat, ca parte a angajamentului companiei de a reduce impactul operațiunilor sale asupra mediului. Iar ca partener de tehnologie al Salvamont România, singurul serviciu de salvare montană din țară, Vodafone a asigurat fondurile necesare pentru achiziționarea de echipament pentru localizarea victimelor avalanșelor (sistemul Recco), o premieră națională.
Mai mult, în T3 2021, Vodafone Supernet Fibră a primit certificarea pentru cea mai bună experiență de utilizare a internetului fix din România de la auditorul german independent umlaut, care a analizat cinci milioane de eșantioane de trafic de internet. Aceasta este prima astfel de certificare conferită de auditorul umlaut unui operator de rețea de internet fix din România.
Banca Comercială Română și Societatea de Transport București au semnat contractul pentru extinderea soluției de plată cu orice card bancar, telefon, ceas inteligent în toate mijloacele de transport public din Capitală
Noul contract dintre BCR și STB prevede extinderea soluției, în cel mult șase luni, în toate mijloacele de transport ale societății
Sistemul de plată contactless cu orice card bancar a fost deja implementat de BCR, începând din 2020, în noile autobuze Otokar și Mercedes Hibrid ale STB
Orice posesor de card bancar Mastercard sau Visa, cu facilitate contactless, indiferent de banca emitentă, va putea, astfel, să-și achite călătoria în București, fără perceperea vreunui comision
În ultimii patru ani, BCR a introdus soluția de plată contactless în transportul public din cele mai mari 16 orașe din țară, inclusiv la metroul din București
Soluția de plată contactless a călătoriilor, direct în mijloacele de transport în comun, dezvoltată de Banca Comercială Română, împreună cu partenerul său S&T, va fi implementată, în cel mult șase luni, pe toate mijloacele de transport în comun ale Societății de Transport București (STB) S.A.
„Utilizatorii noștri așteaptă simplificarea procesului de plată și integrarea tehnologiei în rutina lor zilnică. Ei pot folosi cu ușurință dispozitive ca telefonul mobil sau smartwatch-urile asociate unui card bancar pentru a achita direct la validatorul din vehicul, fără grija unui card de transport sau deplasarea la un centru de vânzare”, a declarat Adrian Criț, Directorul General STB S.A.
„Ne bucurăm că putem contribui la digitalizarea și simplificarea, astfel, a călătoriilor în transportul public din București. Soluția a fost adoptată rapid de majoritatea călătorilor din orașele în care am introdus-o până acum. Digitalizarea comunităților rămâne unul dintre obiectivele strategice ale BCR, în special prin programul integrat Smart City”, a declarat Dana Demetrian, vicepreședinte Retail & Private Banking BCR.
„Extinderea sistemului pe tot parcul de vehicule al STB se va realiza odată cu înlocuirea vechilor validatoare. Este prima soluție din România care folosește validatoare contactless de ultimă generație instalate pe vehicule și care permite utilizarea atât a cardurilor contactless de transport tip Mifare, cât și a cardurilor bancare MasterCard și Visa”, a declarat Ciprian Nicolae, Departamentul Acceptare Carduri, BCR.
Soluția dezvoltată de BCR permite ca, la același validator, să poată fi efectuate plăți atât cu cardul de transport cât și cu cel bancar, precum și cu un smartphone sau smartwatch asociat cu un card bancar. Pentru identificare, validatoarele au afișate în partea de jos a ecranului siglele Mastercard și Visa.
După efectuarea plății, validatorul va emite un mesaj vizual și acustic prin care este confirmată plata călătoriei.
Plata călătoriei direct cu cardul bancar sau alte dispozitive inteligente nu este comisionată, iar tariful rămâne același ca cel perceput de STB.
Pentru implementarea acestui proiect, STB SA a semnat la finalul anului 2019 un prim contract cu Banca Comercială Română, în urma unei licitații, prin care BCR și S&T România au asigurat implementarea soluției tehnice, utilizând validatoarele de nouă generație instalate pe noile vehiculele din parcul STB SA (Otokar si Mercedes Hybrid). Introducerea sistemului s-a dovedit a fi una de succes, iar STB a decis extinderea acestuia pe toate mijloacele de transport ale societății, chiar și pe cele de generație mai veche.
Sistemul propus de BCR a fost construit având la bază arhitectura de funcționare reglementată de Mastercard și VISA, astfel încât orice card emis oriunde în lume sub însemnele celor două organizații să poată fi utilizat pentru plata călătoriilor.
Alături de București, BCR a mai introdus acest sistem modern de plată, unic în România din punctul de vedere al funcționalităților și al integrării financiar-bancare, și în cele mai mari 15 orașe din țară: Sibiu, Oradea, Cluj-Napoca, Iași, Buzău, Timișoara, Reșița, Ploiești, Pitești, Baia-Mare, Râmnicu-Vâlcea, Sighișoara, Craiova, Botoșani și Arad. De asemenea, BCR a pus în funcțiune, în parteneriat cu Metrorex, un sistem similar în toate stațiile de metrou din București, care permite permite plata cu orice card bancar contactless la toate porțile de acces.
Confuzia autorităților și instanțelor înlăturată de ICCJ – nou succes al avocaților de la Băncilă, Diaconu și Asociații
După șapte ani de litigii, o companie a obținut din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție recunoașterea scutirii la plată a TVA pentru o livrare intracomunitară de bunuri, contestată de Curtea de Apel Craiova și, prin urmare, i s-au restituit și sumele achitate ca obligații suplimentare, ca și dobânda legală aferentă. Importanța deciziei este dată de faptul că majoritatea instanțelor nu recunosc deducerile de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri și nici documentele așa cum sunt ele prevăzute de legea fiscală – factura și documente de transport. Victoria în instanța supremă a fost obținută de o echipă de avocați din cadrul Băncilă, Diaconu și Asociații (Magdalena Visalon, Cristina Bighiu, Răzvan Brătilă), condusă de Emanuel Băncilă și Alex Slujitoru (foto).
O firmă americană, lider global în domeniul semiconductorilor, transportă în 2013 bunuri în afara României și le depozitează în Ungaria. Transportul era scutit de TVA, dat fiind faptul că și Ungaria, și România erau țări membre ale Uniunii Europene. Ulterior, pentru că bunurile în discuție urmau să fie transportate pe mare, ele revin în România în vederea expedierii către cumpărătorul final. Firmei nu i se recunoaște, însă, că a efectuat o livrare intracomunitară, care beneficiază de scutirea de TVA.
Prima contestație este depusă de companie în 2015, care îi este respinsă ca tardivă reclamantei, deși aceasta fusese depusă la serviciul de curierat din Statele Unite ale Americii în termenul legal. Urmează două cicluri procesuale și o casare cu trimitere spre rejudecare: instanțele de judecată anulează în mod definitiv decizia organului de soluționare a contestației, obligând soluționarea pe fond a contestației fiscale. Contestația fiscală este respinsă, însă, ca neîntemeiată, astfel că litigiul avansează în instanță.
În anul 2020, după soluționarea unui conflict negativ de competență de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Craiova, interpretând legea în mod greșit și cu o fractură logică evidentă, respinge acțiunea reclamantei. Astfel, pe de o parte, Curtea de Apel Craiova reține că societatea reclamantă nu este îndreptățită la scutirea de TVA pentru livrarea intracomunitară de bunuri, deși aceasta deținea toate documentele cerute de lege în acest sens (printre altele, facturi întocmite în mod legal și documente de transport CMR).
Instanța de judecată alege, în schimb, să își întemeieze soluția pe alte documente și fapte neprevăzute de legislația fiscală (cum ar fi: foi de parcurs ale mijloacelor de transport, diagrame tahograf, note explicative ale reprezentaților societăților de transport), care, oricum nu ilustrau o imagine completă și fidelă a operațiunilor desfășurate de reclamantă, astfel cum a fost dovedit.
Mai mult, Curtea de Apel Craiova, constată că bunurile nu ar fi trecut granița către Ungaria, deși firma a prezentat dovezi care arătau clar că bunurile au reintrat pe teritoriul României. Prin acest raționament instanța de judecată a încălcat orice logică, considerând că nu poate fi reținut că bunurile nu au fost transportate în Ungaria, deși existau dovezi că bunurile în discuție au reintrat din Ungaria, înapoi, pe teritoriul României.
Deznodământul a venit la mai bine de 6 ani de la prima contestare a actelor administrative fiscale: Înalta Curte de Casație și Justiție în mod judicios a casat hotărârea nelegală a instanței de fond și a anulat cu titlu definitiv actele administrative fiscale atacate de Societate, reținând temeinicia argumentelor avocaților Băncilă, Diaconu și Asociații SPARL.
Rețeaua socială de investiții eToro a anunțat că a adăugat încă patru criptoactive la oferta sa(1) . Ankr (ANKR), Bancor (BNT), dYdX (DYDX) și 0x (ZRX) sunt acum disponibile pe eToro, ridicând numărul total de criptoactive oferite la 49 (2,3).
Ankr (ANKR) este un furnizor de infrastructură Web 3.0, care oferă o rețea de noduri distribuită la nivel global pentru acces la mai multe lanțuri pe mai mult de 40 de blockchains. Acesta permite investitorilor să își valorifice activele prin “staking”, obținând în același timp lichidități prin integrări cu aplicații DeFi. Investitorii ANKR pot participa la alimentarea și votarea aplicațiilor care utilizează sistemul software ANKR.
Bancor (BNT) este un protocol blockchain care permite utilizatorilor să facă schimb direct de criptoactive fără a fi nevoie de o platformă de schimb terță parte. BNT a fost primul „formator de piață” de pe blockchain-ul Ethereum. Acesta are o serie de alte beneficii, inclusiv asigurarea împotriva pierderilor tranzitorii suferite de furnizorii de lichidități pe piețele de brokeraj automate. Investitorii în token-ul BNT obțin venituri dintr-un procent din comisioanele de tranzacție plătite de utilizatorii burselor de schimb.
dYdX (DYDX) este o platformă de tranzacționare descentralizată construită pe rețeaua Ethereum. Platforma este alimentată de tokenul DYDX, care oferă deținătorilor reduceri de comisioane și posibilitatea de a face „staking” pentru a câștiga recompense și a participa la guvernanță.
Bursa 0x (ZRX) s-a numărat printre primele burse descentralizate pe blockchain-ul Ethereum, dar acum a ajuns să evolueze spre agregarea de lichidități prin intermediul unor brokeri de piață automatizați și a altor contracte inteligente care facilitează schimbul de token-uri pe blockchain-ul Ethereum și pe sidechain-ul Polygon. Tokenul ZRX facilitează procesele de vot și de luare a deciziilor în cadrul comunității 0x.
„În ciuda unui început de an dificil pentru cripto, tot mai mulți investitori, atât de retail, cât și instituționali, continuă să se alăture pieței cripto. Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, 26% dintre investitorii globali plănuiesc să adauge mai multe cripto în portofoliul lor în acest an”, a declarat Tomer Niv, director al Global Crypto Solutions la eToro.
„eToro va continua să își extindă oferta de criptomonede pentru a le permite utilizatorilor să își diversifice portofoliile cu o gamă largă de criptoactive”.
eToro oferă clienților individuali acces la piețele cripto din 2013. Utilizatorii eToro pot cumpăra, deține și vinde cu ușurință activele suport reale ale Ankr (ANKR), Bancor (BNT), dYdX (DYDX) și 0x (ZRX) pe platforma sa de investiții, folosind moneda fiat.
Deocamdată, aceste token-uri nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.
Deocamdată, Ankr (ANKR), Bancor (BNT), dYdX (DYDX) și 0x (ZRX) nu vor fi disponibile pentru utilizatorii din SUA.
eToro oferă 27 de monede pentru utilizatorii americani ai platformei.
eToro oferă 47 de monede pentru utilizatorii din Olanda.
Jiang Yu, Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. Chineze în România
Potrivit datelor publicate recent de Biroul Național de Statistică al Chinei, în 2021, economia Chinei a continuat să se redreseze constant, cu un PIB de 114,4 trilioane de yuani, o creștere de la an la an de 8,1%, rata de creștere continuând să fie în fruntea marilor economii ale lumii. China își menține poziția de lider în lume în ceea ce privesc dezvoltarea economică cât și prevenirea și controlul epidemiei , care a atras atenția la nivel mondial, de care sunt foarte preocupați şi mass-media și mulţi prieteni din România. Aș dori să fac câteva comentarii:
În primul rând, performanța economică a Chinei este plină de numeroase elemente pozitive. În ultimul an, confruntându-se cu un mediu internațional complex și sever și cu epidemia secolului, guvernul chinez a răspuns calm, a aderat la principiul general al căutării progresului menținând stabilitatea, a coordonat științific prevenirea și controlul epidemiei și dezvoltarea economică și socială. Acesta a intensificat ajustarea politicilor macro interciclice, a sporit sprijinul pentru economia reală, a aprofundat reforma, deschiderea și inovarea, a îmbunătățit mediul de afaceri, a depus eforturi puternice și eficiente pentru a asigura bunăstarea oamenilor, a făcut noi progrese în dezvoltarea de înaltă calitate și a început cu bine cel de-al „14-lea Plan Cincinal”. În 2021, principalii indicatori ai economiei Chinei au atins obiectivele așteptate: comerțul de import și export a crescut cu 21,4% față de anul precedent, iar utilizarea efectivă a capitalului străin a crescut cu 14,9%, în mediul urban au fost create 12,69 milioane de noi locuri de muncă, indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut moderat cu 0,9%, iar veniturile rezidenților au ținut practic pasul cu creșterea economică, în creștere cu 9,1%. Creșterea continuă a puterii economice a Chinei și a nivelului pe cap de locuitor înseamnă că puterea națională generală a Chinei, productivitatea socială și standardele de trai ale oamenilor se vor îmbunătăți în continuare, iar dezvoltarea economică a Chinei va avea o bază mai solidă, condiții mai bune și forță motrice mai puternică.
În al doilea rând, economia Chinei rămâne stabilă și încrezătoare. În primul rând, încrederea vine dintr-o garanție instituțională solidă. După ani de explorare și practică, guvernul chinez a pus în aplicare un set eficient de sisteme și mecanisme pentru conducerea dezvoltării economice și sociale. În ultimul deceniu, au fost introduse peste 2.000 de planuri de reformă și s-au realizat schimbări istorice, realizând o remodelare sistematică și o restructurare generală în multe domenii. Aceste eforturi au generat în mod constant dividende instituționale pentru o dezvoltare de înaltă calitate. În al doilea rând, încrederea vine de la o bază economică solidă. Astăzi, creșterea economică anuală a Chinei este echivalentă cu cea a unei economii moderat avansate. China are unul dintre cele mai sofisticate sisteme industriale din lume, iar creșterea bazată pe inovație continuă să stimuleze o creștere conotativă. În China există aproape 900 de milioane de muncitori, iar proporția de talente de nivel înalt este în continuă creștere. China are o piață uriașă de peste 1,4 miliarde de locuitori, iar grupul cu venituri medii este în continuă expansiune. În al treilea rând, încrederea vine din noul model de dezvoltare. Modelul de dezvoltare are o influență asupra situației generale. Construirea unui nou model de dezvoltare în care ciclul intern să fie pilonul principal, iar ciclurile interne și internaționale să se consolideze reciproc este o alegere strategică a Chinei pentru a răspunde oportunităților și provocărilor și, de asemenea, o mișcare strategică de a lua inițiativa pentru dezvoltarea viitoare. În ultimul an, formarea unui sistem modern de piață a fost accelerată, rolul de susținere al cererii interne a fost întărit continuu, iar comerțul exterior a atins în mod repetat noi maxime, circulația internă și circulația internațională se promovează reciproc și se iau în continuare noi pași pentru a construi un nou model de dezvoltare.
În al treilea rând, contribuția Chinei la economia mondială continuă să crească. Pe fondul încetinirii creșterii globale, organizațiile internaționale și economiștii au afirmat potențialul și rezistența economiei Chinei. Conform ultimelor prognoze ale Fondului Monetar Internațional, producția economică totală a Chinei reprezinta aproximativ 18% din economia globală în 2021 și va crește constant de la an la an. Conform celor mai recente prognoze ale Băncii Mondiale, economia Chinei va crește cu 5,1% în 2022, situându-se printre primele economii ale lumii. Creșterea constantă a economiei Chinei joacă un rol liniștitor pentru redresarea economică globală, care încă se află în umbra COVID-19. Confruntându-se cu impactul epidemiei asupra lanțului industrial global, lanțului de aprovizionare și comerțului mondial, China a preluat conducerea în reluarea muncii și a producției, scara sa de export și cota de piață internațională au atins noi cote maxime, a jucat un rol cheie în atenuarea problemei lanțului global de aprovizionare și în îmbunătățirea bunăstării consumatorilor din diferite țări. În același timp, China a aderat întotdeauna la conceptul de deschidere, cooperare, solidaritate și de câștig reciproc, extinzând neclintit deschiderea într-un mod integral și aprofundând cooperarea practică în construirea în comun a „Belt and Road”, și va depune eforturi pentru ca Parteneriatul Economic Cuprinzător Regional (RCEP) să intre în vigoare conform programului, astfel încât piața chineză să devină o piață împărțită de întreaga lume.
Sunt foarte încântată că cooperarea economică și comercială China-România a depășit tendința generală a anului trecut și a obținut rezultate îmbucurătoare. China continuă să fie cel mai mare partener comercial al României din afara Europei. Conform statisticilor vămii chineze, volumul comerțului dintre China și România în 2021 a fost de 66,04 miliarde de yuani, o creștere de 22,9% față de anul precedent, printre acestea, exporturile Chinei au fost de 43,35 miliarde de yuani, o creștere de la an la an de 22,1%; importurile au fost de 22,69 miliarde de yuani, o creștere de la an la an de 24,4%. Rata de creștere a importurilor Chinei dinspre România este mai rapidă decât cea a exporturilor către România, iar vinurile, cosmeticele și alte produse românești de înaltă calitate sunt din ce în ce mai populare în rândul consumatorilor chinezi. În ceea ce privește cooperarea investițională, investiția cumulată a Chinei în România a depășit 500 de milioane USD, iar domeniile și modalitățile de cooperare sunt în continuă expansiune. Anul trecut, China Haier Group a construit o bază modernă de producție de frigidere de primă clasă în România, cu o investiție de peste 70 de milioane de euro, creând aproape 1.000 de locuri de muncă la nivel local. În plus, cooperarea investițională China-România avansează constant și în domeniile construcției de autostrăzi, dezvoltării imobiliare, producției de echipamente sportive etc.. În 2022, guvernul chinez a propus ideea de a „urmări progresul menținând stabilitatea” și a făcut aranjamente de politică în șapte aspecte: macro, micro, structură, știință și tehnologie, reformă și deschidere, politica regională, societate, toate acestea în vederea stabilizării pieței macroeconomice. Dezvoltarea sustenabilă și stabilă a economiei Chinei va aduce cu siguranță un spațiu de cooperare mai larg pentru economia și comerțul China-România.
China salută cu căldură toate țările din lume, inclusiv România, pentru a împărtăși oportunitățile Chinei și dividendele dezvoltării economice ale Chinei. Ar trebui să cooperăm pentru a ne conforma tendinței generale de globalizare, a susține principiile economiei de piață și conceptul de libertate și deschidere, să consolidăm alinierea strategice, prin deschidere reciprocă și cooperare reciproc avantajoasă în comerț, investiții, industrie și alte domenii, să continuăm să creăm noi realizări în cooperarea economică și comercială China-România, astfel încât ca cele două popoare să beneficieze de rezultatele mai vizibile, tangibile și mai eficiente ale acestor cooperări.
