Sancționarea Rusiei va răsturna oare sistemul monetar?

_________________

de Jim O’Neill

Luptele sălbatice din Ucraina i-au determinat pe mulți să se întrebe dacă nu cumva doar presupusa strălucire strategică a președintelui rus Vladimir Putin a fost singurul lucru ce s-a luat în seamă. Deși Putin a anticipat că NATO nu va răspunde militar la războiul său, el pare să fi subestimat capacitatea Occidentului de solidaritate. Statele Unite și aliații și partenerii săi au implementat deja sancțiuni economice și financiare fără precedent împotriva regimului lui Putin, iar decizia de a bloca banca centrală a Rusiei de pe piețele financiare internaționale (înghețarea efectivă a rezervelor valutare ale țării) este, fără îndoială, o lovitură magistrală.

Adevărat, Rusia și-a diversificat rezervele la distanțare de dolar în ultimii ani. Dar, judecând după amploarea răspunsului internațional și impactul său imediat asupra economiei ruse, această strategie pare să fi fost insuficientă pentru a menține accesul la finanțarea de care are nevoie. Chiar și Elveția a anunțat că va participa la noul regim de sancțiuni prin înghețarea activelor rusești. Cu excepția cazului în care Rusia are rezerve considerabile deținute în renminbi (moneda chineză, n.trad.) sau în valute emise de alte țări care încă o susțin, căderea economiei sale va fi inevitabilă. Indiferent de răspunsul Rusiei, întrebarea este acum ce vor însemna aceste mișcări ale Occidentului – și ale aproape tuturor centrelor financiare ale lumii – pentru afacerile monetare viitoare și pentru sistemul monetar internațional. Asistăm la o nouă consolidare a puterii SUA prin sistemul dominat de dolar sau acest episod va pregăti scena pentru tipul de fragmentare monetară și financiară pe care unii analiști o anticipau de mult?

Nu mai finanțați războiul lui Putin

_________________

de Simon Johnson

Pe 24 februarie, prima zi a invaziei pe scară largă a Ucrainei, Occidentul a plătit Rusiei aproximativ 500 de milioane de dolari. Aceasta este valoarea medie zilnică a achizițiilor de energie rusă de către Uniunea Europeană, Regatul Unit și Statele Unite. Pe măsură ce conflictul a continuat, fluxul zilnic de numerar a rămas aproximativ același. (La data redactării acestui articol, n. trad.) Europa, în special, finanța efectiv agresiunea Rusiei, distrugerea de vieți și mijloace de trai și crearea unei crize masive a refugiaților. De ce?

Răspunsul scurt este că Occidentul a întârziat să recunoască pericolul deplin al intențiilor președintelui rus Vladimir Putin. Pentru milioane de ucraineni, fluxul continuu de bani alimentează tragedia.

Puterea – și slăbiciunea – poziției economice a Rusiei este evidentă din statisticile sale de comerț exterior, care au fost analizate într-un document de lucru publicat în luna februarie de Institutul pentru Economii Emergente al Băncii Finlandei. Majoritatea exporturilor Rusiei sunt petrol, produse petroliere și gaze (240 de miliarde de dolari în 2019), iar peste jumătate merg către UE. Restul exporturilor Rusiei combinate (48,5 miliarde de dolari) se ridică la mai puțin decât valoarea exporturilor sale de gaze (51 de miliarde de dolari). China cumpără 28% din petrolul Rusiei, dar doar 5% din produsele sale petroliere și 1,1% din gazul său. UE cumpără 63,9% din gazul rusesc, iar Marea Britanie cumpără încă 4,5%.

Războiul Rusiei și economia globală

0

_________________

De Nouriel Roubini

Acum că președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei, trebuie să luăm în considerare consecințele economice și financiare ale acestei dezvoltări istorice masive. Războiul din Ucraina nu este doar un alt conflict minor, fără importanță la nivel global, de tipul celor văzute în ultimele decenii. Aceasta este o escaladare majoră a celui de-al Doilea Război Rece, în care patru puteri revizioniste – China, Rusia, Iran și Coreea de Nord – contestă din ce în ce mai mult dominația globală îndelungată a Statelor Unite și ordinea internațională condusă de Occident pe care a creat-o după Al Doilea Război Mondial.

Riscul acum este ca piețele și analiștii politici să subestimeze implicațiile acestei schimbări de regim global. Până la închiderea pieței pe 24 februarie – ziua invaziei – bursele americane au crescut în speranța că războiul va încetini majorările ratelor de dobândă ale Rezervei Federale a SUA. Cu toate acestea, în ceea ce privește economia mai largă, o recesiune globală stagflaționistă este acum foarte probabilă. Analiștii se întreabă dacă Fed și alte bănci centrale majore pot obține o aterizare ușoară din această criză și consecințele acesteia. Să nu contăm pe asta. Războiul din Ucraina va declanșa un șoc negativ masiv asupra ofertei pentru economia globală, reducând creșterea și umflând în continuare inflația într-un moment în care așteptările inflaționiste devin deja neancorate.

Economia construcțiilor bazată pe infrastructură verde

0

„Soluții inginerești, de proiectare și planificare bazate pe natura și infrastructura verde” constituie tema celei de-a XXI-a ediții a conferinței de cercetare în construcții, economia construcțiilor, arhitectură, urbanism și dezvoltare teritorială, organizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC. Conferința se desfășoară pe 12 mai 2022, online.

Rugam fiecare persoana interesata sa participe la acest eveniment, fie pentru prezentare de comunicări, ca și pentru audierea lucrărilor conferinței se fac on-line până la 30 aprilie 2022 la
https://docs.google.com/forms/d/1lzJZSV7JfxrM0ecGlJVExGfmQxSbC54NoH1ponD1TPM/viewform.
Cei care vor prezenta comunicări trebuie să trimită până la data de 23 aprilie 2022 rezumatul și lucrarea integrală la adresa de e-mail conferences@incd.ro.

Comitetul de organizare anunță că „lucrările pentru publicarea în revistele institutului vor putea fi trimise până la data de 30 aprilie 2022 la aceeași adresă sau direct către reviste. Pentru ca volumele de rezumate și lucrări să poată fi disponibile participanților, nu se vor admite lucrări trimise spre publicare după data-limită, deși participanții înscriși după 23 aprilie 2022 vor putea susține comunicările.
Accesul la lucrările și documentele conferinței este limitat și doar persoanele care s-au înregistrat în timp util vor putea prezenta comunicări. Informații suplimentare privind programul și alte detalii organizatorice vor fi oferite doar celor care au confirmat participarea după data de 2 mai 2022, odată cu finalizarea programului, în funcție de interesul exprimat și afișate pe pagina Internet a conferinței http://conf.incd.ro/”.

Soluții de creștere a performanței în echipă

0

Performanța și conducerea echipelor au făcut obiectul primului studiu post-pandemie de la noi, elaborat de Teamology Institute, companie românească specializată în dezvoltarea de echipe performante. Compania a fost fondată în 2022 de Cosmin Alexandru și Raluca Răschip, specialiști cu multă experiență în crearea și dezvoltarea echipelor performante. Compania oferă programe dedicate de evaluare și dezvoltare a echipelor, a liderilor lor și de îmbunătățire a colaborării dintre echipe pentru a crește eficacitatea organizațională. 

Studiul „Conducerea echipelor în România” a fost realizat pe un eșantion de 120 de manageri de la nivel de top management. Realizatorii subliniază că rezultatele „relevă schimbări importante petrecute în ultimii doi ani în dinamica echipelor, schimbări ce sunt cu atât mai relevante pentru perioada post pandemie către care ne îndreptăm”.

Semnalând că „organizațiile au intrat în contextul de muncă impus de pandemie mai mult sau mai puțin pregătite”, realizatorii studiului evidențiază că „pandemia a influențat dinamica de funcționare a echipelor și a contribuit la o schimbare de paradigmă a rolului liderilor organizațiilor. Specialiștii de la Teamology Institute au investigat modul în care pandemia, în general, a influențat echipele și munca în echipă”.

Din rezultatele și concluziile studiului reținem: „Studiul a relevat faptul că pentru manageri, criteriul cu cel mai mare impact este nevoia de claritate, atunci când vorbesc despre performanța echipei pe care o conduc. Astfel, studiul arată că managerii sunt cel mai mulțumiți atunci când echipa are un scop și obiective clar definite și cel mai puțin mulțumiți de cum învață membrii echipei din succese și greșeli. Așadar, din studiu înțelegem că eșecurile sau rezultatele sub așteptări încă nu reprezintă o sursă de învățare importantă pentru membrii echipelor. 

Cum era de așteptat, factorii precum conectarea, relaționarea și învățarea au fost influențați negativ de pandemie. Totuși, însă, vedem diferențe considerabile între percepțiile managerilor bărbați și femei. Percepția managerilor bărbați este că pandemia a influențat negativ majoritatea factorilor, în timp ce femeile manager percep o influență preponderent pozitivă a pandemiei. 

Pandemia a influențat negativ și colaborarea echipelor între ele. Un alt rezultat important este legat de colaborarea în echipă versus cea dintre echipe într-o organizație. 23% dintre manageri cred că pandemia a influențat pozitiv colaborarea dintre echipele din organizație, în timp ce 38% văd un efect negativ asupra acestei colaborări”.

Cosmin Alexandru

Cosmin Alexandru, cofondator Teamology Institute: „Pandemia, cu toate marile ei neajunsuri, a facilitat, totuși, un lucru foarte bun: ne-a forțat să reconsiderăm atât munca individuală cât și cea în echipă. Pentru manageri asta a însemnat o dublă provocare. În pandemie unii lideri au înțeles altfel cât de greu este să construiești echipe performante și au realizat că pârghiile pe care se pot baza în acest proces s-au schimbat, că au nevoie de soluții sistemice de leadership care să funcționeze în ciuda lipsei predictibilității. De asemenea, capacitățile lor de leadership au fost puse la încercare nu doar în interiorul propriilor echipe, ci și în colaborarea cu celorlalte echipe din organizație. Dincolo de opiniile și experiențele de succes ale fiecăruia dintre noi, există o știință și o practică în spatele echipelor care obțin performanță în mod sistematic, nu doar uneori. Vrem să ducem acest set de bune practici de diagnoză și dezvoltare a echipelor performante în cât mai multe companii din România.”

Raluca Raschip

Raluca Răschip, cofondator Teamology Institute: „Studiul nostru relevă faptul că managerii participanți la el își doresc de la echipele lor o adaptare mai bună la schimbare. Chiar dacă schimbarea a fost constanta ultimilor doi ani, cred că este nevoie de o abordare sistemică a schimbării. Una pe criteriul extern – cât de repede și de bine se adaptează echipele, reactiv sau proactiv, la schimbările din mediul extern, dar și una pe un criteriu intern care, urmărit consecvent pe termen lung, creează magie: cum reușește echipa să facă mai bine de la un proiect la altul, de la un client la altul, de la o perioadă la alta? Aceste schimbări necesită, însă, o atenție specială la  învățarea din propriile experiențe, din succese și greșeli, care presupune la rându-i, o condiție necesară, dar nu suficientă, și anume ca membrii echipei să se simtă în siguranță să-și împărtășească opiniile, mai ales pe cele contrare. Din păcate, pandemia, aruncând multe echipe în vria urgențelor, a afectat exact învățarea echipelor din succese și greșeli. E nevoie să ridicăm acest tip de învățare la nivel strategic dacă vrem să dezvoltăm echipe agile și performante.”

Palatul Camerei de Comerț și Industrie București, în circuitul cultural

0

Palatul Camerei de Comerț și Industrie din București a intrat în circuitul cultural al Capitalei, odată cu deschiderea unui ciclu de Serate Muzicale în București. Organizatorii ne oferă o prezentare a evenimentului inaugural:

„În minunata sală de concerte a Palatului Camerei de Comerț și Industrie din București – edificiu de prestigiu al arhitecturii bucureștene a începutului de secol XX – a avut loc prima ediție a Seratelor Muzicale în București, evenimente organizate de compania specializată Lanto Communication alături de Camera bucureșteană, săptămânal, în fiecare seară de marți, începând cu ora 19,00.

«Am lansat aceste Serate, într-un moment în care ne dorim mai mult decât oricând ca sunetul muzicii să fie mai puternic decât sunetul armelor! Venim pe piață cu un format inedit, cu scopul de a oferi oamenilor de afaceri spectacole de cea mai bună calitate, dar și oportunitatea de a interacționa într-un mod mai puțin formal în sălile spectaculoase ale clădirii istorice a Camerei bucureștene. Aici, în acest Palat încărcat de istorie, publicul are parte de o experiență completă: un act artistic de valoare, într-o ambianță deosebită și selectă, completat de fiecare dată, cu un moment special: miniexpoziții de artă, degustări de vinuri, produse gourmet etc.», a declarat cu acest prilej Iuliu Stocklosa, președintele CCIB.

Seria de evenimente culturale a fost deschisă cu recitalul de pian De la clasic la jazz, susținut de Mădălina Pașol și cu vernisajul de pictură al Avei Pașol. Recitalul pianistei Mădălina Pașol a inclus lucrări de Mozart ca Alla turca și variațiuni de jazz pe o temă de Mozart Ah vous dirai-je, Maman cu un aranjament original al artistei. În program au fost, de asemenea, D. Marinelli – Pride and prejudice, George Gershwin – 3 Prelude și A. Piazzolla – arr. M. Paşol – Libertango, precum și Concertul în Do major pentru violoncel și Orchestră RV 399, interpretat alături de Ava Pașol la violocel. În deschidere, au avut câte un scurt, dar emoționant moment artistic la pian Irina Pașol și Maria Maleș.

«Cred cu tărie că prin organizarea acestor Serate, vom așeza din nou Palatul CCIB pe harta culturală a Centrului Vechi al Capitalei, așa cum era în perioada interbelică, și vom readuce laolaltă artiști de prestigiu și oameni de afaceri iubitori de artă și frumos, contribuind astfel la creșterea coeziunii comunității de afaceri locale și a bucureștenilor melomani. Poate mai mult decât oricând avem nevoie de artă! Muzica creează punți, vindecă suflete și ne dă energie pentru ziua de mâine! Vă invit să ne bucurăm împreună de magia notelor muzicale!» a spus Dorin Ioniță, coordonatorul acestui proiect.

Oamenii de afaceri au posibilitatea de a achizitiona de la echipa CCIB, în regim de sponsorizare, abonamente VIP, fondurile strânse urmând a fi folosite pentru a pune în valoare Palatul Camerei bucureștene. De asemenea, biletele sunt disponibile pe www.lanto.ro, www.bilete.ro

Pe 8 martie va concerta la Palatul CCIB Sextetul La Pasión de una Rosa – Parfum de femeie (concert de tangouri), pe 15 martie vom oferi publicului un concert de vioară și pian susținut de Cristina Pașa și Anta Agavriloae-Barbu, pe 22 martie un concert de canțonete –Sogno d’Amore, iar pe 29 Martie un concert de jazz – What the World Needs Now.”

Lanto Communication reamintește că „a apărut acum aproape un deceniu. Încă de la început, inițiatorul său, Dorin Ioniță, şi-a propus ca unic scop să arate lumii că România, prin tinerii ei, a păstrat intactă sclipirea diamantină a geniului muzical al locuitorilor acestor locuri străvechi. Compania a organizat 10 ediții ale Festivalului Vara Magică și peste 200 de concerte oferite publicului român în sezonul estival, precum și 12 ediții ale concertelor exclusiviste Iarna Magică.

Apariția Asociației Lanto Magia Muzicii a adus un spor substanțial de calitate și a înlesnit crearea unor parteneriate benefice culturii naționale. Asocierile cu mediul de afaceri, cu entități instituționale – fie ele locale sau guvernamentale, în cele din urmă cu oameni care au același scop al promovării binelui și frumosului, au adus tuturor celor implicați notorietate și respect. 

Proiectele artistice ale Lanto Communication și Lanto Magia Muzicii constituie, în egală măsură, garanția unui act artistic de calitate, dar și a unei vizibilități social-culturale și comunitare ridicate. Mai multe detalii și datele următoarelor concerte din cadrul festivalului Vara Magică le puteți consulta la: https://lanto.ro/ precum și pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/FestivalulVaraMagica/”.

Foto: CCIB

#SCUTpentruUCRAINA, colectă de produse pentru refugiați

0

Asociația Zi de Bine a deschis campania #SCUTpentruUCRAINA, prin care colectează produse necesare pentru refugiați. Punctul de colectare este la AFI Mall Cotroceni, la parter, în fața hipermarketului, în intervalul orar 10.00-21.00.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „Când a văzut sendvișul, copilul l-a luat din mâna mea și a mușcat cu tot cu hârtie. Atât îi era de foame – o astfel de relatare, oricât de tare ai fi, nu te poate lăsa nepăsător. Nu putem să oprim războiul, dar putem să-i facem pe oamenii care trec prin el să nu se simtă abandonați.“  

Asociația Zi de Bine precizează că „produsele de care este nevoie acum se pot împărți în 5 mari categorii:

  • alimente neperisabile, care se pot prepara ușor și căra ușor
  • produse de igienă 
  • produse pentru copii 
  • textile 
  • electrice 

Iată lista de produse sugerată:

• Saci de dormit, pături

• Suplimente cu multivitamine (concentrație puternică /de calitate), paracetamol, panadol, fervex, nurofen, antinevralgic, supozitoare cu paracetamol pentru bebeluși, pastile pentru gât

• Lenjerie intimă/ Izmene/Mănuși și căciuli, șosete groase

• Produse de igienă (absorbante, geluri dezinfectante, pastă de dinți, periuțe de dinți, săpun, șampon)

• Produse pentru bebeluși (lapte praf formulă, termos, șampon, biberoane, mănuși și căciuli, marsupiu pentru bebeluș, pampers, șervețele umede)

• Conserve, produse pentru pregătire rapidă (supă instant), alimente de bază neperisabile, batoane proteice cu nuci, semințe, ceai, cafea, ciocolată, sticle de apă mici

• Vesele (farfurii, tacâmuri, pahare) de unică folosință

• Radiatoare pentru încălzire, baterii, lanterne

• Fierbătoare electrice, baterii externe pentru telefon

• Bandaje și tifon steril, atele pentru fracturi, oximed, plasturi pentru răni și bășici

• Cutii de împachetat de diverse dimensiuni, rezistente, scotch lat

Pentru a eficientiza și urgenta distribuirea produselor, ar ajuta dacă produsele ar fi sortate deja pe categorii, de către donator. În cazul în care produsele vor fi în cutii deja închise, este important să apară pe ele ce conține fiecare pachet (de ex: produse pentru copii 1-3 ani/produse de igienă femei, etc). Totodată, pentru ca asociația să poată ține o evidență a produselor distribuite, ar ajuta o listă cu produsele ce urmează a fi donate.

Dacă vreți să susțineți financiar acest proiect, puteți să o faceți prin fundraiserul deschis de Asociația Zi de Bine pe FB sau prin direcționarea a 20% din impozitul pe venit/profit către Asociație. Contractul poate fi descărcat de pe site-ul www.zidebine.ro.

Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza”.

Comisia publică orientări privind mecanismul de condiționalitate

0

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 2 martie, orientări privind regimul general de condiționalitate, care vizează protejarea bugetului UE împotriva încălcărilor principiilor statului de drept. 

Orientările explică în detaliu cum va aplica Comisia regulamentul, inclusiv modul în care vor fi protejate drepturile destinatarilor finali și ale beneficiarilor de fonduri ale UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Statul de drept este liantul Uniunii și fundamentul unității noastre. Eforturile noastre pentru a-l apăra nu vor conteni. Orientările de astăzi vor oferi mai multă claritate, pe măsură ce Comisia continuă să abordeze toate încălcările principiilor statului de drept legate de bugetul UE. Pentru că trebuie să ne asigurăm că fiecare euro, fiecare cent este cheltuit corect, în scopurile prevăzute și cu respectarea principiilor statului de drept.”

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul și administrația, a declarat: „Nu putem face concesii atunci când sunt în joc interesele financiare ale Uniunii și valorile sale fundamentale. Odată cu adoptarea Regulamentului privind condiționalitatea avem un nou instrument în „trusa noastră de unelte”, într-un moment în care gestionăm cel mai mare buget al UE din istorie. Atunci când se vor întruni condițiile pe care le prevede regulamentul, vom acționa cu hotărâre.”

Orientările explică în detaliu modul în care va fi aplicat regulamentul, în special:

  • condițiile de adoptare a măsurilor, inclusiv ceea ce ar putea constitui încălcări relevante ale principiilor statului de drept și modul în care se va evalua dacă aceste încălcări afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE într-un mod suficient de direct;
  • complementaritatea dintre Regulamentul privind condiționalitatea și alte instrumente de protejare a bugetului UE, inclusiv normele financiare ale UE și normele sectoriale. Printre acestea se numără normele privind fondurile care fac obiectul gestiunii partajate (de exemplu, politica de coeziune și politica agricolă comună) și cele privind Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU;
  • necesitatea ca măsurile propuse să fie proporționale, adecvate și necesare pentru abordarea problemelor în cauză;
  • etapele care trebuie urmate înainte de a propune luarea acestor măsuri, inclusiv sursele de informații pe care Comisia le va consulta, rolul plângerilor, contactele cu statele membre: procedurile de adoptare și de ridicare a măsurilor;
  • necesitatea de a proteja drepturile destinatarilor sau ale beneficiarilor finali de fonduri ale UE, având în vedere faptul că țările UE ar trebui să continue să efectueze plăți în cadrul programelor sau al fondurilor UE în toate circumstanțele.

Orientările au fost elaborate printr-un proces cuprinzător, care a presupus consultări cu Parlamentul European și cu statele membre ale UE. Orientările țin seama și de hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-156/21  și C-157/21 , publicate la 16 februarie 2022, care se referă la legalitatea regulamentului.

Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii asigură protecția bugetului UE în cazurile în care încălcări ale principiilor statului de drept afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a acestuia sau protecția intereselor financiare ale UE într-un mod suficient de direct. Acesta se aplică din ianuarie 2021. De la această dată, Comisia a monitorizat situația din țările UE și a colectat informații relevante.

Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în regulament și nicio altă procedură prevăzută în legislația Uniunii nu permite protejarea într-un mod mai eficient a bugetului Uniunii, Comisia propune Consiliului măsuri adecvate și proporționale. Consiliul este cel care ia decizia finală.

În orice caz, destinatarii finali și beneficiarii de fonduri ale Uniunii își păstrează dreptul de a primi plățile. În acest scop, statele membre în cauză ar trebui să continue să efectueze aceste plăți.

Măsuri de protecție temporară pentru persoanele care fug de războiul din Ucraina

0

Astăzi, 2 martie, Comisia propune activarea Directivei privind protecția temporară pentru a le oferi asistență rapidă și eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

n temeiul acestei propuneri, persoanelor care fug din calea războiului li se va acorda protecție temporară în UE, adică li se vor elibera permise de ședere și vor primi acces la educație și la piața forței de muncă.

În același timp, Comisia prezintă și orientări operaționale menite să ajute polițiștii de frontieră ai statelor membre să gestioneze eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și să mențină totodată un nivel ridicat de securitate. În orientări se recomandă, de asemenea, ca statele membre să creeze culoare speciale de sprijin de urgență pentru a canaliza ajutorul umanitar și se reamintește posibilitatea de a acorda acces în UE din motive umanitare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Europa este alături de cei care au nevoie de protecție. Toți cei care fug de bombardamentele lui Putin sunt bineveniți în Europa. Le vom oferi protecție celor care caută adăpost și îi vom ajuta pe cei care caută o cale sigură pentru a ajunge acasă.”

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Printr-o acțiune fără precedent în istorie, Comisia propune astăzi acordarea unei protecții imediate în UE persoanelor care fug din Ucraina. Tuturor celor care fug de război li se va oferi un statut sigur și acces la educație, asistență medicală și locuri de muncă. Totodată, depunem eforturi pentru a facilita o trecere eficientă a frontierelor pentru persoane și animalele lor de companie, cu efectuarea controalelor de securitate necesare. În această perioadă dificilă, Uniunea Europeană și fiecare dintre statele sale membre demonstrează dincolo de orice îndoială că suntem pregătiți să facem ceea ce trebuie făcut și să fim solidari cu Ucraina.”

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: „Sunt mândră de sprijinul imediat acordat de UE și statele membre celor care fug de amenințările îngrozitoare ale războiului. Prin propunerile noastre de astăzi, vom oferi statelor membre capacități suplimentare pentru a gestiona această criză într-un mod ordonat și eficace. Vom acorda drepturi de ședere, acces pe piața forței de muncă și locuințe persoanelor aflate în dificultate și, prin intermediul orientărilor, ne vom asigura că cei care fug de războiul din Ucraina pot ajunge rapid în UE, fără a trece prin formalități îndelungate la frontiere.”

Directiva privind protecția temporară

De la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650 000 de persoane au fugit în statele membre ale UE învecinate. Directiva privind protecția temporară a fost concepută special pentru a le oferi protecție imediată persoanelor care au nevoie de aceasta și pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de azil ale statelor membre.

În temeiul acestei propuneri, cetățenii ucraineni și persoanele pentru care Ucraina reprezintă „acasă”, precum și membrii familiilor lor strămutați în urma conflictului vor avea dreptul la protecție în întreaga Uniune Europeană. Cetățenii din alte state care au dreptul de ședere legală în Ucraina, precum și apatrizii cu drept de ședere legală în Ucraina care nu se pot întoarce în țara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională, vor primi, de asemenea, protecție în UE. Alte persoane care sunt prezente în mod legal în Ucraina pe termen scurt și care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine nu vor intra sub incidența acestei protecții. Acestora ar trebui să li se permită însă accesul în UE pentru tranzit către țările lor de origine.

Având în vedere caracterul extraordinar și excepțional al acestui atac și amploarea noilor sosiri în UE, Directiva privind protecția temporară oferă răspunsul adecvat la situația actuală prin:

  • asigurarea unei protecții și conferirea unor drepturi cu efect imediat: printre acestea se numără dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă, accesul la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și la mijloace de subzistență. Pentru copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară conferă dreptul la tutelă legală și accesul la educație;
  • reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil prin crearea unui statut de protecție cu formalități reduse. Astfel se va evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil și statele membre vor fi în măsură să gestioneze sosirile într-un mod ordonat și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale;
  • solidaritate sporită și partajarea responsabilității: normele prevăzute în Directiva privind protecția temporară promovează un echilibru al eforturilor pe care le depun statele membre pentru găzduirea persoanelor strămutate din Ucraina. Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire;
  • sprijin suplimentar din partea agențiilor UE: Frontex, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și Europol pot oferi sprijin operațional suplimentar, la cererea statelor membre, pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a deciziei.

Orientări privind gestionarea frontierelor

Orientările  privind gestionarea frontierelor externe clarifică măsurile de facilitare pe care le pot aplica polițiștii de frontieră ai statelor membre în temeiul normelor Schengen atunci când efectuează controalele la frontieră. Acest lucru va contribui la asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului să găsească urgent adăpost, menținând în același timp un nivel ridicat al controalelor de securitate.

Printre măsurile de facilitare care pot fi aplicate se numără:

  • simplificarea controalelor la frontierele UE cu Ucraina: în temeiul normelor Schengen, polițiștii de frontieră pot relaxa temporar verificările la frontieră în circumstanțe excepționale pentru anumite categorii de persoane. Orientările stabilesc anumite criterii cu ajutorul cărora statele membre să poată decide cui i s-ar putea aplica aceste norme, abordând nevoile călătorilor vulnerabili, cum ar fi copiii. În cazul în care identitatea persoanei care sosește nu poate fi stabilită, ar trebui să se aplice procedura obișnuită de verificare la frontieră. În plus, statele membre pot decide, de asemenea, să efectueze verificări la frontieră în timpul sau după transportul călătorilor către un loc sigur, și nu la punctul de trecere a frontierei. Aceste două măsuri vor contribui la reducerea timpului de așteptare la frontieră, astfel încât persoanele să poată găsi un adăpost sigur fără întârzieri;
  • flexibilitate în ceea ce privește condițiile de intrare: în conformitate cu normele Schengen, polițiștii de frontieră pot autoriza intrarea pe teritoriul unui stat membru a cetățenilor din țări terțe din motive umanitare, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile de intrare (de exemplu, chiar dacă nu dețin un pașaport sau o viză valabilă). Statele membre ar putea aplica această derogare pentru a permite intrarea tuturor celor care fug din calea conflictului din Ucraina;
  • permiterea trecerilor prin punctele temporare de trecere a frontierei, pe lângă punctele oficiale de trecere a frontierei: acest lucru ar putea contribui la reducerea întârzierilor la frontieră în situația actuală, de exemplu în cazul în care drumurile către punctele oficiale de trecere a frontierei sunt blocate de autoturismele abandonate;
  • acces facil pentru serviciile de salvare și asistență umanitară: statele membre ar trebui să ia măsuri speciale pentru a facilita intrarea și ieșirea serviciilor de salvare, a poliției și a pompierilor, inclusiv pentru a oferi asistență medicală, hrană și apă persoanelor care așteaptă să treacă frontiera. Statele membre ar trebui, de asemenea, să creeze culoare speciale la punctele de trecere a frontierei pentru a asigura accesul și întoarcerea organizațiilor care furnizează asistență umanitară persoanelor din Ucraina;
  • bunuri personale și animale de companie: persoanele strămutate din Ucraina pot aduce bunuri personale fără taxe vamale. În orientări se clarifică, de asemenea, măsurile de facilitare disponibile pentru persoanele care își aduc animalele de companie.

Orientările recomandă insistent statelor membre să utilizeze sprijinul pe care îl pot oferi agențiile UE – Frontex fiind în măsură să ofere asistență în ceea ce privește identificarea și înregistrarea persoanelor care sosesc, iar Europol fiind disponibil pentru a trimite ofițeri care să sprijine statele membre în efectuarea de controale secundare.

Etapele următoare

 Consiliului îi revine sarcina de a adopta propunerea privind protecția temporară. Consiliul și-a exprimat deja sprijinul larg pentru ambele măsuri în cadrul reuniunii extraordinare de duminică, 27 februarie, și s-a angajat să discute cele două documente în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 3 martie. Odată adoptată, protecția temporară ar urma să înceapă să se aplice imediat și ar dura un an. Această perioadă se prelungește automat cu două perioade de șase luni, totalizând încă un an.

Comisia poate propune în orice moment Consiliului să pună capăt protecției temporare, dacă situația din Ucraina va permite returnarea în condiții de siguranță și durabile a persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară, sau să o prelungească cu încă un an, în cazul în care perioada inițială este considerată insuficientă pentru a permite statelor membre în cauză să gestioneze în mod eficace situația sau pentru a le permite persoanelor care beneficiază de protecție temporară să se întoarcă în siguranță în Ucraina.

Orientările privind gestionarea frontierelor externe nu au caracter obligatoriu, rolul acestora fiind să sprijine activitatea polițiștilor de frontieră. Polițiștii de frontieră ai statelor membre pot începe imediat să pună în practică clarificările pe care le aduc orientările. 

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, UE sprijină poporul ucrainean. Prin sancționarea Rusiei lui Putin și a regimului Lukașenko din Belarus și prin intensificarea sprijinului umanitar, precum și a sprijinului financiar și operațional acordat statelor membre, UE și statele sale membre oferă o zonă sigură pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina.

Protecția temporară este o măsură excepțională menită să le ofere protecție imediată și temporară persoanelor strămutate din afara UE care nu se pot întoarce în țara lor de origine.

Codul frontierelor Schengen – care cuprinde normele ce reglementează trecerea frontierelor externe ale UE și condițiile de intrare în UE pentru cetățenii din țări terțe – prevede flexibilitate în cazuri specifice, pentru a reduce la minimum formalitățile în situații de urgență. Orientările de astăzi clarifică posibilitățile și măsurile de facilitare de care dispun polițiștii de frontieră ai statelor membre în ceea ce privește gestionarea situației la frontierele externe ale UE cu Ucraina.

F64, primul eveniment de Live Shopping cu ajutorul tehnologiei VTEX

0

VTEX (NYSE: VTEX), platforma de comerț digital pentru branduri și retaileri de tip enterprise, anunță primul său eveniment de Live Shopping în România, promovat de către F64, cel mai mare retailer de echipamente foto-video și unul dintre primii clienții VTEX din țară.

Evenimentul a avut loc în data de 25 februarie și a avut sute de vizitatori unici în direct pe www.f64.ro. Fotografii Mircea Maieru și Dana Tudoran au discutat despre fotografia de portret și de stradă, două dintre cele mai îndrăgite genuri ale fotografiei, dar și despre obiectivele Canon RF, preferate pentru realizarea imaginilor de impact. De asemenea, fotografii au povestit despre experiența lor, au oferit sfaturi și au răspuns întrebărilor participanților adresate direct în chat-ul disponibil pe pagina evenimentului de Live Shopping.

Evenimentul a fost implementat cu ajutorul aplicației VTEX Live Shopping, care combină experiența personală a streaming-ului și a comunicării din social media cu achizițiile online rapide. Practic, platforma VTEX a folosit conținutul de calitate, generat în timp de real, pentru a se conecta cu potențialii cumpărători, ajutându-i să ia mai ușor decizia de cumpărare. Aceasta este o metodă de comunicare nativă mediului online, familiară atât generațiilor tinere de cumpărători, cât și celor mai vechi, mai apropiate de vânzările televizate (teleshopping).

De la lansare, aplicația VTEX Live Shopping a fost adoptată rapid de clienții VTEX din diferite țări ale lumii, brandurile și retailerii care folosesc soluția înregistrând o creștere de cinci ori mai mare a duratei medii a sesiunii online de shopping. O sesiune de live shopping este interactivă și personalizată, iar în cadrul ei cumpărătorii urmăresc live o prezentare a produsului, pun întrebările la care doresc să primească răspuns și cumpără printr-un simplu click.

”Ne bucurăm că brandurile și retailerii din România sunt receptivi și se adaptează rapid tendințelor actuale din ecommerce. Primul nostru eveniment de Live Shopping la nivel local s-a bucurat de succes în rândul comunității de pasionați de fotografie, ceea ce demonstrează pe de o parte, dorința consumatorilor de a avea în online experiențe similare cu cele din magazinele fizice și, pe de altă parte, încrederea F64 în tehnologia VTEX”, a precizat Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager & EMEA Sales VP în cadrul VTEX.

„Ne bucurăm că am putut să transformăm un webinar într-o experiență de live shopping pentru clienți, oferindu-le în același timp consultanța de care au nevoie în procesul de achiziție. Ne dorim să folosim acest concept din ce în ce mai mult pe viitor și sperăm să devină o nouă modalitate prin care clienții F64 să-și achiziționeze produsele dorite”, a adăugat Cătălina Coterleț, Digital Marketing Manager F64.

Pe lângă adoptarea noilor trenduri din ecommerce, F64 oferă prin Academia F64 o serie de resurse valoroase, precum ebook-uri, articole, evenimente sau workshop-uri gratuite pentru pasionații de foto-video. Urmărește surprizele pe care le au pregătite pentru 2022 pe Academia.F64.ro.

Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.