Curtea de Conturi a României – parteneriat cu DG REFORM

Economistul
-
0
Curtea de Conturi a României – parteneriat cu DG REFORM

Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a avut astăzi o întrevedere cu  directorul general al Direcției Generale pentru Reforme Structurale din cadrul Comisiei Europene (DG REFORM), domnul Mario Nava.

În cadrul discuțiilor au fost evidențiate cele două proiecte demarate la nivelul Curții de Conturi, cu sprijinul și expertiza DG REFORM, privind elaborarea noilor strategii de Comunicare și Resurse Umane ale instituției, respectiv realizarea noii strategii de digitalizare.

Președintele Curții de Conturi a subliniat importanța întăririi rolului pe care îl are instituția supremă de audit din România în triunghiul responsabilității sociale, alături de Guvern și Parlament, astfel încât prin recomandările rezultate din rapoartele de audit să contribuie la eficientizarea activității entităților auditate, respectiv la gestionarea responsabilă a fondurilor publice.

„Prin noua strategie de comunicare elaborată cu sprijinul DG REFORM ne dorim consolidarea relației cu puterea legislativă astfel încât rapoartele de audit realizate de instituția noastră să fie dezbătute în Parlament și analizate în comisiile de specialitate, în prezența miniștrilor de resort”, a declaratMihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

Discuțiile au vizat și reformele structurale care urmează a fi implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv rolul Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi de a monitoriza utilizarea fondurilor alocate.

„Ne bucurăm de colaborarea cu instituția dumneavoastră care confirmă în mod clar deschiderea pe care o aveți în rolul asumat de a contribui la responsabilizarea sectorului public prin întărirea funcției de monitorizare a politicilor publice de la nivel central. Ne dorim ca instituțiile publice din România să ne simtă prezența, în special atunci când vorbim de domeniul digitalizării”, a declarat Mario Nava, director general DG REFORM.

„Suntem într-un proces profund de analiză și reformă instituțională, prin care ne propunem ca instituția noastră să se orienteze către modelul celorlalte instituții supreme de audit care au făcut pași importanți în vederea digitalizării și adoptării unor metodologii moderne de audit”, declară Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

Din delegația DG REFORM au făcut parte domnul Mario Nava – director general, doamna Giulia Bertezzolo – asistent director general, domnul Alexandru Albu – reprezentant DG REFORM în România, doamna Raluca Painter – șeful unității  „Sănătate, educație, social” și doamna Cireșica Feyer – responsabil politici anticorupție.

Lumea făcută de 9/11

Economistul
-
0
Lumea făcută de 9/11

_________________

De Richard Haass

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol

NEW YORK – S-au împlinesc 20 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. În acea zi, 19 teroriști au preluat controlul a patru avioane civile, cu două izbit în turnurile World Trade Center din New York, au lovit Pentagonul cu un al treilea și s-au prăbușit cu al patrulea într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au împiedicat fizic teroriștii să-și atingă ținta, adesea considerată a fi Casa Albă sau o altă clădire a guvernului SUA din Washington, DC.

Toți răpitorii erau din Orientul Mijlociu, 15 dintre ei din Arabia Saudită. Toți au fost instruiți în Afganistan și patru la școlile de zbor din SUA, ca parte a unei operațiuni planificate, organizate și desfășurate de al-Qaeda („baza”), grupul terorist condus de Osama bin Laden. Până la sfârșitul zilei, 2.977 de bărbați, femei și copii nevinovați fuseseră uciși și peste 6.000 oameni au fost răniți. Majoritatea erau americani, deși și cetățeni din peste o sută de alte țări și-au pierdut viața.

Mulți la acea vreme se temeau că 11 septembrie a introdus o eră definită de terorismul global. Și, cu siguranță, au urmat alte atacuri al-Qaeda, inclusiv bombardamentele cu trenuri de la Madrid din martie 2004 și atacul asupra sistemului de tranzit al Londrei din iulie 2005. Mai mult, teroriștii care pretindeau loialitate față de Statul Islamic (ISIS) au ucis 32 de persoane la Bruxelles Aeroport în martie 2016 și au organizat o serie de atacuri mai mici (folosind adesea vehicule cu care au ras pietonii de pe asfalt). Dar nici SUA, nici vreunul dintre aliații săi nu a mai experimentat un alt atac la amploarea celui de la 11 septembrie – sau cel puțin la o scară apropiatăc. Prin urmare, este necesar să ne întrebăm: Dincolo de costurile imediate, ce diferență a făcut 11 septembrie? Cum s-a schimbat istoria ca rezultat?

Terorismul, scos din priză

Există multe explicații pentru care teroriștii nu au reușit să execute atacuri majore suplimentare. Odată cu invazia SUA în Afganistan, Al-Qaeda și-a pierdut sanctuarul. Aproape fiecare guvern din întreaga lume a introdus noi proceduri de monitorizare care fac mai dificil accesul potențialilor teroriști la aeroporturi și avioane. Țările și-au mărit dramatic capacitățile de informații, poliție și militare dedicate minimizării riscurilor și combaterii amenințărilor. Statele și-au sporit cooperarea între ele; antiterorismul este un domeniu rar în care guvernele -ce adesea nu sunt de acord- sunt dispuse și capabile să colaboreze într-o măsură considerabilă.

Există, de asemenea, acum un acord larg cu privire la ceea ce constituie terorismul – utilizarea forței armate de către indivizi și grupuri împotriva civililor în scopuri politice – și un grad de sprijin pentru principiul conform căruia guvernele nu ar trebui să facă distincția între teroriști și cei care le oferă sanctuar și suport. În cea mai mare parte au dispărut zilele în care indivizii și grupurile care au ucis în numele cauzei lor au fost prezentați într-o notă romantică drept luptători pentru libertate.

Acest lucru nu înseamnă că terorismul nu a continuat să-și adjudece zeci de mii de vieți în fiecare an, lucru pe care cu siguranță l-a făcut. Dar aproape toate atacurile au avut loc în Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud ca parte a conflictelor în curs (în principal în Irak, Siria, Afganistan, Libia, Somalia, Nigeria, Pakistan și Yemen), spre deosebire de un izolat atac în stil 9/11 împotriva uneia dintre puterile majore. Terorismul este din ce în ce mai localizat și descentralizat. De asemenea, este rezistent: capturarea sau uciderea capului unei organizații teroriste nu înseamnă neapărat sfârșitul acesteia. Al-Qaeda, de exemplu, a supraviețuit uciderii lui Bin Laden de către forțele de operațiuni speciale ale SUA în Pakistan la aproape un deceniu după atacul din 11 septembrie.

Prin urmare, nu este o surpriză faptul că terorismul continuă, fără niciun scop la vedere. Nici nu poate fi exclusă posibilitatea unui nou 11 septembrie, chiar dacă guvernul SUA a declarat recent că „cea mai urgentă amenințare de terorism” cu care se confruntă țara este internă. După cum a afirmat Armata Republicană Irlandeză Provizorie după efortul eșuat de asasinare a prim-ministrului britanic Margaret Thatcher în 1984, „Astăzi am avut ghinion, dar amintiți-vă că trebuie să avem noroc doar o dată. Va trebui să fii întotdeauna norocos ”. Pericolul este că va veni ziua în care teroriștii vor avea acces la material nuclear sau vor afla cum să fabrice și să livreze o armă biologică sau chimică, caz în care terorismul ar putea să definească epoca. Deocamdată, însă, nu a făcut-o.

America, dezlănțuită

Cu toate acestea, 11 septembrie a marcat o cotitură istorică, cu un impact profund asupra politicii externe a SUA în cele două decenii de după aceea. Deși atacurile nu au introdus o eră a terorismului global, au introdus așa-numitul război global împotriva terorismului, care a afectat profund ceea ce au făcut SUA în lume, modul în care lumea a ajuns să privească pe SUA și câți americani au început să fie atenți la politica externă a țării lor.

Saga începe în Afganistan. La scurt timp după atacurile din 11 septembrie, SUA le-au oferit talibanilor -pe atunci aflați la controlul guvernului afgan-, o alegere: fie să-i predea pe liderii al-Qaeda care locuiau în țara lor și care erau responsabilii pentru planificarea atacului din 11 septembrie, fie își puneau la bătaie propriul statut de conducători. Când talibanii au refuzat să predea liderii al-Qaeda, serviciile secrete și militare americane au colaborat la răsturnarea talibanilor cu o confederație liberă de triburi afgane cunoscută sub numele de Alianța Nordului. SUA au ajutat la formarea unui guvern succesor care a preluat controlul asupra majorității țării.

Acest control, însă, nu a fost niciodată complet sau necontestat. Mulți indivizi loiali talibanilor și al-Qaeda au evadat în Pakistanul vecin, unde și-au refăcut treptat puterea și au reluat operațiunile militare împotriva guvernului care i-a înlocuit. SUA, la rândul său, nu au făcut suficient pentru a construi o armată afgană, pentru a reduce corupția sau pentru a refuza talibanilor un sanctuar în Pakistan. În schimb, și-a sporit propria prezență și operațiuni militare în Afganistan, devenind în esență partener al guvernului în războiul său civil.

La apogeu, efortul SUA în Afganistan a implicat peste 100.000 de soldați. Peste două decenii, operațiunile din SUA au costat mai mult de 2 trilioane de dolari și peste 2.300 de americani, precum și zeci de mii de afgani, și-au pierdut viața. Efortul a fost simultan prea mare și insuficient. În timp ce prezența SUA i-a răpit guvernului afgan o mare parte din legitimitatea sa și a generat opoziție în SUA, talibanii s-au dovedit a avea mai multă putere de menținere decât SUA, care până în 2020 își pierduse voința de a continua o luptă care promitea nimic altceva decât un perpetuu impas.

Războiul global împotriva terorismului a condus, de asemenea, SUA să lanseze un război în Irak. Este încă o întrebare deschisă dacă președintele George W. Bush ar mai fi inițiat războiul în absența lui 11 septembrie. Cu siguranță, atacurile i-au sporit înclinația de a semnala lumii că SUA nu sunt, așa cum a spus președintele Richard Nixon în timpul războiului din Vietnam, un „uriaș jalnic neputincios”. A făcut ca unii din administrație (în special vicepreședintele Dick Cheney) să nu fie dispuși să-și asume riscul ca teroriștii să câștige controlul armelor de distrugere în masă, așa cum incorect s-a considerat că liderul irakian Saddam Hussein le deținea la scară largă. Alții și-au dorit să răspândească democrația în Irak și de acolo în întregul Orient Mijlociu, presupunând că acest lucru nu era doar posibil, ci și că ar face regiunea mult mai puțin probabil să producă teroriști și să sprijine terorismul.

Războiul din Irak, lansat în martie 2003, nu a mers așa cum a fost intenționat sau prevăzut de administrația Bush și de mulți din Congres (inclusiv de senatorul la acea vreme Joe Biden) și din toată țara care l-au susținut. SUA nu erau pregătite pentru mare parte din ceea ce urma să vină. Victoriile militare inițiale au demis guvernul, dar în curând au cedat locul tulburărilor violente și războiului civil. Deciziile de desființare a armatei irakiene și de excludere din locurile de muncă guvernamentale a multor irakieni care fuseseră asociați cu regimul anterior au agravat o situație deja haotică. Mai fundamental, Irakul, ca și Afganistanul, a demonstrat limitele a ceea ce puterea militară ar putea realiza la un cost rezonabil și într-un interval de timp rezonabil.

În cele din urmă, SUA au fost forțate să-și mărească prezența militară la aproape 170.000 de soldați pentru a susține guvernul succesor înfruntat la Bagdad. S-a atins un grad de stabilitate, dar cu un cost enorm. SUA au cheltuit cel puțin la fel de mult acolo ca în Afganistan, dar la un cost uman mult mai mare: peste 4.000 de soldați americani uciși, de multe ori răniți, și ratele de sinucidere crescând în rândul trupelor americane (atât în ​​Irak, cât și în Afganistan). Și acest total exclude contractanții privați și victimele irakiene, pentru care estimările variază foarte mult, dar care totalizează cu siguranță câteva sute de mii.

Războiul din Irak a slăbit SUA și în alte moduri. Nu au existat niciodată dovezi că Irakul a fost implicat în atacurile din 11 septembrie, iar reputația Americii a suferit și mai mult atunci când justificarea sa de a declanșa un război fără sprijinul ONU – pentru a elimina armele de distrugere în masă ale lui Saddam – s-a dovedit a nu avea nicio bază în realitate. Imaginile soldaților americani care maltratau prizonierii irakieni au afectat și mai mult reputația țării. Mai mult, cu un Irak în război cu sine însuși însemna că Iranul devenea cea mai puternică țară din regiune (sau una din două, dacă e să includem Israelul). De la război, Iranul și-a sporit influența asupra Irakului, Siriei, Yemenului și Libanului.

Irakul și Afganistanul s-au dovedit, de asemenea, a fi distrageri strategice majore. În timp ce SUA a fost puternic implicată în Orientul Mijlociu și Asia de Sud, regiuni care nu aveau prezență de mare putere sau dinamism economic, echilibrul geopolitic s-a deplasat împotriva SUA atât în ​​Europa, cât și în Asia de Est datorită apariției unei Rusii mai agresive și a unei China mai capabilă și mai declarrativă. Războiul global împotriva terorismului nu a oferit și nu a putut oferi o busolă pentru modul în care politica externă a SUA ar trebui să abordeze reînnoita rivalitatea a marilor puteri.

Lumea, în derivă

Războaiele purtate după 11 septembrie au avut, de asemenea, consecințe interne semnificative pentru SUA. Au zguduit încrederea unei țări care a ieșit din războiul rece cu o preponderență istorică fără precedent a puterii și a spulberat totodată unitatea națională care a ieșit la suprafață imediat după atacuri. Mai mult decât atât, costurile și eșecurile lor au stimulat opoziția față de un rol global continuu și mare al SUA, dând naștere unei noi tendințe către izolaționism. La fel, impulsul pentru război, împreună cu criza financiară mondială din 2007-09 și consecințele sale economice, au subminat puternic credința americanilor în elite, stimulând creșterea sentimentului populist care, printre altele, a ajutat să deschidă drumul către președinția lui Donald Trump. SUA de astăzi sunt acasă mai divizate ca niciodată și din ce în ce mai puțin înclinate să desfășoare genul de politică externă activă care le-a fost semnul distinctiv de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial încoace și de care, pe ansamblu, a beneficiat mulți americani și mulți alții.

În retrospectivă, putem vedea acum că 11 septembrie a fost un vestitor al viitorului: mai puțin globalizarea terorismului decât terorile globalizării. Atacurile au transmis mesajul că distanța și granițele contează puțin într-o eră globală. Puține lucuri rămân locale pentru mult timp, indiferent dacă vorbim de teroriștii născuți în Orientul Mijlociu și instruiți în Afganistan, sau de efectele crizei financiare globale care și-au avut originea în gestionarea financiară americană defectuoasă. Cu toții trăim cu un virus pandemic care a ucis milioane de persoane de când a apărut în centrul Chinei în decembrie 2019. Incendiile, secetele, inundațiile, furtunile și căldura care devastează o mare parte din lume sunt consecința schimbărilor climatice, ele însele efectul cumulativ al activității omului care a concentrat cantități nesustenabile de gaze cu efect de seră ce ține captivă căldura în atmosferă.

Era declanșată de evenimentele din Afganistan a devenit acum un cerc complet, marcând cea de-a 20-a aniversare cu evenimente tot din Afganistan. În urmă cu douăzeci de ani, talibanii au fost rapid demiși de la putere; în ultimele săptămâni au redobândit puterea la fel de repede. Este prea devreme să știm dacă talibanii vor reveni la vechile lor căi, devenind din nou facilitatori ai terorismului și dacă teroriștii de pretutindeni vor obține un impuls din victoria lor asupra SUA și a aliaților săi. Totuși, știm că terorismul va rămâne o caracteristică a lumii noastre. Nu va defini viitorul, dar va rămâne un aspect vizibil al globalizării deja existente.

Richard Haass, președintele Consiliului pentru relații externe, este autorul, cel mai recent, al cărții The World: A Brief Introduction (Penguin Books, 2021).

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021.www.project-syndicate.org

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

Chimpex, liderul transportului agricol din România, a împlinit 50 de ani

Economistul
-
0
Chimpex, liderul transportului agricol din România, a împlinit 50 de ani

Chimpex, unul dintre cei mai importanți operatori din Portul Constanța, a aniversat la finalul saptamanii trecute, la Constanța, 50 de ani, la eveniment participând reprezentanți ai familiei Chimpex și ai investitorului său elvețian, Ameropa, precum și distinși invitați locali și internaționali, printre care Primarul Constanței, Vergil Chițac, și ambasadorul Elveției în România, Arthur Mattli. 

„Pe viitor, importanța Chimpex pentru România și pentru Europa va crește. Pe fondul unei nevoi din ce în ce mai evidente pentru creșterea rezilienței, a diversității ecologice, a siguranței alimentare și a conversațiilor strategice la nivel global de replanificare a capacităților la nivel continental, acest terminal și această companie vor deveni unul dintre punctele cheie prin care Europa va discuta geopolitică și geoeconomie cu restul lumii. Chimpex va rămâne o sursă importantă de venituri pentru bugetul național și va fi o cheie de negociere a planurilor UE”, a declarat Mihai Panait, directorul general Chimpex. 

Odată cu privatizarea de succes din 2012, Chimpex a devenit parte a Grupului Ameropa, ceea ce a asigurat creșterea sustenabilă a companiei, dezvoltarea comunității constănțene și a contribuit la afirmarea Chimpex în comerțul agricol global. În prezent, Chimpex este liderul din portul Constanța, și mai larg din România, la capitolul transport agricol.    

Președintele Consiliului de Administrație Ameropa, Andreas Zivy, a subliniat în alocuțiunea sa importanța pe care o are Chimpex în cadrul ecosistemului Ameropa, o companie elvețiană cu tradiție și operațiuni globale, punând accentul pe talentul și dedicarea echipei care a contribuit la succesul actual. El a reiterat încrederea în agricultura românească și rolul istoric al portului Constanța în „hrănirea umanității”, de peste 2500 de ani.

La final, William Dujardin, CEO Ameropa Group, a afirmat că „în sistemul global de comercializare agricolă, Chimpex este o parte esențială, România avand o poziție internațională importantă prin Chimpex și terminalul său. Trebuie să continuăm să ajutăm la hrănirea umanității și noi, ca Ameropa, ne angajăm să contribuim și mai mult la înflorirea și eficiența agriculturii din România, operând în contextul noii Politici Agricole a UE, dar și al schimbărilor climatice”.

Evenimentul aniversar a fost moderat de analistul Radu Magdin, care a remarcat faptul că, prin investiția de la Chimpex – și mai larg prin celelalte investiții în România: Azomureș, Ameropa Grains, Promat și Agroind – Ameropa oferă exemplul modelului de dezvoltare optim pentru viitorul României: echipa comună locală-globală de talent, expertiză, tradiție și capital. 

Americanii și-au dat mâna cu rușii pe gazele românești din Marea Neagră

Economistul
-
0
Americanii și-au dat mâna cu rușii pe gazele românești din Marea Neagră

Autor: Mihnea Talau

Pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. americanii, principalii concesionari, și-au dat mâna cu rușii. Compania americană, Black Sea Oil&Gas (BSOG) a încheiat un memorandum cu rușii de la Lukoil.

Compania petrolieră americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), operatorul și principalul concesionar al perimetrului offshore de gaze naturale Midia, cel mai avansat proiect nou de extracție de gaze din Marea Neagră românească și singurul cu decizie finală de investiție, a încheiat un memorandum de înțelegere cu rușii de la Lukoil cu privire la efectuarea de lucrări în vederea conectării zăcământului de gaze descoperit de ruși pe perimetrul offshore Trident, concesiune deținută de ei în parteneriat cu Romgaz, la instalațiile de explorare și producție ale proiectului de dezvoltare Midia al BSOG, relevă un document oficial analizat de Profit.ro.

Înțelegerea cu Lukoil, care vizează descoperirea de gaze Lira a rușilor, a fost aprobată de către acționarii BSOG în ultima parte a lunii iulie, odată cu cheltuielile bugetate pentru implementarea acesteia. Descoperirea a fost făcută de ruși în 2015, prin intermediul sondei omonime, cantitatea de resurse din zăcământul aflat pe perimetrul Trident fiind estimată atunci preliminar la 32 miliarde metri cubi.

Romgaz, care deține 12,2% din drepturile asupra concesiunii Trident

Potrivit Romgaz, care deține 12,2% din drepturile asupra concesiunii Trident, Lukoil și compania românească de stat au demarat în prima jumătate a anului negocieri cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru trecerea la o perioadă de evaluare de 6 ani (octombrie 2021 – noiembrie 2027) pentru perimetrul Trident, cu un program minimal de lucrări, renunțând totodată la planurile anterioare de a fora două noi sonde pe perimetru. În noiembrie anul trecut, presa a relatat că Lukoil intenționează să renunțe la participația sa la concesiune.

BSOG a decis să utilizeze infrastructura deja existentă construită pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul Midia la dezvoltarea unor proiecte de energie regenerabilă.

Perimetrul Midia este concesionat de către Black Sea Oil&Gas, care deține 65% din drepturi și calitatea de operator, alături de Petro Ventures Resources (20%) și Gas Plus (15%). BSOG este controlată indirect de către grupul american de asset management Carlyle, BERD deținând o participație minoritară, de circa 10% din capital.

Articol preluat din Evenimentul Zilei.

Colliers: Piața logistică și industrială continuă să fie sectorul imobiliar cel mai dinamic. Stocul total de spații de depozitare moderne depășește 6 milioane de metri pătrați

Economistul
-
0
Colliers: Piața logistică și industrială continuă să fie sectorul imobiliar cel mai dinamic. Stocul total de spații de depozitare moderne depășește 6 milioane de metri pătrați

Prima jumătate a lui 2021 arată excepțional pentru sectorul industrial și logistic, cererea totală crescând la aproape 394.000 de metri pătrați în tranzacții de leasing, de la aproape 289.000 de metri pătrați de spații de depozitare moderne tranzacționate în aceeași perioadă a anului trecut, arată Colliers în raportul de piață privind evoluția pieței imobiliare în primul semestru din 2021. Performanța înregistrată în prima jumătate a anului ar putea face ca anul 2021 să stabilească un nou record de  tranzacții de leasing pentru al doilea an consecutiv.

Pe sectoare, în timp ce anul trecut a aparținut sectorului bunurilor de larg consum și comerțului cu amănuntul în general, anul acesta a fost rândul sectorului logistic să reprezinte aproape 40% din totalul tranzacțiilor de leasing. În condițiile în care stocul total de spații industriale și logistice moderne pe cap de locuitor din România este abia la jumătate din cel al Poloniei, dar nivelurile de consum sunt similare, consultanții Colliers se așteaptă ca această dinamică să se mențină pe termen mediu, cu potențial de a se apropia de pragul de 10 milioane de metri pătrați de depozite moderne până la sfârșitul acestui deceniu.

La rezultatul bun înregistrat la sfârșitul lunii iunie contribuie semnificativ două tranzacții considerate cele mai mari ale anului – proiectul CTP de 102.000 de metri pătrați pentru Quehenberger Logistics de lângă București și reînnoirea contractului pe 10 ani de către producătorul de automobile Dacia pentru depozitul de 69.000 de metri pătrați deținut de Globalworth în Pitești. Sectorul logistic a generat în total aproape 40% din totalul tranzacțiilor, urmat de sectorul auto (22%) și de cel de retail/FMCG (12%). Cu toate acestea, având în vedere că majoritatea acestor tranzacții sunt legate indirect de cheltuieli specifice unei  gospodării, de pildă, consultanții Colliers apreciază că se poate spune în continuare că sectoarele legate de consum continuă să stimuleze, direct sau indirect, cererea de depozite.

România a înregistrat un stoc total de facilități industriale și logistice moderne de 5,3 milioane de metri pătrați la sfârșitul lui 2020, iar dezvoltatorii promit peste 800.000 de metri pătrați de noi depozite în 2021, deși o parte dintre acestea ar putea fi amânate până în 2022. Noile livrări sunt necesare atât pentru a ține cont de cererea robustă, cât și pentru a înlocui un stoc semnificativ de depozite mai vechi, care nu corespund cerințelor tehnice și de siguranță actuale, ceea ce ar trebui să ducă stocul total spre nivelul de 6 milioane de metri pătrați. 

„Livrările de noi depozite continuă să se facă mai ales în jurul Bucureștiului, dar nu numai, pentru că destul de multe regiuni din Transilvania rămân atractive, la fel și unele regiuni sudice ale țării. Nume cunoscute, precum CTP, WDP, Element Industrial, VGP, și, mai recent, Globalworth/Global Vision, rămân companiile care se extind cel mai mult sau își intensifică investițiile. Ceea ce este și mai important este faptul că atractivitatea pieței I&L continuă să atragă nume noi din alte domenii ale scenei imobiliare, cum ar fi cel rezidențial sau de birouri – Speedwell, de exemplu. De asemenea, este important de remarcat faptul că, pe lângă cei peste jumătate de milion de metri pătrați livrați de proprietarii consacrați, alte companii – majoritatea FMCG-uri, dar și destule companii de producție, continuă să-și dezvolte propria rețea de depozite”, spune Lucian Opriș, Associate Director Industrial Agency la Colliers.

În ansamblu, există unele semne că ar putea exista mai multă activitate în zona de producție, nu doar pe partea de logistică, notează consultanții Colliers, dar multe lucruri depind de îmbunătățirea infrastructurii suficient de mult încât să poată fi deblocate noi regiuni ale țării cu forță de muncă suficientă și relativ ieftină. Perspectivele par încurajatoare, iar infrastructura pare să se îmbunătățească rapid. În primele șase luni ale lui 2021, cheltuielile statului pentru infrastructura rutieră (fără fonduri UE) au depășit 2,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o cifră de câteva ori mai mare decât orice alt prim semestru din anii precedenți. Împreună cu miliardele de euro care vor veni prin intermediul fondurilor UE, harta românească a pieței logistice și industriale ar putea arăta destul de diferit în câțiva ani, cu mult mai multe puncte fierbinți în partea de nord a țării sau în regiunea Moldovei.

Rata de neocupare pentru spațiile de depozitare clasa A a rămas în general în jur de 7-8%, în medie, inclusiv în București, iar chiriile au fost, de asemenea, destul de stabile în ultimii ani, datorită concurenței puternice venite din partea ofertei, între 3,8 și 3,9 euro pe metru pătrat pentru proprietățile prime clasa A din jurul Bucureștiului și puțin mai mici în majoritatea celorlalte părți ale țării care sunt destinații active. 

„Creșterea vertiginoasă la care asistăm de mai bine de un an în ceea ce privește prețurile de construcție, cu unele costuri ale materialelor care au crescut de două sau de trei ori, este posibil ca, în cele din urmă, să pună presiune asupra chiriilor, deoarece este puțin probabil ca dezvoltatorii să suporte o astfel de creștere a costurilor. Cu toate acestea, piața este cea care reglementează prețurile, nu costurile, iar concurența venită din partea ofertei ar trebui să limiteze într-o anumită măsură creșterea chiriilor. Continuăm să punem accentul pe comerțul electronic ca fiind un motor important al cererii viitoare de spații industriale și logistice, deoarece vânzările online au crescut exponențial în ultimii ani, ajungând la 5,6 miliarde de euro în 2020, de la 1,4 miliarde de euro în 2015. Așadar, o creștere de patru ori în doar jumătate de deceniu. Pentru operațiunile logistice dedicate vânzărilor online, zonele din jurul Bucureștiului rămân cele mai atractive, deoarece locuitorii săi generează aproape un sfert din totalul salariilor câștigate în țară, plus că deține majoritatea persoanelor mai bogate, care au înclinația de a cumpăra online”, explică Victor Cosconel, noul Head of Industrial & Business Development în cadrul Colliers.

Totodată, este posibil ca acest interes în creștere să ducă și la unele tranzacții de tip sale-and-leaseback, deoarece unele companii ar putea încerca să profite de această piață și să-și vândă portofoliul de depozite pentru a face rost de cash și a se extinde în activitatea lor principală.

„Disponibilitatea limitată a forței de muncă rămâne o problemă în anumite părți ale țării, dar, din nou, acest lucru nu este încă îngrijorător pentru că România pare să se descurce mai bine decât alte țări din regiune la acest aspect. Deocamdată, atâta timp cât tendințele economice favorabile se mențin și promisiunile de investiții în infrastructură sunt îndeplinite, perspectivele pentru piața industrială și logistică din România sunt cât se poate de optimiste”, conchide Lucian Opriș, Associate Director Industrial Agency la Colliers.

Cel mai probabil și următorii câțiva ani vor aduce o creștere accelerată în industrie pentru că stocul de spații industriale și logistice moderne este mic comparativ cu ritmul rapid al dezvoltării economice din ultimul deceniu, la care se adaugă și creșterile viitoare așteptate. În consecință, chiar și o apropiere de nivelul prezent de depozite moderne pe cap de locuitor al Poloniei ar însemna depășirea pragului de 10 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice moderne în România, nivel care cu siguranță poate fi atins. Totodată, următorul deceniu va aduce și câteva tendințe majore care vor avea un impact major asupra industriei, pornind de la aplicarea unor reguli de mediu mai stricte și până la grăbirea proceselor de automatizare. 

Pericolul din spatele zidurilor de apărare, când amenințarea vine din interior

Economistul
-
0
Pericolul din spatele zidurilor de apărare, când amenințarea vine din interior

_________________

Autor: Cristian Zaharia, Manager, Forensic Technnologies and Discovery Services, EY România (foto)

Amenințarea cu un atac informatic nu îi mai surprinde demult pe cei care au în mână destinele unei companii, motiv pentru care, încurajați și de legislația în vigoare referitoare la GDPR, încep să ia cât mai multe măsuri pentru a stopa o eventuală exfiltrare de date sau alterare a acestora. Toate acestea sunt însă în van dacă sursa atacului vine din interior, iar consecințele pot fi infinit mai mari decât în cazul unui atac informatic efectuat de un hacker. 

Conform unui raport furnizat de Proofpoint, lider în domeniul protecției împotriva atacurilor de tip phishing, în 2020, 60% dintre companiile analizate au avut cel puțin 30 de incidente legate de o amenințare din interior și, în cele mai multe cazuri, timpul de identificare a acestora a fost mai mare de 30 de zile, cauzând în final pierderi în medie de 11 milioane dolari/companie, în creștere față de valoarea din 2018, de 8.76 milioane dolari/companie. De asemenea, în același interval de timp și numărul de atacuri informatice generate de persoane din interiorul companiei a crescut cu 47%. 

Dacă în majoritatea cazurilor vorbim de actuali angajați care se pretează la un moment dat la astfel de acțiuni, nu trebuie neglijați nici partenerii sau colaboratorii care sunt în strânsă legătură cu o companie ori foști angajați care cunosc arhitectura interioară și automat și punctele slabe. Atacurile din interior sunt printre cele mai greu de depistat întrucât persoanele enumerate mai sus au de cele mai multe ori acces extins în cadrul sistemelor de lucru, cunosc în multe cazuri și metodele de depistare și cum să le evite. Mai grav este atunci când, prin natura rolului îndeplinit, persoana are acces la informații sensibile, cum ar fi date financiare sau clienți și informații confidențiale legate de aceștia. 

„Ce-i mână în luptă?”

Cauzele care duc la aceste incidente pot fi diverse și majoritatea au o strânsă legătură cu motivația pe care fiecare atacator o are pentru a-și duce la bun sfârșit planul. Pentru a înțelege factorii declanșatori ai unui astfel de incident trebuie înțelese diferențele între tipurile de persoane care recurg la acest tip de activități:

–  Angajatul neglijent: în majoritatea companiilor, angajații parcurg cursuri despre modalitatea în care trebuie prelucrate și transmise datele, amenințările la care să fie atenți și procedurile de urmat atunci când constată o activitate suspectă în mediul online. Nu de puține ori se întâmplă să existe persoane care, fie din neștiință, superficialitate ori din dorința de a trece peste anumite reguli pentru a rezolva mai repede o sarcină de serviciu, expun datele informatice ale angajatorului la un risc sporit de a fi transferate neautorizat în mediul extern ori să le afecteze iremediabil (vezi situația unui atac de tip ransomware, când date ale companiei sunt criptate și chiar o eventuală restaurare poate să nu ducă la o recuperare completă a acestora).

– Angajatul rău-intenționat: o mărire de salariu care nu a fost pe măsura așteptărilor, o avansare care nu a venit la timpul dorit ori încetarea unilaterală din partea angajatorului a contractului de muncă sunt situații în care anumite persoane își pierd simțul rațiunii și recurg la acte de răzbunare. Nu puține au fost cazurile când astfel de atacatori au șters bazele de date ale companiei sau le-au transferat pe un mediu de stocare personal, șantajând ulterior compania cu publicarea acestora în mediul public. 

–  Angajatul „infractor în timpul liber”: aici se are în vedere cea mai gravă formă a acestui tip de atac, în care persoane care au primit acces în mediul informatic al unei companii se folosesc de drepturile pe care le au pentru a copia sistematic informații confidențiale pe care ulterior să le vândă pe Darkweb și să obțină astfel avantaje materiale. De asemenea, au mai fost întâlnite deseori situații în care persoane care supravegheau active financiare ale companiei, beneficiind de încrederea care li se acordă combinată cu anumite lipsuri în supravegherea activității acestora, au extras, prin diferite artificii în sistemul informatic al companiei, sume de bani pe care le-au folosit ulterior în interes personal. 

Cum protejăm datele companiei respectând
dreptul angajatului la viața privată?

Din ce în ce mai multe companii au adoptat o cultură organizațională sănătoasă care pune în centrul ei angajatul și fidelizarea acestuia. Din acest motiv, implementarea unor măsuri care să prevină situațiile în care unul dintre aceștia s-ar putea întoarce împotriva angajatorului trebuie luate cu mare atenție pentru a nu afecta libertatea și drepturile majorității. Această abordare face însă ca un astfel de atac să fie și mai greu de identificat.

Practica a arătat că mecanismele care trebuie adoptate trebuie să aibă în vedere atât nevoia de a proteja datele companiei, cât și dreptul angajatului la viața privată. Este prevăzut fără echivoc atât de către legislația muncii, cât și de cea privind protecția datelor cu caracter personal faptul că angajatul beneficiază de dreptul la viață privată chiar și atunci când operează de pe dispozitive aflate în administrarea companiei la care lucrează. Astfel, răspunsul la această problemă nu este unul singur, ci mai degrabă reprezintă un mixt între diferitele controale care pot fi puse la un loc pentru a preveni sau identifica la timp acest tip de activități. 

1)    Controale tehnice: implementarea de soluții de prevenire și stopare a exfiltrării de date informatice, așa numitele Data Loss Prevention, care pot fi configurate pe nevoia fiecărei companii în parte, astfel încât să alerteze și/sau stopeze în momentul când anumite date sunt scoase în afara companiei. De asemenea, această măsură este bine să fie completată și prin configurarea unor mecanisme prin care datele stocate sau în tranzit sunt criptate, astfel orice interceptare a acestora, fie ea și accidentală, să nu supună compania la un risc.

2)    Măsuri administrative – Deși nu întotdeauna posibil, în funcție de natura rolului, sarcinile de serviciu pot fi îndeplinite prin rotație de mai multe persoane, astfel încât eventuale abateri de la procedura normală să poată fi semnalate. În plus, principiul separației sarcinilor trebuie să fie o regulă astfel încât o acțiune să nu poată fi dusă la bun sfârșit decât prin colaborarea a două sau mai multe persoane, fiecare cu diferite atribuții. Un exemplu clasic ar fi  situația în care cineva identifică acțiunea care trebuie întreprinsă și demarează procedurile, o altă persoană aprobă și o a treia execută plata.  

În completarea acestor măsuri ar trebui să fie menționate și anumite proceduri clare prin care datele companiei pot fi totuși scoase din companie. Deși acest lucru nu este posibil pentru departamentele a căror activitate zilnică implică schimbul de date constant cu entități din afara companiei, cu siguranță există numeroase alte compartimente care lucrează cu date sensibile și care nu ar implica transferul de date spre exterior. 

Nu în ultimul rând, nu trebuie uitată existența unei proceduri de lucru de răspuns la acest tip de evenimente constând într-un plan de răspuns la incidente informatice și diferite fluxuri de activități în funcție de specificul fiecărui atac suferit. 

3)    Coordonare între departamentul de HR și IT: Poate cea mai delicată componentă din lista recomandărilor întrucât nevoia unei astfel de colaborări are loc în momentul în care sunt suspiciuni clare cu privire la existența unui atacator din interior. Astfel, departamentele de HR pot să anunțe echipa de monitorizare a incidentelor în momentul în care sunt indicii că o persoană a manifestat intenții vădite cu privire la o astfel de activitate. Această măsură trebuie cuprinsă expres în cadrul unei proceduri, cu indicarea clară a situației în care activitatea profesională este monitorizată, pentru a nu lăsa loc abuzurilor din partea angajatorilor, care în ideea protejării rețelei exercită un control ce poate fi intimidant și chiar ilegal pentru persoanele de bună credință, care, din fericire, reprezintă majoritatea covârșitoare.

Echilibru în adoptarea măsurilor

Realitatea a dovedit că astfel de activități de rea-credință îndreptate împotriva datelor informatice ale companiei (în unele cazuri chiar împotriva propriilor colegi) sunt o realitate de care fiecare decident trebuie să țină cont. Însă, cel mai important este găsirea unui echilibru între crearea unei culturi organizaționale axate pe încredere și profesionalism și dezvoltarea unor mecanisme obiective de monitorizare, identificare și răspuns eficient în cazul în care sunt indicii ale unui atac informatic din interior. Oricare mișcare spre una dintre cele două extreme poate cauza fie un mediu impropriu de lucru pentru cea mai importantă resursă, oamenii, fie un risc iminent de compromitere a datelor informatice, această situație din urmă venind la pachet și cu alte inconveniente atât de natură contravențională, cât și penală în anumite cazuri.

Deloitte, desemnată firma de consultanță fiscală a anului 2021 în Europa Centrală și de Est de către International Tax Review

Economistul
-
0

Deloitte a fost desemnată, pentru al treilea an consecutiv, firma de consultanță fiscală a anului în Europa Centrală și de Est (ECE) în cadrul ediției din 2021 a Premiilor pentru Fiscalitate pentru regiunea Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA), acordate de prestigioasa publicație de specialitate International Tax Review (ITR). În total, Deloitte a câștigat 26 de premii, inclusiv firma de consultanță fiscală a anului în EMEA, premiul pentru inovație în domeniul fiscal, cel mai bun furnizor de soluții fiscale bazate pe tehnologie și premiul pentru cel mai bun furnizor de servicii de conformitate și de raportare fiscală. Câștigătorii sunt desemnați în baza analizelor efectuate de jurnaliștii ITR, care pun accent, în principal, pe complexitatea proiectelor derulate în ultimele 12 luni, amploarea lor, impactul asupra clienților și gradul de inovație utilizat.

„Această nouă recunoaștere primită pentru al treilea an consecutiv demonstrează perseverența cu care echipele Deloitte din regiune, inclusiv cea din România, abordează fiecare provocare în parte și, datorită colaborării multidisciplinare și transnaționale, reușesc să ofere clienților cele mai inovatoare soluții la problemele cu care se confruntă. Totodată, recunoașterea primită ne inspiră să ne intensificăm eforturile pentru a ne menține la nivelul așteptărilor din ce în ce mai mari din partea clienților noștri, într-un context global tot mai puțin previzibil. Le mulțumesc colegilor din România și celor din rețeaua europeană Deloitte pentru contribuția la această reușită”, a declarat Vlad Boeriu (foto), Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România. 

Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii fiscale din România, oferind clienților un spectru larg de servicii integrate, care acoperă impozitare pe profit și pe venit, impozitare indirectă, servicii vamale, servicii dedicate angajatorilor globali, servicii în domeniul prețurilor de transfer și soluții de procese de business, prin intermediul a peste 200 de profesioniști. 

Pe lângă serviciile tradiționale, echipa de experți fiscali a Deloitte România oferă și soluții digitale dezvoltate special pentru clienți, cum ar fi SmarTax, aplicația cu ajutorul căreia companiile își pot calcula impozitul pe profit și completa declarațiile fiscale trimestriale și anuale, PartnerSCAN, care permite companiilor să-și evalueze partenerii de afaceri din punctul de vedere al riscului fiscal, sau D.Tax, o aplicație dedicată raportării de TVA.

International Tax Review este o publicație specializată  în domeniul fiscal, articolele și analizele sale fiind recunoscute de experții din domeniu. Acesta transmite știri și informații cu privire la fiscalitate din întreaga lume și prezintă analize complexe pe teme legate de taxarea veniturilor, impozite indirecte, prețuri de transfer, litigii și taxare internațională. Cele mai importante publicații ale ITR includ World Tax Review și Guide to World’s Leading Tax Advisors.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.


UniCredit Consumer Financing relansează creditarea pentru electronice si electrocasnice eficiente energetic pentru clienții persoane fizice

Economistul
-
0
UniCredit Consumer Financing relansează creditarea pentru electronice si electrocasnice eficiente energetic pentru clienții persoane fizice


UniCredit Consumer Financing relansează oferta de finanțare Creditul Verde fără ipotecă, venind în întâmpinarea clienților persoane fizice interesați să achiziționeze electronice, electrocasnice, aparatură, echipamente sau materiale performante din punct de vedere energetic pentru casă, cu o dobândă anuală fixă începând de la 5,99% pe an, în funcție de pachetul de opțiuni ales de client la încheierea contractului. Oferta completă și condițiile detaliate sunt disponibile pe site-ul www.ucfin.ro.  

Totodată, clienții pot alege să semneze documentația de credit și electronic, folosind o semnătură electronică calificată, atât pe tabletă, în sucursalele UniCredit Bank, cât și prin aplicația Mobile Banking de la UniCredit Bank, beneficiind astfel de avantaje de timp și comoditate prin comparație cu situația în care optează pentru semnătura olografă.

Sorin Drăgulin, CEO UniCredit Consumer Financing: „Prin Creditul Verde fără ipotecă se pot contracta până la 100.000 de lei, cu o dobândă redusă cu 2 puncte procentuale față de dobânzile noastre standard la creditele de realizări personale, la care se adaugă un punct procentual reducere suplimentară a costului pentru clienții care aleg să semneze electronic și încă un punct procentual reducere suplimentară a costului pentru clienții care aleg sa achiziționeze și un Card de Credit oferit de UniCredit Consumer Financing. Este modul în care vrem să răspundem nevoilor actuale ale societății în care trăim, încurajând un comportament eficient pentru mediu și, totodată, digitalizarea relației cu banca și utilizarea canalelor de interacțiune alternative”. 

Lista produselor eligibile, care îndeplinesc standardele de performanță tehnică ridicate, definite de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), poate fi consultată pe https://ebrdgeff.com/romania/ro/geff-romania-technical-eligibility/. În această categorie sunt incluse și aparate electrocasnice precum aparate de aer condiționat sau combine frigorifice eficiente energetic, sisteme de iluminare cu LED, centrale termice pe biomasă sau pe gaz, ferestre și uși eficiente energetic cu valoarea U≤1,3 W/m2K p și multe altele.

Facilitatea din România, în contextul căreia UniCredit Consumer Financing oferă această finanțare, este un produs al BERD, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în cooperare cu Green Economy Financing Facility (GEFF), Fondul Global de Mediu și TaiwanICDF, Fondul Internațional de Cooperare și Dezvoltare din Taiwan.

De exemplu, pentru un Credit Verde fără ipotecă oferit de UniCredit Consumer Financing IFN S.A. în valoare de 80.000 lei, pe 60 de luni, cu asigurare de viață / fără asigurare de viață atașată, cu semnarea electronică calificată a documentației și achiziția unui card de credit UniCreditCard Premium sau Principal: rata dobânzii anuală fixă este de 5,99% / 7,99% și valoarea ratei lunare este 1.678,68 lei (pentru rate egale, incluzând și costul asigurării de viață) / 1.637,10 lei (pentru rate egale), valoarea totală plătibilă este de 101.200,54 lei / 98.705,79 lei, DAE 10,11% / 8,94%. Creditul nu are comision de administrare, clientul având de achitat un comision de analiză a dosarului de 300 de lei doar în cazul aprobării creditului (eșalonat pe durata creditului, în plăți lunare), comision lunar de administrare a contului curent deschis la UniCredit Bank de 8 lei (pentru exemplul de calcul reprezentativ și ipoteza de calcul DAE prezentate a fost luat în considerare comisionul de administrare cont curent care nu face parte dintr-un pachet de servicii multiple oferite de UniCredit Bank*).  

Produsul de asigurare de viață cu prima finanțată de împrumutator sau cu prima lunară este emis de Generali România Asigurare Reasigurare SA prin intermediul UniCredit Consumer Financing IFN SA, în calitate de agent de asigurare auxiliar înregistrat la Autoritatea de Supraveghere Financiară cu numărul RAJ-502078.

Exemplu reprezentativ pentru un card de credit UniCreditCard Principal/Premium, achiziționat cu o limită de credit de 5.367 lei, perioadă de creditare de 3 ani (36 luni), având o dobândă fixă de 26,99%/an pentru sumele din limita de credit utilizate la ATM și 24,99%/an pentru sumele utilizate la comercianți, suma lunară de plată (pentru rate egale) este de 313,71 lei / 458,74 lei, valoarea totală plătibilă 7.630,18 lei / 7.887,45 lei, iar DAE este de 31,33% / 39,27%. DAE este calculată conform prevederilor legale în vigoare și cuprinde dobânda anuală fixă, comisionul anual de furnizare card de credit – administrare instrument de plată de 39 lei / 200 lei și comisionul utilizare ATM național sau internațional, în afara Grupului UniCredit, în valoare de 2% + 4 lei. Se consideră că valoarea liniei de credit se retrage integral, 40% în numerar la ATM și 60% prin plăți la comercianți, la data acordării, și nu se efectuează nicio retragere pe parcursul celor 36 de luni de rambursare.

Produsele de card de credit și asigurare de viață sunt opționale, clientul putând aplica pentru un produs de credit fără achiziționarea unui card de credit sau a unei asigurări de viață, în condiții de costuri diferite. 

Creditul Verde fără ipotecă și cardul de credit UniCreditCard sunt produse oferite de UniCredit Consumer Financing prin UniCredit Bank, intermediar de credit cu titlu auxiliar exclusiv al creditelor oferite de UniCredit Consumer Financing

*Pentru acordarea Creditului Verde fără ipotecă trebuie încheiat un contract de cont curent cu UniCredit Bank, în cazul în care clientul nu are deja un cont curent curent deschis la UniCredit Bank. Alegerea pachetului de servicii de cont curent este exclusiv opțiunea Clientului, iar costul aferent contului curent este suportat de client și perceput de către UniCredit Bank, conform documentelor semnate între client și banca și este cel afișat în Lista de Comisioane și Dobânzi Clienți Persoane Fizice ce poate fi regăsită pe www.unicredit.ro. 

Cities of Tomorrow #9: Green Cities

Economistul
-
0
Cities of Tomorrow #9: Green Cities

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în perioada 13-16 septembrie 2021 cea de-a noua ediție a conferinței „Cities of Tomorrow”, în format hibrid.  Conferința este recunoscută pe plan național ca fiind un eveniment de referință dedicat dezvoltării urbane și regionale, anul acesta aducând în prim plan importanța orașelor și tehnologiilor verzi. Sunt așteptați în jur de 300 de participanți, provenind atât din mediul public cât și cel privat.

Evenimentul va fi onorat de prezența invitaților speciali din Germania și România: administrația publică, societatea civilă și mediul privat vor dialoga în cadrul a două paneluri despre abordarea corectă a proiectelor care conduc spre orașe verzi și implicarea tuturor actorilor relevanți. Primul dialog, între fostul primar al orașului Dortmund și consultant independent, Ullrich Sierau și primarii sectoarelor 2 și 6, Radu Mihaiu și Ciprian Ciucu, va fi moderat de arh. Irina Meliță, vicepreședinte OAR București și Andreas Schiller, jurnalist și editor Schiller Publishing House. 

Al doilea panel de dialog între orașe îi are ca invitați speciali pe Andreas Kipar (LAND), creator al modelului ”Green Rays” din Milano, care conectează diferite zone ale orașului pentru a încuraja o nouă mobilitate lentă dinspre centru spre periferie, Ioan Popa, primarul municipiului Reșița, arh. urb. Eugen Pănescu, planwerk cluj, membru al Comitetului executiv al Consiliului Arhitecților din Europa și Elena Lucaci, președinte fondator al asociației Părinți de Cireșari. Discuția va fi moderată de Dorothee Hasnaș, arhitect și manager cultural. Burkhard Drescher, fost primar și city manager al orașului Oberhausen, cu o vastă experiență în dezvoltarea proiectelor de reconversie, va ține o prezentare despre concepte smart pentru orașe verzi.

Informații despre speakeri și prezentările le găsiți aici:  https://www.citiesoftomorrow.ro/agenda/

Continuăm și anul acesta conceptul de online round tables, care permite participanților o implicare mai mare, dându-le ocazia ca timp de două ore să discute concret și aplicat subiecte/proiecte diferite, alese în funcție de actualitatea și necesitatea tematicii și să găsească idei și soluții concrete, pe care să le poată implementa în proiectele proprii. Concluziile și insight-urile valoroase rezultate în urma celor nouă mese rotunde vor reprezenta fundamentul pentru acțiuni viitoare. Cele nouă mese rotunde au loc online, câte trei în fiecare zi, în perioada 13-15 septembrie. Soluțiile cele mai bune vor fi jurizate de către participanți, în timp real, pe platforma evenimentului, Swapcard, masa câștigătoare fiind premiată pentru reușită.

Temele & subtemele meselor rotunde și moderatorii aici: www.citiesoftomorrow.ro/roundtables. 

Relevant pentru succesul acestui eveniment este atât ce se întâmplă în zilele evenimentului, dar mai ales ce se întâmplă ulterior, cum înțeleg participanții să utilizeze schimbul de idei, experiența și contactele dobândite în cadrul evenimentului. 

După dezbaterile interactive de la mesele rotunde, desfășurate online în zilele de 13, 14 și 15 septembrie, participanții se vor regrupa pe 16 septembrie pentru o scurtă prezentare a soluțiilor identificate pe fiecare masa rotundă și pentru festivitatea de premiere a proiectelor câștigătoare.

Înaintea acestei a 9-a ediții a Cities of Tomorrow a fost organizat un concurs de proiecte adresat administrațiilor publice, mediului de business și societății civile. Am avut în vedere, în delimitarea proiectelor ajunse în finală, factorul dezvoltării sustenabile. S-au căutat, așadar, inițiative ce conduc spre orașe verzi, cu accent pe îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Cu ajutorul unui juriu format din personalități cu experiență vastă, s-au stabilit 9 finaliști – așadar, 9 inițiative vor primi atenție deosebită cu prilejul acestei conferințe. Cele nouă proiecte finaliste ce se vor prezenta în data de 16 septembrie în cadrul sesiunii de pitching la Cities of Tomorrow sunt: 

  • categoria Administrație Publică: Buzău (“Buzău Green City”), ADI pentru Transport Public București-Ilfov (Introducerea serviciilor de tren urban și metropolitan în zona metropolitană București – Ilfov”), Sectorul 6 al Municipiului București (”Unități educaționale nZEB și măsuri de reabilitare”); 
  • categoria mediu de business: Banca Comercială Română (”BCR Smart Transport Solution”), Life is Hard (”City Health Smart City Platform”), Urban Cultor (”Food for Earth”); 
  • categoria societate civilă: EFdeN (”Dezvoltare prototipuri de case solare în scopuri educaționale și de cercetare”), Fundaţia Comunitară Mureș (”Ciclism pentru o cauză nobilă”), Centrul de cercetare, inovare și promovare a lemnului SILVANIA (”Sistem standard de management al amprentei de carbon”).

Conferința „Cities of Tomorrow” se dorește a fi o conferință publică de sensibilizare privind dezvoltarea durabilă, reconversia și revitalizarea regiunilor și orașelor României, sarcinile și rolurile actorilor din mediul politic, de afaceri și din cadrul societății civile, dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale, managementul orașelor (utilități publice, managementul traficului, clădiri eficiente energetic), integrarea zonelor centrale și istorice ale orașului, dar și a periferiilor și nu numai. 

Market place-ul organizat în foyer în anii anteriori s-a transformat într-unul virtual, pe platforma evenimentului. Aici, sponsorii evenimentului – Banca Comercială Română, FEPRA, SAP, BABLE, Robert Bosch, E.ON, BASF, Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor, Industrial Park Siret și Siemens Energy – își vor prezenta soluțiile și tehnologiile destinate modernizării și eficientizării orașelor și regiunilor.

Conferința este concepută pentru a oferi informații utile și noi perspective pentru: primării, managerii orașului, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională și a zonelor metropolitane, reprezentanți ai consiliilor orașelor și județelor; companiile private românești și străine; profesioniștii din domeniul planificării urbane cât și arhitecții; investitorii imobiliari și dezvoltatorii interesați pentru/sau cu sediul în Europa de Sud-Est; profesioniștii din domeniul imobiliar; reprezentanții camerelor de comerț și industrie; reprezentanții clusterelor industriale; furnizorii de tehnologie; companiile de utilități urbane și infrastructură; ONG-urile şi profesioniștii din domeniul bancar.

Prima parte a evenimentului principal din 16 septembrie va fi difuzată live pe pagina de facebook a AHK România https://www.facebook.com/ahkromaniaofficial/

Mai multe detalii precum și agenda evenimentului pot fi găsite la www.citiesoftomorrow.ro

FORUMUL PIEȚEI DE CAPITAL

Economistul
-
0
FORUMUL PIEȚEI DE CAPITAL

Financial Intelligence organizează pe 21 septembrie 2021, între orele 11:00 – 14:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel evenimentul FORUMUL PIEȚEI DE CAPITAL.

SUBIECTE

✔ Dezvoltarea pieței de capital după promovarea la statutul de piață emergentă de către FTSE Russell;
✔ Perspectiva promovării Bursei de Valori București la statutul de piață emergentă de către MSCI;
✔ Efectele pandemiei Covid asupra pieței de capital; 
✔ Perspective pentru noile IPO-uri ale companiilor private sau de stat / Perspectiva modificării legislației  care interzice vânzarea acțiunilor de stat; 
✔ S-a simțit frenezia investitorilor de retail și la BVB? 
✔ Simplificarea birocrației pentru companiile listate; Impozitarea pe piața de capital;
✔ Accent pe sustenabilitate, pentru a atrage investitori; 
✔ Educația financiară a publicului din România. 

SPEAKERI

11:00-14:00

∙ Florin CÎȚU, Prim-Ministrul României (tbc) 

∙ Dan VÎLCEANU, Ministrul Finanțelor (tbc) 

∙ Virgil POPESCU, Ministrul Energiei (tbc) 

∙ Sebastian-Ioan BURDUJA, Vicepreşedinte, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaților  (confirmat) 

∙ Nicu MARCU, Președinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară (tbc) 

∙ Adrian TĂNASE, Director General, Bursa de Valori București (confirmat) 

∙ Radu-Claudiu ROŞCA, Vicepreşedinte al Directoratului, Director General Adjunct SIF Transilvania  (confirmat) 

∙ Monica IVAN, Director General, BRK Financial Group (confirmat) 

∙ Iuliana PĂNESCU, Head of Treasury, Premier Energy (confirmat) 

∙ Bogdan MAIOREANU, Analist și comentator de piață, eToro (confirmat) 

∙ Marian NĂSTASE, Președintele Consiliului de Administrație al ALRO (confirmat)

∙ Eugen COMENDANT, Chief Operational Officer, Purcari Wineries Group (confirmat)

∙ Horia GUSTĂ, Președinte, Asociația Administratorilor de Fonduri (confirmat) 

Moderatori

∙ Adina ARDELEANU, Membru Fondator Financial Intelligence 
∙ Daniela ȘERBAN, Președinte, Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România

Evenimentul se va desfășura HYBRID și va fi transmis LIVE pe site-ul financialintelligence.ro dar și pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

1...1.1811.1821.183...1.904Pagina 1.182 din 1.904