• Dividendele sunt aferente profitului din 2019 și 2020
• Peste 85% din profitul net a fost repartizat, în linie cu acordul privind majorarea capitalului social CEC Bank, convenit cu Comisia Europeană în 2019

CEC Bank anunță plata de dividende în valoare de 634,3 milioane lei aferente anilor financiari 2019 și 2020, acționarului său Ministerul Finanțelor Publice.  Plata a fost deja efectuată, la sfârșitul săptămânii trecute. Banca a distribuit peste 85% din profitul net atribuibil acționarilor – având una dintre cele mai ridicate cote de repartizare a profitului de pe piață. 

„Am demonstrat că CEC Bank poate veni cu un plan viabil de creștere și transformare. Și ne-am respectat toate angajamentele asumate în cadrul Planului de afaceri care a stat la baza majorării capitalului social al CEC Bank, în condiții de piață. Capacitatea de a genera profituri pentru acționari este principalul indicator după care se măsoară atractivitatea unui business pe piață, iar Ministerul de Finanțe a înțeles să acționeze precum un investitor privat. Aceste dividende demonstrează că a avut de câștigat”, a declarat Bogdan Neacșu, CEO al CEC Bank. 

Distribuirea de dividende face parte din obligațiile asumate în baza planului de afaceri care a stat la baza majorării capitalului social al CEC Bank, aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lui 2019. Planul menționat prevede și acordarea unui împrumut subordonat, necesar pentru ca CEC Bank să se conformeze cerințelor europene privind fondurile proprii și pasivele eligibile (prevăzute în Directiva 2014/59/UE privind Cerințele Minime privind Fondurile Proprii și Pasivele Eligibile). 

Majorarea capitalului social al CEC Bank prin aport în numerar al acționarului este unul din puținele proiecte aprobate la nivelul Uniunii Europene privind majorarea de capital la nivelul unei bănci, de către un acționar de stat, în condiții de piață, care a trecut testul investitorului privat. Comisia a apreciat că prin injecția de capital la CEC Bank, statul ca acționar va beneficia de un randament al investiției în conformitate cu condițiile pieței.

Sumele au fost și vor fi folosite în principal pentru consolidarea poziției CEC Bank pe piața creditelor și pentru investiții în modernizarea sistemelor informatice. 

În 2019, profitul net al CEC Bank s-a ridicat la 379,6 milioane de lei, iar în 2020 – la 337,7 milioane de lei, acestea fiind cele mai bune rezultate din istoria post-tranziție a băncii. Dividendele s-au aplicat profitului rezultat după repartizarea tuturor elementelor reglementate: impozite, rezerve, provizioane etc.

În primele 11 luni din 2021, CEC Bank a înregistrat un profit net de circa 400 de milioane de lei, în creștere cu 46% față de perioada similară a anului trecut, iar activele băncii s-au majorat la  45,62 miliarde de lei, față de 39,4 miliarde de lei în noiembrie 2021 (+16%). Decizia privind repartizarea profitului aferent anului 2021 urmează a fi luată de către acționari după aprobarea situațiilor financiare aferente exercițiului financiar 2021.

CEC Bank a încasat împrumutul subordonat

La sfârșitul anului trecut, guvernul a aprobat acordarea unui împrumut subordonat către CEC Bank, în valoare de 1,4 miliarde de lei, pe o perioadă de 10 ani. 

Împrumutul a fost contractat în ultima parte a lunii decembrie, cu o rată totală a dobânzii la nivelul pieței formată dintr-un indice variabil revizuibil trimestrial: ROBOR la 3 luni, la care se adaugă o marjă fixă de 3,30%, pe toată durata contractului. Dobânda este variabilă și se ajustează trimestrial.

Majorarea fondurilor proprii prin contractarea împrumutului subordonat, în locul majorării de capital prin încorporarea profitului din anii anteriori asigură conformarea la cerințele europene privind fondurile proprii aplicabile CEC Bank și permite acționarului – Ministerul de Finanțe – să beneficieze de fluxuri de numerar pozitive, din rambursarea creditului și a dobânzilor  aferente și, în același timp, să încaseze dividende în continuare. 

One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, estimează venituri de 1,52 miliarde de lei și un profit net de 548,7 milioane de lei în 2022. Bugetul pe anul 2022, pe care Consiliul de Administrație One United Properties l-a adoptat pe 10 ianuarie 2022, va fi supus aprobării de către acționari în Adunarea Generală a Acționarilor, care va avea loc pe 26 aprilie 2022.

„Suntem încrezători că 2022 va aduce încă un an puternic pentru piața imobiliară din România și pentru One United Properties și ne așteptăm ca businessul nostru să continue să crească într-un ritm bun. Semnalele macroeconomice globale indică creșteri ale ratei dobânzilor în 2022, încă un motiv pentru care credem, de asemenea, că acesta este un moment bun pentru a cumpăra proprietăți rezidențiale. Anul acesta vom finaliza patru noi dezvoltări rezidențiale și două noi dezvoltări comerciale și în același timp vorm investi și în proprietăți noi. Ca urmare, prevedem creșteri semnificative atât pentru vânzările rezidențiale, datorită creșterii numărului de dezvoltări finalizate și noi, cât și pentru veniturile din chirii. În paralel, vom continua investițiile în noi dezvoltări pentru a ne extinde portofoliul în România. Estimăm că vom investi 1,16 miliarde de lei în 2022, capital care va fi folosit exclusiv pentru a aduce valoare suplimentară pentru părțile interesate”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties. 

Pentru 2022, One United Properties estimează finalizarea următoarelor dezvoltări rezidențiale: One Verdi Park, One Modrogan, One Timpuri Noi și One Floreasca Vista, care vor contribui semnificativ la venitul net al companiei. Veniturile din chirii sunt estimate să ajungă la 71,78 milioane de lei în 2022, ca urmare a ocupării integrale a One Tower, recepției One Cotroceni Park Faza 1 și închirierii acestuia, precum și a achiziției pachetului majoritar de acțiuni la Bucur Obor. Mai mult, compania estimează finalizarea fazei 2 a One Cotroceni Park înainte de sfârșitul anului, ceea ce va genera și mai multe venituri recurente în următorii ani.

One United Properties este a treia cea mai mare companie antreprenorială listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București, precum și cel mai mare dezvoltator imobiliar listat pe piața de capital locală. Acțiunile companiei au intrat la tranzacționare pe BVB din data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru dezvoltări viitoare atât pe ​​segmentul rezidențial, cât și pe cel de birouri.

Începând cu 20 decembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele FTSE Russell Global All-Cap, care urmărește cele mai lichide acțiuni din lume. În decembrie 2021, ONE a fost a doua cea mai lichidă acțiune tranzacționată la Bursa de Valori București.

În 2022, compania va continua implementarea strategiei de sustenabilitate la nivelul întregului Grup. Pe 30 decembrie 2021, One United Properties a publicat primul său Raport de sustenabilitate, pentru anul 2020, care prezintă abordarea companiei față de aspectele de mediu, sociale și de guvernanță.

Oana Buhăescu (foto) se alătură EY România ca Partener Asociat în cadrul departamentului de Audit. Cu peste 17 ani de experiență în domeniul auditului financiar, Oana Buhăescu a fost implicată și a coordonat auditarea situațiilor financiare întocmite în conformitate cu standardele financiare naționale și internaționale, pentru un număr extins de companii care operează într-o gamă largă de industrii, respectiv comerțul cu amănuntul, FMCG, farmaceutic, agricultură, producție, media etc. 

De asemenea, Oana Buhăescu a fost activ implicată în proiecte de dezvoltare a profesiei de audit în România în cadrul forumurilor consultative de suport al inițiativelor organismelor de reglementare în domeniu precum și în proiecte de pregătire profesională.

În cadrul EY România, va contribui la îndeplinirea priorităților strategice legate de prestarea de servicii de audit de calitate, integrarea noilor standarde și reglementari în domeniu vizând creșterea calității auditului, dezvoltarea profesională a echipelor de audit și a companiilor auditate. 

„În contextul actual de întărire și extindere a cerințelor de reglementare a auditului la nivel local și internațional pentru a asigura siguranța, transparența și relevanța informațiilor necesare în procesul decizional al companiilor, am dezvoltat priorități strategice de asigurare a unui audit de calitate. În noul său rol, Oana se va concentra pe auditurile financiare și pe inițiativele legate de asigurarea calității”, spune Nicolas Sabran, Partener, Lider al departamentului de Audit și servicii conexe, EY România.  

Oana Buhăescu este membru al Asociației Contabililor Autorizați (ACCA) din Marea Britanie, expert contabil membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), membru CCF, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România și auditor financiar acreditat de către ASPAAS. 

Cu ajutorul tehnologiei, printr-o aplicație pentru smartphone, publicul român poate urmări producția-experiment de teatru „The Walks”, creație a celebrului colectiv de teatru Rimini Protokoll din Berlin, spectacol produs în românește de creart/Teatrelli, în parteneriat cu Goethe-Institut București. Spectacolul este construit exclusiv ca o aplicație pentru smartphone, într-un tur audio-ghidat conceput pentru locuri specifice și concrete din orice oraș din lume (teatru, supermarket, parc, sens giratoriu, pe malul apei etc.). Actrița Coca Bloos interpretează momentul „Walk 10 – Loc de joacă”, realizat în coproducție cu creart/Teatrelli și în parteneriat cu Goethe-Institut București, coordonat artistic de Vlaicu Golcea.

Coca Bloos evocă amintiri din experiența personală despre jocurile copilăriei: „Vocea mea e mai bătrână decât locul de joacă unde vă aflați voi – sunt destul de sigură de asta. Iar ideea că peste tot unde trăiesc oameni ar trebui să existe locuri ca acesta – e mai tânără decât mine. Când eram eu copil, ieșeam afară să ne jucăm și ne întorceam în casă când ne chemau la masă”.

„The Walks” este disponibil online în varianta pentru IOS și pentru Android, fiind conceput exclusiv ca o aplicație pentru smartphone, iar prețul unui bilet virtual este de 21.9 lei.

Spectacolul-experiment „The Walks” este prezentat de critica de specialitate ca redefinind „mersul pe jos ca pe un adevărat scenariu teatral, pornind de la ideea că, odată cu pandemia de Coronavirus, mersul pe jos în spațiul public a căpătat un nou sens. Este gândit sub forma unei colecții de 10 scurte plimbări-spectacol audio-ghidate, concepute pentru anumite locuri specifice din orice oraș din lume și o invitație de a redescoperi împrejurimile și de a interacționa cu ele. Vocile, sunetele și muzica transformă, pas cu pas, locuri familiare în decoruri și diferite peisaje în autentice scene de teatru. „The Walks” reunește deja vocile a 12 actori în cadrul primelor nouă plimbări, disponibile în aplicație în limba română din luna octombrie a anului trecut – Cătălina Bălălău, Vlad Bîrzanu, Nicholas Cațianis, Paul Dunca/Paula Dunker, Carmen Ghiurco, Nicoleta Lefter, Georgia Măciuceanu, Conrad Mericoffer, Mela Mihai, Gabriela Pîrlițeanu, Alina Rotaru & fetița Maria Bărbulescu.

Experiența semnată de Rimini Protokoll conectează, totodată, oameni de pe întreg mapamondul printr-o apropiere atât locală, cât și individuală, prin intermediul unei acțiuni umane esențiale – mersul. Poveștile și universul sonor al performance-urilor audio care alcătuiesc proiectul teatral pot fi experimentate în orice colț al lumii”.

Spectacolul este accesibil prin intermediul unui bilet virtual achiziționat contra sumei de 20 de lei + taxe de ticketing de pe platforma Eventbook.ro, care oferă un cod de activare ->https://eventbook.ro/theater/bilete-aplicatia-the-walks; prin descărcarea aplicației „The Walks”, disponibilă atât pentru IOS, cât și pentru Android -> https://thewalks.page.link/ios  https://thewalks.page.link/android și introducerea codului de activare.

Text, regie: Helgard Haug, Stefan Kaegi, Daniel Wetzel; idee, dramaturgie: Cornelius Puschke; univers sonor: Frank Böhle, Rimini Protokoll. Pentru versiunea în limba română, voce: Coca Bloos, coordonare artistică și editare audio: Vlaicu Golcea, regia tehnică: Alexandru Andrei, traducerea: Ondine-Cristina Dascălița.

Mai multe detalii despre proiect:

https://www.rimini-protokoll.de/website/en/project/the-walks

și

Trailerul versiunii în limba română:

Trailer general:

Teatrelli este definit ca „un proiectcreart, un spațiu cultural alternativ dedicat artelor performative, care oferă publicului producții proprii de teatru și dans, spectacole work in progress, lecturi performative, serii de dialoguri culturale și artist-talk-uri etc. www.teatrelli.com / https://www.facebook.com/teatrelli /www.instagram.com/teatrelli/”

Comisia și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) au lansat noul Fond pentru IMM-uri al UE, care oferă vouchere IMM-urilor cu sediul în UE pentru a le ajuta să își protejeze drepturile de proprietate intelectuală. Acesta este cel de-al doilea Fond pentru IMM-uri al UE, care are rolul de a sprijini IMM-urile în redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și în tranziția verde și digitală pentru următorii trei ani (2022-2024).

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Tot ce e mic e frumos, dar dacă IMM-urile vor să se dezvolte sau să ocupe o poziție de lider în sectorul noilor tehnologii, ele trebuie să își protejeze invențiile și creațiile, așa cum fac marile întreprinderi. Ideile și cunoștințele de specialitate noi reprezintă principala valoare adăugată pe care o avem în UE. Prin intermediul acestui fond, dorim să sprijinim IMM-urile să facă față acestei perioade deosebite și să rămână puternice și inovatoare în deceniile următoare.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Este de la sine înțeles că IMM-urile au fost deosebit de afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19. Ele rămân în continuare coloana vertebrală a economiei și a ecosistemelor noastre. Acest fond va sprijini IMM-urile să își valorifice inovațiile și creativitatea, iar acest lucru este esențial pentru ca IMM-urile să se recapitalizeze și să impulsioneze tranziția verde și cea digitală.”

Fondul pentru IMM-uri al UE, cu un buget de 47 de milioane EUR, va oferi următorul sprijin:

• rambursarea a 90 % din taxele percepute de statele membre pentru serviciile de prediagnoză privind proprietatea intelectuală (IP Scan), care oferă o evaluare amplă a nevoilor în materie de proprietate intelectuală ale IMM-ului solicitant, ținând seama de potențialul inovator al activelor sale necorporale;
• rambursarea a 75 % din taxele percepute de oficiile pentru proprietate intelectuală (inclusiv oficiile naționale pentru proprietate intelectuală, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală și Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală) pentru înregistrarea mărcilor și a desenelor și modelelor industriale;
• rambursarea a 50 % din taxele percepute de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale pentru obținerea protecției internaționale a mărcilor și a desenelor și modelelor industriale;
• rambursarea a 50 % din taxele percepute de oficiile naționale de brevete pentru înregistrarea brevetelor în 2022;
• începând cu 2023, ar putea fi acoperite și alte servicii, de exemplu, rambursarea parțială a costurilor aferente cercetării de anterioritate prealabile depunerii cererii de brevet și a costurilor aferente cererii de brevet; consultanță privată în materie de proprietate intelectuală facturată de avocați specializați în proprietate intelectuală (pentru înregistrarea brevetelor, contracte de licență, evaluarea proprietății intelectuale, costuri de soluționare alternativă a litigiilor etc.).

IMM-urile au nevoie de un set flexibil de instrumente privind proprietatea intelectuală și de finanțare rapidă pentru a-și proteja inovațiile. Prin urmare, pentru prima dată, noul Fond pentru IMM-uri al UE acoperă în prezent și brevetele. Contribuția financiară a Comisiei, în valoare de 2 milioane EUR, va fi dedicată în totalitate serviciilor legate de brevete. De exemplu, un IMM ar putea solicita rambursarea taxei de înregistrare pentru a-și breveta invenția într-un stat membru.

EUIPO va gestiona Fondul pentru IMM-uri prin cereri de propuneri. Prima cerere de propuneri este lansată astăzi pe site-ul EUIPO.

Pentru a asigura un tratament echitabil și egal al potențialilor beneficiari, precum și pentru a garanta o gestionare eficientă a acțiunii, cererea de granturi va fi deschisă pe parcursul perioadei 2022-2024. Cererile vor fi examinate și evaluate pe baza criteriului „primul intrat, primul ieșit”. IMM-urile fără experiență în domeniul proprietății intelectuale sunt încurajate să solicite mai întâi un serviciu de prediagnoză privind proprietatea intelectuală și numai ulterior celelalte servicii.

În cadrul Zilelor europene ale industriei (8-11 februarie 2022), o sesiune specială va fi dedicată Fondului pentru IMM-uri, în cadrul căreia IMM-urile vor avea posibilitatea să adreseze întrebări experților care gestionează fondul și să primească un ghid practic cu privire la modul de depunere a cererilor pentru diferitele servicii. Sesiunea specială este programată pentru 11 februarie 2022. Ea poate fi urmărită de la distanță prin abonarea la Zilele europene ale industriei.

UE trebuie să sporească reziliența IMM-urilor sale pentru a le permite să facă față provocărilor actuale generate de criza provocată de pandemia de COVID-19 și să contribuie la tranziția lor către tehnologiile verzi și digitale. UE valorifică activele necorporale pe care întreprinderile sale le creează, le dezvoltă și le partajează, ajutându-le să gestioneze aceste active într-un mod mai eficace și oferind sprijin financiar și un acces mai bun la finanțare.

În noiembrie 2020, Comisia a publicat Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală pentru a consolida reziliența și redresarea economică a UE. Printre prioritățile planului de acțiune, Comisia s-a angajat să promoveze utilizarea și implementarea eficace a instrumentelor de proprietate intelectuală, în special de către IMM-uri. În mod concret, Comisia a oferit sprijin financiar IMM-urilor afectate de criza provocată de pandemia de COVID-19, ajutându-le să-și gestioneze portofoliile de PI, precum și să treacă la tehnologiile verzi și digitale.

În 2021, Comisia, împreună cu EUIPO, a lansat primul Fond pentru IMM-uri al UE, care oferă servicii de rambursare a costurilor legate de serviciile de prediagnoză privind proprietatea intelectuală și a costurilor naționale de înregistrare a mărcilor și desenelor și modelelor industriale. 6,8 milioane euro din acest buget au fost folosite de 12 989 IMM-uri din toate cele 27 de state membre. În total, în primul an al Fondului pentru IMM-uri inițial, au fost furnizate 28 065 de servicii, ceea ce arată că acțiunea s-a dovedit a fi foarte reușită.