Logiscool România contribuie la alfabetizarea digitală și uniformizarea educației prin Fundația pentru Educație Digitală

0

Școala online din ultimul an a dus la discrepanțe în educația elevilor, întrucât lipsa interacțiunilor de la cursuri a creat lacune atât în nivelul de cunoștințe, cât și în cel social. În acest context, Logiscool România, școala de programare pentru copii și adolescenți, se implică în comunitate și înființează Fundația pentru Educație Digitală, prin care va contribui la alfabetizarea digitală și la uniformizarea educației în România.

Fundația pentru Educație Digitală urmărește să ofere copiilor din comunități ruralesau defavorizateacces universal la resurse pentru a-și dezvolta capacitățile cognitive și psiho-emoționale. Astfel, Fundația pentru Educație Digitală oferă un pachet educațional care cuprinde atât abilități hard, sub formă de cursuri de programare sau ateliere digitale, cât și abilități soft, precum lucrul în echipă, comunicare sau inteligență emoțională, prin inițiative desfășurate împreună cu partenerii fundației.

„La Logiscool, ne-am asumat cu multă responsabilitate acest rol de a pregăti elevii din perspectiva educației pentru viitor și de a susține noile generații în această călătorie spre alfabetizare digitală. Educația viitorului nu înseamnă doar să stăpânești teoretic sau tehnic un domeniu, ci înseamnă mai ales să fii abil, flexibil, să știi să lucrezi în echipă, să ai capacitatea de a te adapta cu agilitate sau să fii inteligent social, cultural și emoțional. Astfel, implicarea Logiscool în Fundația pentru Educație Digitală a venit firesc, ca o continuare a strategiei noastre de a dezvolta educația digitală în România”, spune Indira Abdulvoap, General Manager Logiscool România.

Abilitățile soft vor fi esențiale în viitor și vor deveni tot mai căutate pe piața muncii. În 2030, cele mai importante cinci abilități pe care angajatorii le vor căuta la candidați vor fi empatia, capacitatea de leadership, gândirea critică, creativitatea și luarea de inițiativă, confirmă un studiu realizat de McKinsey Global Institute. 

Prin implicarea în Fundația pentru Educație Digitală, Logiscool își propune să faciliteze elevilor posibilitatea de a-și completa setul de abilități tehnice cu cele soft, pentru a fi mai bine pregătiți pentru joburile viitorului. În această direcție, Fundația pentru Educație Digitală a încheiat un parteneriat cu Ashoka România, a căror misiune este de a construi rețele puternice de inovatori sociali.

Această inițiativă vine și în sprijinul comunităților de elevi, profesori și părinți Logiscool care vor avea astfel acces la ateliere și prezentări tematice din spectrul changemaking skills – abilități care susțin schimbări în societate susținute de Ashoka Fellows.

„La Ashoka, convingerea noastră este că orice om este un creator de schimbare. Astfel, vedem implicarea noastră în dezvoltarea Fundației pentru Educație Digitală ca pe o șansă de a ajuta oamenii din comunitățile din jurul nostru să-și acceseze și să își dezvolte potențialul personal de changemaker” spune Ana Murray, co-director Ashoka România.

Fundația pentru Educație Digitală susține copiii și tinerii în etapa de formare ca adulți și viitori candidați, pentru a completa parcursul lor profesional. Asocierea cu Ashoka România are ca scop oferirea unei perspective mai ample a ceea ce înseamnă abilitățile de viitor și ghidarea tinerilor pentru a deveni creatori ai schimbării, pentru a înțelege schimbarea și pentru a o produce ei înșiși.

Ministerul Finanțelor Publice vrea să evite emiterea unor decizii contrare în cazul contestațiilor în domeniul accizelor

Material de opinie de Vladislav Dabija, Manager, Radu Todiraș, Consultant Senior, Taxe Indirecte, Deloitte România, și Mircea Farcău, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)


Ministerul Finanțelor Publice (MFP) modifică procedura de soluționare a contestațiilor în materie de autorizații în domeniul accizabil. Potrivit unui proiect de ordin al ministrului Finanțelor, publicat recent, în situația în care, pe aceeași cauză, instituțiile responsabile cu soluționarea contestațiilor au puncte de vedere contradictorii sau contrare punctului  de vedere exprimat de direcția de specialitate, respectiva cauză poate fi supusă dezbaterii Comisiei Fiscale Centrale din cadrul MFP. Care sunt implicațiile acestei modificări asupra contribuabililor?

În prezent, contestațiile de acest gen sunt soluționate conform Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.3.004/2017, conform căruia, pentru lămurirea cauzelor în discuție, direcția de specialitate din cadrul MFP poate solicita puncte de vedere și altor direcții de specialitate din cadrul Ministerului și din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) sau altor instituții competente să se pronunțe în cauzele respective. 

Modificările propuse prin proiectul de ordin aduc o serie de amendamente bine-venite, care au drept scop uniformizarea procedurii efective de soluționare a contestațiilor formulate împotriva diferitelor decizii emise în domeniul accizelor. În consecință, noul ordin va oferi o configurare mai clară a pașilor specifici acestei etape administrative.

La prima vedere, precizarea cu privire la posibilitatea sesizării Comisiei Fiscale Centrale nu reprezintă, în sine, o noutate în materie de competență și practică a structurii din cadrul Ministerului Finanțelor, care este abilitată să emită decizii de uniformizare a practicii fiscale. Astfel, din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 3.733/2018 privind componența și funcționarea Comisiei Fiscale Centrale reiese că aceasta poate fi oricum sesizată în vederea emiterii unei decizii, de către orice structură din cadrul MFP sau al ANAF investită cu soluționarea unei cauze pentru care au fost emise opinii contrare.

Efectele noii propuneri în practică

Totuși, adăugarea acestei posibilități în legislația specifică a accizelor ar avea un efect benefic deoarece, atât timp cât aceasta ar fi menționată în mod expres și în legislația taxelor pe consum, ar stimula instituțiile statului să apeleze la acest mecanism în cadrul procesului de soluționare a contestațiilor. Acest fapt ar avea un impact pozitiv atât prin prisma securizării procesului de autorizare și gestionare a autorizațiilor, cât și din punct de vedere al asigurării unei aplicabilități unitare a legislației fiscale în materie de produse accizabile.

Cu toate acestea, având în vedere că la acest moment contribuabilii nu au posibilitatea de a sesiza în mod direct Comisia Fiscală Centrală, rămâne de văzut în ce măsură instituțiile statului vor implementa eventualele modificări. Și asta cu atât mai mult cu cât, în referatul de aprobare a proiectului de Ordin, se prevede că amendamentele sunt propuse în contextul în care direcția de specialitate din minister s-a confruntat cu o serie de probleme generate de lipsa unor prevederi care să reglementeze în mod expres modul de  soluționare a contestațiilor în cazul în care pentru aceeași cauză există puncte de vedere contradictorii sau atunci când pentru speța respectivă se pot aplica prevederi legale cu un conținut contradictoriu sau care pot avea interpretări diferite. 

În concluzie, modificarea propusă este benefică atât structurilor din MFP, pentru că aduce mai multă claritate în situațiile vizate, dar și contribuabilului, dat fiind faptul că, în cazul în care speța lui ajunge la Comisia Fiscală Centrală, scade riscul să primească puncte de vedere contrare de la diversele autorități implicate. În plus, deciziile emise de Comisiei vor contribui la uniformizarea practicii fiscale în materie de autorizații în domeniul accizelor. Rămâne însă de văzut în ce formă va apărea modificarea și în ce măsură această prevedere va fi aplicată în practică de instituțiile statului.

XTB: Cei mai populari indici bursieri internaționali tranzacționați de români în acest an includ S&P 500, Nasdaq-100, Dow Jones, DAX 30 și Euro Stoxx 50

0

  • Indicele S&P 500, care oferă o replicare cât mai apropiată de performanța economiei americane, a reușit să recupereze peste 100% de la minimul pandemic atins pe 23 martie 2020. Piața a avut nevoie de 354 de zile de tranzacționare pentru a ajunge acolo, marcând cea mai rapidă piață de creștere care a dus la dublarea valorii din minim de la Cel de al Doilea Război Mondial, se arată în analiza elaborată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.
  • Companiile din cadrul S&P 500 au raportat o creștere a veniturilor cu 53% de la un an la altul în primul trimestru și se conturează o creștere de aproximativ 90% pentru al doilea trimestru.
  • Economiștii nu sunt îngrijorați de posibilitatea de impunere a unui nou blocaj amplu și consideră că sunt mai probabile restricții la scară mai mică. 
  • Recuperarea este în plină desfășurare, iar analistul XTB consideră că varianta Delta se va dovedi a fi gestionabilă datorită vaccinurilor și imunității extinse care ar putea ajuta la evitarea altor blocaje. 

Izbucnirea pandemiei a reprezentat un element negativ major pentru piețele de capital, care a dus la cea mai amplă corecție bursieră din 2008, de la Criza Financiară. Totuși, la mai mult de un an de la minimul atins în timpul pandemiei, piața arată diferit – chiar dacă rămân unele temeri cu privire la avansul continuu al acțiunilor. Astfel, economiștii nu sunt îngrijorați de posibilitatea de impunere a unui nou blocaj amplu și sunt mai probabile restricții la scară mai mică. 

Investitorii din România nu diferă de cei din străinătate în ceea ce privește obiectivul pe care îl urmăresc și anume identificarea companiilor, sectoarelor și economiilor care ar putea să aibă o evoluție remarcabilă într-un interval de timp ales. Ținând cont de acest aspect, nu este o surpriză faptul că printre cei mai populari indici tranzacționați de români în acest an se află indicii majori din SUA: S&P 500, Nasdaq-100 și Dow Jones, dar și etaloane europene precum DAX 30 sau Euro Stoxx 50.  

Indicele S&P 500, care oferă o replicare cât mai apropiată de performanța economiei americane, a reușit să recupereze peste 100% de la minimul pandemic de 2.237,40 de puncte atins pe 23 martie 2020. Piața a avut nevoie de 354 de zile de tranzacționare pentru a ajunge acolo, marcând cea mai rapidă piață de creștere care a dus la dublarea valorii din minim de la Cel de al Doilea Război Mondial, conform unei analize a S&P Dow Jones Indices.

În comparație, în timpul Crizei Financiare, S&P 500 a atins minimul la 676,53 pe 9 martie 2009, iar etalonul nu și-a dublat valoare până pe 27 aprilie 2011. În medie, pieței de creștere i-au trebuit mai mult de 1.000 de sesiuni de tranzacționare pentru a atinge această etapă.

Majoritatea părerilor susțin că stimulentele monetare și fiscale fără precedent au stat la baza creșterii puternice a pieței. Acțiunea de salvare a avut loc pe măsură ce S&P 500 a suferit cea mai rapidă corecție de 30 de procente din istorie.

În timp ce rezultatele pot părea prea bune pentru a fi adevărate, acest raliu puternic are un punct de susținere fundamental – o redresare solidă a câștigurilor. Profiturile companiilor au revenit puternic de la minimele din timpul pandemiei. Companiile din cadrul S&P 500 au raportat o creștere a veniturilor cu 53% de la un an la altul în primul trimestru și se conturează o creștere de aproximativ 90% pentru al doilea trimestru.

Acest trimestru poate fi caracterizat nu numai de un număr mare de rezultate peste așteptări, ci și de dimensiunea impresionantă a surprizelor. Companiile sunt încrezătoare că majorarea costurilor de producție poate fi compensată sau gestionată. Firmele profită de capitalul în exces și acordă prioritate investițiilor pentru creștere, menținând în același timp niveluri ridicate ale răscumpărărilor de acțiuni. 

Cea mai recentă creștere a acțiunilor a venit după ce datele au arătat că prețurile de consum au crescut într-un ritm mai moderat în iulie decât în luna anterioară. În plus, investitorii au primit o nouă ”injecție” de optimism după ce Senatul SUA a adoptat planul de infrastructură de 1.000 de miliarde de dolari, care include 550 de miliarde de dolari în cheltuieli pentru domenii precum transportul și rețeaua electrică.

În prima jumătate a anului 2021, nu au lipsit comentarii sumbre legate de sectorul de tehnologie. După statutul de vedete ale pieței de anul trecut, părea că tehnologia nu mai avea loc de creștere.

Deschiderea așteptată a economiei globale era prognozată să determine o reorientare a investitorilor dinspre câștigătorii din tehnologie ai anului către sectoare și companii care ar beneficia de redeschiderea activităților.

Poate fi surprinzător, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Administratorii de fonduri au redescoperit atractivitatea sectorului, cu fluxuri uriașe de intrare în ultima perioadă care au jucat un rol major în avansul Nasdaq-100 către un nou maxim istoric, depășind pragul de 15.000 pentru prima dată în istoria sa. Din punct de vedere al graficului, tendința ascendentă pare a fi intactă și s-a îmbunătățit major din perioada incertă februarie – mai. 

În prezent, a trecut o perioadă extinsă fără niveluri ridicate de volatilitate și, din punct de vedere istoric, perioada august-septembrie poate traversa o perioadă de slăbiciune înainte de începerea unui raliu de sfârșit de an.

Investitorii par să fi observat fundamentele puternice ale sectorului, în special puterea de generare de numerar ale marilor companii de tehnologie și au căpătat mai multă încredere în acțiunile de creștere și în capacitatea lor de a furniza randamente puternice pe piață.

Aceste zone ciclice ale pieței – materialele, energia, sectorul financiar și industrial – s-au dublat de la minimul din 2020 datorită revenirii puternice din acest an, pe măsură ce a crescut optimismul față de redeschidere. Cu toate acestea, după un moment important, mulți se așteaptă la o perioadă de tranzacționare mai agitată. În plus, piața nu a înregistrat o corecție importantă de aproximativ 10 luni.

Spre deosebire de situația din SUA, unde indicii au atras pe fondul performanței solide a economiei, datele macroeconomice din Europa nu au fost atât de impresionante. Evoluția piețelor europene a beneficiat de o tranziție a capitalului dinspre acțiunile din Asia pe fondul problemelor cauzate de pandemie în regiune și a măsurilor de reglementare impuse în China. Indicele bursier major din Germania, DAX, a depășit recent pragul de 16.000 de puncte pentru prima dată în istorie, fiind impulsionat și de recordurile de pe Wall Street.

Întrebarea actuală este dacă DAX are suficientă susținere pentru a continua avansul. În ciuda tuturor incertitudinilor, acțiunile rămân pe un drum destul de solid pe măsură ce tranzacționarea de recuperare avansează.

Trebuie subliniat că Rezerva Federală face toate eforturile pentru a menține piața pe linia de plutire și este posibil să continue această abordare și în viitor. Atitudinea generală a piețelor va continua să fie oarecum prudentă pe fondul extinderii variantei Delta și a căderii datelor macroeconomice din China. 

În ceea ce privește alte date economice, indicele preliminar al sentimentului consumatorului al Universității din Michigan a scăzut luna trecută de la 81,2 puncte la 70,2 puncte. Scăderea, care a fost una dintre cele mai abrupte înregistrate, a venit pe fondul îngrijorărilor legate de inflație și de recenta creștere a noilor cazuri de coronavirus.

Dacă răspândirea variantei Delta se dovedește temporară, aceasta ar putea fi o oportunitate de cumpărare pentru investitori. Extinderea variantei Delta are impact temporar asupra încrederii și cheltuielilor consumatorilor, dar odată ce va fi depășit acest nou val ar putea să fie reluat drumul anterior al creșterii economice, ceea ce ar putea duce la un răspuns în consecință al bursei. 

Rezultatele corporative au contribuit la echilibrarea sentimentului pesimist legat de semnele unei încetiniri în China și de tensiunile geopolitice din Afganistan. Câștigurile corporative sunt prognozate să se plaseze sub așteptări pentru anul viitor și evaluările mai scăzute ar putea face drumul indicelui S&P 500 mai anevoios. Astfel, Morgan Stanley previzionează o corecție mai mare de 10% în următoarele luni.

Recuperarea este în plină desfășurare și consider că varianta Delta se va dovedi a fi gestionabilă datorită vaccinurilor și imunității extins dezvoltate care ar putea ajuta la evitarea altor blocaje. Acest aspect este luat în considerare de piețe, iar așteptările pot fi puțin prea ridicate în ceea ce privește creșterea viitoare a câștigurilor, lăsând evaluările vulnerabile pe termen scurt. Acest lucru este normal în stadiul actual al redresării economice.

BestJobs: Tinerii la început de carieră, tot mai activi în căutarea primului job. Pozițiile în vânzări, IT & telecom, financiar și digital sunt în topul preferințelor

0

Tinerii la început de carieră și-au intensificat căutările pe platforma de recrutare BestJobs în perioada verii, după încheierea anului universitar. Nivelul aplicărilor pe job-uri entry-level sau care nu necesită experiență a ajuns la 44% din volumul total, în creștere cu 10% față de lunile anterioare și cu peste 30% comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cei mai mulți tineri fără experiență s-au orientat către joburi precum reprezentant sau consilier vânzări, software developer, programator Java și alte poziții din domeniul IT & Telecom, joburi în zona de digital cum ar fi specialist social media, asistent marketing sau junior web & graphic designer, dar și poziții de contabil junior, consultant proiecte tehnice sau inginer.  

„Este un moment bun pentru cei aflați în căutarea primului job, mai ales că observăm cum piața muncii este din ce în ce mai activă. Punem această creștere a aplicărilor pe seama absolvirii, deoarece mulți au așteptat să obțină diploma de licență pentru a putea accesa un job cu normă întreagă și plătit corespunzător încadrării. Totodată, domeniile economice, IT și tehnice țin topul preferințelor, ca dovadă că și tinerii s-au adaptat la oferta pieței”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

În domeniul Vânzărilor, salariile pentru poziții care nu necesită experiență încep de la 400 de euro pe lună, în IT & Telecom, de la 900 euro, iar în Financiar/Contabilitate, de la 500 de euro. Pentru pozițiile entry-level din zona de digital, salariile pornesc de la 500 de euro și pot ajunge și la 800 de euro, pentru pozițiile tehnice pachetele salariale pornesc și de la 700 de euro, iar pentru cele de inginer se situează între 500 și 800 de euro, în funcție de specializare. 

Cei mai mulți tineri fără experiență și-au căutat loc de muncă în ultima lună în București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și Iași, orașe care sunt centre universitare importante ale țării. 

Chiar dacă le lipsește interacțiunea cu piața muncii, în profilul aplicanților se observă că cei mai mulți sunt vorbitori de limbi străine, 45% dintre ei completând că știu o singură limbă străină, în timp ce 28% au bifat două limbi străine în CV. Doar 17% dintre aplicanții pentru entry-level nu cunosc altă limbă în afara celei materne. În plus, aproape 80% dintre tineri au notat în CV că au permis de conducere. 

Numai în august, angajatorii au căutat să acopere peste 20.000 de poziții entry-level prin platforma BestJobs. 

Despre BestJobs

Locuri de muncă vacante

0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunță că în acest moment, din declaraţiile agenţilor economici ai județului rezultă 614 locuri de muncă vacante înregistrate: 82 – pentru persoane cu studii superioare, 157 – pentru studii medii, 182 – pentru muncitori calificaţi, 193 – pentru muncitori necalificaţi.

Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile: şef departament, director adjunct societate comercială, analist bancar, director ştiinţific cercetare-dezvoltare, director de programe, director comercial, director economist, manager, şef secţie, şef birou, şef departament logistica, analist financiar, specialist marketing, inginer mecanic, manager de operațiuni produse, manager proiect informatic, consilier juridic, maistru mecanic, geograf, maistru lăcătuş mecanic, tehnician mecanic, contabil, manager de zonă, agent de vânzări, tehnician pentru sisteme de detecţie, supraveghere video, control acces, funcţionar administrativ, operator introducere, validare şi prelucrare date, gestionar depozit, lucrător gestionar, lucrător comercial, casier, agent de securitate, zidar rosar-tencuitor, cioplitor-montator piatră, marmură, fierar betonist, contabil, secretară, funcționar administrativ, arhivar, bucătar, stivuitorist, femeie de serviciu, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă gresie parchet, ambalator manual, muncitor necalificat în agricultură, muncitor necalificat în industria confecţiilor, manipulant marfuri, paznic etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţii suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Transportatorii rutieri solicită o amnistie fiscală privind diurna

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) se adresează autorităților printr-o analiză a situației specific care decurge din aplicarea unor reglementări la nivel european privind fiscalitatea în domeniu și solicită o amnistie fiscală referitor la diurnă. În același timp, transportatorii susțin nevoia consultării lor cu privire la aplicarea directivei detașării din februarie 2022: 

Industria de transport rutier din România nu poate fi taxată de două ori – o dată pentru amnistie și o dată pentru directiva detașării

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii să închidă subiectul reîncadrării diurnei ca venit salarial prin adoptarea unei amnistii fiscale și să consulte industria de transport rutier cu privire la modul de transpunere în legislația românească a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier. 

Potrivit prevederilor Pachetului Mobilitate 1, începând cu 2 februarie 2022 se va aplica directiva detașării pentru operațiunile de cabotaj și pentru cele de cross-trade peste numărul exceptat (2 operațiuni). Totodată, diurna va continua să fie utilizată pentru transporturile bilaterale dintre România și alte state membre UE, dar și pentru orice alte operațiuni de transport rutier internațional de mărfuri din afara UE.  

UNTRR solicită autorităților române consultarea industriei transporturilor rutiere cu privire la modul de transpunere în legislația româneascã a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, pentru a stabili un mod de implementare realist al prevederilor europene, care să aibă în vedere menținerea competitivității transportatorilor rutieri români la nivel european să nu aibă abordări legate de aspecte nerealizabile. 

Variantele vehiculate în diferite medii ca „soluție” pentru viitor, care să meargă la pachet cu amnistia fiscală, au fost reducerea plafonului sumei neimpozabile de la 2,5 la 1,5 ori suma aferentă fiecărei țări (conform HG 518/1995 este de 35 euro/zi), de la 87,5 euro/zi la 52,5 euro/zi (propunerea are doar aspecte negative, întrucât afectează diurna ca și concept general și nu aduce nicio garanție că istoria nu se va repeta iar aceste sume să fie din nou reîncadrate ca venit salarial), stabilirea unui minim de activitate ca procent din activitatea totalã legatã de România (propunerea are doar aspecte negative, întrucât România este un stat cu balanță comercială negativă de 30 de ani, iar măsura ar sacrifica o parte din industria românească de transport rutier și implicit ar duce la scăderea semnificativă a exportului de servicii de transport rutier. În plus, nu are legătură cu modul de aplicare a directivei detașării din februarie 2022) sau impozitarea diurnei ca venit de natură salarială pentru cea acordată peste valoarea a 3 salarii brute de încadrare (astăzi ar însemna că la un salariu minim brut de 470 euro, diurna neimpozabilă neacordată poate fi până la 1410 euro. Diferența este foarte mare față de situația pieței din acest moment și nici măcar nu rezultă dacă satisface aplicarea directivei detașării din februarie 2022). Aceste abordări nu sunt viabile pentru că nu țin cont de directiva detașării și nici de practicile altor state UE – Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria etc.

Reamintim că Pachetul Mobilitate 1, care a intrat în vigoare din 20 august 2020, va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români și asupra României, cu consecințe economice majore. Potrivit unui studiu KPMG, Pachetul Mobilitate 1 generează costuri anuale de aproape 1 miliard de euro pentru transportatorii rutieri români și o pierdere anuală de venituri de 524 milioane euro. 

Transportul rutier este unul dintre cele mai competitive și mai importante sectoare economice ale României, doar în ultimii 4 ani având o contribuție la exportul de servicii de peste 22,3 miliarde euro. La nivel european, România este a 8-a piață de transport rutier din Uniunea Europeană și se poziționează pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8.2%), după Polonia și Lituania, deși suntem de-abia a 15-a economie ca mărime din UE. Transportul rutier generează circa 5% din PIB al României și angajează peste 350.000 de persoane. 

În ultimele luni, UNTRR a solicitat intervenția de urgență a autoritãților române pentru clarificarea controalelor fiscale pe diurnă, având în vedere verificările din ultimii 2 ani de la firmele de transport rutier, precum și emiterea unor procese verbale care au vizat reîncadrarea diurnei ca venit salarial și plata impozitelor și contribuțiilor aferente retroactiv pe 5 ani. 

Directiva 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier face parte din cele 3 acte legislative cuprinse în Pachetul Mobilitate 1, ale căror prevederi aduc grave prejudicii transportatorilor români și estici. UNTRR a semnalat activ autorităților române și europene faptul că aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier (Directiva 1057/2020), pot genera o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici. 

În acest context, amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Pe 23.10.2020, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au informat cu privire la faptul că Guvernul României a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, printre care și acțiunea Guvernului României împotriva Directivei (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și ale Regulamentului (UE) nr. 1024/2012. 

România ar trebui sa aplice directiva detașării din februarie 2022, dar nu ar fi prima si probabil nici ultima directivă care nu ar fi aplicată la timp, având în vedere că în momentul de față sunt deschise 112 proceduri de infringement împotriva României, din care 5 pe Mobilitate și Transport, 3 deschise în 2020 și una anul acesta. 

În România, procentul contribuțiilor și taxelor față de suma netă plătită ca salariu este de aproximativ 75%. Astfel, pentru fiecare echivalent în lei a 1000 euro, contribuțiile, asigurările de sãnãtate, șomaj și impozitul reprezintă aproape 750 euro. 

Autoritãțile se uită la același lucru din alt unghi și pentru a da senzația contribuabililor că taxele sunt mici în România, spun că per total contribuțiile, asigurările de sănătate, șomaj și impozitul reprezintă circa 42% din brut. Astfel, autoritățile, fără să greșească matematic, arată că 750 euro înseamnă doar 42% din 1.750 euro (1000 euro net și 750 euro taxe). Măcar în fața partenerilor de dialog din Europa de Vest ar trebui să arate că taxele reprezintã 75% din suma netă plătită angajaților. 

Industria de transport rutier din România nu poate fi taxată de 2 ori – o dată pentru amnistie și o dată pentru directiva detașării. Sectorul transporturilor rutiere va fi profund afectat de eventuala aplicare a prevederii întoarcerii acasă a camionului la 8 săptămâni începând cu februarie 2022, măsura care afectează industria tocmai pentru că România nu produce și nu exportă suficient în UE.

UNTRR solicită Guvernului, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Parlamentului să țină cont de toate aceste aspecte în transpunerea Directivei 1057/2020 și să se consulte cu industria de transport rutier din România, pentru a menține competitivitatea acesteia la nivel european, deja profund afectată de aplicarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului mobilitate 1. Totodată, UNTRR solicită aplicarea unei amnistii fiscale pe subiectul reîncadrării diurnei ca venit salarial.
***
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizație profesională și patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, înregistrând de la înființare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne și internaționale de marfă și persoane. 

Industria de gaming își continuă ascensiunea impresionantă

0

Industria jocurilor video este pregătită pentru o nouă rundă de rezultate excepționale, în ciuda ridicării restricțiilor din această primăvară în mare parte din lumea occidentală. Anul trecut, plictiseala generată de pandemie a împins generațiile mai în vârstă să redescopere jocurile, în timp ce tinerii au petrecut și mai mult timp pe console. 

Deja mai mare decât filmul și muzica la un loc, industria mondială a jocurilor video crește rapid de zeci de ani și este pe cale să atingă vânzări de 200 de miliarde de dolari în 2023. Chiar dacă a fost impulsionată și de restricțiile prelungite, expansiunea jocurilor video a precedat pandemia, iar tendința de creștere rapidă va continua probabil mulți ani de acum înainte. 

În primele șapte luni din 2021, americanii au cheltuit 33,5 miliarde de dolari pe conținut, hardware și accesorii pentru jocuri video, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă din 2020, potrivit unui studiu realizat de NPD Group. 

Dacă în iunie noua generație Xbox a fost cea mai bine vândută consolă ca sumă totală în dolari, în iulie PlayStation 5 de la Sony a ajuns pe primul loc. Nintendo a fost din nou numărul unu în ceea ce privește numărul de unități vândute.  

Dacă în cazul consolelor vorbim de o competiție între trei producători, în cazul jocurilor, piața este mult mai diversă, variind de la jocurile de consolă la cele pentru PC-uri și cele de pe telefoanele mobile. Acum, chiar și Netflix se pregătește să adauge jocurile video pe platforma de sa de streaming, deschizând o nouă sursă de venituri.

Dacă ne uităm la jocurile care au avut cele mai mari încasări de la începutul anului până în prezent, Call of Duty Black Ops: Cold War de la Activision Blizzard (ATVI) se află pe primul loc. Activision, care produce și jocurile World of Warcraft, Diablo, Overwatch și Candy Crush, a avut rezultate bune în acest trimestru, cu venituri puternice de 2,3 miliarde de dolari și EPS (câștiguri pe acțiune) de 1,20 dolari, cu 0,29 dolari peste așteptări. Însă compania se află în mijlocul unui scandal legat de condițiile de muncă și a fost dată în judecată de autoritățile californiene, care o acuză că a încurajat o „cultură sexistă”. Ca urmare, mai mulți oficiali de top, inclusiv regizorul jocului Diablo 4, Luis Barriga, și designerul principal Jesse McCree, au fost concediați, ceea ce crează unele îngrijorări legate de drumul pană la lansare a acestui joc foarte așteptat.

Electronic Arts Inc. (EA) este posesoarea unor francize foarte cunoscute, precum Fifa și Madden NFL, Apex Legends, Sims, Battlefield și F1- Formula 1 racing. Compania, care are peste 1.700 de angajați și colaboratori în studiourile sale din România, a înregistrat câștiguri foarte bune în primul trimestru din 2022, cu înregistrări de peste 1,34 miliarde de dolari (deși cu 4% mai puțin decât anul trecut), dar care au depășit consensul, cu un EPS (câștiguri pe acțiune) de 0,71 dolari, depășind previziunile cu 0,32 dolari. EA, care este lider necontestat în Playstation Store cu FIFA ‘21,  a anunțat noi jocuri sportive, Madden 22 urmând să fie lansat la sfârșitul acestei luni, iar Fifa 22 la sfârșitul lunii septembrie. De la lansare, peste 31 de milioane de oameni au jucat Fifa. Noul Battlefield 2042 (data de lansare 22.10), a stârnit un mare interes din partea jucătorilor, trailerele generând peste 210 milioane de vizualizări pe canale multiple. 

Dar jocurile video nu se rezumă întotdeauna la exclusivități și titluri AAA. O nouă tendință este în curs de apariție, respectiv metaversul care poate fi definit ca un spațiu 3D virtual, colectiv și persistent. Suntem încă departe de metaversul precum cel din filmul Ready Player One, dar există mai multe aplicații care propun jucătorilor o astfel de experiență. Probabil cea mai cunoscută este Minecraft, dar și Dreams pe PlayStation, RecRoom, GTA Online, Second Life și Roblox. 

Peste jumătate dintre copiii americani sub 16 ani s-au jucat pe platforma Roblox în 2020. Roblox este un metavers diferit de orice altceva din industria jocurilor, deoarece utilizatorii nu doar joacă ci și creează jocuri și câștigă bani din vânzările de obiecte din joc, unii dintre aceștia transformându-se în tineri antreprenori în domeniul tehnologiei. În prezent, site-ul oficial se laudă că utilizatorii săi au publicat peste 20 de milioane de jocuri pe platformă, iar Roblox a plătit 329 de milioane de dolari creatorilor până la sfârșitul anului 2020. 

Roblox Corporation (RBLX) s-a listat pe bursă anul acesta în martie și a publicat ieri rezultatele pentru al doilea trimestru, acestea fiind sub așteptări în ceea ce privește încasările în avans și profitabilitatea. Compania a arătat că veniturile au crescut cu 127% față de T2 2020, ajungând la 454,1 milioane de dolari. Cu toate acestea, numărul de utilizatori și angajamentul acestora au crescut la niveluri record, media zilnică a utilizatorilor activi (DAU) sărind cu 29%, la 43,2 milioane. Utilizatorii au petrecut împreună 9,7 miliarde de ore pe platformă, o creștere de 13% față de anul trecut. Unul dintre parametrii importanți pentru Roblox este și creșterea numărului de utilizatori de peste 13 ani, iar acesta a crescut cu 29% de la an la an. Roblox plănuiește să prezinte în toamnă premiere video pe platforma sa, începând cu franciza anime Bakugan. Muzica a fost deja introdusă pe platformă, în urmă cu câteva zile, cu ocazia primei petreceri virtuale de lansare a artistului hip-hop KSI.   

Jocurile raman populare și printre investitori. Conform sondajului eToro Investor Beat, 45% dintre investitorii români chestionați intenționează să investească în companii implicate în transformarea digitală a vieții noastre. Cei interesați de industria jocurilor video pot investi în portofoliul diversificat InTheGame copyportfolio de pe eToro – un portofoliu de investiții tematice complet alocat, care include 30 de companii mari din industria de gaming.

Programul evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”:

0

  • cum arată rezultatele financiare pentru Trimestrul II 2021 și care sunt indicatorii importanți din raportări;
  • cum arată primele previziuni legate de profiturile companiilor pentru anul 2021;
  • facem primele estimări ale dividendelor pe care companiile listate la Bursă de Valori București ar putea să le distribuie din profitul aferent anului 2021;

Vom analiza companiile relevante listate pe Piață principala și pe segmentul AeRO la Bursă de Valori București pentru a afla:

Care este tema evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare pe anul 2021 și cum investim”

Accesul la eveniment este GRATUIT, dar necesită înscriere și confirmare din partea organizatorilor.

Că de obicei, Mircea Iliescu – Trainer și Financial Advisor la BVBescu.ro, va oferi o prezentare detaliată a rezultatelor financiare publicate de cele mai importante companii listate la Bursă de Valori București.

Cu Cătălin Chiș – Director General, Președinte al Consiliului de Administrație LIFE IS HARD | Work Soft vom discuta despre rezultatele financiare ale societății pe Semestrul I, viitoarea majorare de capital social și modul în care compania a reușit să integreze societățile achiziționate recent.

În cadrul evenimentului, vom discuta cu Ștefan Musgociu, Specialist Business Development și Marketing la Bursă de Valori București, despre cele mai noi listări, ce companii care se pregătesc să vină la BVB în perioada următoare și demersurile legate de înființarea Contraparţii Centrale.

Care sunt subiectele abordate la cea e-a 3-a ediție din 2021 a  evenimentului The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim

După încheierea perioadei de raportări, pe data de 2 martie 2021, aceste rezultate vor fi discutate, în cadrul celei de 3-a ediții din acest an a evenimentului „The Power Table – Cum arată rezultatele financiare și cum investim”. 

Alte 9 companii listate pe piața AeRO își vor publică pe parcursul lunii septembrie datele financiare aferente Trimestrului II.

One United Properties și Turbomecanica S.A. vor publică datele financiare la 6 luni pe data de 30 august. Ultima zi din luna va fi foarte aglomerată, cu date din partea a nu mai puțin de 10 dintre cele mai importate companii listate la Bursă de Valori București, printre care Cemacom S.A., Fondul Proprietatea, MAM Bricolaj, Sphera Franchise Group și 2 SIF-uri.

Cel mai mare număr de companii vor raporta în săptămâna 23-27 august: Banca Transilvania, Transport Trade Services și Vifrana S.A. (23 august), Antibiotice Iași S.A., Norofert S.A. (24 august), Purcari Wineries (25 august), AAGES (26 august) și Bittnet Sytems, Medlife S.A., Raiko Transilvania, Aerostar și Bonas Import Export S.A. (27 august).

Electrică S.A. și Patria Bank au raportat pe data de 17 august urmate, o zi mai târziu, de iHunt Technology Import-Export S.A. și Star Residence Invest apoi de Impact Developer & Contractor S.A. și Life is Hard, (19 august).

Grosul raportărilor financiare va fi în perioada 11-31 august, cu accent pe ultimele zile ale lunii. Astfel, Alro Slatina își va publică rezultatele pe data de 11 august, urmată de Bursă de Valori București, Conpet S.A., Visual Fan și Transgaz (12 august) și Biofarm S.A. SSIF BRK Financial Group, Digi România, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Transilvania Broker și 3 dintre cele 5 SIF-uri.

Teraplast S.A., OMV Petrom și Erste Bank deschid sezonul de raportări financiare aferente primelor 6 luni din 2021, publicând rezultatele financiare în ultimele zile ale lunii iulie (26, 28, respectiv 30.07). BRD Societe Generale va fi prima societate listată la Bursă de Valori București care își va publică raportările financiare în luna august, pe dată de 3.

Nu mai puțin de 13 companii care au venit anul acesta la Bursă de Valori București își vor publică pentru prima dată, în lunile august și septembrie, rezultatele financiare din postura de companii publice. Vifrana S.A., Bonas Import Export, Firebyte Games, MAM Bricolaj, Agroserv Măriuță, Star Residence Invest, Raiko Transilvania Simtel, Transport Trade Services, Visual Fan, Arctic Stream, AirClaim, Agroland Agribusiness și One United Properties s-au listat în acest an la BVB.

Locație: Eveniment Online

Ora: 18:00 – 21:00

Dată: 1 septembrie 2021

Analizăm companiile relevante listate la Bursă de Valori București

18:00 – 18:05 – Accesul participanților la evenimentul online
18:05 – 18:30 – Despre cele mai noi listări, ce companii care se pregătesc să vină la BVB în perioada următoare și demersurile legate de înființarea Contrapărţii Centrale – Ștefan Musgociu, Specialist Business Development și Marketing Bursă de Valori București

18:30 – 19:00 – Despre rezultatele financiare ale societății pe Semestrul I, viitoarea majorare de capital social și modul în care compania a reușit să integreze societățile achiziționate recent – Cătălin Chiș – Director General, Președinte al Consiliului de Administrație LIFE IS HARD | Work Soft

19:00 – 20:45 – Prezentarea rezultatelor financiare pe anul 2020 – Mircea Iliescu, Trainer și Financial Advisor la BVBescu.ro

20:45 – 21:00 – Sesiune Q&A

Evenimentul se adresează investitorilor de la Bursă de Valori București și celor care sunt interesați să investească pe Piața de Capital.


Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori București, 2Performant S.A. și Life is Hard S.A., Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă și București Business, Prahova Business și Reușită TV (Parteneri media).

EximBank, finanțare de 5 milioane euro pentru Italsofa România

0

EximBank anunță acordarea unei finanțări în valoare de 5 milioane de euro companiei Italsofa România, unul dintre cele mai mari businessuri din industria de mobilă din România, cu sublinierea că „fondurile sunt destinate asigurării necesarului de lichidități pentru activitatea curentă a companiei și au fost acordate cu garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari, care acoperă 90% din finanțare”.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Încheierea acestui acord financiar este o continuare firească a parteneriatului pe care EximBank îl are cu Italsofa, un parteneriat solid, construit pe capacitatea noastră de a genera soluții financiare personalizate și pe potențialul de business sustenabil al companiei. Facilitatea structurată completează paleta zonelor acoperite în timp de colaborarea noastră, astfel că ne bucurăm că acum putem să asigurăm unuia dintre cei mai importanți producători din industria de mobilă fondurile necesare pentru menținerea activă a  lanțului de producție, securizându-i necesarul de lichidități pentru activitatea curentă”.

Francesco Stasolla, directorul general al Italsofa România: „După 20 de ani în România, Italsofa România continuă să reprezinte un activ strategic în care Natuzzi continuă să investească. Fluxul de comenzi al grupului în Europa se menține solid, iar facilitățile industriale din România sunt mai importante decât până acum pentru susținerea creșterii în regiunea EMEAI. Natuzzi este foarte satisfăcut de noua facilitate de finanțare oferită de EximBank care vine în sprijinul investițiilor și cash flow-ului pozitiv pe care Grupul le obține în această perioadă dificilă”. 

Contextul economic incert generat de pandemie – care a afectat atât canalele de distribuție (prin restricțiile de circulație),  cât și lanțul de aprovizionare – a reprezentat principala provocare a producătorului de mobilă pentru depășirea căreia a implementat mai multe 

Prin măsuri de reducere a costurilor și de îmbunătățire a strategiilor de achiziție și de vânzări, Italsofa România „a recuperat scăderile de vânzări înregistrate în perioada pandemiei și estimează pentru acest an o creștere a afacerilor în ciuda presiunilor puse pe industria de profil de scumpirea materiilor prime”. 

Italsofa România, înființată în 2001 în urma unei investiții de peste 38 de milioane de dolari a grupului Natuzzi, reamintește că „deține o unitate de producție de peste 76.000 mp la Baia Mare unde lucrează peste 1.000 de angajați. Fabrica produce atât canapele, cât şi tâmplăria destinată prelucrării lemnului în semifabricate, peste 90% din producție fiind destinată exportului. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri totală de 241 de milioane de lei și un profit de 7,8 milioane de lei. Natuzzi SpA (Natuzzi și, împreună cu subsidiarele, Grupul Natuzzi), fondată în 1959 de Pasquale Natuzzi, este una din cele mai renumite mărci în producția și distribuția de produse de design și mobilă de lux. Natuzzi își distribuie produsele printr-o rețea globală de magazine mono brand și prin galeriile proprii.  Majoritatea produselor Natuzzi îmbină designul italian rafinat cu detalii unice, specifice manufacturii locale. Natuzzi este listată la Bursa din New York din 13 mai 1993. Dedicată responsabilității sociale și sustenabilității mediului, Natuzzi SpA este certificată ISO 9001 și 14001 (calitate și mediu), ISO 45001 (siguranță la locul de muncă) și FSC (protecția pădurilor). În prezent, Grupul deține facilități de producție în România, China, Brazilia și Italia, are mai mult de 4.600 de angajați și o rețea de distribuție care acoperă mai mult de 100 de țări”.

Profitul net al Grupului Electrica, la nivel consolidat, în primul semestru din 2021, este de 76 milioane RON

0

Grupul Electrica a obținut, în primul semestru din 2021, un profit net consolidat de 76 milioane RON, înregistrând o reducere de 59,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, generată, în principal, de creșterea semnificativă a costurilor cu achiziția de energie electrică.

EBITDA consolidată a atins valoarea de 357 milioane RON, în scădere cu 129 milioane RON față de valoarea din primele șase luni ale anului 2020. Reducerea EBITDA este determinată, în principal, de evoluția segmentului de furnizare, pe fondul majorării prețurilor de achiziție a energiei electrice, precum și a unor elemente pozitive nerecurente din S1 2020, după cum este indicat în continuare.

Veniturile totale ale Grupului Electrica, în S1 2021, s-au ridicat la valoarea de 3.339 milioane RON, reprezentând o creștere de 2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pe segmentul de furnizare, veniturile au fost mai mari cu 7,8%, în principal datorită creșterii prețurilor de vânzare a energiei electrice pe piața cu amănuntul, în timp ce pe segmentul de distribuție, veniturile au înregistrat o scădere de 6,8%, în principal din efectul net al majorării veniturilor din energia electrică distribuită, variație pozitivă anulată de reducerea veniturilor recunoscute în conformitate cu IFRIC 12.

Costurile consolidate pentru achiziția de energie electrică și gaze naturale au crescut cu 19,6%, la 2.167 milioane RON, în primele șase luni din 2021. Această evoluție a fost generată mai ales de segmentul de furnizare, unde costurile au crescut cu aproximativ 349 milioane RON, sau 24%, în principal din majorarea prețurilor de achiziție a energiei electrice, atât pe segmentul concurențial, cât și pe cel de serviciu universal și furnizor de ultimă instanță (FUI), care în 2020 era segment reglementat și a fost influențat de recuperarea, sub formă de corecții pozitive, a unor pierderi din achiziție din anii anteriori, când tarifele aprobate de ANRE erau sub prețul efectiv de achiziție a energiei electrice, efect ce în 2021 nu a mai existat. De asemenea, a fost înregistrată și o creștere de 13,9% a cantității de energie electrică achizitionată pe segmentul concurențial, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În ceea ce privește segmentul de distribuție, evoluția costurilor cu achiziția de energie electrică pentru acoperirea pierderilor în rețea a avut un efect nefavorabil asupra costurilor consolidate, de 6 milioane RON sau 1,6%, în principal din volume mai mari de energie electrică necesară pentru acoperirea pierderilor în rețea (impact negativ de 5 mil. RON), dar și din creșterea prețurilor de achiziție a energiei electrice (efect negativ de 1 mil. RON).

RezultateS1 2021S1 2020Δ %
Financiare(milioane RON)(milioane RON)
Venituri operaţionale3.3393.2732,0%
Cheltuieli operaţionale3.2243.0356,2%
Profit operaţional115237-51,5%
EBITDA357486-26,5%
Profit net76190-59,8%

ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE

  • Grupul Electrica a distribuit, în S1 2021, aproximativ 9,2 TWh (creștere de 9,1% față de S1 2020) către un număr de aproximativ 3,8 milioane de utilizatori.
  • În S1 2021, Grupul Electrica a furnizat pe piața de energie electrică cu amănuntul aproximativ 4,6 TWh (creștere de 0,8% față de S1 2020) către un număr de aproximativ 3,5 milioane de locuri de consum.
  • Electrica Furnizare are o cotă de piață de 18,54%; este lider de piață pe segmentul de SU și FUI, cu o cotă de piață de 31,14%, pe piața concurențială având o cotă de 10,71% (conform ultimului raport ANRE disponibil, la aprilie 2021).

Mai multe informații despre rezultatele financiare ale Grupului Electrica pentru primul semestru al anului 2021 puteți găsi aici 

Corina Popescu, Director General Electrica SA: „În contextul transformărilor profunde și rapide din piața de energie, unul dominat de impredictibilitate, prețurile de tranzacționare a energiei au crescut semnificativ, atingând, inclusiv pe piața internă, valori record în ultima perioadă. Această evoluție, greu de anticipat, determinată de factori externi companiei, a generat o creștere notabilă a costurilor cu achiziția de energie electrică. În pofida politicilor noastre de management al riscurilor, o parte din efect s-a resimțit și asupra rezultatelor financiare din primul semestru. 

Acest efect este accentuat și de comparația cu performanța înregistrată în 2020 pe segmentul de furnizare, una excepțională, ce a provenit și din efectul favorabil al recuperărilor aferente anilor precedenți. Cu toate acestea, suntem o companie solidă și ne-am asumat responsabilitatea față de clienții noștri, depunând toate eforturile pentru a menține un echilibru, inclusiv prin optimizarea costurilor pentru clientul final, chiar și în acest context nefavorabil. 

În toată această perioadă, ne-am concentrat eforturile pe continuarea realizării unor investiții majore,  în zona de producție din surse regenerabile, pe eficiența operațională, pe îmbunătățirea serviciilor oferite, dar și pe diversificarea activității prin oferte și servicii adaptate nevoilor clienților. Toate aceste măsuri vor permite dezvoltarea sustenabilă a Grupului pe direcțiile urmărite prin strategia aprobată, cu efecte benefice asupra profitabilității companiei”.