Evoluția inflației și cauzele acesteia

Economistul
-
0
Evoluția inflației și cauzele acesteia

Rata anuală a inflației IPC a accelerat semnificativ în trimestrul III 2021, până la 6,29 la sută în septembrie, ecartul față de limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare majorându-se în fiecare lună a trimestrului. În septembrie, rata anuală a inflației a avansat cu 2,35 puncte procentuale față de valoarea din iunie, consemnând totodată un nivel situat cu 1 punct procentual peste cel proiectat în raportul din luna august. Sursa primară a creșterii a rămas, similar primelor două trimestre ale anului, ascensiunea notabilă a cotațiilor bunurilor energetice, în condițiile în care la sfârșitul lunii septembrie prețul en gros pentru energia electrică și gazele naturale a ajuns la valori de până la două-trei ori mai mari față de cele practicate la finalul anului anterior. În același interval, a fost vizibil și un avans consistent al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, de la 2,9 la sută în iunie la 3,6 la sută în septembrie. Rata medie anuală a inflației IPC și-a continuat traiectoria ascendentă pe parcursul trimestrului III, atingând 3,6 la sută în luna septembrie. Rata medie anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de luna iunie, până la 2,9 la sută în septembrie. Întrucât în plan comunitar majorarea prețurilor a avut o amplitudine mai mare, România și-a redus marginal decalajul față de media europeană.

Inflația de bază CORE2 ajustat a resimțit în intervalul analizat presiuni relativ ample provenite din șocuri manifestate pe partea ofertei. Astfel, influențe semnificative pe partea costurilor de producție au fost induse de creșterea amplă a prețurilor în industria energetică, precum și de majorarea cotațiilor altor materii prime și materiale, inclusiv ca urmare a sincopelor înregistrate în funcționarea lanțurilor de aprovizionare. În același timp, evoluția favorabilă a cererii, susținută inclusiv de relaxarea restricțiilor de mobilitate, în primele două luni ale trimestrului III, și de refacerea rapidă a încrederii consumatorilor, a fost de natură să amplifice transmisia majorărilor de costuri în prețurile finale. Un alt factor determinant al transmisiei mai alerte a costurilor de producție în prețurile finale a fost deteriorarea considerabilă, în trimestrul III, a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale operatorilor economici, acestea urcând până la valori apropiate de maximele istorice ale seriilor disponibile.

În schimb, costurile cu forța de muncă nu au constituit în trimestrul II 2021 o sursă de presiune inflaționistă; dinamica anuală a indicatorului pe total economie a înregistrat o valoare puternic negativă, evoluția reflectând însă impactul schimbărilor metodologice în definiția populației ocupate[1], precum și un efect de bază semnificativ asociat primului val pandemic (manifestat în primăvara anului trecut). Ulterior eliminării sectorului agricol și ajustării seriei cu măsurile guvernamentale de sprijin a pieței muncii, variația anuală a ULC a consemnat în trimestrul II 2021 o decelerare, până la 1,8 la sută (față de 3,1 la sută în perioada precedentă). Chiar dacă în intervalul iulie-august au existat creșteri anuale semnificative ale ULC în unele ramuri industriale, acestea au fost asociate în primul rând constrângerilor impuse producției de perturbările intervenite în funcționarea lanțurilor de aprovizionare (cele mai afectate fiind ramurile producătoare de bunuri intermediare și industria auto), astfel încât, în cele mai multe cazuri, nu reflectă pierderi de competitivitate sau presiuni inflaționiste pe filiera salariilor.

Politica monetară în perioada parcursă de la data Raportului precedent

În ședința din 6 august 2021, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, precum și a ratelor dobânzii la facilitățile de depozit și de credit, la 0,75 la sută și, respectiv, 1,75 la sută pe an. Rata anuală a inflației IPC a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, până la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai și 3,05 la sută în martie 2021. Creșterea din trimestrul II a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, principala contribuție aparținând scumpirii combustibililor pe fondul creșterii cotației petrolului. La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat trendul descendent în trimestrul II 2021, ceva mai devreme decât s-a anticipat, majorându-se în iunie la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în luna martie. Evoluția ei a reflectat efectele temporare ale creșterii consistente a cererii de consum, mai ales pe segmentul serviciilor, suprapuse celor asociate majorării cotațiilor materiilor prime, măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului, precum și ajustării în sens ascendent a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Cea mai recentă prognoză releva perspectiva unei traiectorii mai înalte a ratei anuale a inflației pe parcursul următorilor doi ani, în condițiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al intervalului proiecției.

Principalele incertitudini și riscuri asociate perspectivei inflației decurgeau din evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta). Surse de incertitudini și riscuri le constituiau și conduita politicii fiscale, precum și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU. Pe piața muncii, riscurile erau asociate evoluției situației epidemiologice și implicațiilor sistării unor programe de sprijin guvernamental, în timp ce tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime erau de natură să accelereze inflația pe plan mondial.

Ulterior, datele statistice au indicat creșterea ratei anuale a inflației IPC în iulie 2021 la 4,95 la sută, de la 3,94 la sută în iunie, iar în august la 5,25 la sută, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat.

Creșterea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale coșului de consum, mai cu seamă de majorarea considerabilă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit la 3,0 la sută în iulie, de la 2,9 la sută în iunie, și la 3,2 la sută în august, depășind ușor previziunile. Activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit, dar ceva mai alert decât s-a anticipat, depășind moderat nivelul său prepandemie. Dinamica anuală a indicatorului a fost însă una abruptă. Principalul determinant l-a constituit consumul privat, secondat îndeaproape, ca aport, de variația stocurilor. O contribuție pozitivă, deși mult mai modestă, a venit din partea formării brute de capital fix, pe fondul redinamizării puternice a construcțiilor noi. În același timp, exportul net și-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condițiile în care creșterea deosebit de amplă a variației exporturilor de bunuri și servicii, inclusiv pe fondul unui efect de bază, a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil față de trimestrul I, pe fondul relativei ameliorări a balanțelor veniturilor.

În ședința Consiliului de Administrație al BNR din 5 octombrie 2021, cele mai recente evaluări relevau perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la valori semnificativ mai înalte pe orizontul scurt de timp decât cele anticipate anterior, sub impactul șocurilor pe partea ofertei. Determinante erau noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice, în principal de prețul gazelor naturale și, într-o mai mică măsură, de cel al combustibililor. Factorii de incertitudine identificați anterior își mențineau relevanța, cu accentuarea relativă a celor provenind din partea evoluției sanitare în contextul noului val pandemic și a dinamicii de pe piețele internaționale a cotațiilor materiilor prime, mai ales ale celor energetice și agroalimentare.

Pe baza datelor disponibile la acel moment și în contextul riscurilor și incertitudinilor evidențiate, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5 la sută pe an, concomitent cu majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit (1 la sută) și, respectiv, a celei aferente facilității de creditare (2 la sută). Totodată, Consiliul de Administrație a subliniat că vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de
2,5 la sută ± 1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR s-a declarat pregătit să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea pe termen mediu a prețurilor.

Perspectivele inflației

Ulterior publicării Raportului asupra inflației din luna august, traiectoria ratei anuale a inflației IPC a cunoscut o dinamică alertă, cu precădere pe fondul materializării riscurilor asociate majorării accelerate a prețurilor produselor energetice și a celor ale altor materii prime, atât pe piețele internaționale, cât și pe cea internă. În consecință, în pofida sprijinului temporar acordat de autorități consumatorilor casnici, de natură a se reflecta și în statisticile oficiale privind dinamica prețurilor, traiectoria ratei anuale a inflației din noul scenariu de bază a fost considerabil ajustată în sens ascendent. Chiar și în aceste condiții, vor persista o multitudine de surse interconectate de incertitudini, cele din planul sănătății publice, precum și cele decurgând din evoluțiile de pe piețele de energie recăpătând recent o pregnanță sporită. Pe acest fond, riscuri relevante planează și asupra evoluției activității economice. Deși seriile de date cu frecvență ridicată atestă continuarea avansului economiei și pe parcursul trimestrelor III și IV ale anului curent, devine tot mai evidentă o importantă atenuare de ritm a acestuia. Din acest motiv, până la o normalizare a situației în plan medical și, respectiv, a evoluțiilor de pe piețele de energie, vor continua să predomine riscuri descendente la adresa activității economice și, respectiv, de sens opus asupra dinamicii prețurilor din economie, cu perspectiva ca persistența unor astfel de turbulențe să poată greva traiectoria variabilelor macroeconomice și pe un orizont mai lung de timp.

În scenariul de bază, perspectivele de evoluție a economiei pe termen scurt par tot mai mult grevate de efectele pandemiei, date fiind atât particularitățile situației medicale din România, cât și vulnerabilitățile persistente ale lanțurilor globale de producție. În aceste condiții, excluzând influența favorabilă a agriculturii din anul curent (contribuție estimată de aproximativ 1 punct procentual la creșterea anuală), dinamica PIB a fost revizuită în sens descendent atât în 2021, cât și în 2022. Contribuția majoritară la creșterea economică va continua să revină consumului gospodăriilor populației. Aceasta va reflecta, pe de o parte, recuperarea marcantă de ritm din a doua jumătate a anului trecut, iar pe de altă parte, relaxarea restricțiilor de pe parcursul trimestrului III 2021, care a reimpulsionat cererea de consum pe anumite segmente. În același timp, însă, se evidențiază influența mai puțin favorabilă a impunerii, recent, posibil și în perspectivă, a unor restricții de mobilitate ce vizează limitarea răspândirii pandemiei, cu impact repercutat și asupra cadenței activității economice.

Parcursul formării brute de capital fix din economie urmează a fi favorizat de aprobarea recentă, de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, în condițiile în care varianta finală a acestui document evidențiază o pondere mai ridicată a investițiilor în totalul alocărilor de fonduri comparativ cu cea presupusă anterior. În plus, scenariul de bază încorporează și un volum mai amplu de fonduri bugetare destinate cheltuielilor de investiții, al căror impact este așteptat să persiste și pe termen mediu. În aceste condiții, formarea brută de capital fix este proiectată să asigure contribuții solide creșterii PIB din următoarele opt trimestre.

Redresări importante de ritm sunt preconizate și în cazul fluxurilor de importuri și exporturi. Acest proces ar putea fi însă grevat de constrângeri ce vizează capacitățile de transport la nivel global ori producția de bunuri intermediare (de exemplu, microcipurile, cu impact notabil asupra industriei auto din România). În paralel, dinamica importurilor de bunuri și servicii va înregistra ritmuri anuale consistente, cu efecte de antrenare venind atât din partea componentelor cererii agregate interne, cât și a dinamicii exporturilor. Pentru anul curent, continuarea deteriorării deficitului comercial, în paralel unor evoluții mai puțin favorabile ale soldului cumulat al balanței veniturilor, ar implica o deschidere de peste 1 punct procentual a deficitului de cont curent, raportat la nivelul de 5 la sută în PIB înregistrat în 2020. Pe termen mediu, deși evoluția acestui indicator va beneficia de perspectiva progresului anticipat al procesului de consolidare fiscală, decisive vor rămâne și ritmul de revenire a activității economice a partenerilor externi, precum și abordarea cât mai rapidă a problemelor structurale persistente prezente la nivelul economiei românești.

Activitatea economică a cunoscut o redresare peste așteptări în trimestrul II 2021, care a implicat și o ușoară corecție în sus a componentei ciclice (gap-ul PIB). Deviația PIB este proiectată să rămână la valori ușor peste 1 la sută în a doua jumătate a acestui an. Suprapus dinamismului anticipat al procesului investițional, cu efecte contabilizate inclusiv la nivelul PIB potențial, gap-ul PIB va etala un profil doar marginal ascendent pe termen mediu. Pe termen scurt, asupra acestuia grevează atât dinamica pandemiei, cât și efectele turbulențelor asupra lanțurilor globale de valoare adăugată, ce induc, cumulat, o diminuare a ritmului redresării activității economice interne. Deși dinamica deviației PIB este semnificativ atenuată comparativ cu Raportul anterior, mai ales pe termen mediu, profilul unei cereri excedentare conturate încă de la începutul acestui an este de presupus că va facilita transmisia numeroaselor șocuri de ofertă care au afectat costurile de producție ale firmelor asupra prețurilor finale ale bunurilor de consum.

Ulterior publicării Raportului din luna august s-au materializat o serie de riscuri cu un pronunțat impact inflaționist, preponderent asupra componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare, fiind afectat în special segmentul produselor energetice (gaze naturale, energie electrică și combustibili). Presiuni inflaționiste mai pronunțate au debutat și sunt de așteptat să persiste și la nivelul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, componenta urmând să atingă 4,3 la sută în decembrie 2021, 3,9 la sută în decembrie 2022 și 3,3 la sută în septembrie 2023. Pentru o parte dintre factorii determinanți, în special ascensiunea notabilă a cotațiilor bunurilor energetice, dar și ale altor materii prime, este dificil de evaluat la acest moment gradul lor de persistență pe termen mediu. În ceea ce privește determinanții fundamentali ai inflației CORE2 ajustat, s-a remarcat în special ajustarea pronunțat ascendentă a așteptărilor privind inflația, vizibilă atât în cazul operatorilor economici, cât și al analiștilor bancari, nivelurile maxime urmând a fi atinse, probabil, pe parcursul următoarelor luni. Natura sincronizată a șocurilor de ofertă de pe plan internațional a configurat presiuni în creștere și din partea prețurilor bunurilor din import. În schimb, presiunile asociate cererii agregate interne și-au atenuat atât nivelul, cât și dinamica față de Raportul anterior, în condițiile în care diferențialul de inflație dintre România și partenerii economici probabil se va repercuta, pe termen mediu, și asupra dinamicii condițiilor monetare reale. Rata anuală a inflației IPC este proiectată la valoarea de 7,5 la sută în luna decembrie 2021, după o încetinire temporară a trendului ascendent observat recent, pe fondul intrării în vigoare a măsurilor de compensare a consumatorilor casnici de energie electrică și gaze naturale, care se vor reflecta și asupra ratei inflației IPC pe perioada aplicării acestor prevederi (noiembrie 2021 – martie 2022). Ulterior, în aprilie 2022, odată cu expirarea acestor măsuri, rata anuală a inflației IPC va reflecta majorări de o magnitudine substanțială, atingând 8,6 la sută în trimestrul II 2022, un maxim din intervalul prognozei. După acest moment, rata inflației IPC este prevăzută să se tempereze, până la 5,9 la sută la sfârșitul anului viitor și, respectiv, 3,3 la sută la orizontul proiecției. Față de raportul din august noua proiecție este mai ridicată cu 1,9 puncte procentuale pentru finele anului curent și cu 2,5 puncte procentuale pentru sfârșitul anului viitor. Din aceste revizuiri, o parte covârșitoare este explicată de contribuția în creștere a componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare.

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, în vederea readucerii și menținerii pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ± 1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, astfel încât să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare.

Riscurile materializate în intervalul de la ultimul Raport asupra inflației (august 2021) au vizat cu precădere turbulențele instaurate pe piețele globale de energie, cu grade variabile de transmisie pe piețele locale, în funcție de specificul acestora – de exemplu, intensitatea energetică a economiilor ori dinamica recentă de pe piețele forței de muncă. Criza recentă s-a suprapus unei intensificări, la nivel european, a procesului de tranziție spre configurații ale sectoarelor economice din ce în ce mai puțin poluante, având ca efect anumite creșteri, uneori în cuantum însemnat, ale prețurilor bunurilor energetice din surse tradiționale. În plus, în condițiile în care rezoluția crizei de sănătate publică este încă departe de a fi completă, intercondiționarea multiplelor șocuri, deja materializate ori probabile, se poate răsfrânge și asupra dinamicii activității economice. Cu informațiile disponibile la momentul elaborării Raportului asupra inflației, balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este evaluată a fi orientată în sus raportat la cea a indicatorului din scenariul de bază, cu precădere pe orizontul scurt de timp. Această evaluare admite dificultatea, la acest moment, de a infera caracterul temporar ori, dimpotrivă, persistent, al șocurilor de natura ofertei materializate recent ori anticipate pentru perioadele imediat următoare.

Evoluția viitoare a prețurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principalul factor de risc la adresa proiecției ratei anuale a inflației IPC. Configurația prețurilor acestor produse, respectiv modul în care se vor transpune în statisticile oficiale, ar putea fi influențată de importanța relativă a compensărilor/plafonărilor/subvențiilor în totalul schemei de asistență acordate consumatorilor casnici, de intervalul de timp pe care vor fi implementate. De asemenea, configurația va depinde și de rapiditatea alinierii, în viitor, la standardele europene de diminuare a surselor de energie poluante, cu impact direct asupra prețurilor energiei en detail la consumatorii casnici.

Pe termen scurt, dinamica acestor piețe se află sub semnul unor evoluții marcate de volatilitate.

O sursă apreciabilă de riscuri continuă să rămână conduita politicii fiscale și a celei de venituri, decurgând din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală. În actuala conjunctură, au fost deja adoptate măsuri menite să atenueze atât impactul deteriorării abrupte a situației epidemiologice, cât și pe cel al creșterii facturilor la utilități. În condițiile în care nu este exclusă necesitatea adoptării de noi inițiative în plan fiscal, adaptate conjuncturii economice actuale și de perspectivă, devine preocupantă orice prelungire a situației de instabilitate politică, ce ar putea fi însoțită de unele sincope în procesul legislativ. Orice prelungire a acesteia ar putea greva asupra ritmului consolidării fiscale inclusiv pe termen mai lung, în condițiile în care România trebuie să se încadreze în etapele procedurii de deficit excesiv, cu termen de finalizare a ajustărilor
anul 2024.

Atât pe plan extern, cât și, mai ales, pe plan intern, rămân incertitudini ample asociate evoluției crizei de sănătate publică, în condițiile suprapunerii contagiozității sporite a noii tulpini virale (Delta) unui proces încă trenant de imunizare a populației din România. Orice rămânere în urmă cu caracter mai persistent a situației medicale din România comparativ cu cea a țărilor din Europa de Vest ar putea induce asimetrii în planul redresării economice, cu impact și asupra potențialului de creștere a


economiei pe termen mediu. În schimb, odată cu publicarea versiunii finale a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, absorbția unui volum ridicat de fonduri europene ar putea susține economia pe mai multe paliere: finanțarea în proporții sporite a deficitului de cont curent din surse stabile de fonduri (NGEU), impulsionarea, pe termen mediu, a procesului investițional ori facilitarea tranziției către un model de creștere a economiei bazat în mai mare măsură pe tehnologiile viitorului: digitalizare și economie verde.

Decizia de politică monetară

Date fiind noua înrăutățire semnificativă a perspectivei inflației sub impactul puternic al șocurilor adverse pe partea ofertei, precum și incertitudinile și riscurile ridicate asociate acesteia, având ca surse conduita politicii fiscale, absorbția fondurilor europene, precum și valul patru al pandemiei, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința din 9 noiembrie 2021 majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, până la nivelul de 1,75 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, s-a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ± 0,75 puncte procentuale, de la ± 0,50 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,50 la sută, de la 2 la sută și menținerea ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 1,00 la sută. Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

[1] În cazul României, cea mai importantă modificare este evaluată a fi excluderea din rândul populației ocupate a persoanelor care produc exclusiv sau majoritar pentru autoconsum.

POPECI: Calitate pentru o poziție consolidată pe piețele internă și externă

Economistul
-
0
POPECI: Calitate pentru o poziție consolidată pe piețele internă și externă

În 2002 IUG SA Craiova devine POPECI UTILAJ GREU SA, societate pe acțiuni cu capital integral privat, făcând parte din Grupul POPECI, cu acționar majoritar dl ing. Constantin Popeci – președinte al companiei.

Preocuparea continuă pentru îmbunătățirea calității produselor oferite, precum și rezultatele obținute au dus la recertificarea succesivă a Sistemului de Management al Calității conform ISO 9001:2000, apoi ISO 9001:2015 de către Germanischer Lloyd. În 2008 compania a implementat și certificat Sistemul de Management Integrat: Calitate conform ISO 9001:2008, Mediu conform SR EN ISO 14001:2005 și Sănătate și Securitate conform SR OHSAS 18001:2008, continuând politica de îmbunătățire a calității produselor și serviciilor oferite și consolidând implicit poziția companiei pe piețele internă și îndeosebi externă. Compania POPECI UTILAJ GREU SA deține certificări în domeniul sudării structurilor mecanice obținute în urma auditurilor desfășurate de organisme de certificare autorizate internațional, cum ar fi SLV Mϋnchen sau DNV-GL (Det Norske Veritas – Germanischer Lloyd): DIN 18800-7:2008-11, EN ISO 3834-2, cea mai recentă fiind EN 1090-2:2018 – EXC 4.

În perioada următoare activitatea companiei a cunoscut un trend ascendent, manifestat printr-o creștere a producției și a cifrei de afaceri, acest lucru permițând alocarea de fonduri pentru modernizarea și retehnologizarea capacităților de producție.

Începând cu anul 2010 Popeci Utilaj Greu a derulat proiectul „Modernizarea fluxului tehnologic și introducerea de tehnologii noi cu scopul creșterii productivității și a competitivității pe piața internă și externă”, iar din 2011 proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de cercetare cu scopul creșterii competitivității prin cercetare și inovare Popeci Utilaj Greu SA”, ambele fiind co-finanțate prin Fondul European de Dezvoltare. Îmbunătățirea fluxului tehnologic prin introducerea de tehnologii noi în procesul de producție și dezvoltarea infrastructurii de cercetare se reflectă asupra activității companiei printr-o menținere a ocupării capacităților de producție, mare parte a produselor mergând către piețele externe.

REDUCTORUL CONICO-PLANETAR CILINDRIC RCPC 1125-0

Reductorul este destinat acționării roții cu cupe a excavatorului SRS 1400, înlocuind cu succes varianta veche de reductor 4KCM de pe excavatoarele din carieriele miniere de suprafață.

Reductorul planetar a adus o îmbunătățire considerabilă în exploatare, având o fiabilitate sporită, o greutate mult mai mică (22 tone) și o eficiență energetică superioară.

În faza de recepție anterioară livrării, reductorul planetar este testat în uzina POPECI UTILAJ GREU pe un stand de probe performant, în regim progresiv de încărcare, pentru verificarea parametrilor de funcționare.
Noul concept de reductor planetar implementat și executat de firma POPECI UTILAJ GREU a adus o eficiență sporită și a contribuit la modernizarea utilajelor destinate exploarărilor miniere supraterane.
Calitatea superioară a acestui produs este confirmată și prin garanția de 5 ani acordată de POPECI UTILAJ GREU în calitate de producător.

INSTALAȚIA DE DESERVIRE PE VERTICALĂ a zonei de depozitare a containerelor maritime în portul DP WORLD din Dubai


Soluția patentată de unul dintre clienții noștri tradiționali, AMOVA GmbH Germania, va dota portul internațional DP World din Dubai cu cca 70 de instalații de deservire, fiecare cu înălțimea de cca. 60 m, care vor introduce și extrage containerele maritime într-un depozit pe verticală cu 11 etaje.
Dintre cele 70 de instalații care vor echipa portul, POPECI executat deja în 2019 și a testat cu succes primele două instalații care au fost livrate și montate în portul din Dubai în primăvara lui 2020.
Este important de menționat faptul că aceste instalații reprezintă o premieră la nivel mondial, atât din punct de vedere al gabaritului, respectiv al dimensiunilor fără precedent, cât și din punct de vedere al tehnologiei complet automatizate de logistică optimizată, asigurând, conform proiectanților de la AMOVA, o eficiență de 200% în ceea ce privește funcționalitatea și costurile de exploatare a depozitului cargo din portul Dubai.
Faptul că POPECI este parte integrantă din acest proiect, în calitate de executant al utilajelor cheie cu caracter de know-how și confidențialitate tehnică pentru AMOVA, reprezintă o fundație extrem de solidă a companiei pentru activitatea de producție din anii următori.

EXPANDORUL MECANIC cu SISTEM DE MĂSURĂ AUTOMATĂ a dimensiunilor țevilor pentru conducte de mare diametru CPMS – 05

Expandorul mecanic, ansamblu de înaltă tehnicitate destinat calibrării dimensionale a țevilor pentru gazoducte în gama 16” (504 mm) – 60” (1524 mm), reprezintă în ultimii 15 ani o realizare emblematică a gândirii tehnice românești îmbinate armonios cu realizarea la înalte cote de calitate de către industria de mașini grele din România.
Expandorul mecanic este un utilaj cu acționare electro-hidraulică capabil să dezvolte o forță de 1500 Tf și să realizeze calibrarea țevilor pentru fluide energetice cu o precizie de 0,1 mm, la o productivitate medie de 15 țevi/ora.
Sistemul CPMS 05 a fost conceput și executat pentru prima dată, fiind dotat cu 16 lasere ce asigură măsurători de înaltă precizie. Acest sistem de măsură a fost realizat mecanic, montat și testat în premieră la compania POPECI UTILAJ GREU, Craiova și funcționează cu rezultate excelente la firma CIMTAS – Gemlik Turcia.

Evoluția susținută a companiei POPECI UTILAJ GREU SA se reflectă în calitatea serviciilor oferite: productivitate industrială la nivel înalt, soluții ingenioase în industria grea, performanță ridicată și eficiență garantată, angajament și responsabilitate, respectarea valorilor morale și realizarea tuturor proceselor conform eticii.

Activitatea de producție a companiei este într-o continuă evoluție, în directă dependență și adaptare la dinamica pieței internaționale cărei i se adresează cu precădere produsele executate. Compania POPECI UTILAJ GREU produce și livrează echipamente și utilaje complexe către companii din piața internațională, devenind unul din furnizorii strategici de componente mecano-sudate de mari dimensiuni și complexitate ridicată, cu aplicații în domenii industriale diverse.

Astfel, în prezent compania POPECI UTILAJ GREU este specializată în producerea și comercializarea de mașini- unelte grele, utilaj tehnologic complex, structuri și piese mecano-sudate de gabarite mari, montaj și lucrări de punere în funcțiune pentru utilajele livrate.
Între clienții externi tradiționali, cu care POPECI UTILAJ GREU a dezvoltat parteneriate stabile de lungă durată, se află:

  • SIEMENS POWER GENERATION AG Germania și SUA (turbine pe gaz; turbine pe abur; cadre de bază pentru generatoare)
  • SIDEL Franța, parte din grupul Tetrapack (șasie inferioare și superioare pentru mașini de producere a PET-urilor)
  • SULZER UK (batiuri pentru pompe petroliere maritime)
  • SMS Group GmbH Germania și SUA (utilaje complexe pentru laminoare de profile, linii de producerea țevilor sudate longitudinal și elicoidal, utilaje metalurgice automatizate și piese de schimb pentru toate acestea). Gama liniilor de sudat țevi executate la POPECI începe cu laminoare de 8”, continuând cu 12”, 14”, 16”, iar în prezent se derulează execuția în premieră a celei mai mari linii de sudat țevi executată vreodată de SMS, pentru producția de țevi sudate cu diametrul de 24”, destinația fiind SUA.
  • AMOVA GmbH Germania (instalații complet automatizate de transport, depozitare optimizată din punct de vedere al spațiului ocupat și deservire rapidă, utilizate în combinatele metalurgice din Austria, Germania, SUA, Asia, în industria auto, concept implementat în ultimii ani și în zona de cargo a porturilor și aeroporturilor internaționale, cum ar fi Nairobi, Kenya sau Addis Abeba ,Etiopia.
  • Edwards Suedia, cu beneficiar final ABB Suedia (seturi complete de roți de lift minier, plăci de fundație, subansamble sudate galvanizate pentru stâlpi de telefonie mobilă).
  • KMF Maschinenfabrik Austria (cadre-mașină și cilindrii de amestecare pentru mori de concasare a rocilor, separare și extragere a prafului de marmură, precum și a metalelor prețioase (aur, platină), dar și a metalelor rare folosite în industia aviatică și în medicină).

Unul dintre principalele puncte forte ale companiei POPECI UTILAJ GREU SA, raportat la concurența internă, dar și externă, îl reprezintă varietatea capacităților și capabilităților tehnice oferite, fapt care vine în întâmpinarea cerințelor actuale ale mediului de afaceri, unde clientul este în căutare de soluții complete și complexe în domeniul industrial. Acest atu se traduce prin capacitatea de care dispune compania noastră de a produce structuri complexe, respectiv componente mecano-sudate, cu tratamente termice, prelucrări mecanice grele inclusiv montaj mecanic, electric și hidraulic complet. Altfel spus, tot ceea ce dorește clientul sub același acoperiș. Posibilitățile tehnice deosebite își găsesc aplicare în toate ramurile industriei: energetică, metalurgică, alimentară, industria aeronautică și navală, industria lemnului, celulozei și hârtiei.

Standardele de calitate confirmate de clienții companiei, varietatea dotărilor și infrastructura disponibile și care, spre deosebire de restul unităților de producție industrială, respectiv uzine de profil din România, au fost menținute active cu eforturi umane și financiare considerabile, poziționează POPECI UG în competiție directă cu producători din piețele externe din Cehia, Polonia, Slovenia și Germania.

Nivelul de protecție financiară a societății poate crește o dată cu educația financiară

Economistul
-
0
Nivelul de protecție financiară a societății poate crește o dată cu educația financiară

România a făcut pași importanți în cei peste 30 de ani de economie de piață, însă nivelul de protecție financiară în fața riscurilor rămâne unul scăzut.

UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România a lansat un nou proiect de informare, derulat sub egida „CĂTRE O ROMÂNIE ASIGURATĂ”. Astfel, pe parcursul a trei emisiuni dedicate, realizate în studiourile Digi24, cu oamenii din asigurări și cu alți actori relevanți din viața publică, se identifică soluții și se evidențiază noi perspective în domeniul gestionării riscurilor.

A treia dintre aceste dezbateri îi are ca invitați pe Prof. Daniel DAVID, Rector Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel APOSTOL, ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Gelu DUMINICĂ, Sociolog, Dorel DUȚĂ, UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România, Adriana GRECU, PRBAR – Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare și Reasigurare, Mădălin ROȘU, BAAR – Biroul Asiguratorilor Auto din România și pe Alexandru CIUNCAN, UNSAR – Uniunea Națională a Asiguratorilor și Reasiguratorilor.

DEZBATERE: PERSPECTIVA CONSUMATORILOR

 Dezbaterea urmărește tendințe și aspecte concrete cu impact asupra consumatorilor și cum pot asigurările să vină în sprijinul oamenilor, al economiei și al societății.

Reluăm mai jos câteva dintre principalele declarații:

Daniel DAVID

Prof. Daniel DAVID, Rector Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca:

  • S-au făcut multe studii care au încercat să descrie, să explice și să prezică fenomenul asigurărilor din zona non-psihologică. Au fost identificate variabile clare care țin de mediul economic, aspecte demografice, diverse componente instituționale. Aceste variabile ne pot ajuta să monitorizăm lucrurile, să facem predicții și să vedem evoluția acestui fenomen.
  • Astfel, în cazul asigurărilor de viață există 3 predictori puternici: nivelul de individualism (individ autonom – cu cât nivelul de autonomie este mai ridicat, cu atât deschiderea către o asigurare de viață este mai mare), distribuția puterii sociale (în societățile în care puterea este concentrată, interesul pentru asigurări este mai scăzut), competitivitate vs. armonie (cu cât nivelul de competitivitate este mai ridicat, interesul pentru asigurări de viață este mai scăzut).
  • România este o țară cu un nivel scăzut de individualism, are încă un scor mare de concentrare a puterii, iar în zona de competitivitate este echilibrată.
  • Generațiile mai tinere sunt mai deschise către autonomie și decentralizarea puterii, dar au resursele necesare?
Gelu DUMINICĂ, Sociolog

Gelu DUMINICĂ, Sociolog

  • România a recuperat destul de multe în cei 30 de ani de economie de piață, iar viitorul arată bine în condițiile în care înțelegem că este un proces de schimbare și toate comportamentele se învață (n.red. – din punct de vedere socio-economic).
  • Dezvoltarea pieței de asigurări merge mână în mână cu dezvoltarea socio-economică. La o populație cu 40% persoane aflate în deprivare financiară severă, e greu de discutat despre asigurarea viitorului. 
  • Asigurarea înseamnă și o solidaritate cu alte generații, cu familia ta, cu copiii, cu vecinii tăi. Asigurările nu pot funcționa în afara societății.
  • Ceea ce ține de piață și de asiguratori este credibilizarea actorilor din interior, reglementarea în interiorul sistemului, solidarizare.
  • Avem așteptări foarte mari, în condițiile în care noi ne târguim în loc să promovăm responsabilizarea. Ar fi de urmărit câteva reguli, prima fiind: Schimbarea începe cu mine.
  • Asigurarea nu trebuie percepută ca pe o constrângere. Serviciul trebuie să fie cât mai aproape de cetățean și să fie pe înțelesul lui.
Daniel APOSTOL

Daniel APOSTOL, Purtător de cuvânt ASF

  • Industria asigurărilor nu are cum să funcționeze în afara încrederii. Este important de urmărit percepția despre încredere a consumatorilor. 
  • Încrederea se construiește prin ce facem noi zi de zi, printr-o relație sinceră cu clientul.
  • Asigurarea este o investiție pe care vrem să o facem pentru protecția noastră. Efortul de educație financiară, de transmitere a unor informații clare și transparente duc la încredere.
  • Noțiunile financiare trebuie predate de la vârste mici.
  • Aș face un efort mare ca în percepția publică asigurarea să nu mai fie identificată cu produsul RCA, ci cu nevoia de protecție a vieții, a sănătății, a bunurilor și a locuinței.
  • E important să îi facem pe oameni să înțeleagă conceptul de investiție.
Adriana GRECU

Adriana GRECU, Președinte PRBAR – Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare și Reasigurare

  • Într-un mediu complex, trebuie ca, în zona în care ne desfășurăm activitatea, să influențăm pozitiv
  • Este nevoie de și mai multă responsabilitate socială .
  • Calitatea distribuției trebuie să fie una înaltă. Este necesară responsabilitate în educarea colaboratorilor și a angajaților, astfel încât actul vânzării să fie de calitate, astfel încât informația să ajungă la consumator.
  • În ceea ce privește educația financiară – as organiza o caravană de promovare a asigurărilor care să meargă în toată țara.
Dorel DUTA

Dorel DUȚĂ, Președinte UNSICAR – Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România

  • În cazul producerii unei daune, statul poate te ajută, dar polița de asigurare îți acoperă în integralitate prejudiciul. 
  • Este important să transmitem prin brokerii de asigurări exemplele pozitive din domeniu, avantajele asigurării. 
  • Misiunea noastră este foarte importantă, de a educa tinerii, în a le explica de la vârste fragede că cel mai bine este să te ajuți singur. Este bine să fii protejat.
  • Aș pune accent pe educația financiară și familiarizarea tinerilor cu termenii din zona financiară și juridică.
  • Legea actuală privind asigurarea obligatorie a locuințelor nu este complet aplicată. Ca în orice domeniu, ca o lege să fie respectată, este necesar ca autoritățile să se implice.
Madalin ROSU

Mădălin ROȘU, Președinte BAAR – Biroul Asiguratorilor Auto din România

  • Noi, ca români, nu suntem conștienți de riscurile pe care le putem produce. Atunci când te urci în mașină, deții o armă mortală și poți produce vătămări grave sau chiar decese. 
  • Iată că avem cea mai mare frecvență a daunelor din Europa. Cu cât cresc despăgubirile, cu atât vom avea un impact mai mare în prima de asigurare.
  • Multe inițiative legislative sunt în zona populismului. Noi suntem în continuare campioni la morți pe șosele în Europa […] Nu trebuie să ne mai moară oameni pe stradă. Avem mai mulți morți într-un an decât în cutremurul din 1977.
  • Avem nevoie de o legislație rutieră bine pusă la punct și aplicată.
  • Conceptul de asigurare ar trebui discutat mult mai în detaliu. De exemplu, pe piața germană sunt mult mai multe tipuri de asigurări obligatorii. Dacă vrei să-ți înființezi o companie, nu poți să o faci dacă nu ai acea asigurare obligatorie de răspundere civilă. În România nu avem cultura riscurilor.
  • Aș introduce psihologia ca materie obligatorie încă de la grădiniță, pentru a se face diferența dintre nevoie și dorință.
Alex CIUNCAN

Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR – Uniunea Națională a Asiguratorilor și Reasiguratorilor

  • Este rolul nostru ca industrie să comunicăm mai bine toate proiectele de educare și de CSR, și să discutăm mai mult despre ceea ce facem ca să aducem educația financiară mai aproape de români.
  • România are un deficit important în ceea ce privește educația financiară, față de alte state din Europa de Vest. Este rolul nostru ca industrie să venim mai aproape de români și să le punem la dispoziție acele informații care sunt cu adevărat necesare pentru luarea unei decizii în cunoștință de cauză. Portalul Asiguropedia.ro reprezintă un bun punct de plecare în acest sens.
  • Rolul nostru este să oferim protecție financiară oamenilor și companiilor care au cu adevărat nevoie de ea. Și facem asta prin plata unor despăgubiri de 3.5 milioane EUR în fiecare zi calendaristică. 
  • Este important să reducem deficitul de protecție financiară, care se traduce prin vulnerabilitate în plan social.

ASF: Piaţa pensiilor private din România

Economistul
-
0
ASF: Piaţa pensiilor private din România

O CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ APROFUNDATĂ, FURNIZOARE DE SOLUȚII PENTRU IEȘIREA DIN CRIZĂ

Ovidiu Nicolescu
-
0
O CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ APROFUNDATĂ, FURNIZOARE DE SOLUȚII PENTRU IEȘIREA DIN CRIZĂ

Recent publicata carte „Starea de sănătate a managementului din România în 2020” la Editura Prouniversitaria este realizată sub auspiciile Societății Academice de Management din România, SAMRO, care are ca membri peste 260 de profesori și conferențiari universitari specializați în domeniul managementului din 28 de universități și un grup de elită al managerilor de top din România.

Volumul, care cuprinde cel de-al doisprezecelea raport de cercetare științifică pentru anul 2020, realizează următoarele obiective principale:

Evaluarea nivelului de dezvoltare al teoriei și practicii manageriale din România la nivelul anului 2020, în sine și comparativ cu alte țări;

Identificarea principalelor puncte forte și slabe ale managementului practicat în România la nivelul celor patru paliere analizate – management național, managementul administrației publice și locale, managementul agenților economici și trainingul și consultanța manageriale – în contextul crizei generate de pandemia de Covid-19;

Evaluarea evoluției în dinamică a managementului din România în perioada 2009-2020;

Formularea de concluzii, priorități și modalități privind ieșirea din criza economică actuală și dezvoltarea managementului și economiei în următorii ani, în vederea relansării sustenabile a economiei în toate componentele sale majore și a modernizării societății, valorificând oportunitățile oferite de „smart economy” și digitalizare.

Sursele informaționale pe care se fundamentează cercetarea științifică concretizată în acest volum sunt deosebit de bogate și variate. Între acestea menționăm 940 chestionare completate de manageri-întreprinzători din IMM-uri, cadre didactice universitare, traineri și consultanți în management.

Din analiza conținutului cercetării încorporate în lucrare rezultă că ea prezintă mai multe dimensiuni:

Analitică în timp real, întrucât pe baza informației culese prin interviuri, chestionare, statistici etc. de natură managerială, economică și socială referitoare la anul 2020, se determină principalele puncte forte și puncte slabe ale managementului național, al administrației publice, companiilor, trainingului și consultanței manageriale, se identifică cauzele majore care le generează și se stabilesc principalele corelații între elementele analizate.

Sistemică, deoarece analizele și proiecțiile managerial-economice au în vedere principalele variabile implicate în strânsa lor interdependență, situând pe primul plan performanțele și funcționalitatea fiecărui domeniu analizat și a României în ansamblu, având în vedere postura sa de stat membru al Uniunii Europene. Întreaga lucrare este concepută într-o viziune de dezvoltare strategică sustenabilă a României pe termen lung, ținând cont de manifestările crizei generate de coronavirus, de trecerea la economia bazată pe cunoștințe și de transformările digitale.

Dinamică, în dublu sens: compararea în permanență a rezultatelor analizelor pentru 2020 cu elementele similare din anul precedent; studierea aprofundată a elementelor manageriale și economice pe parcursul a 12 ani (2009-2020) într-un capitol special, ceea ce facilitează desprinderea de tendințe și formularea de previziuni.

Continue

Premise ale unei posibile „noi ordini”

Cornel Almășan
-
0
Premise ale unei posibile „noi ordini”

Se pare că, în loc să tempereze tensiunile dintre națiuni, încordarea în relațiile internaționale, pandemia de COVID-19 le-a agravat și mai mult, impulsionând escaladarea conflictelor existente. În condițiile pe care normal ar fi ca guvernele să se concentreze asupra problemelor provocate de pandemie, ele se pretează la jocuri politice și diversiuni. S-ar putea zice că, în pofida judecății sănătoase, mulți politicieni consideră pandemia un factor favorabil manipulărilor de tot felul.

Asistăm, astfel, la luări de poziție deplasate, belicoase din partea reprezentanților unor mari puteri, la demonstrații de forță și la repetate amenințări cu războiul. Mass-media relatează despre incursiuni provocatoare ale unor vase chineze sau americane în Oceanul Pacific, despre violări ale spațiului aerian pe litoralul Mării Baltice sau al Mării Negre de către avioane rusești și ale NATO sau desfășurarea de manevre militare rusești și NATO în zone de frontieră. Declarația ministrului german al apărării că NATO este pregătit să utilizeze armele atomice împotriva Rusiei și replica ministrului rus al apărării precum că Germania nu trebuie să uite lecțiile celui de-al doilea război mondial arată cât de departe s-a ajuns cu escaladarea amenințărilor.

Retragerea americanilor din Afganistan și instaurarea puterii talibanilor la Kabul sunt interpretate de către unii comentatori ca premisă a unei schimbări sensibile a echilibrului în partea centrală a Asiei. În condițiile date, India, care are numeroase diferenduri cu China, nu se grăbește să strângă relațiile cu SUA, iar Pakistanul se orientează pe strângerea relațiilor cu China. Pentru prima dată după 1991, țările occidentale nu mai au posibilitatea de a influența militar evenimentele, fiind nevoite să se limiteze la a acorda doar ajutor umanitar țărilor din zonă.

Continue

Atenție la „noul capitalism” al Japoniei

Takatoshi Ito
-
0
Atenție la „noul capitalism” al Japoniei

Continue

România Eficientă: Din 2030, toate clădirile noi ar putea să aibă obligatoriu zero emisii de carbon

Economistul
-
0
România Eficientă: Din 2030, toate clădirile noi ar putea să aibă obligatoriu zero emisii de carbon

Comisia Europeană propune ca, începând din 2030, toate clădirile noi și cele care intră în proces de renovare aprofundată să aibă zero emisii de carbon, iar pentru sectorul public, regula să se aplice începând cu 2027, potrivit noii propuneri de Directivă privind performanța energetică a clădirilor. Aceste clădiri trebuie să consume puțină energie, să fie alimentate cu surse regenerabile și să nu genereze emisii de carbon la fața locului din combustibili fosili. Noua propunere mai prevede ca toate clădirile existente să fie transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050. 

De asemenea, statele membre vor impune ca în clădirile cu emisii zero să fie instalate dispozitive de măsurare și control pentru monitorizarea și reglarea calității aerului din interior. În clădirile existente, instalarea unor astfel de dispozitive va fi cerută acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, în cazul renovărilor majore. Standardul nZEB (nearly zero energy building – clădire cu un consum aproape zero de energie), care în acest an a devenit obligatoriu în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România, rămâne în vigoare pentru clădirile noi până la aplicarea standardului zero-emisii, se menționează în textul propunerii de directivă, publicat recent de Comisia Europeană.

„Eficiența energetică devine din ce în ce mai importantă. Dacă ne pregătim de acum, vom atinge țintele din 2030 nu doar pentru eficiență energetică, ci și în ceea ce privește reducerea emisiilor. Trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție la ce se întâmplă la nivel european, să înțelegem ce înseamnă Directiva privind eficiența energetică, cum o transpunem mai bine pentru România, dar și alte directive care au legătură cu eficiența energetică”, a declarat Mădălin Apostol, Senior Manager, Proiecte speciale, OMV Petrom, într-o dezbatere organizată prin proiectul România Eficientă. 

„Standardele pentru 2030 deja se anunță și mai severe, și mai ambițioase. Prin noua variantă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, în 2030 devine obligatoriu standardul zero- emission buildings. În 2010, a fost anunțat standardul nZEB și atunci nimeni nu i-a acordat atenție. În România începuse să se discute public despre nZEB abia cu câteva luni înainte să devină obligatoriu și toată lumea a fost luată prin surprindere. Acum suntem avizați și știm că trebuie să creștem foarte mult rata de renovări aprofundate, să știm că prin lege toate clădirile noi deja sunt la alte standarde. Școlile, spitalele, clădirile din zona publică necesită atenție specială”, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă. 

Electrica și Signify s-au alăturat în proiectul de renovare la standard nZEB de la Liceul Tehnologic „Elie Radu” din Ploiești

România Eficientă a început în vara acestui an lucrările de renovare aprofundată la standard nZEB la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, investiția, în valoare de circa un milion de euro, fiind finanțată de către OMV Petrom, sponsorul oficial al proiectului România Eficientă. Este primul proiect de renovare la standarde nZEB din fonduri private la nivel național. 

„Am demarat cu un proiect pilot la Liceul Energetic Tehnologic Elie Radu din Ploiești, o clădire unde pentru prima dată, cu finanțare privată, realizăm la standarde nZEB o renovare majoră, cu tehnologii noi. Nu doar că vom avea o performanță energetică net superioară a clădirii, dar vom atinge și acei indicatori foarte importanți: calitatea aerului interior, un iluminat de performanță ridicată care contează extrem de mult în starea de bine și performanța școlară a elevilor. Este un proiect pe care vrem să îl replicăm”, a mai declarat Radu Dudău, director EPG. 

În acest proiect ambițios de renovare s-au alăturat Grupul Electrica, prin compania Electrica Furnizare, ce asigură instalațiile solare fotovoltaice și termice pentru clădirea școlară supusă reabilitării energetice, și Signify, care contribuie cu un sistem de iluminat ultramodern. 

„Astfel de investiții sunt importante și prin prisma rapoartelor de mediu care sunt tot mai îngrijorătoare, iar, în acest sens, este esențial schimbul continuu de experiență între statele care au aderat la Green Deal și care s-au angajat la așezarea propriilor economii pe o traiectorie durabilă. Transparentizarea și creșterea performanțelor de mediu, sociale și de guvernanță reprezintă obiective clare ale Grupului Electrica și, în mod evident, în 2022 vom continua în aceeași direcție, pentru că este responsabilitatea celei mai mari companii de electricitate să pună umărul la construirea unei societăți durabile. Cred că proiectul România Eficientă are un potențial extraordinar și cu siguranță dorim să ne implicăm din ce în ce mai mult”, a declarat Corina Popescu, CEO Electrica. 

„Nu există educație despre ce înseamnă calitatea luminii, despre cum afectează ea sănătatea în general, dar și procesul de învățare la elevi sau de vindecare, în cazul pacienților din spitale. Avem studii făcute despre cum pot influența intensitatea și culoarea luminii aspecte precum atenția și concentrarea elevilor”, a spus Răzvan Copoiu, CEO Signify Romania & South East Europe. 

„Nu cred că finanțarea va fi problema, ci cum scrii un proiect și cum reușești să atragi toate aceste fonduri dedicate renovării energetice, pentru că ele sunt pe piață”, a subliniat Iuliana Leca, Director Investiții, Primăria Sectorului 6.

„Este important să facem pașii concreți acum. Vă asigur că 2022 va fi un an de referință privind modificările pe care le vom face în legislația națională. Este necesar să existe o colaborare între specialiști, între autoritățile locale care deja sunt un model de bună practică, pentru a crea acest cadru național referitor la nZEB până în 2030, apoi pentru clădirile cu zero-emisii”, a declarat, la rândul său, deputatul Oana Ozmen, secretar al Comisiei pentru industrii și servicii. Ea a reamintit că prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România și-a asumat să renoveze circa 2.000 de clădiri publice (spitale, școli, instituții administrative etc.).

Raport PwC: S-a triplat valoarea investițiilor în tehnologii care reduc emisiile de carbon, dar cu impact încă destul de mic

Economistul
-
0
Raport PwC: S-a triplat valoarea investițiilor în tehnologii care reduc emisiile de carbon, dar cu impact încă destul de mic

Investițiile fondurilor de private equity și ale celor de capital de risc (venture capital) în tehnologii și soluții pentru reducerea emisiilor de carbon au crescut cu 210% în perioada octombrie 2020 – iulie 2021, la 87,5 miliarde dolari, comparativ cu perioada similară anterioară, arată raportul global PwC State of Climate Tech 2021. Acesta notează însă că mare parte din investiții sunt orientate spre soluții care reprezintă doar 20% din potențialul de decarbonizare.

„Investițiile au urcat exponențial în ultimul an ca urmare a creșterii angajamentului companiilor pentru politici ESG și adoptarea de strategii net zero, dar și a reglementărilor mai stricte în domeniu. Tehnologia și inovația vor avea un rol esențial în accelerarea decarbonizării, inclusiv pentru marii contributori la emisiile CO2 – transportul, energia, industria și sectorul alimentar -, care împreună reprezintă peste 50% din emisiile globale de carbon. În ultimul an și jumătate, fondurile de investiții au alocat mare parte din fonduri către tehnologii de reducere a emisiilor, dar este necesar ca și cei mai mari contributori la emisiile globale să investească mai mult, sumele alocate în prezent fiind insuficiente”, a explicat Gabriel Voicilă (foto), Partener Tehnologie PwC România.

Sectorul mobilității continuă să atragă cele mai mari finanțări, deoarece vehiculele electrice, micro-mobilitatea și alte modele inovatoare de transport au atras interesul investitorilor. Totuși și în acest sector investițiile sunt orientate încă spre tehnologii care nu au neapărat cel mai mare impact asupra emisiilor. 

De exemplu, vehiculele electrice cu baterii (BEV) reprezintă doar 3% din potențialul total de reducere a emisiilor până în 2050, dar au primit 60% din finanțarea totală între 2013 și S1 2021. Deși extinderea utilizării vehiculelor electrice este esențială pentru strategiile de decarbonare a transporturilor, există oportunitatea de a investi în sectoare și tehnologii cu potențial mai mare de reducere a emisiilor.

Alte constatări ale raportului

  • Dimensiunea medie a tranzacțiilor în domeniul tehnologiei climatice aproape s-a cvadruplat în primul trimestru din 2021, la 96 de milioane de dolari, de la 27 de milioane de dolari cu un an înainte.
  • Aproximativ 1.600 de investitori au fost activi în în primele șase luni ale anului, comparativ cu mai puțin de 900 de investitori activi în S1 2020.
  • Au fost identificate peste 3.000 de startup-uri de tehnologie climatică.
  • A existat, de asemenea, o creștere semnificativă a investițiilor climate tech în industrie, producție și managementul resurselor.
  • Primele cinci tehnologii care reprezintă peste 80% din potențialul viitor de reducere a emisiilor includ: energia solară, energia eoliană, tehnologia deșeurilor alimentare, producția de hidrogen verde și alimente alternative.
  • Statele Unite deține poziția de lider în investițiile în tehnologia climatică, atrăgând aproape 65% din total (56,6 miliarde dolari). Pe locul secund se situează Europa, cu 18,3 miliarde dolari, determinată de o creștere de aproape 500% (494%) în sectorul mobilității și transporturilor, iar pe trei China, cu 9 miliarde dolari.

Sondaj BestJobs: 80% dintre români petrec Crăciunul în familie anul acesta. Jumătate cheltuie cel mult 500 lei pentru cadouri și tot atât pentru petrecerea de Revelion

Economistul
-
0
Sondaj BestJobs: 80% dintre români petrec Crăciunul în familie anul acesta. Jumătate cheltuie cel mult 500 lei pentru cadouri și tot atât pentru petrecerea de Revelion

Numărul celor vor petrece anul acesta Crăciunul alături de familie a crescut față de 2020. 8 din 10 români vor rămâne acasă de sărbători, având în vedere oboseala acumulată în cel de-al doilea an pandemic și nevoia de a fi mai mult alături de cei dragi, față de 7 din 10 anul trecut, așa cum arată un sondaj recent efectuat pe platforma de recrutare BestJobs. Mai mult, jumătate au același plan și de Revelion. 

Riscurile de îmbolnăvire cu COVID-19 pe fondul întâlnirii cu familia și prietenii de sărbători sunt un motiv de îngrijorare pentru numai 21% dintre cei care au răspuns sondajului realizat de Bestjobs. 30% consideră că riscurile sunt minime pentru că vor lua toate măsurile necesare pentru a limita expunerea la virus sau vor ține cercul de participanți foarte restrâns, iar 46% nu se tem deloc că s-ar putea îmbolnăvi. 

Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre respondenți vor petrece și Revelionul, rezervat în anii trecuți petrecerilor cu prietenii, tot în familie, și numai 23% au în plan să petreacă alături de prieteni, într-un cerc restrâns, după ce se asigură că sunt în siguranță din punct de vedere al COVID-19. Alți 10% au în plan să treacă în 2022 doar alături de partenerul sau partenera de cuplu, pentru a evita orice riscuri, iar 6% spun că vor fi singuri în noaptea dintre ani. 

Ca urmare, cei mai mulți dintre respondenți (72%) vor rămâne acasă de Revelion, iar 14% vor petrece în deplasare, la rude sau la prieteni. Doar 5% și-au făcut planuri pentru a petrece în afara orașului de reședință, la munte sau la mare. 

În ansamblu, bugetul celor mai mulți dintre respondenți pentru cadourile de Crăciun și petrecerea de Revelion este de cel mult 500 de lei pentru fiecare. Mai exact, 48% dintre respondenți au alocat pentru acest Crăciun un buget de cel mult 500 lei, alți 18% între 500 și 1.000 lei, iar 7% depășesc 1.000 de lei, în timp ce restul nu și-au făcut calculele încă sau nu au în plan să cumpere deloc cadouri. Tot cel mult 500 de lei vor să cheltuie 58% dintre români și de Revelion, 12% vor cheltui între 500 și 1.000 de lei și doar 4% au de gând să aloce mai mult de 1.000 lei, în timp ce 16% nu plănuiesc să cheltuiască nimic.  

Cheltuielile de sărbători sunt corelate cu așteptările angajaților de a primi sau nu bonus la final de an. Astfel, 41% dintre respondenți se așteaptă să primească bonus sau cadou de la angajator, în timp ce 27% cred că nu vor primi nimic. 40% estimează că bonusul va consta în bani sau tichete valorice. 30% dintre ei se așteaptă ca valoarea bonusului sau a cadourilor să nu depășească 500 de lei, în timp ce doar 13% cred că valoarea va depăși acest prag.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 20 noiembrie – 10 decembrie, pe un eșantion de 1.041 de utilizatori de internet.

1...1.1901.1911.192...2.012Pagina 1.191 din 2.012