Strategii anticovid- 19

Andrei Marga

 Pandemia  a fost multă vreme temă de literatură, de film, dar nu mai mult. Au fost avertismente, dar insuficient de precise, într-o atmosferă de optimism istoric. Nu se poate spune că vreun stat a fost pregătit, căci nici nu avea cum – surpriza fiind pentru toată lumea. Nici nu ai cum să reproșezi cuiva ceva.

În multe țări, s-au adoptat rapid măsuri. Acestea s-au articulat apoi, sub presiunea urgențelor, în strategii mai mult sau mai puțin coerente. Medicii și-au spus cuvântul, dar deciziile au fost inevitabil politice.

Prin forța lucrurilor, la locul izbucnirii pandemiei, metropola Wuhan și provincia Hubei (China), s-a conturat prima, cronologic vorbind,  strategie.Strategia Wuhan”s-a bazat pe conlucrareaserviciilor de sănătate, a tuturor serviciilor publice chineze, care au acționat imediat  la sfatul celor mai buni epidemiologi – exersați deja în combaterea unor coronaviruși.

S-a mers pe asigurarea de observații medicale exacte, verificând prezența simptomului casă de casă, apartament de apartament, și de carantinizare și izolare în caz de infecție. Simultan, au fost dispuse restricții de călătorie și blocarea activităților, precum și acțiuni de stabilire a rutei contactelor persoanelor infectate.

Strategia aceasta a fost posibilă ca urmare a perspicacității medicale și a posibilității de a circumscrie și delimita zona contaminată. Ea a fost posibilă căci era vorba de a bloca o provincie (este adevărat, cu populație de peste 50 de milioane de oameni!), dar nu o țară. Într-un asemenea cadru era posibilă urmărirea, fie și retroactivă, a contactelor – ceea ce în alte țări s-a dovedit a fi mai greu de pus în practică.

După implementarea „strategiei Wuhan”, trei măsuri au  căpătat aplicare internațională: „spălatul pe mâini”, „purtarea măștii” și „distanțarea fizică” („socială” este greșit, firește!), cu implicațiile lor. Una dintre implicații este evitarea aglomerărilor și socializărilor și  oprirea fluxurilor de vizitatori. Se și observă că țările cu fluxuri de vizitatori mari (Spania, Italia, Franța, Germania, Anglia, SUA etc.) au și avut o infecție mai mare și o mortalitate mai ridicată. Recent, un studiu din SUA a arătat, de altfel, că ținuturile care au luat măsurile amintite și, mai ales, au fost în afara marii circulații, au avut infectați puțini.

Lovită de pandemie ca urmare a fluxurilor de vizitatori, Coreea de Sud a recurs la „testare amplă și rapidă” după primele trei decese, în 22 februarie 2020. Ea a ajuns la 19000 de teste pe zi. S-a mers spre individualizarea situațiilor, recurgând, în premieră, la digitalizare, care putea indica simptome și permitea carantinizarea imediată a persoanelor suspecte de infecție. Nu s-a recurs la oprirea activităților (lockdown) decât în 3 dintre cele 17 provincii. La 51 de milioane de locuitori, țara avea recent  cîteva sute de decese.

Strategia inițială a Marii Britanii”, cum stabiliseră oficialii ei la 12 martie 2020, a mers pe consolidarea imunizării. Strategia a trebuit să fie schimbată în 23 martie a.c. La 7 mai a.c., erau deja peste 30 de mii de decese, încât a trebuit schimbat cam totul. David King, fost medic șef al Marii Britanii, a propus, într-un document demn de atenție (Covid 19: what are the options for the UK…, 12 May 2020), o„nouă strategie”,compusă din măsuri pe gamă largă: a) suprimarea virusului, nu doar controlarea  răspândirii; b) capabilitate în sistemul de sănătate publică pentru identificare, izolare, testare și tratament; c) evidențe și acțiuni la nivele diferite, inclusiv locale; d) diversificarea abordărilor epidemiei; e) asumarea adevărului că, în transmiterea virusului, comportamentul persoanelor este decisiv; f) considerarea specială a locurilor cu riscuri mari; g) măsuri preventive la locurile de muncă – cu „distanțare fizică” și alte măsuri preventive; h) reforma procesului de procurare a hranei și serviciilor – inclusiv pentru deja amenințătorul al doilea val de infectări; i) atenție la importuri; j) consultarea comunităților locale pentru ieșirea din blocare (lockdown); k) copiii să aibă conexiunile internet acasă, pentru învățământ  la distanță, în orice eventualitate ce ar putea interveni; l) guvernul să asigure un sistem de servicii de sănătate eficient; m) consolidarea securității sociale.

Suedia, un alt exemplu, a optat la început pentruneluarea de măsuri speciale, de afectare a tradițiilor de viață. S-a mers pe „strategia derulării naturale a vieții”. Efectivul ridicat de decese a adus, însă, în scenă întrebarea dacă nu cumva acceasta este o strategie eronată. Iar particularitățile covid-19, identificate între timp de cercetători, întăresc întrebarea.

Sunt și acum oameni care cred că pandemia este un„fenomen creat de media”. Strategia  care a rezultat – un soi de „mă doare în cot” – a avut și are adepți. Argumentul ei principal este acela că pe lume nu au murit mai mulți de covid 19, decât de alte boli. Ceea ce este incontestabil.

Numai că nimeni nu ar trebui să își ia răspunderea pentru moartea vreunui om, nici pentru evoluția în continuare a pandemiei, care nu lasă deocamdată să se vadă unde se va opri. Înainte de toate, nimeni nu are dreptul să hotărască, fie și indirect, prin decizii politico-administrative, data la care cineva ar trebui să moară! Altfel, întregul umanism al culturii ar fi pus sub semnul întrebării, de un darwinism social repugnabil, ce părea zăvorât în muzeu.

Nu este fără fisuri grave „strategia rezultată din supoziția că cei mai bogați oameni ai planetei ar fi decis o pandemie” care să-i îmbogățescă și mai mult. Nu există probe valabile pentru o asemenea decizie! Nici nu mai este sigur că cineva, de undeva, poate decide soarta planetei! Personal mă îndoiesc, deși nu ignor forța unică a mecanismelor de manipulare și falsificare din societățile modernității târzii! Supozițiile nu sunt, totuși, automat adevăruri.

Azi, se caută febril vaccinul și tratamentul la covid-19. Unii cercetători americani spun că este vorba de un virus mai parazitar decât ceilalți – care atacă rapace multe organe interne și urcă deja spre vârstele tinere – și un „virus cum nu s-a mai întâlnit” (Nevan J. Krogan, „USA Today”, 16 May, 2020). Este tot mai clar că vaccinul și tratamentul nu vor veni în timpul dorit și că nu va fi ceva universal eficace. Dar, evident, va fi mai bine cu un vaccin sau tratament decât fără!

Fiecare individ, dar și rețelele de sănătate și politicile naționale ar trebui să ajungă în convergență în acțiuni de consolidare a imunității fiecărei persoane. Înainte de a fi trimis la tratament, este crucial să reziști la asalturile virușilor! De orice fel!

Numai că și aici apar greutăți. Profesori de la South Carolina University, care caută de mulți ani vaccinul la SARS, au evocat (vezi Jeff Wise, în „The Intelligencer”, 20 aprilie 2020) dificultățile de a găsi un medicament pentru „consolidarea imunității” față de covid-19. „Anticorpii” descoperiți până acum trec greu examenul efectelor secundare asupra organismului uman, chiar dacă trec la animale și la maimuțe. Asemenea efecte sunt uneori dezastruoase.

S-a spus foarte bine că răspunsul umanității la covid-19 a fost hipermodern, ca mijloace, dar medieval, ca organizare (Bryan Walsh, Covid 19: the history of pandemics, 26 martie 2020). Știm cum se face secvențierea genomului, dar blocarea societății este, într-adevăr, ca în Evul Mediu, în vremea ciumei – nimic nou. Și în secolul XVII se luau măsurile administrative de acum.

Plecând de la această constatare, s-a elaborat„strategia abordării diferențiate”, pe regiuni, localități, grupuri profesionale, indivizi. Această strategie a mutat accentele: eainsistă pe testare și circumscriere a zonei infectate și pe trecerea de la „lockdown total” la „lockdown inteligent”. Iar aceasta este, evident, și soluția rațională.

Epidemiologul care a descoperit virusul SARS, Zhong Nanshan, a fost cel care a atras primul atenția (în 20 ianuarie 2020) că  acest coronavirus-19 se transmite nu numai de la animal la om, ci și de la om la om, ceea ce era atunci o noutate. El a cerut, la o reuniune cu primul ministru chinez, blocarea activităților la Yuhan – ceea ce s-a și aplicat în 23 ianuarie 2020. Zhong Nanshan, care a argumentat că virusul nu a apărut în China, spune că laboratorul din Wuhan nu are capacitatea de a genera asemenea viruși – ceea ce confirmaseră, de fapt, și serviciile secrete americane. Tot el a atras, însă, atenția (CNN, Lack of immunity means China is vulnerable to another wave of coronavirus…, 17 may 2020) că al doilea val al coronavirusului-19 este posibil, iar țara sa, China, este vulnerabilă, datorită „imunității carente”. Țările europene și, poate, SUA au greșit crezând că noul coronavirus ar fi un fel de virus al căilor respiratorii cunoscut (influenza). Se lucrează la vaccin – și China testează deja trei vaccinuri – dar o soluție „perfectă” va cere ani de cercetări.

Se lucrează la vaccin în multe țări. Deduc că solicitarea unor țări arabe de sprijin, adresată Israelului, se bazează pe informația că școala medico-farmaceutică, demult de vârf, a statului evreu este pe drumul reușitei. Firmele americane, în primul rând Johnson & Johnson și Moderna, sunt deja în faza testărilor avansate. Germania, cu Institutul Koch, este în avans, ca și Marea Britanie, cu două universități.

Desigur, interesează, fie și comparativ, strategia adoptată în România. Ea permite câteva observații, pe care doar le enumăr aici.

        Strategia  aplicată în Romania este, din nefericire, un colaj superficial. Medicii care au sfătuit decidenții și-au făcut datoria – ei au fost în linie cu recomandări de pe glob. Dar traducerea administrativă a fost eronată. În fapt, decidenții actuali au politizat vulgar ceea ce nu este politizabil, fiind vorba de însăși viața oamenilor, după ce nepriceperea administrării s-a văzut la fiecare pas.

         Cum se știe, “Apelul Vigano” (7 mai a.c.), avându-l ca purtător de cuvânt pe cardinalul Gerhard Müller, a exprimat îngrijorarea că pandemia poate fi luată ca „pretext” pentru măsuri de „controlare” a oamenilor, de lipsire de drepturi și de sustragere de la controlul democratic. Din păcate, decidenții actuali din România nu contenesc să confirme această îngrijorare. Ei dețin recordul european în  materie de încălcări de constituții.

Bunăoară, din calcule meschine, de genul „guvernului meu”, s-au adus în țară, fără examinare serioasă la frontieră, peste un milion de persoane – „votanții noștri” cum spunea posesiv un purtător de cuvânt al guvernului – care, venind din zonele infectate ale continentului, au infectat în plus populația României. Apoi, societatea a fost blocată cu generalități vagi, fără să se poată individualiza situațiile. La drept vorbind, nu se știe nici acum distribuția efectivă (geografică și de altă natură) a infecțiilor. Nu au fost puse în mișcare autoritățile locale, decât pentru a aplica dispoziții teatrale.

Să fim lucizi, „starea de urgență” („de demență”, cum zicea un parlamentar din arcul guvernării, dar se poate spune liniștit: „starea de prostie și de prostire”) nu a rezolvat, de fapt, nimic. Ea a servit o penibilă campanie pentru ca „președintele” să aibă ocazia să apară la microfoane spre a debita banalități și atacuri de prost gust, culminând cu „furatul Ardealului de către unguri” și noua sa sustragere de la sancțiunile pe care i le-au dat instituții ale statului.

Toate acestea, în vreme ce, pe la spate, se comercializau „niște zilieri” pentru munci refuzate de alții! Și în vreme ce „starea de urgență”, mai nou „starea de alertă”, sunt folosite pentru a feri de răspundere un guvern evident incapabil și a umple abuziv funcțiile sanitare din județe cu neaveniți (șefi la pompe funebre, responsabili de restaurante etc.). Prostocrație pas cu pas!

O încoronare a erorilor este obstinata falsificare a datelor. Se compară „oficial” România cu Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, țări cu incomparabil mai mari populații, cu fluxuri de vizitatori de pe toate continentele, veritabile sugative turistice. Aceasta pentru a ascunde realitatea – o realitate tristă și care iese repede în lumină la comparația, normală, de altfel, cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, chiar dacă și în acestea vizitatorii au fost mai numeroși.

Prin forța lucrurilor, România avea avantaje în fața nenorocirii aduse de pandemie– nefiind masiv vizitată, nici măcar de turiști. Dar le-a irosit cu decizii ale unor nepricepuți, luate cu gândul la altceva decât  la sănătatea populației. Statisticile, chiar falsificate cum sunt, rămân proba zdrobitoare. <a href=”http://www.andreimarga.eu„>Andrei Marga</a>

Cum ne putem consolida afacerile în timpul pandemiei de coronavirus

Ultimii ani de creștere economică și-au lăsat puternic amprenta asupra vieților noastre. Imobiliarele au explodat, vacanțele în străinătate au devenit o regulă, iar bunăstarea generală, însoțită de predictibilitatea socială și economică, conturau viețile noastre fără a lăsa prea mult loc surprizelor. În ciuda ocazionalelor instabilități politice și a inechităților sociale evidente, putem spune că viața era bună.

Marii economiști europeni anunțau totuși începutul unei noi perioade de recesiune, însă nimeni nu se aștepta ca aceasta să fie declanșată de un microorganism volatil.

Spre deosebire de criza din 2008 și de reverberațiile ei, care s-au întins până în 2014, această nouă cădere economică nu mai are în centru eșecul marilor bănci sau al giganților din industrie, ci chiar imposibilitatea fizică de continuare a activităților economice. Resurse financiare și umane existau (există, încă); consumatorii erau (sunt) dispuși să cheltuiască sume considerabile pentru a-și menține stilul de viață; statul român și Uniunea Europeană asigurau (asigură) un oarecare climat prielnic mediului antreprenorial.

Totuși, majoritatea afacerilor sunt în stand by. Economia nu cunoaște un declin lent și predictibil, ci și-a dat shut down. De fapt, noi i-am dat shut down, forțați fiind să alegem între a ne menține starea de sănătate și libertatea socială și economică pe care nu ne-am imaginat că o vom mai pierde vreodată.

Deși cele două momente diferă fundamental, un lucru e sigur: la fel ca acum 12 ani, și această criză economică va afecta puternic IMM-urile, care, totuși, asigură majoritatea covârșitoare a locurilor de muncă din România (și Europa). Deja este evident faptul că o parte dintre actualii antreprenori vor avea nevoie să iasă din afacerile pe care le conduc, în timp ce alții vor căuta noi oportunități de intrare pe piață.

De ce și-ar vinde cineva afacerea tocmai acum, când nu mai știm ce ne aduce ziua de mâine, dar când încă există o plasă de siguranță țesută prin programele de suport ale statului?

Ei bine, deși pandemia de coronavirus nu ne-a legat încă fedeleș, menținerea unei afaceri poate însemna un efort considerabil. Accesarea programelor de ajutor necesită invesiții serioase de timp și nervi; măsurile de distanțare socială fac imposibilă reluarea activității multor firme; angajații pot avea sau nu răbdare până la reintrarea într-o oarecare normalitate. Fiecare antreprenor poate realiza o scurtă analiză cost-beneficiu, concluzionând astfel dacă mai rămâne în afacere sau își dorește un exit onorabil.

Cine cumpără afaceri în perioade de criză?

Investitorii strategici. Oamenii de afaceri care dispun de capital suficient. Antreprenorii dornici de extindere a portofoliului. Dincolo de faptul că economia rulează, momentan, cu frâna de mână, această perioadă este și una de respiro. Atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru climatul de business. Acesta este momentul replanificării, reorganizării și reinventării de brand-uri. Antreprenorii sunt în pauză și, pentru prima dată după multă vreme, au timp să-și facă temele pentru semestrul viitor. Pentru categoriile de cumpărători menționate mai sus, a cumpăra o afacere acum vine la pachet cu un avantaj aproape inexistent până în martie 2020: timpul. Au timp să înțeleagă afacerile care îi interesează, au timp să cunoască angajații, industria și clienții; să analizeze trecutul și să planifice viitorul, folosindu-se de coordonatele noului normal: piețe online, clienți la distanță și fluxuri operaționale antivirale.

Cum se întâlnesc vânzătorii și cumpărătorii?

În absența mâinii invizibile a lui Adam Smith, deci, fără contribuția unei forțe nevăzute care să asigure ciocnirea în piață a ofertei și cererii, o modalitate eficientă pentru întâlnirea acestora este transferul de afaceri, facilitat, în mod ideal, de către un business broker calificat.

Transferul de afaceri este mai mult decât o simplă vânzare-cumpărare de active. Cumpărătorul nu dobândește doar o locație și echipamente, ci și un mod operațional testat, fluxuri de producție articulate, o clientelă formată, angajați experimentați, un brand și eventual, o poziție favorabilă în industrie sau pe piața locală.

Chiar dacă nu este neapărat o regulă, afacerile care se tranzacționează sunt funcționale și profitabile, însă trebuie să notăm aici faptul că orice afacere are o valoare intrinsecă pentru antreprenorul potrivit. Astfel, există și afaceri de vânzare care au mici probleme financiare sau operaționale, însă care aduc un plus de valoare unei societăți care le achiziționează strategic sau pentru un antreprenor aflat la început de drum, care dorește și poate să dezvolte o astfel de afacere.

În plus, evaluarea performanțelor unei societăți, pe baza activității din ultimele luni, nu mai este un indicator de încredere, din pricina contextului socio-economic atipic. Astfel, un cumpărător serios și informat va analiza cu atenție performanța viitoarei sale investiții de-a lungul întregului istoric al acesteia, fără a pune prea mare preț pe stagnarea sau scăderea din ultimele două luni. Așadar, valoarea IMM-urilor nu ar trebui să fie influențată de contextul economic actual, întrucât o afacere funcțională până acum două luni are mari șanse de a reintra pe făgașul normalității.

Deși piața de M&A din România este încă în stadiu embrionar, există un cadru legal care reglementează transferul afacerii de la vânzător la cumpărător (cu reglementări fiscale și juridice bine definite), consultanți specializați (brokeri de afaceri) și precedente semnificative. Spre exemplu, acest site reprezintă o veritabilă sursă de informare atât pentru vânzătorii de afaceri, cât și pentru cumpărători, care pot accesa nu doar informații practice despre transferul de afaceri, ci au posibilitatea de a lista propriile lor anunțuri sau de a naviga printre zecile de oferte active.

Probabil că cel mai important aspect este faptul că atât vânzătorii, cât și cumpărătorii de afaceri pot apela la servicii de consiliere specializată, beneficiind astfel de know how-ul specialiștilor cu experiență, a căror formare continuă permanent prin acest curs, acreditat chiar de către Asociația Internațională a Business Brokerilor, în vederea extinderii rețelei de suport la nivelul tuturor județelor țării. Deci, sprijinul mediului de afaceri din România nu vine doar pe cale birocratică (șomaj tehnic, programul IMM Invest, etc.), ci există posibilitatea reală ca antreprenorii care au nevoie să-și transfere afacerile să o facă în condiții cât mai sigure și avantajoase.

Intuim că această nevoie va fi tot mai pregnantă în următoarea perioadă. Criza socio-economică declanșată pe fondul pandemiei de coronavirus nu trebuie tratată cu tehnici distructive, ci cu reziliență și gândire tactică, adaptată noii situații economice. Astfel, în contextul macroeconomic și social, transferul de afaceri devine o soluție viabilă pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru statul român, pentru care sănătatea IMM-urilor echivalează cu performanța economiei.

În fine, bătălia umanitate versus economie pe care suntem forțați să o ducem acum nu este un joc cu sumă nulă, deși, la prima vedere, pare că suntem puși în fața unei alegeri ingrate. Trebuie să nu uităm că supraviețuitorii sunt întotdeauna cei capabili să se adapteze noilor contexte, iar planificarea momentului prielnic ieșirii sau intrării dintr-o sau într-o afacere se dovedesc acum cruciale, mai mult ca niciodată.

Pădurile seculare ies din circuitul economic și intră sub protecție

0

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, a anunțat că pădurile seculare din România ies din circuitul economic și intră sub protecție la nivel național:„Codrii seculari pe care îi avem vor fi protejați și păstrați pentru generațiile viitoare! Nu vreau să fim ultimii martori ai pădurilor seculare din România! Am identificat la nivel național 8364 de păduri seculare și am solicitat RNP Romsilva ca până la 15 septembrie 2020, acestea să fie introduse sub protecție pentru a fi conservate. În total vorbim despre 100.000 ha, dintre care 38.000 de ha sunt incluse în suprafețe în care astăzi se produce lemn pentru cherestea, construcții, celuloză. Restul de peste 60.000 de ha sunt protejate doar parțial. Mi se pare nedrept că pădurile seculare au fost lăsate în afara unei forme de protecție, așa cum este cazul celor peste 8000 pe care noi le-am identificat. Sunt de acord cu exploatarea forestieră durabilă, așa cum am declarat de atâtea ori, dar nu sunt de acord ca aceste păduri istorice și valoroase să intre în această discuție”. Anunțul a fost făcut cu ocazia vizitei în teren în pădurea seculară din zona Poieni – Schitul Duca din județul Iași (foto).

După ce Romsilva va introduce pădurile respective în categoria funcțională de păduri seculare, singurele intervenții permise vor fi de conservare. Cele mai multe astfel de păduri sunt de fag (5248), molid (1305), stejar (1041). Ca localizare, cele mai multe se află în județele Caraș-Severin (19,4%), Neamț (17,1%), Argeș (8,6%), Bacău (8,4%), Gorj (7,7%), Vâlcea (5,9%), Hunedoara (4,9%). Cele mai bătrâne păduri seculare se găsesc în județele Dâmbovița (media de vârstă, peste 270 de ani), Caraș-Severin (peste 235 de ani), Arad (peste 230 de ani).

Ministrul Muncii a anunțat că au fost făcute plăți de 2,4 miliarde de lei pentru șomajul tehnic

0

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunțat vineri, că pentru șomajul tehnic au fost făcute plăți în valoare de 2,4 miliarde de lei de care au beneficiat 1,5 milioane de angajați, scrie Profit.ro.

Ea face apel la angajatori să își plătească angajații, reamintind că au termen ca în trei zile de primirea sumelor, să le vireze acestora. “La ANOFM în acest moment sunt făcute plăți în valoare de două miliarde de lei pentru 1.400.000 de angajați, la ANPIS, plăți în valoare de 430 de milioane de lei pentru aproximativ 130.000 de profesioniști, conform Codului Civil. În total, vorbim de 2,4 miliarde de lei și 1,5 milioane angajați și profesioniști. (…) Fac apel și pe această cale și în acest moment către toți angajatorii să își plătească angajații. Le reamintesc că în trei zile de la primirea fondurilor aferente șomajului tehnic au obligația să își plătească angajații în cuantumul de 75% din câștigul salarial, maxim 75% din salariu mediu brut dacă salariul este mai mare”, a afirmat Violeta Alexandru.

De asemenea, Violeta Alexandru a mai anunțat că șomajul tehnic va continua și după data de 1 iunie dar numai pentu anumite domenii. “Vrem să elaborăm un set de propuneri care să genereze posibilitatea imediată de a sprijini revenirea în activitate a angajatorilor, respectiv a angajaților. Desigur șomajul tehnic va continuat și după 1 iunie, dar doar pentru câteva domenii în care măsurile de restricție se vor menține. Pentru restul domeniilor, pentru cei care au fost afectați, beneficiarii șomajului tehnic, oameni care doresc să revină în activitate gradual sau total vom avea o măsură de sprijin imediată în vederea susținerii unui procent din costul salarial pentru angajații acestora. Cel mai probabil acest procent, urmează să definitivăm consultările, va fi de 41% urmează să definitivăm aceste consultări, ținem cont de toate opiniile”, a explicat Violeta Alexandru.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menţinut vineri la nivelul de 2,43%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 25 aprilie 2018, de 2,42%, potrivit News.ro.

Indicele ROBOR la şase luni a rămas la rândul său  la 2,53%, cel mai redus nivel înregistrat din 24 aprilie 2018, când ROBOR era de 2,52%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Sondaj global PwC: 7o% dintre directorii financiari susțin că pot oferi siguranță la locul de muncă, însă doar 50% cred că pot gestiona moralul angajaților

0

București, 22 Mai 2020 Peste două treimi dintre directorii financiari la nivel global sunt foarte încrezători că pot îndeplini așteptările angajaților și ale clienților privind măsurile de siguranță și protecție, arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC COVID-19 CFO Pulse. Astfel, 75% dintre respondenți spun că pot răspunde cerințelor clienților privind siguranța, în timp ce 70% susțin că pot oferi un mediu de lucru sigur angajaților. Totuși, doar jumătate dintre aceștia cred că au capacitatea de a gestiona starea de bine și moralul angajaților.

”Pe măsură ce are loc relaxarea restricțiilor și revenirea la locurile de muncă, companiile se confruntă cu o serie de decizii care vizează siguranța angajaților și a clienților, adaptarea activității la noile reguli sociale și continuitatea afacerii într-un climat incert. Așa cum vedem din acest sondaj, organizațiile sunt în general convinse că măsurile pentru întoarcerea la locurile de muncă vor funcționa, însă au dificultăți să gestioneze moralul oamenilor, un factor care poate afecta productivitatea și, implicit, ritmul revenirii economice. Astfel, marea provocare pentru companii este să recâștige încrederea angajaților, consumatorilor, partenerilor de afaceri. Încrederea va fi cheia recuperării economice și va depinde de modul în care guvernele și liderii de afaceri vor reuși să gândească și să pună în aplicare planurile de relansare, după ce criza sanitară se va încheia”, declară Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

În ceea ce privește viitorul financiar, 85% dintre CFO  se așteaptă la o scădere a veniturilor și/sau a profiturilor în acest an. Cheltuielile de capital în scopul investițiilor (Capex) au cea mai mare probabilitate de a fi amânate sau reduse atât timp cât 83% dintre directorii financiari preconizează acest lucru. În schimb, doar 18% care planifică reduceri în cercetare și dezvoltare și 16% care se așteaptă să reducă investițiile în transformarea digitală.

În condițiile unei cereri scăzute, mai mult de o treime (37%) dintre directorii financiari la nivel global anticipează trimiterea în concedii sau șomaj tehnic a angajaților, în timp ce o altă treime se așteaptă la pierderea productivității în următoarea lună ca urmare a lipsei capacităților de lucru la distanță.

Cei mai pesimiști sunt directorii financiari din producția industrială și auto. Astfel, 46% se așteaptă la schimbări la nivelul personalului și 39% la disponibilizări, în următoarea  lună.În același timp, 58% dintre respondenții din sectorul sănătății estimează o creștere a cererii de protecție a angajaților (concediu medical, alte beneficii) și 36% anticipează un deficit de personal pentru activitatea critică.

Având în vedere însă necesitatea limitării numărului de persoane în contact strâns, aproximativ jumătate (49%) din directorii financiari consideră că telemunca să fie o opțiune permanentă atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung.

Alte concluzii ale sondajului

  • Deși 42% dintre respondenți cred că organizația lor ar putea reveni la „business as usual” în termen de trei luni, dacă COVID-19 ar fi încheiat astăzi, în multe teritorii există un sentiment în creștere că recuperarea poate dura mult mai mult.
  • Dintre respondenții din domeniul sănătății, 82% spun că interacțiunea umană este necesară pentru a furniza produse și servicii, iar 49% consideră că nu vor putea lucra eficient de la distanță.
  • Directorii financiari din Danemarca (72%), Germania (67%) și Mexic (69%) spun că munca virtuală poate fi o opțiune permanentă.
  • 48% dintre directorii financiari se uită la accelerarea automatizării și la alte noi moduri de lucru. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Germania, de 76%.

În cadrul sondajul realizat în perioada 4- 10 mai, au participat 867 directori financiari din 24 de țări: Africa Centrală și de Sud, Brazilia, Caraibe, China / Hong Kong, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Kazahstan, Malaezia, Malta, Mexic, Orientul Mijlociu, Olanda, Portugalia , Singapore, Slovacia, Suedia, Elveția, Turcia, SUA și Vietnam.

REDRESAREA SECTORULUI DE PETROL ȘI GAZE: EFORT COMUN AL STATULUI ȘI AL INDUSTRIEI

0

Industria de petrol și gaze recunoaște responsabilitatea comună în gestionarea crizei sanitare și este gata să contribuie într-o manieră constructivă. În acest sens, Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG) supune atenției publice măsurile de redresare economică transmise autorităților centrale.

Măsurile imediate și pe termen scurt vizează:

  1. Modificarea urgentă a Codului Muncii (inclusiv Kurzarbeit)
  2. Liberalizarea pieței de gaze naturale și eliminarea impozitării suplimentare
  3. Digitalizarea industriei de petrol și gaze
  4. Modificarea Legii Energiei (123/2012)
  5. Cadru de reglementare atractiv pentru CNG și GNL
  6. Dezvoltarea infrastructurii – crearea unei entități centrale de stocare pentru produse petroliere în vederea  asigurării și respectării obligației UE

Acțiunile pe termen mediu și lung se concentrează în cea mai mare parte pe redresarea economică prin proiecte la scară mare – Marea Neagră

Prin termeni fiscali competitivi și condiții de piață optime, scheme de reducere a redevențelor și a taxelor specifice, accesul la fonduri UE, precum și accesul la credite mai avantajoase sunt necesare pentru ca producătorii de petrol și gaze să poată, cel puțin să mențină nivelul actual de producție, să continue operațiunile demarate pentru toate zonele exploatate în prezent, precum și a câmpurilor mature și să mențină  totodată nivelul actual de ocupare a forței de muncă.

Propunerile FPPG de redresare economică sunt disponibile integral pe website-ul federației www.fppg.ro

Declarația unică – aspecte legate de amânarea termenului de depunere, de plata taxelor și de aplicarea bonificațiilor

Material de opinie de Simona Bădoiu, Manager, și Radu Derscariu, Director, Global Employer Services, Deloitte România (foto)

Persoanele fizice obligate să depună declarația unică beneficiază de o nouă păsuire, a doua în acest an. Termenul pentru depunerea declarației și, implicit, pentru plata obligațiilor fiscale aferente a fost prelungit. În plus, autoritățile au reglementat și acordarea unor bonificații pentru conformarea voluntară, pentru anul 2019. Ce se întâmplă cu cei care au plătit, deja, taxele aferente veniturilor pe anul 2019, fără a beneficia de bonificații?

Ordonanța de Urgență nr. 69/2020, adoptată recent, prevede, în primul rând, prelungirea termenului de depunere a declarației unice de către persoanele fizice pentru anul 2019, de la 25 mai, la 30 iunie 2020.

În al doilea rând, actul normativ stabilește nivelul și condițiile de acordare a bonificațiilor pentru persoanele care își îndeplinesc la timp obligațiile fiscale declarative și de plată aferente anului 2019. 

Astfel, se acordă o bonificație de 5% din valoarea impozitului și a altor contribuții aferente anului 2019, dacă acestea sunt stinse integral – prin plată sau compensare – până la data de 30 iunie 2020. În plus, se acordă o bonificație suplimentară de 5%, dacă declarația unică este depusă prin mijloace electronice până la aceeași dată. Aceasta din urmă se acordă doar dacă este îndeplinită și condiția privind plata taxelor. Practic, dacă obligațiile fiscale sunt stinse în termenul prevăzut, însă declarația unică nu este depusă prin mijloace electronice, contribuabilul beneficiază doar de bonificația de 5%, pentru plata taxelor în termenul prevăzut.

Totodată, OUG 69/2020 reglementează și faptul că, începând cu anul 2021, contribuabilii vor putea beneficia de bonificații de maximum 10% din valoarea impozitului pe venit anual și a altor contribuții anuale – detaliile cu privire la nivelul bonificației, condițiile care trebuie îndeplinite și procedura de acordare urmând a fi publicate.

Cum se aplică bonificația?

În momentul completării declarației, contribuabilii își vor diminua valoarea obligațiilor fiscale datorate cu procentul aferent bonificațiilor.

Persoanele fizice care au depus declarația unică privind venitul realizat în anul 2019 până la introducerea noilor prevederi, respectiv 14 mai 2020 (indiferent de modalitatea de depunere), vor putea accesa bonificațiile, dacă respectă condițiile de acordare, prin completarea unei declarații rectificative. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmează să publice un nou formular al declarației unice, care să conțină toate aceste modificări legislative.

Declarația rectificativă, o opțiune costisitoare

Declarația unică a fost introdusă în anul 2018 și este obligatorie pentru persoanele fizice care obțin venituri, de regulă, extra-salariale, din România și/sau din străinătate, cum ar fi venituri din investiții, chirii, activități independente, drepturi de proprietare intelectuală, activități agricole etc. Anul acesta, termenul inițial de depunere a declarației a fost 15 martie 2020. Acesta a fost prelungit, în prima fază,  până la 25 mai și, recent, până la 30 iunie.

Reamintim faptul că o situație similară a existat și anul trecut. Or asta ne spune că, în practică, putem avea un număr de persoane care vor depune declarații rectificative (din varii motive, de la accesarea bonificațiilor până la nevoia de accesare de credit fiscal acolo unde au plătit impozite și în străinătate). Depunerea declarației rectificative este, desigur, o opțiune, însă aceasta se poate traduce și în costuri de conformare mai mari pentru contribuabil sau în aglomerarea sistemului de depunere online a declarațiilor unice cât mai aproape de termenul legal. Totodată, în urma depunerii declarațiilor rectificative pentru motivele explicate mai sus, rezultă sume pe care persoana fizică trebuie să le recupereze, fie prin compensare, fie prin restituire, cea din urmă fiind o procedură încă greoaie și consumatoare de timp.

În linii mari, însă, atât prelungirea termenelor de declarare și plată a obligațiilor fiscale, cât și acordarea de bonificații sunt binevenite pentru contribuabili, dar acestea trebuie să fie implementate corect în practică, în special în sistemul informatic al ANAF. Pentru 2018, anul în care s-au mai acordat bonificații pentru contribuabili la depunerea declarației unice, acestea au fost înregistrate în sistemul informatic al ANAF ca datorii, pentru care s-au emis somații sau decizii de calcul accesorii, deși sumele respective nu erau datorate conform legii.

De asemenea, o recomandare pe care am mai făcut-o de-a lungul vremii este necesitatea permanentizării unei proceduri predictibile de conformare, ale cărei coordonate, aliniate la diferite bune practici, ar fi: termene-limită standard (să le spunem mai strânse, fie 25 mai, fie 15 martie), față de care stimularea conformării să se continue o perioadă prin bonificații (corelate cu încasarea mai rapidă a impozitelor); să se poată conta pe termene extinse de declarare și de plată (fie unul sau două, dar cunoscute cu suficient timp în avans); modelul de declarație să fie actualizat până cel mai târziu la finalul lunii decembrie, astfel încât contribuabilii să poată începe declararea (și plata impozitelor) cât mai devreme; actualizarea sistemului informatic cu noua declarație să fie disponibilă la data de 1 ianuarie a fiecărui an, pentru a permite o dispersie cât mai mare.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Recunoaștere reciprocă a diplomelor emise de universități din România și China

0

Diplomele și certificatele de studii superioare vor fi recunoscute reciproc între România și China. Guvernul a aprobat memorandumul în acest sens între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Educației din Republica Populară Chineză.

Obiectivul Memorandumului este „de a facilita recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și perioadelor de studii din învățământul superior, în vederea continuării studiilor în instituțiile de învățământ superior de pe teritoriul României și al Chinei. Astfel, vor fi recunoscute diplomele emise de instituții de învățământ superior – universități, academii de studii, institute de cercetare, școli de studii superioare – acreditate conform legislației din România și diplomele și certificatele emise de instituții de învățământ superior și institute de cercetare din Republica Populară Chineză.

România va recunoaște următoarele certificate și diplome din învățământul superior din China: certificatul de absolvire a cursului special de educație (Zhuanke), certificatul de absolvire a cursului general de educație și/sau diplomă de licență, certificatul de absolvire – nivel master, certificatul de absolvire – nivel doctorat.

Republica Populară Chineză va recunoaște următoarele diplome din învățământul superior din România: pentru ciclul I de studii universitare – diploma de licență, diploma de inginer, diploma de urbanist, diploma de licență și master, diploma de arhitect; pentru ciclul II de studii universitare – diploma de master; pentru ciclul III de studii universitare – diploma de doctor.

Pentru a fi recunoscute diplomele și certificatele obținute în România, acestea trebuie să fie însoțite de o dovadă a autenticității, eliberată de instituțiile de învățământ superior, în timp ce diplomele și certificatele eliberate de instituțiile de învățământ superior sau institut de cercetare din China trebuie să fie însoțite de o dovadă a verificării, emisă de autoritățile centrale competente”.

Ministerul Educației și Cercetării precizează că „învățământul superior din România este organizat în universități, academii de studii, institute de cercetare, școli de studii superioare, autorizate provizoriu sau acreditate conform legii. De asemenea, toate universitățile acreditate sau autorizate utilizează Sistemul European de Credite Transferabile și eliberează Suplimentul la diploma”.

Competiție de antreprenoriat social

0

Finala națională a competiției educaționale Social Innovation Relay(SIR) 2020 a fost câștigată de echipa MiniJobs de la Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea. Competiția – cu tematică referitoare la probleme sociale, comunitate, tineri antreprenori, lucru în echipă, soluții creative, schimbări pozitive – a fost organizată de Junior Achievement România, organizaţie de educație antreprenorială, economică, financiară, orientare profesională, sănătate şi viaţă activă şi dezvoltarea abilităţilor pentru viaţă, în parteneriat cu NN, companie internațională de asigurări de viaţă. Competiția s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2019-2020, fiind o oportunitate de acces gratuit la experienţă practică în antreprenoriat și inovare socială. Au participat peste 3.000 de elevi și 110 profesori din 90 de licee din toată țara. În finală, competitorii au creat proiecte cum sunt platformă de orientare profesională și recrutare pentru tineri, aplicație cu exerciții de kinetoterapie, sistem inteligent de colectare a deșeurilor și protejare a mediului. 

Claudiu Cătălin Meșterelu, Pensions Services Manager la NN, subliniază: „Deși sunt de câțiva ani buni alături de Junior Achievement și de elevii care participă la SIR, în fiecare an sunt surprins de curajul, inventivitatea și perseverența lor. Dacă cineva se îndoiește că viitorul nostru este pe mâini bune, îl invit să vadă proiectele elevilor și modul în care și le susțin, pentru că astfel orice urmă de îndoială va dispărea”.

Laureații apreciază competiția drept „o aventură frumoasă, o experiența unică, bazată pe comunicare și creativitate, pe lucru în echipă și implicare” și accentuează: „Am învățat că patru la un loc e mai eficient decât o persoană. Deși nu ne-am putut vedea față în față să lucrăm împreună, am reușit și online trecând cu brio peste obstacole. Am învățat să înțelegem mai bine mentalitatea altor persoane, am descoperit noi idei, talente, abilități pe care nu știam că le deținem. Ideea noastră mi se pare una extrem de eficientă, vrem să ducem proiectul mai departe”.

Echipa colegiului economic orădean va reprezenta România la finala globală, care se va derula online pe 16 iunie și va reuni echipe din 12 țări.