Banii investitorilor au migrat spre titlurile de stat

0

O analiză ASF privind interconectarea piețelor financiare nebancare

Toate cele trei sectoare financiare nebancare supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) – respectiv piața de capital, piața pensiilor private și piața asigurărilor – s-au protejat în fața riscurilor financiare provocate de pandemia Covid 19 prin intermediul obligațiunilor suverane deținute în portofoliu.

Fondurile de pensii private au o expunere de 67% pe titlurile de stat, societățile de asigurare au investit 42% din activele lor tot în titluri de stat iar portofoliile investiționale ale organismelor de plasament colectiv dețin circa 26% obligațiuni suverane.

„Din datele analizate de experții noștri rezultă că interconectarea entităților supravegheate de către ASF cu piețele bursiere are o dimensiune medie. Iar prin prisma activelor bilanțiere, concluzionăm că nivelul de interconectare a fondurilor de pensii private și a companiilor de asigurare cu sistemul bancar este unul redus. Concluzia generală a acestei analize este că, pe perioada crizei economice provocată de pandemie, aversiunea la risc a investitorilor s-a manifestat printr-o migrație a acestora dinspre piețele de acțiuni înspre titlurile de stat”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, prof.univ.dr. Nicu Marcu.

Este important de analizat gradul de interconectare, la nivel local, al piețelor financiare nebancare precum și modul în care poate acesta favoriza răspândirea tensiunilor economice generate de criza sanitară, în contextul impactului sever al pandemiei COVID-19 asupra economiei globale și al efectelor fenomenului de contagiune economică.

Specificul activității asigurătorilor, fondurilor de investiții și de pensii face ca activele financiare deținute să aibă un rol extrem de important pentru capacitatea acestora de a-și respecta obligațiile asumate față de asigurați/investitori/participanți. Totodată, un șoc resimțit de unul dintre emitenții de astfel de instrumente sau de una dintre piețele pe care acestea se tranzacționează, cu pondere semnificativă în activele agregate la nivelul unuia dintre sectoarele financiare nebancare supravegheate de ASF, ar putea avea implicit efect asupra performanței sau stabilității sectorului respectiv.

Din perspectiva asigurării stabilității financiare, monitorizarea interconectării piețelor financiare nebancare, prin prisma deținerilor bilanțiere, este cu atât mai importantă cu cât poate contribui la identificarea migrării riscurilor între cele trei piețe.

În acest sens, dezvoltarea unui cadru pentru supravegherea integrată a piețelor este unul dintre obiectivele majore stabilite de ASF în cadrul strategiei sale pentru perioada următoare”, a mai precizat președintele ASF, Nicu Marcu.

Prima ediție pentru anul 2021 a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare, elaborat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, abordează analiza expunerilor bilanțiere între sectoare sau între entități individuale, ca metodă utilizată pentru monitorizarea nivelului de interconectare între piețe. Pentru entitățile care activează pe piețele financiare nebancare, majoritatea acestora fiind investitori instituționali, sunt relevante expunerea față de câteva clase principale de active și piețele pe care acestea se tranzacționează: titluri de stat, depozite bancare sau acțiuni.

Mai multe informații despre contextul economic la nivel global dar și despre evoluțiile economice la nivel local, în Raportul privind stablitatea piețelor financiare nebancare, prima ediție a anului 2021, accesibil aici – hyperlink site:

https://www.asfromania.ro/uploads/articole/attachments/60f91220c7c07780039585.pdf

Caption infographic:

Rețeaua expunerilor entităților din piețele financiare nebancare pe tipuri de active (31.12.2020)

Sursa: calcule ASF

Ciprian Bîrsan, business analyst: problemele legate de semiconductori și cipuri nu se vor rezolva curând

0

Criza generată de pandemia de Sars-CoV-2 a adus cu sine o serie de efecte secundare. De la problemele de ordin sanitar și până la cele legate de mobilitate, acestea au schimbat felul în care se desfășoară viața noastră, dar și evoluția economiei. Însă un ale efect secundar a dat fiori, mai ales producătorilor din sectorul electronic…

Ciprian Bîrsan, business analyst și analist financiar cu 16 ani de experiență, detaliază: „Este vorba de binecunoscutele cipuri, care sunt folosite în sectorul electronic – tot ce înseamnă tehnologie, de la mașini electrice până la telefoane, console de jocuri, etc. au de suferit în momentul de față mai ales în randul producătorilor din această zonă. Se pare că multe sectoare și-au revenit sau sunt pe cale de a-și reveni, însă sunt multe efecte pe care pandemia le-a lăsat. În toate zonele de producție, acei producători își revin foarte greu la valorile pe care le aveau înainte de pandemie. Practic, ei produc în momentul de față, dar o fac în cantități mult mai mici decât valorile pe care le aveau înainte de pandemie. Au renunțat la o parte din angajați, la o parte din capacitățile de producție sau la o parte din piețele pe care le deserveau, iar acest lucru s-a perpetuat pe un lanț întreg în piață și își lasă efectele și în ziua de astăzi”.

Cea mai mare problemă a fost legată de imposibilitatea reinnoirii stocurilor, a explicat Bîrsan, cu ocazia evenimentului financiar online „Earnings Report – Cum arată rezultatele financiare pe S1 pe piețele externe”: „Problemele pleacă de la partea de exploatere a materiilor prime, probleme care pe întreg lanțul de producție nu se diminuează ci, dimpotrivă, se accentuează. Din discuțiile cu cei din sectorul electronic, ei spuneau «Noi aveam stocuri pentru 3-4 luni și, în acest context, de fiecare dată când treceam de mijlocul stocului, făceam comenzi noi». În momentul de față, ei spun că nu reușesc să achiziționeze noi produse, nu reușesc să își țină stocurile pe plus. Practic, în momentul de față, foarte multe din stocuri sunt aproape 0. Un vapor stă 3 luni în port, în China, și așteaptă să fie încărcat. Apariția variantei Delta a virusului a făcut ca măsurile restrictive să fie cu adevărat foarte serioase. Totul se face sub o supraveghere foarte atentă, sub capacitatea pe care o au vasele care intră în zona respectivă. Pe langă faptul că pe tot lanțul de produse sunt probleme, avem probleme foarte mari și cu transportul din punctul A în punctul B materii prime, produse finite, etc”.

Când se va rezolva problema? Estimările nu sunt încurajatoare: „Estimările pe care specialiștii le dau pentru revenirea la o situație normală sunt în acest moment de 6-12 luni”, a concluzionat Bîrsan.

Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania, Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).


Despre XTB Romania – Partener al evenimentului Earnings Report

Cu aproape 20 de ani experiență în piețele financiare, XTB este o companie completă de investiții, listată pe Bursa de la Varșovia, cu peste 4400 de instrumente financiare disponibile în platforma performantă de investiții xStation. Cu birouri în peste 10 țări incluzând România, Marea Britanie, Germania și Franța. XTB este reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume inclusiv ASF și KNF.

Lucid Motors, un start-up cu 600 milioane USD estimări de venituri în 2021, competiție serioasă pentru Tesla

0

Competiția în domeniul mașinilor electrice este aprigă. În urmă cu câțiva ani, acest segment părea să fie unul exclusivist, în care Tesla părea să fie vârf de lance. Totuși, în momentul în care toți fabricanții importanți de automobile au început să ia în considerare trecerea de la motoarele pe combustie internă către cele electrice, domeniul a luat avânt. Tesla rămâne în continuare un nume aproape sinonim cu mașinile electrice în care activează, însă competiția pare să vină tare din urmă.

În cadrul unei prezentăări susținute cu ocazia evenimentului Earnings Report”, organizat de site-ul financiar BVBescu.ro, Ciprian Bîrsan, business analyst și analist financiar cu 16 ani de experiență, a prezentat o companie – concurent direct al Tesla –, care ar putea rivaliza în curând cu gigantul patronat de Elon Musk.

„Lucid Motors este un start-up care abia s-a listat pe NASDAQ (septembrie 2020, sub simbolul LCID – n.r.) și este competiția directă a Tesla, spune Bîrsan. Aceasta companie face mașini de lux, echipate cu motoare electrice. Veți vedea aici tehnologia și luxul duse la extrem, în ceea ce privește o mașina electrică”.

Mașinile Lucid Motors, peste cele fabricate de Tesla?

Deși mașina Lucid Air este încă în stadiul de prototip, primele unitati urmând să fie produse în curand, Bîrsan spune că aceasta pare să fie semnificativ superioară ultimului model propus de Tesla. În plus, prețul pentru o Lucid Air ar putea fi și el semnificativ mai mic:

„Tesla face mașini din categoria mașinilor de lux. O mașina nouă costa în jur de 100.000 USD. Modelul nou, cel cu facelift, este ceva mai scump, modelul mai vechi ajunge undeva la 60-70.000 USD. Modelul nou are modificate anumite aspecte la interior: forma volanului este diferită, aceea tabletă din partea dreaptă, mijlocul bordului, a suferit și ea modificări, partea de regenerare a energiei electrice este mai bine pusă la punct, motorul este mai performat, autonomia este mai mare, ș.a.

Lucid Motors a venit cu o autonomie care atinge 1.000 km, mașina este mai ieftină decat o Tesla, iar din punct de vedere al luxului oferit de mașina in sine, modelul este mai performant și mai luxos decât mașinile Tesla. Tehnologia incorporată în mașinile Lucid este peste cea incorporată în mașinile Tesla. Practic, în momentul în care te-ai așezat în spate, scaunele se transformă aproape într-un pat, precum cele de la clasa business, la avion. De undeva din tavanul mașinii se rabatează un ecran care, printr-un soft de recunoaștere facială, îți oferă posibilitatea să continui ceea ce făceai la birou sau să urmărești filmul la care te uitai acasă. Mașina vine cu foarte multe lucruri îmunatățite, în condițiile în care prețul pe care îl va genera Lucid va fi sub cel al Tesla”.

Câteva date despre Lucid Motors

Bîrsan a oferit câteva date financiare surprinzătoare, în ceea ce privește Lucid Motors. Deși compania este un start-up, își propune ca în anul 2021 să obțină un venit anual de aproape 600 milioane USD. În plus, compania are deja peste 1.800 de angajați…

Ciprian Bîrsan explică: „Se așteaptă ca această companie să genereze în mod constant un profit brut, în medie de aproximativ 22%, în perioada 2023 – 2026. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, în ultimii cinci ani, Tesla a raportat o marjă brută de profit în jurul mediei de 19,7%”.

Alte date financiare ale Lucid Motors:

  • Rentabilitatea pe baza EBITDA este de așteptat să apară după 2024;
  • Venitul anual estimat de Lucid Motors este în prezent de 599,3 mil USD pe an;
  • Lucid Motors a primit o finanțare în valoare de 100 milioane USD în septembrie 2018;
  • Venitul estimat al Lucid Motors pe angajat este de 330.000 de dolari;
  • Lucid Motors are, in prezent, 1816 angajați”.

Întrebat dacă mașina celor de la Lucid Motors ar fi o alternativă pentru Tesla, Ciprian Bîrsan a replicat: „Dacă imparți o pagina A4 în două și pui plusuri și minusiri la fiecare dintre mașini, s-ar părea că Tesla ar fi o alternativă pentru Lucid!”

Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania, Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).


Despre XTB Romania – Partener al evenimentului Earnings Report

Cu aproape 20 de ani experiență în piețele financiare, XTB este o companie completă de investiții, listată pe Bursa de la Varșovia, cu peste 4400 de instrumente financiare disponibile în platforma performantă de investiții xStation. Cu birouri în peste 10 țări incluzând România, Marea Britanie, Germania și Franța. XTB este reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume inclusiv ASF și KNF.

Noua paradigmă în piețele financiare – Cătălin Chivu: „Vechiul normal nu va mai fi noul normal”

0

De la corecții ample stopate rapid și până la reacții emoționale stârnite de evenimente cu puțină relevanță în piață, au fost multe situații în ultimul an și jumătate, pe care piețele le-au gestionat într-un mod atipic. Am avut un raliu consistent generat de tipărirea de bani ieftini într-o perioada în care aproape toată planeta se afla într-un lockdown dur, economiile s-au închis iar prețul petrolului a devenit negativ pentru prima dată în istorie, dar și deja celebra mișcare WallStreet Bets care a pariat împotriva marilor instituționali și a urcat la cer cotațiile câtorva companii de plan secund. Acesta pare să fi devenit deja „un nou normal”, în care piața acordă mai multă importanță mișcărilor pe fond emoțional, în dauna datelor fundamentale.

Prezent în cadrul evenimentului financiar online „Earnings Report – Cum arată rezultatele financiare pe S1 pe piețele externe”, Cătălin Chivu, analist financiar cu mare experiență în piață și realizator al emisiunii „Feel The Markets” spune că acest aspect se datorează faptului că totul în jurul nostru s-a schimbat: „Eu am o părere personală, și anume că viața s-a schimbat. Economia se schimbă, se schimbă tot, trecem la digitalizare – este un progres extraordinar. Vechiul normal nu va mai fi noul normal. Eu am văzut că și piețele financiare s-au schimbat foarte mult. Existau corelaări înainte, ne uităm la PER, la Divident Yield, se corelau valutele, etc. Eu spun că nu mai trebuie să ne raportăm la ce a fost, este evident că trebuie să avem niste repere. Dar dacă ne uităm la PER-uri, de exemplu, și vedem că au 2 cifre sau sunt 20 sau 50, este pentru că sunt mulți bani în piața, este pentru că piețele merg altfel acum și atât timp cât acești bani vor exista, acțiunile vor crește. Gândiți-vă de cât timp se vorbește că acțiunile sunt supraeveluate – sunt deja 2 trimestre – și ele tot au crescut. Și iată cum cresc în continuare și avem maxime istorice. Cine se pune contra pieței are de pierdut.

Eu cred că unele acțiuni sunt supraevaluate, altele nu, cred că unele acțiuni și unele sectoare vor evolua diferit și de acum incolo, măcar pe termen scurt. Însă, eu cred că tendința nu va fi dată de rezultatele financiare, ci de sentimentul din piață, care este influențat – pe de o parte – de redeschiderea totală a activităților, a economiei sau de creșterea cazurilor de COVID-19. Însă, în mare măsură, în SUA contează inflația și piața muncii – adica la ce se uită FED. Pentru că deciziile FED «mișcă» dolarul american, dolarul «mișcă» și piața Forex, și obligațiunile, și acțiunile (prin deviere) și mărfurile și tot. Până la urmă tendința generală va fi dată de sentimentul din piață”.

Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania, Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).

Ce factori de risc sunt prezenți acum în piețe și cum vor influența ei perioada următoare

0

În primele 7 luni din acest an, piețele au avut o evoluție preponerent pozitivă. Cu toate acestea, viitorul nu este lipsit de riscuri, cele mai mari fiind cele legate de evoluția pandemică la nivel global.

„Un factor de risc este reprezentat de varianta Delta, care poate duce la impunerea unor restricții și la blocarea anumitor părși din economie la nivel global”, a declarat Radu Puiu, Research Analist XTB Romania,î n cadrul unei discuții care a avut loc cu ocazia evenimentului financiar online „Earnings Report – Cum arată rezultatele financiare pe S1 pe piețele externe”. „Prezumția legată de faptul că sectoarele ciclice ar putea avea de câștigat în perioada următoare, depinde de felul în care va evolua pandemia de Sars-CoV-2, la nivel global. Foarte imporant va fi sentimentul și apetitul pentru risc al investitorilor. Dacă vorbim despre un context în care condițiile monetare relaxate din partea băncilor centrale va fi menținut, apetitul pentru risc și prezența de lichidități din piață vor fi favorabile și astfel randamentele titlurilor de stat vor fi în creștere, pentru că cererea va fi destul de scăzută. Dacă vom asista la un nou val de panică sau traderii se vor reorienta către active de refugiu, atunci am putea să asistăm la un val de cereri pentru astfel de instrumente, care să ducă la o scădere a dobânzilor titlurilor de stat”.

Ciprian Bîrsan, Business Analyst, a completat: „În momentul de față, economia globală se afla într-un moment foarte bun. Există un val 4, pe care l-aș trece la capitolul riscuri, în care vor fi țări care vor avea 25.000 – 30.000 de cazuri noi pe zi. Din punctul meu de vedere este cel mai mare risc pe care îl poate avea economia în acest moment – alte riscuri eu nu cred că există. Dacă efectul acestui val 4 ar fi mult diminuat în viitorul apropiat, economia are toate motivele și toate mecanismele necesare pentru creștere”.

Puiu crede că perioada următoare ar putea aduce și o reorientare a investitorilor, către actiunile ciclice: „Sezonul de raportări financiare ar putea să susțina și o rotație a investitorilor, o reîntoarce a acestora dinspre sectoarele de creștere, care au avut performanțe mai puțin reușite față de așteptări, către acțiuni ciclice. Marja de câștig a fost mai mare în sectoarele ciclice și pentru companiile de tip value. Companiile financiare din SUA au inregistrat o marjă de câștig de 25%, în timp ce sectorul de tehnologie, a avut un ritm de creștere de 10%. Mai mult, marile companii din tehnologie au întampinat greutăți în depășirea performanțelor și așteptărilor din partea investitorilor, aspect care ar putea continua și în trimestrele următoare, pe fondul unei reechilibrari a pieței”.

Bîrsan mizează însă în continuare pe zona de tehnologie, despre care spune ca este „de neoprit”.

Cătălin Chivu crede că eventuale scăderi în perioada următoare ar fi absolut normale. „În ultimul an, am avut doar 2 scăderi mai mari pe indicii americani – ce mai mare fiind de 12,8% pe NASDAQ. Este posibil să avem chiar și 15-20%, dar sunt scăderi absolut normale. Piața caută motive de panică, de scădere și nu le găsește”, concluzioneaza Chivu.

Raportări financiare „în ton cu așteptările sau peste” – Sunt rezultatele foarte bune sau au fost greșit prognozate de analiști?

0

Sezonul de raportări financiare pe piețele externe este aproape de final. Chestionați, cu ocazia evenimentului financiar online „Earnings Report – Cum arată rezultatele financiare pe S1 pe piețele externe”, analiștii financiari Radu Puiu (XTB) și Cătălin Chivu spun că rezultatele financiare publicate de marile companii au fost „în ton cu așteptările sau peste”.

Radu Puiu, Research Analist XTB Romania, spune că dezamăgirile au fost destul de puține: „Până acum, am avut o tendință pozitivă. Majoritatea companiilor au raportat rezultate în ton cu așteptările sau peste. Dezamăgirile au fost destul de puține, iar acest lucru este oarecum surprinzător, având în vedere faptul că efectul de bază al anului trecut a fost unul destul de puternic, mai ales în anumite cazuri, pentru că vorbim despre o perioadă de «boom» pe anumite sectoare, precum tehnologie sau entertainment”.

În ceea ce privește felul în care se prezintă, comparativ, rezultatele financiare la 6 luni, față de cele similare din anul 2020, Puiu precizează: „În primul rând, ar trebui să facem o separație între Trimestul I al anului trecut și Trimestrul II. În general, aș spune că au fost rezultate mai bune decât în primul semestrul al anului trecut. Totuși, există câteva excepții de la regulă, și aici vorbim despre sectorul tehnologic, care a tins să evolueze mai bine, iar în termeni trimestriali, creșterile au fost mai ample”.

Cătălin Chivu, analist financiar și Realizator al emisiunii „Feel The Markets” spune că se aștepta ca rezultatele financiare la 6 luni să fie favorabile: „Aveam aceleași așteptări pe care le-au avut și analiștii – de rezultate extrem de bune. Aceasta, datorită bazei de raportare. Pe deoparte, Trimestul II din 2020 a fost cel mai slab din ultimii multi ani. Văzusem niste statistici – era de așteptat ca veniturile să crească cu 19,6% față de perioada similară de anul trecut, iar câștigul per acțiune (EPS) – cu 63,6% – cifre de-a dreptul impresionante. Evident, cele mai optimiste prognoze se refereau la sectoarele afectate de pandemie – linii aeriene, HoReCa, sectorul energetic. O statistică interesantă, în ultimii ani, aceste câștiguri istorice tind să bată așteptările cam cu 3-5% la fiecare sezon de raportări, așadar companiile tind să surprindă pozitiv. Iată, în ultimele 4 trimestre, am avut: T2 2020 (12,6%) T3 2020 (15.5%) T4 2020 (13,2%), iar T1 2021 (28,7%). Toate aceastea fac ca media să fie cu 18% peste estimările analiștilor. Așadar, este clar că suntem în altă epocă. Estimarile în USD, în schimb, chiar dacă profiturile companiilor sunt mai puternice și economia la fel, au fost de 49$ în T1, 45$ în T2, 48 $ în T3 si 50$ în T4 – așadar creșteri intre 50-60%, respectiv 18-25%”.

Cîteva date legate de sezonul de raportări financiare aferente Semestrului I, pe piețele externe:

  • Reprezentanții companiilor din SUA le-au sugerat analiștilor faptul că rezultatele vor fi mai bune decât așteptările. Deși aceștia au făcut revizuirile necesare, prognozele au fost depașite;
  • 88% dintre companiile care au raportat până în acest moment au publicat rezultate peste așteptări sau în ton cu așteptările;
  • În cazul în care tendința va continua, am putea avea cea mai mare creștere procentuală a rezultatelor față de estimările analiștilor, din 2008 încoace, conform statisticilor furnizate de FactSet;
  • Valoarea mediană a așteptărilor indică 24% creștere a câstigului per acțiune, în termeni anuali. Așteptările indicau, mai degrabă o valoare agregată de 61%, ceea ce ar fi trebuit să fie o surpriză semnificativă.

Totuși, Chivu pune în perspectiva datele financiare publicate la 6 luni 2021, întrebându-se cât de bine întelese au fost totuși semnalele date de societățile listate, înaintea sezonului de raportări financiare: „Este clar cel mai bun sezon de raportari din ultimii ani. Este cea mai puternica rata de crestere din ultimii 10 ani. Intrebarile sunt daca ramanem cu aceste cifre si in viitoarele 2 trimestre si daca noul normal devine 20%. Interesant aici este «guidance-ul» pe care companiile îl dau. Pentru mine, acest 20% vine după un «guidance» neclar. Odată ce această îndrumare din partea analiștilor va redeveni mai clară, vom reveni la acel 3-5%”.

Vorbind despre cifre, Chivu are o întrebare legitimă: „O alta intrebare ar fi daca ne raportăm la anul 2019, mai este acest sezon la fel de bun? Au fost și aici depășiri, dar diferențele sunt mult mai mici: 5-10% maxim[…]”


Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania, Evisara (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Bucuresti Business, Prahova Business si Reusita TV (Parteneri media).


Despre XTB Romania – Partener al evenimentului Earnings Report

Cu aproape 20 de ani experiență în piețele financiare, XTB este o companie completă de investiții, listată pe Bursa de la Varșovia, cu peste 4400 de instrumente financiare disponibile în platforma performantă de investiții xStation. Cu birouri în peste 10 țări incluzând România, Marea Britanie, Germania și Franța. XTB este reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume inclusiv ASF și KNF.

Bitcoin și ethereum își continuă revenirea

0

Revenirea prețurilor bitcoin și ethereum a continuat săptămâna trecută, ambele criptoactive fiind pe un trend de creștere vara aceasta.

Începând cu 21 iulie, bitcoin a cunoscut o răsturnare de situație uimitoare, urcând de la un minim al anului 2021, situat în jurul valorii de 29.600 de dolari, pentru a se tranzacționa acum în intervalul de 43.400 de dolari – o creștere de aproximativ 47% în trei săptămâni. Duminică, cel mai mare criptoactiv din lume a atins pentru scurt timp peste 45.200 de dolari, marcând cel mai înalt prag de la jumătatea lunii mai.

De asemenea, ethereum este în plină ascensiune, depășind 3.000 de dolari în weekend, înainte de a se tranzacționa în această dimineață cu puțin peste 2.900 de dolari. Criptomoneda a cunoscut o revenire la fel de uimitoare, crescând de la minimul său din 2021, de 1.776 de dolari în 21 iulie – o revenire de 64% în doar trei săptămâni.

Prețul acțiunilor Ethereum a explodat în weekend pe fondul hard fork-ului de la Londra.


A început hard fork-ul ethereum

Hard fork-ul londonez al ethereum a avut loc în sfârșit joi, iar creatorul cripto-monedei, Vitalik Buterin, a apreciat acest moment ca fiind un pas înainte pentru a face ethereum mai eficient din punct de vedere energetic.

Hard fork-ul este cea mai mare actualizare a rețelei ethereum din 2015 și are implicații semnificative pentru costul comisioanelor pe blockchain – așa-numitele comisioane „de gaz”.

Dar, potrivit fondatorului, Buterin, schimbarea are implicații pentru eficiența energetică a ETH. Vorbind pentru Bloomberg News în Singapore, Buterin a declarat că EIP-1559 ar putea reduce emisiile cauzate de rețea cu 99%.

Criptomonedele precum ETH și bitcoin au fost criticate în ultima vreme pentru consumul ridicat de energie. Directorul executiv al Tesla, Elon Musk, a declanșat o vânzare majoră în luna mai cu comentarii sale privind emisiile ridicate ale procesului de minerit al bitcoin.

Biden susține legile stricte de raportare
a taxelor pe venituri din criptoactive

Comercianții de criptomonede din SUA ar putea fi supuși în curând unor reguli mai stricte privind raportarea veniturilor, după ce administrația lui Joe Biden a susținut un amendament cheie la un proiect de lege.

În timp ce proiectul de lege privind infrastructura urma să fie votat în weekend, nu s-a decis încă nimic privind amendamentul care ar avea ramificații semnificative pentru industria cripto din SUA.

Așa-numitul amendament Portman ar stabili noi criterii stricte pentru scutirea de la raportarea fiscală a câștigurilor din criptoactrive, penalizând efectiv protocoalele proof-of-stake (PoS) în favoarea celor proof-of-work (PoW).

Amendamentul, deși nu a fost încă adoptat, ar putea avea implicații semnificative pentru rețelele PoS și ar putea stabili bariere de conformare la raportarea fiscală care ar putea fi, fără îndoială, insurmontabile pentru multe firme ce operează în spațiul DeFi. Obligațiile de a furniza raportări fiscale ar fi în esență imposibile în cadrul schimburilor descentralizate, unde clienții sunt în esență neidentificabili.

De asemenea, pare să favorizeze criptoactivele precum bitcoin, care depind de PoW și care, în conformitate cu amendamentul, ar fi scutite de astfel de raportări. Un alt amendament care se opune primului propune ca minerii și dezvoltatorii de criptomonede să nu fie considerați brokeri și, prin urmare, să nu fie astfel obligați să se conformeze la raportarea fiscală.

Amendamentul nu a fost încă votat, dar susținerea din partea Casei Albe va face ca acesta să fie greu de respins și ar putea avea implicații enorme pentru dezvoltarea criptoactivelor în SUA. 


Venezuela va lansa bolivarul digital

Națiunea sud-americană aflată în dificultate va lansa în octombrie o monedă digitală a băncii centrale (CBDC) pentru a combate inflația galopantă și pentru a încerca să îmbunătățească accesul la servicii financiare pentru cetățenii obișnuiți.

Țara este deja binecunoscută în cercurile cripto, după ce în februarie 2018 și-a lansat propria criptomonedă, petro, a cărei valoare se presupune că este susținută de rezervele masive de petrol și minerale ale țării. Cu toate acestea, petro este privit pe scară largă ca un eșec. Noul bolivar digital este însă un proiect mai simplu, întrucât este o versiune digitală a monedei existente și este ancorat în valoare la aceasta.

Venezuela este exemplul modern al inflației galopante – o problemă despre care mulți din industria criptoactivelor consideră că poate fi rezolvată prin crearea unor monede digitale stabile. Nu mai departe de vineri, țara a anunțat că taie șase zerouri din moneda sa fiduciară pentru a stopa hiperinflația galopantă.

Cu toate acestea, simpla tăiere a zerourilor dintr-o monedă nu face nimic pentru a rezolva problema. Încrederea în moneda susținută de guvern este extrem de scăzută, mulți alegând să efectueze în schimb tranzacții în dolari americani.


Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.

Vară fierbinte, cu prețuri la energie în creștere și incendii de vegetație

0

Planurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon au fost propulsate din nou de vara fierbinte din acest an pe agenda guvernelor din întreaga lume. Incendiile de vegetație fac ravagii în Peninsula Balcanică, în timp ce în Statele Unite, incendiul Dixie din California este considerat ca fiind cel mai mare din istoria acestui stat. Fumul de la incendiile de pe coasta de vest s-a răspândit până în vestul mijlociu al Statelor Unite, iar ceața a declanșat avertismente de sănătate.

Dar, deși există un sprijin masiv pentru ideea de reducere a emisiilor, lucrurile se pot complica atunci când vine vorba de nota de plata pentru aceste reduceri. Agenda „net zero” a lui Boris Johnson este pusă sub semnul întrebării, deoarece trezoreria britanică a ajuns aparent la concluzia că dacă planul guvernului este pus în aplicare, familiile din clasa muncitoare ar plăti cea mai mare parte a costurilor. Marea Britanie a fost prima mare țară industrializată din lume care a semnat în 2019 obiectivul „net zero” pentru 2050 și a consfințit prin lege o reducere a emisiilor de carbon de 78% până în 2035, cel mai ambițios plan din lume.

Între timp, în sud-estul Europei, vedem imagini cu oameni îngroziți urcându-se la bordul unui feribot într-o lumină roșie venită dinspre infernul în flăcări în care s-a transformat pădurea ce înconjoară plaja insulei grecești Evia, plajă care cu doar câteva zile în urmă era locul unde se făceau fotografii fericite de vacanță. Casele sunt în flăcări și în pădurile de la periferia capitalei Greciei, Atena. Situl istoric Olympia, unde torța olimpică a Jocurilor Olimpice din Japonia, recent încheiate, a fost aprinsă în 2020, este acum înconjurat de păduri în flăcări. Imagini care ar putea, în orice moment, să facă parte dintr-un film de la Hollywood, sunt în această vară realitatea dură din Grecia. Incendii de pădure sunt și în Turcia, Albania și Macedonia de Nord. Este o vară fierbinte, cu temperaturi care depășesc în multe locuri 42 de grade și vânturi fierbinți care alimentează incendiile de pădure. Vorbim de pierderi de vieți omenești și de proprietăți, de pagube de milioane de euro, dar și de mii de pompieri din mai multe țări, inclusiv din România, care se luptă cu flăcările. Din pacate, astfel de imagini tind să devină noua normalitate, repetandu-se in fiecare an.

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a dat vina pe schimbările climatice pentru incendiile devastatoare. Raportul IPCC asupra climei publicat astăzi, concluzionează că „dacă nu vor exista reduceri imediate, rapide și pe scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius va fi imposibilă. Clima de care ne vom bucura în viitor depinde de deciziile noastre de acum”.

Prețurile la energie sporesc îngrijorările
legate de inflația generată de pandemie

UE a adoptat deja în această vară un pachet de inițiative având obiectivul ambițios de a reduce emisiile nete cu 55% până în 2030, sub nivelurile din 1990. Dar acest lucru vine cu anumite costuri. Un efect negativ, deja vizibil, pare să fie creșterea prețurilor la energia electrică, ca urmare a majorării abrupte a prețului certificatelor de emisii de CO2, de la 30 EUR/tonă în luna ianuarie a acestui an la peste 50 EUR/tonă în prezent. Creșterea prețului petrolului și lipsa gazului necesar pentru a umple rezervele epuizate de iarna grea – în prezent sub nivelurile normale – se adaugă la creșterea inflaționistă a prețurilor. Iar vara fierbinte crește  cererea și prețurile la energie pe piața europeană, creând îngrijorare pentru consumatorul obișnuit care vede cum îi crește factura la carburant, electricitate și gaz.

Una dintre problemele legate de taxele pe emisiile de carbon și de alte idei luate în considerare ca soluții pentru reducerea emisiilor este și contextul în care prețurile au crescut în ultimele luni, pe măsură ce economiile s-au redeschis, din cauza presiunilor asupra lanțurilor de aprovizionare și a lipsei forței de muncă.

În România, prețurile benzinei și motorinei la pompă au atins deja niveluri din 2018. Piața spot a energiei electrice cotează 1 Megawatt oră la maxime istorice de peste 200 de euro. Vineri, Banca Națională a României (BNR) a recunoscut că majorarea din iulie a prețurilor la energie – carburanți, gaze și electricitate – este responsabilă pentru creșterea cu aproximativ 1% a indicelui prețurilor de consum, împingând inflația peste valorile anticipate.

Este clar că economia românească se redresează, iar BNR consideră că acest lucru s-a datorat exclusiv cererii interne, cu o evoluție dinamică în sectoarele comerțului cu amănuntul, auto și al serviciilor către populație. Vânzările cu amănuntul în termeni anuali au crescut cu 13,6% în luna iunie, aproape dublu față de așteptările de 7,5%, dar încetinește. Deși optimistă că inflația va scădea în 2022 păstrându-și caracterul tranzitoriu, BNR avertizează că această scădere va fi mai mică decât cea anticipată inițial, dar la limita superioară a intervalului prognozat.

Preocupările privind inflația afectează și investitorii individuali. Sondajul eToro „Retail Investor Beat”, realizat prin intervievarea a 6.000 de investitori individuali din 12 țări, a arătat că majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor pare să influențeze portofoliile investitorilor. Investitorii din Polonia (55%), SUA (51%), România (48%) și Germania (48%) au văzut inflația ca pe o amenințare serioasă. În România, starea economiei mondiale (44%) s-a clasat pe locul al doilea și doar o treime dintre cei intervievați au menționat starea economiei românești ca fiind o amenințare pentru portofoliile lor de investiții.

Resetarea impozitării profiturilor la nivel global: În ultimele luni s-au făcut pași rapizi, însă drumul este lung

0

Daniel Anghel (foto),
Partener coordonator servicii fiscale și juridice PwC România

Pe măsură ce datoriile guvernamentale cresc la nivel global, ca urmare a măsurilor de susținere financiară impuse de pandemie, statele încep să caute noi surse pentru bugetele naționale. Atâta timp cât ratele dobânzilor rămân scăzute, iar economiile încep să recupereze pierderile și să înregistreze creșteri, o majorare a fiscalității nu este iminentă. Totuși, în acest peisaj, discuțiile despre schimbarea sistemului internațional de taxare privind profiturile marilor companii, existente dinaintea crizei sanitare, s-au intensificat.

O nouă arhitectură fiscală internațională creată în jurul a doi piloni – realocarea profiturilor între state în funcție de nivelul vânzărilor pentru grupurile multinaționale ale căror venituri depășesc 20 miliarde euro, iar profitabilitatea este mai mare 10%, și un impozit minim global pentru grupurile multinationale cu venituri de peste 750 mil. euro – prinde tot mai mult contur, după ce a primit, în ultimele luni, susținerea G7, OCDE și G20. Cel mai recent pas în direcția unei schimbări a fost făcut în iulie de către miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale G20 care au ajuns la un acord și așteaptă ca, până octombrie 2021, OCDE să vină cu un plan detaliat pentru punerea în aplicare a noului sistem de impozitare.

Atât G7, G20, cât și OCDE (peste 130 de state și-au declarat sprijinul pentru modificarea sistemului de impozitare a profiturilor la nivel global)  au ajuns la un consens politic că impozitarea profiturilor necesită o abordare multilaterală, prevenind o multitudine de răspunsuri unilaterale ale diferitelor state, situație care ar crea o complexitate suplimentară de raportare pentru companii, dublă impozitare și tensiuni politice. De exemplu, datorită acestui acord, Comisia Europeană a anunțat pe 12 iulie că îngheață proiectul privind introducerea unei taxe pe serviciile digitale, pe perioada negocierilor derulate de OCDE.

Conform comunicatului G7, miniștrii de finanțe se angajează să „ajungă la o soluție echitabilă privind alocarea drepturilor de impozitare, astfel încât țările pe ale căror piețe se realizează veniturile să aibă drepturi de impozitare de cel puțin 20% din profitul care depășește o marjă de 10% pentru cele mai mari și profitabile companii. Vom asigura o coordonare adecvată între aplicarea noilor reguli fiscale internaționale și eliminarea tuturor impozitelor pe servicii digitale și a altor măsuri similare relevante pentru toate companiile. De asemenea, ne angajăm la un impozit global minim de cel puțin 15% în fiecare țară.”

Drumul care rămâne de parcurs este însă lung, deși unii oficiali și mass-media au numit acordul drept „istoric” și au dat semnalul că adoptarea globală este inevitabilă. Vor fi multe negocieri politice pentru a alinia toate statele, iar implementarea noilor reguli nu va fi imediată, ci va dura probabil câțiva ani. Chiar dacă există o atitudine generală deschisă față de găsirea unei soluții globale, există numeroase elemente politice și tehnice de dezacord între țări până la atingerea unui consens real. De exemplu, rămâne o mare provocarea aplicarea sa în Uniunea Europeană unde deciziile în materie fiscală se iau doar în unanimitate, iar unele state, cum ar fi Irlanda sau Ungaria, și-au exprimat deja dezacordul față de noile reguli.

Aceste tensiuni între state apar pentru că, evident, la fel ca orice alt sistem de impozitare nici acesta nu poate avea doar câștigători. În principiu, par a fi avantajate statele cu cele mai mari piețe care vor atrage cea mai mare parte a noilor alocări de venituri din cadrul Pilonului I, în funcție de vânzări. În ceea ce privește impactul Pilonul II, multe state au deja rate de impozitare mai mari de 15% fiind, în același timp, jurisdicțiile în care au rezidența fiscală companiile vizate de acest sistem de impozitare. Ca urmare, ar trebui să primească prin realocare o mare parte din impozitul suplimentar din jurisdicțiile cu taxe reduse (dacă există). În consecință, jurisdicțiile mici care erau preferate datorită ratelor scăzute de impozitare și care nu au piețe mari de vânzare ar fi cele care ar avea de suferit, pierzând venituri bugetare din cauza aplicării Pilonului I și investiții din cauza Pilonului II. Pentru țările emergente, așa cum este și România, este foarte puțin probabil să fie pierderi, însă nu se prefigurează nici câștiguri semnificative.

Deși momentul implementării noului sistem nu este încă stabilit și nu pare iminent, companiile mari multinaționale ar trebui să înceapă deja să modeleze impactul și să facă investiții pentru a adapta, în special, sistemele IT, pentru că noile reguli sunt foarte sofisticate atât din perspectiva conformării fiscale, cât și a impactului financiar.

Audit al Curții de Conturi privind fondurile alocate pentru Reforma Sistemului Judiciar

0

Curtea de Conturi anunță că a efectuat un audit asupra performanței privind economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiției. În urma auditului, s-a constatat îndeplinirea în întregime a două din cele patru obiective ale proiectului.

Curtea de Conturi informează că „din evaluarea gradului de implementare a componentelor proiectului a rezultat că au fost complet realizate consolidarea capacității administrative a instanțelor și dezvoltarea instituțională a instituțiilor judiciare, în timp ce reabilitarea infrastructurii instanțelor și sprijinirea gestiunii informațiilor la instanțe nu au fost realizate în totalitate. 

În ceea ce privește reabilitarea infrastructurii instanțelor, auditul remarcă faptul că au fost reabilitate 16 obiective de investiții din cele 19 planificate, celelalte trei care nu au fost finalizate în totalitate fiind finanțate în continuare din fondurile altui împrumut și de la bugetul de stat. Printre cauzele care au dus la nerealizarea obiectivelor se numără nerespectarea termenelor, întârzierile înregistrate la încheierea contractelor de lucrări civile, dar și la recepțiile la terminarea lucrărilor. Pregătirea Proiectului a fost deficitară în ceea ce privește obiectivele de investiții și a generat întârzieri în implementare, termenele negociate inițial fiind nerealiste și nerealizabile.

În cadrul componentei privind consolidarea capacității administrative a instanțelor s-a reținut elaborarea și implementarea celor patru noi Coduri judiciare, stabilirea standardelor pentru asigurarea și monitorizarea eficienței activității instanțelor, crearea sistemului de monitorizare a ratei de soluționare a dosarelor.

Introducerea înregistrării audio a ședințelor de judecată la nivelul tuturor instanțelor este o realizare notabilă în sensul sprijinirii gestiunii informațiilor la instanțe. Pe de altă parte, realizarea Sistemului integrat de management al resurselor (RMS) a lăsat de dorit. La momentul derulării misiunii, echipa de audit a avut rezerve în a confirma eficacitatea RMS, în contextul în care acesta nu era operațional.

În cadrul componentei privind dezvoltarea instituțională a instituțiilor judiciare, auditul a evidențiat, între altele, serviciile de consiliere și consultanță de care a beneficiat Ministerul, sprijinirea Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri în demersul de introducere a platformelor e-learning, implementarea sistemului de management al calității de către CSM, elaborarea primului Cod român integrat de insolvență.

Auditul menționează că, fiind vorba de o reformă a sistemului de justiție începută în scopul îndeplinirii condițiilor pentru  aderarea României la UE, se poate spune că eforturile financiare și umane au condus la o evoluție pozitivă în acest domeniu, împrumutul BIRD contribuind la finanțarea reformei în sistemul de justiție. Pe de altă parte, problemele de economicitate, eficiență și capacitate instituțională în implementarea proiectului, evidențiate în urma misiunii de audit, nu pot fi neglijate. Recomandările emise, care se regăsesc la finalul sintezei, ar trebui să reprezinte, în opinia auditorilor, puncte de plecare spre un management de proiect mai performant la nivelul instituțiilor beneficiare.

Alte constatări ale echipei de audit, precum și concluziile și recomandările formulate în urma misiunii se regăsesc în sinteza publicată pe pagina de internet a instituției, www.curteadeconturi.ro”.

Curtea de Conturi reamintește că „proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar a fost elaborat în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană, când la nivel național au fost luate deciziile necesare procesului de aderare la blocul comunitar, cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România pe parcursul negocierilor.

Obiectivul proiectului a vizat sporirea eficienței instanțelor și îmbunătățirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupției şi sporirea transparenței actului de justiție.

Valoarea proiectului a fost de 142 mil. euro, din care 110 mil. de euro au provenit dintr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), iar 32 mil. euro din contribuția națională. Potrivit prevederilor acordului de împrumut, proiectul avea ca termen de finalizare 1 octombrie 2010. Întrucât Proiectul nu a fost finalizat la data preconizată, prevederile acordului de împrumut au fost modificate și completate prin amendamente, în acord cu Banca, ultimul termen de tragere fiind 31.03.2017. Astfel, perioada de implementare a Proiectului (2006 – 2017) s-a întins pe aproximativ 12 ani în loc de 4 ani.

Acțiunea de audit s-a desfășurat în anii 2019-2020 și a vizat perioada derulării Proiectului, respectiv 2006-2017, precum și actualizarea obiectivelor nefinalizate. Auditul s-a realizat la nivelul Ministerului Justiției, dar și la alte instituții publice din domeniu, respectiv: Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară, Administrația Națională a Penitenciarelor, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Pitești”.