• Arată progrese în raportarea riscurilor climatice, dar evidențiază nevoia stringentă pentru mai multe măsuri
• Jumătate dintre companii raportează parțial și doar 3% fac raportări complete  
• Se preconizează că în 2022 se va înregistra o creștere a raportării riscurilor climatice în toată lumea

Companiile din toată lumea întâmpină dificultăți în raportarea riscurilor climatice și trebuie să aibă în vedere luarea de măsuri urgente pentru a satisface cerințele și așteptările autorităților de reglementare și ale investitorilor, se arată în cea de-a treia ediție a raportului EY Global Climate Risk Barometer.

Barometrul examinează demersurile a peste 1.100 de organizații din 42 de țări pentru a își face publice riscurile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice, în baza recomandărilor formulate de Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare privind schimbările climatice (Task Force on Climate-related Financial Disclosures – TCFD). TCFD a fost constituit pentru a îmbunătăți și extinde raportările financiare asociate cu schimbările climatice. Companiilor li se acordă punctaje în funcție de numărul rapoartelor recomandate pe care le publică („acoperire”) și de nivelul de detaliere al fiecărui raport („calitate”).

Potrivit barometrului, numai 50% dintre companiile evaluate la nivel global realizează toate raportările recomandate obținând un punctaj complet, acoperirea medie fiind de 70%. Numai 3% dintre companiile analizate ating niveluri ridicate de calitate în raportare, media punctajului pentru calitate fiind de 42%.

Companiile resimt impactul „riscurilor de tranziție” datorate modificării reglementărilor impuse de schimbările climatice. Anumite sectoare, de exemplu, sunt afectate de prețul decarbonării sau de „riscurile fizice” generate de schimbările climatice, cum ar fi consecințele furtunilor tot mai puternice. Recomandările TCFD oferă un cadru de raportare pe care companiile îl pot utiliza pentru a include aceste riscuri în guvernanță, strategie și planificare, managementul riscurilor și stabilirea de indicatori și obiective.

Barometrul arată că numai 41% dintre organizațiile sondate au efectuat o analiză a scenariilor de risc major – una dintre recomandările TCFD – cu scopul de a evalua probabilitatea, impactul și momentului apariției anumitor riscuri și de a se pregăti pentru efectele cele mai pesimiste. Studiul mai arată că doar 15% dintre companii au inclus schimbările climatice în declarațiile lor financiare, ceea ce sugerează că nu dețin date viabile sau că încă nu au reușit să calculeze impactul probabil asupra profitabilității. Tema nivelului slab de raportare a fost abordat în recentul acord G7 privind introducerea obligativității raportărilor referitoare la schimbările climatice.

Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România (foto) menționează: „Schimbările climatice reprezintă o problemă definitorie a timpurilor noastre, cu efecte devastatoare resimțite în toate părțile lumii, iar România nu este exceptată. Companiile resimt deja impactul schimbărilor climatice, cu inundații tot mai frecvente ce afectează activele, incendii ce distrug materiile prime sau perioade de secetă care afectează traficul de mărfuri. Chiar și companiile care nu sunt afectate în mod direct înțeleg faptul că riscă să piardă clienți, angajați și investitori dacă nu iau măsuri.”

Astfel, într-un moment în care presiunile legislative și opinia publică se axează pe acțiuni climatice decisive, riscurile și oportunitățile climatice ar trebui să fie unul din punctele centrale în strategiile de dezvoltare ale companiilor. Deși la nivel global organizațiile fac progrese în ceea ce privește raportarea riscurilor climatice, calitatea acestor dezvăluiri încă este precară, iar la nivel local, progresele sunt și mai slabe, deoarece multe organizații încă nu acordă atenție identificării riscurilor climatice specifice operațiunilor deținute sau controlate, nu realizează o analiză a scenariilor și nu își asumă angajamente concrete, bazate pe date științifice, în acord cu traiectoria pentru limitarea încălzirii globale la 1,5°C.

„Este deosebit de important ca managementul organizațiilor să conștientizeze faptul că riscurile asociate schimbărilor climatice nu constituie doar o altă cerință de raportare, ci reprezintă o problemă de business, cu riscuri, dar și oportunități asociate, și să comunice tuturor stakeholderilor angajamentele și modul în care gestionează efectele schimbărilor climatice asupra companiei, clienților, angajaților și comunităților în care operează”, a punctat Laura Ciobanu.

Raportările diferă semnificativ de la o țară la alta, dar în intervalul celor trei ani în care a fost publicat barometrul, topul țărilor cu cele mai bune rezultate și a celor cu cele mai slabe rezultate a rămas neschimbat. În piețele mature, unde guvernul, acționarii, investitorii și autoritățile de reglementare sunt implicate în mod activ în dezbaterea privind riscurile climatice, tind să se înregistreze cele mai mari punctaje la capitolul „acoperire”. Statele unde urmează să intre în vigoare regimuri obligatorii, de exemplu Marea Britanie, înregistrează punctaje ridicate în privința calității raportărilor.

Barometrul evidențiază o serie de acțiuni pe care companiile le pot întreprinde pentru a asigura satisfacerea noilor cerințe de raportare. Printre acestea se numără includerea riscurilor climatice în raportările financiare, integrarea acestora în sistemele curente de riscuri și nu tratarea lor ca temă separată. Se recomandă ca includerea riscurilor climatice în raportări să fie adoptată acum de companii, fără să se aștepte ca acestea să devină standarde de raportare globale.

Mathew Nelson, lider EY Global Climate Change and Sustainability Services, a declarat: „Este clar că statele din toată lumea tratează în prezent raportarea riscurilor climatice mai serios decât oricând, aspect evidențiat de recentul acord G7 privind introducerea obligativității rapoartelor referitoare la schimbările climatice, în concordanță cu recomandările TCFD. De asemenea, pandemia provocată de COVID-19 a reprezentat un real semnal de alarmă pentru companii și autorități deopotrivă, cu privire la necesitatea de a proteja planeta de riscurile majore și, probabil, în anul următor, se va înregistra o evoluție semnificativă a raportărilor efectuate de companiile din toată lumea”.

Despre studiu

Studiul „Dacă raportările privind riscurile climatice se ameliorează, de ce nu se accelerează decarbonizarea?” examinează demersurile realizate de 1.100 de companii din 42 de țări în ceea ce privește publicarea riscurilor asociate cu schimbările climatice, în conformitate cu recomandările formulate de Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice (Task Force on Climate-related Financial Disclosures, TCFD). Studiul a fost efectuat de EY Global Financial Accounting Advisory Services (FAAS) și a analizat raportările realizate de unele dintre cele mai mari companii listate la bursă care își desfășoară activitatea în sectoare cu risc ridicat (identificate conform recomandărilor TCFD) și care provin din următoarele regiuni sau țări: Africa, Canada, Europa Centrală/de Est, America Centrală/de Sud, China, India, Irlanda, Japonia, Orientul Mijlociu, Oceania, Asia de Sud-Est, Coreea de Sud, Europa de Sud, Marea Britanie, SUA și Europa de Vest/de Nord. Companiilor li s-au atribuit punctaje în funcție de doi parametri: acoperirea raportărilor și calitatea raportărilor. Acoperire – companiilor li s-a atribut un punctaj (exprimat în procente) în funcție de numărul de recomandări ale TCFD adoptate de acestea. Calitate – organizațiilor care au pus în aplicare toate cele 11 recomandări li s-a atribuit o notă (pe o scală de la 1 la 5) în funcție de calitatea raportării, exprimată ca procentaj din punctajul maxim.

• Șapte din zece consilii de administrație declară că vor majora investițiile în tehnologii pentru managementul riscurilor în următoarele 12 luni
• Consiliile de administrație doresc raportări de risc predictive, cu focus pe amenințări emergente și atipice și bazate pe date externe și interne

Utilizarea eficace a datelor și tehnologiei pentru gestionarea și raportarea riscurilor este o prioritate care diferențiază companiile de top. Deși sunt considerate foarte importante, modul în care organizațiile monitorizează în prezent riscurile nu satisface exigențele consiliilor de administrație, se arată în noul studiu EY, care a inclus peste 500 de membri din consilii de administrație din toată lumea.

Studiul EY Global Board Risk Survey 2021 identifică doi vectori cheie pentru un management eficient al riscurilor: utilizarea tehnologiei pentru a identifica și gestiona riscurile și anvergura și profunzimea raportării riscurilor către consiliul de administrație. Studiul arată că 71% dintre companiile care au un management eficient al riscurilor utilizează datele și tehnologia, față de doar 5% din ultimii clasați, care se află încă în stadiul de dezvoltare al acestei abordări.

Deși sunt considerate foarte importante, mai puțin de unul din cinci consilii de administrație declară că organizația lor valorifică eficient datele și tehnologia pentru managementul riscurilor sau pentru a furniza consiliului de administrație raportări bazate pe informații aprofundate, în timp util. Numai 49% dintre directorii generali spun că procesele lor de evaluare a riscurilor se bazează pe date în mod adecvat.

Deși nu intră în prerogativele consiliului de administrație să decidă ce tehnologii sunt folosite în managementul riscurilor, ei pot și trebuie să impună conducerii executive adoptarea unor mecanisme de control și procese pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor. Utilizarea noilor tehnologii și valorificarea datelor disponibile trebuie să reprezinte o prioritate în procesul de gestionare a riscurilor.

Cum ajută tehnologia înțelegerea și detectarea riscurilor

Automatizările pot fi utilizate pentru activități cu valoare adăugată redusă, cum ar fi operațiunile simple de prelucrare a datelor, eliberând timp pentru profesioniștii în management de risc pentru a se putea concentra pe activități cu valoare adăugată mare, cum ar fi evaluarea unor noi modele de afaceri sau evaluarea amenințărilor asociate cu implementarea de noi tehnologii în organizația lor. Chiar și colectarea și monitorizarea datelor pot fi automatizate, astfel încât să aibă loc în timp real, putând semnala potențiale probleme echipelor operaționale și de management de risc mult mai rapid decât prin intermediul unei abordări pur manuale.

Inteligența artificială poate genera modelări care să ajute companiile să înțeleagă legăturile dintre riscuri. Se pot automatiza operațiuni de bază, care să identifice riscuri potențiale în documentații nestructurate și să efectueze analize ocazionale în vederea identificării interdependențelor ce apar între riscuri. Aceste informații pot fi apoi structurate în tablouri de bord și prezentate în formate ușor de înțeles conducerii și consiliilor de administrație. Un aspect important este că o mai bună înțelegere a complexității riscurilor ajută la elaborarea unor măsuri de diminuare mai eficace.

Platformele software pot fi, de asemenea, utilizate în activități de management al riscurilor, cum ar fi colectarea de date și monitorizarea continuă. Păstrarea într-o singură sursă a datelor cheie referitoare la risc și conformitate pentru diversele segmente de activitate permite ca acestea să fie puse cu ușurință la dispoziția tuturor, inclusiv a consiliilor de administrație. 

Tehnologia este o prioritate, dar obstacolele persistă

Încurajator este faptul că 69% dintre companii spun că plănuiesc să crească nivelul investițiilor în date și tehnologii pentru gestionarea riscurilor în următoarele 12 luni. Consiliile de administrație admit că utilizarea datelor și tehnologiei sunt principala lor prioritate, atunci când li se prezintă inițiative care sporesc reziliența întreprinderii.

Pe măsură ce companiile își cresc investițiile în tehnologie, vor trebui să rezolve și o serie de probleme care depind de nivelul lor de maturitate. Pentru companiile aflate la început de drum, principalul obstacol este absența abilităților necesare pentru a utiliza datele, tehnologia și analiza în mod eficace, arată studiul. Echipele de management de risc trebuie să includă specialiști în știința datelor, care să poată stabili tehnologiile necesare, să le implementeze eficient și să se asigure că sunt utilizate la potențial maxim. În funcție de capacitatea de recrutare internă, unele organizațiile pot alege să externalizeze acest proces către companii specializate. 

Recrutarea în vederea obținerii abilităților potrivite este doar jumătate din bătălie. Companiile vor trebui, de asemenea, să asigure perfecționarea angajaților din posturile netehnice, pentru a îi ajuta să valorifice noile instrumente și datele. Totodată, trebuie să identifice modalități eficiente de conlucrare între oameni și tehnologie, cum ar fi inteligența artificială.

În cazul companiilor mai mature, care deja exploatează eficient datele și tehnologia, una dintre principalele probleme identificate de studiu este integrarea unor seturi de date multiple din surse disparate, astfel încât analiza și raportarea riscurilor să ofere o imagine coerentă și cuprinzătoare.

Caracterul prospectiv și atenția acordată noilor amenințări îmbunătățesc raportarea riscurilor

Participanții la studiu admit că se pot aduce multe îmbunătățiri și în raportarea riscurilor, identificată drept al doilea cel mai important factor pentru un management eficace al riscurilor. Mai puțin de 20% dintre consiliile de administrație au deplină încredere în rapoartele de risc pe domenii specifice.

Potrivit studiului, principalele priorități ale consiliilor de administrație în privința rapoartelor de risc sunt:

• să fie prospective și predictive
• să cuprindă riscurile emergente și atipice
• să includă atât date externe, cât și date interne
• să cuprindă inițiativele și procesele de diminuare a riscurilor
• să includă informații competitive și analize comparative față de organizații similare.

Cu toate acestea, consiliile de administrație trebuie să reziste tentației de a solicita pur și simplu tot mai multe rapoarte. Până la urmă, dacă nu sunt ordonate și prioritizate corespunzător, abundența de informații poate uneori să încețoșeze imaginea, în loc să o clarifice.

Consiliile de administrație consideră că pot lăsa pe seama conducerii executive elaborarea strategiei pentru exploatarea tehnologiei în vederea monitorizării și diminuării riscurilor, dar trebuie, totuși, să supervizeze ca aceasta să fie utilizată la potențial maxim. Astfel, poate fi necesar ca și consiliile de administrație să parcurgă o curbă a învățării pentru a înțelege toate beneficiile pe care le poate oferi tehnologia.

Despre studiu

EY Global Board Risk Survey 2021 este un studiu derulat în rândul a 510 membri din consilii de administrație ale unor organizații din toată lumea, cu venituri mai mari de 1 miliard de USD și provenind din mai multe sectoare de activitate. Scopul studiului este descoperirea percepției managementul riscului la nivel de întreprindere (ERM) în cadrul organizațiilor.

Material de opinie de Loredana Ilea, Senior Manager Taxe Indirecte, Deloitte România, Emanuel Bondalici, Managing Associate, și Elena Moroiu, Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)

O lege intrată în vigoare de curând oferă Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerului Finanțelor Publice (MFP) noi competențe de control în privința declarării și achitării taxei clawback și a redevențelor miniere și petroliere. Este vorba de Legea nr. 222/2021, aplicabilă din 30 iulie 2021, care își propune intensificarea controalelor la contribuabilii care desfășoară operațiuni petroliere și miniere ori în domeniul farmaceutic, domenii considerate esențiale, dar care sunt deja riguros legiferate și controlate direct de autorități de reglementare și supraveghere dedicate. În aceste condiții, noua lege ar putea duce la dublarea controalelor în domeniile vizate, cu consecințe fiscale și juridice importante.

Legea preia un proiect de ordonanță de urgență din 2019 și are ca scop verificarea „cel puțin anuală” a modalității de calcul și declarare a taxei clawback, respectiv a exactității datelor și informațiilor în baza cărora se plătesc taxa pe activitatea minieră și redevențele miniere și petroliere. În expunerea de motive se precizează în mod expres că prin această lege „se urmărește creșterea capacității de control și mobilizare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat al statului, cu consecința obținerii de venituri bugetare suplimentare”.

Anterior acestui act normativ, analiza și controlul modului de declarare și achitare a acestor obligații asimilate unor creanțe fiscale reveneau organelor fiscale din ANAF, conform Codului de procedură fiscală, și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru redevențele miniere și petroliere.

Aspecte practice și consecințe ale noii reglementări

În baza noii legi, inspecțiile fiscale obișnuite/controalele autorităților de supraveghere și reglementare vor putea fi dublate de controalele tematice realizate de structuri de inspecție economico-financiară din MFP sau ANAF și astfel vor putea fi stabilite noi obligații bugetare în sarcina contribuabililor.

Inspecția economico-financiară este reglementată de Ordonanța de urgență nr. 94/2011 și împrumută, până la suprapunere, fizionomia celei fiscale – organul de inspecție este obligat să respecte o serie de reguli procedurale minimale (spre exemplu, să înștiințeze contribuabilul despre începerea unui astfel de control și să-l informeze pe întreg parcursul inspecției cu privire la constatările rezultate în urma controlului), iar contribuabilul are dreptul să prezinte, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea proiectului de raport, punctul de vedere cu privire la constatările controlului.

Rezultatul va fi consemnat într-un raport de inspecție economico-financiară care va cuprinde constatările organului de control, precum și opinia acestuia referitoare la punctul de vedere formulat de contribuabil. Totodată, raportul va sta la baza emiterii unor dispoziții obligatorii de măsuri, prin intermediul cărora se vor putea stabili inclusiv sumele cuvenite bugetului de stat cu titlu de creanțe bugetare. 

De asemenea, același control tematic va putea stabili în sarcina contribuabililor controlați și obligații accesorii, calculate potrivit Codului de procedură fiscală (dobânzi, penalități de întârziere și/sau penalități de nedeclarare). Aceste obligații vor putea face totuși obiectul facilităților (amnistiei) fiscale adoptate în ultima perioadă, sub rezerva îndeplinirii condițiilor formale necesare pentru aplicarea acestora.

Împotriva actelor administrative emise în această procedură se poate formula plângere prealabilă, însă termenul de contestare este cel din dreptul comun (Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ), de 30 de zile, substanțial mai mic față de termenul de 45 de zile prevăzut pentru o inspecție fiscală obișnuită.

Probleme generate de dublarea competențelor de control

Așadar, controlul declarării și achitării taxei clawback, a taxei pe activitatea minieră, respectiv a redevențelor miniere și petroliere se va putea efectua atât de organele fiscale, cât și de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în cazul redevențelor miniere și petroliere, respectiv de structurile teritoriale din ANAF sau MFP prin inspecții economico-financiare.

Această dublare de competențe și atribuții ridică o problemă majoră: în ce măsură o inspecție fiscală care ar avea ca obiect controlul declarării și achitării taxei clawback ar putea fi urmată/dublată de o inspecție economico-financiară sau invers? Din păcate, nici Legea 222/2021, nici OUG 94/2011 nu oferă un răspuns la problema practică a suprapunerii de competențe cu privire la același tip de creanțe controlate. De fapt, OUG 94/2011 prevede expres că doar controlul efectuat de Curtea de Conturi este incompatibil cu inspecția economico-financiară. Cu alte cuvinte, o altă procedură de control (spre exemplu, o inspecție fiscală) ar putea viza obligații deja supuse unei proceduri de inspecție economico-financiară.

O asemenea situație nu ar trebui permisă, pentru că încalcă principiul securității juridice, precum și principiul non bis in idem, care presupune că nimeni nu poate fi sancționat de două ori pentru aceeași faptă. Într-o interpretare mai amplă, principiul presupune și că cel care a fost exonerat pentru o faptă nu poate fi sancționat de o altă autoritate pentru aceeași faptă.

Există, așadar, argumente juridice care să susțină incompatibilitatea mai multor tipuri de controale la același contribuabil, pentru aceeași perioadă și pentru același tip de obligație. Cu toate acestea, până la o modificare legislativă în acest sens sau până la cristalizarea unei practici care să confirme că o inspecție economico-financiară nu poate fi dublată de o inspecție fiscală, respectiv de un control al autorității de supraveghere și reglementare, există riscul unor dublări de atribuții.

Perspective privind modul de aplicare a noii reglementări

O altă problemă practică decurge din specificul celor trei domenii vizate de Legea nr. 222/2021. Taxa clawback este stabilită în baza unor calcule și formule riguros reglementate, un rol important avându-l Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în timp ce taxele privind activitatea minieră, respectiv redevențele miniere și petroliere, sunt stabilite în conformitate cu o serie de parametri prevăzuți expres în lege și au la bază acordurile de concesiune petrolieră sau licența de explorare/exploatare minieră încheiate de titular cu ANRM. Prin urmare, s-ar putea pune problema utilității acestor inspecții economico-financiare în cele trei domenii riguros reglementate și controlate direct de autorități de reglementare și supraveghere.

Pe de altă parte, în cea mai recentă statistică publicată pe site-ul ANRM, pentru semestrul I din 2020, se precizează expres că instituția are o problemă generată de „subdimensionarea numărului de angajați”, motiv pentru care a colectat mai puțin cu 21,13 milioane de lei dintr-un total de 414,83 milioane de lei datorați pentru redevențele petroliere și miniere, respectiv taxe miniere. Probabil acesta este și motivul pentru care Legea 222/2021 prevede că, în cazul redevențelor miniere și petroliere, inspecția economico-financiară va verifica „exactitatea datelor și a informațiilor pe baza cărora se calculează” aceste redevențe, spre deosebire de taxa clawback, unde se poate verifica doar modul de declarare și achitare a acestei taxe.

Prin urmare, cel mai probabil CNAS și ANRM vor rămâne cu un rol preponderent de reglementare și supraveghere, iar structurile specializate de inspecție economico-financiară din ANAF și MFP vor avea doar un rol de recuperator de creanțe, folosind datele și informațiile puse la dispoziția lor de CNAS și de ANRM. 

Pentru moment, intensificarea inspecțiilor economico-financiare este doar o chestiune de timp și de organizare, fiind însă de așteptat ca perioada imediat următoare să aducă o creștere semnificativă a acestei activități de control. Rămâne de văzut dacă va exista o suprapunere de competențe între aceste structuri specializate și structurile de inspecție fiscală obișnuite din ANAF sau structurile de control din cadrul ANRM. Totodată, este de urmărit în ce măsură aceste inspecții economico-financiare vor fi veritabile controale de fond sau dacă vor fi doar verificări sumare cu privire la declararea creanțelor și plata la scadență a taxelor clawback, respectiv a taxelor miniere și a redevențelor petroliere și miniere.

• Dintre companiile de social media, componente ale indicelui S&P 500 care și-au prezentat deja performanțele, 88% au raportat câștiguri mai bune decât se prognoza. Dacă tendința continuă, ar fi cea mai mare creștere din 2008.
• Rivalii mai mici ai Facebook, Snap (care deține Snapchat) și Twitter, au uimit Wall Street cu câștiguri care au depășit cu mult așteptările.
• Cifrele prezentate de Snap și Twitter au semnalat că piața publicității online înregistrează o recuperare puternică față de minimul atins în timpul pandemiei, astfel prețul acțiunilor companiilor de publicitate online au avansat.
• Majoritatea jucătorilor de pe piața Social Media au întâmpinat dificultăți în atingerea prognozelor privind creșterea utilizatorilor.
• Cu câțiva ani în urmă, existau îndoieli că Snap va reuși să obțină o afacere profitabilă din platformă, dar aceasta are în momentul de față o evaluare de piață de două ori mai mai mare decât Twitter și compania se apropie de totalul veniturilor Twitter.
• Planurile Facebook sunt de a-și reduce dependența de veniturile din publicitate, cu focus pe a atrage și sprijini creatorii de conținut și, în special, planurile sale de comerț electronic. Pentru a-și construi succesul, compania de socializare investește puternic în VR și AR, pentru a crea noi lumi digitale pe care mai mulți oameni le pot locui simultan.
• Acestea sunt ideile principale din analiza pe social media elaborată de Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Înainte de începutul perioadei de raportări financiare a companiilor din SUA, reprezentanții firmelor au încercat să le sugereze analiștilor că rezultatele vor fi mai puternice decât prognozele acestora, în ideea în care își vor revizui estimările deja ridicate. Având în vedere că prețurile acțiunilor s-au tranzacționat aproape de maximele istorice, observăm un val masiv de optimism pentru câștigurile viitoare, fapt care a fost inclus deja în prețuri.

Dintre companiile componente indicelui S&P 500 care și-au prezentat deja performanțele, 88% au raportat câștiguri mai bune decât se prognoza. În cazul în care tendința continuă, ar fi cel mai ridicat ritm procentual de când FactSet a început să înregistreze aceste date în 2008.

Până în acest moment, companiile de Social Media au impresionat în ceea ce privește rezultatele pentru al doilea trimestru încheiat la 30 iunie. Veniturile totale ale Facebook pentru trimestrul respectiv au crescut cu 56% de la an la an, la 29,08 miliarde de dolari, înregistrând cea mai rapidă creștere din 2016.

În comparație, veniturile Pinterest s-au îmbunătățit cu 125% față de aceeași perioadă a anului trecut la 613,21 milioane dolari. Veniturile Twitter au crescut cu 74% de la an la an în trimestrul respectiv la 1,19 miliarde, față de 1,07 miliarde dolari. În ceea ce privește firma Snap (care deține Snapchat), veniturile au depășit, de asemenea, estimările analiștilor, în creștere cu 116,2% de la an la an.

De asemenea, Pinterest a furnizat o estimare a creșterii veniturilor din al treilea trimestru „de peste 40%”, de la an la an. Aceasta a fost în conformitate cu așteptările Refinitiv de creștere a veniturilor de 42,8% de la an la an pentru trimestrul următor.

Rivalii mai mici ai Facebook, Snap și Twitter, au uimit Wall Street cu câștiguri care au depășit cu mult așteptările. Ambele seturi de rezultate indică o recuperare a activității de publicitate mai puternică decât era de așteptat pentru mass-media online – ceva ce analiștii Bank of America au avertizat că ar putea pune presiune pe acțiunile Facebook după raportarea câștigurilor în cazul în care firma nu se ridică la înălțimea colegilor săi. Așteptările față de Facebook au fost prea ridicate, acțiunile companiei suferind de o sincronizare nepotrivită, venind după rezultatele explozive ale Twitter și Snap, precum și cele ale giganților de tehnologie precum Microsoft și Apple. Dacă Facebook ar fi început sezonul cu astfel de numere situația ar fi fost considerată pozitivă, deși performanțele nu sunt la fel de impresionante precum ale colegilor săi.

Cifrele prezentate de Snap și Twitter au semnalat că piața publicității online înregistrează o recuperare puternică față de minimul atins în timpul pandemiei, astfel prețul acțiunilor companiilor de publicitate online au avansat. Raportarea Snap de pe 24 iulie a fost adevăratul punct de vedere, întrucât compania a depășit așteptările de venituri cu mai mult de 100 de milioane de dolari, iar acțiunile sale au beneficiat de un imbold puternic, crescând cu 23,9% până la un nivel de închidere record de 78,02 USD. În aceeași sesiune, Twitter a câștigat 3,1%, până la 71,69 USD.

Majoritatea jucătorilor de pe piața Social Media au întâmpinat dificultăți în atingerea prognozelor privind creșterea utilizatorilor. Astfel, Twitter a dezamăgit ușor în ceea ce privește utilizatorii zilnici activi monetizabili (MAU). Facebook a reușit să respecte previziunile privind utilizatorii zilnici activi (DAU), în timp ce s-a plasat ușor sub așteptările referitoare la indicatorul MAU. Cu toate acestea, Snap a reușit să depășească așteptările privind DAU.

Ritmul mai rapid de creștere al Snap indică faptul că sunt în joc mai mult decât doar tendințele macro, deoarece analiștii au lăudat mișcările strategice inteligente care au condus impulsul recent al companiei mamă a Snapchat. Cu câțiva ani în urmă, existau îndoieli că Snap va reuși să obțină o afacere profitabilă din platformă, dar aceasta are în momentul de față o evaluare de piață de două ori mai mai mare decât Twitter și compania se apropie de totalul veniturilor Twitter.

În ceea ce privește îndrumările pentru a doua jumătate a anului, Facebook a spus că se așteaptă ca „ratele de creștere a veniturilor totale de la an la an să scadă semnificativ pe o bază secvențială pe măsură ce parcurgem perioade de creștere din ce în ce mai puternică”. Acest comentariu este neschimbat față de recomandările publicate cu trei luni mai devreme. Analiștii chestionați de Refinitiv se așteptau la venituri de 28,22 miliarde de dolari pentru al treilea trimestru, ceea ce implică o creștere de 31%.

Raportul a subliniat planurile Facebook de a-și reduce dependența de veniturile din publicitate, menționând eforturile extinse ale companiei de a atrage și sprijini creatorii de conținut și, în special, planurile sale de comerț electronic. „Vrem ca platformele noastre să fie cel mai bun loc pentru creatori pentru a-și câștiga existența”, a spus Zuckerberg, adăugând că firma intenționează să genereze instrumente pentru creatori începând cu 2023. Pentru a-și construi succesul, compania de socializare investește puternic în realitatea virtuală (VR) și în realitatea augmentată (AR) pentru a crea noi lumi digitale pe care mai mulți oameni le pot locui simultan. Facebook numește acest proiect „metaversul”. Aceste noi tehnologii ar putea atrage noi utilizatori și ar putea impulsiona rata de creștere a bazei de utilizatori globali a Facebook. Totuși, în ciuda unui trimestru puternic, Facebook avertizează asupra schimbărilor viitoare – și anume impactul asupra activității sale masive de publicitate, care a generat 28,5 miliarde de dolari din cei 29 de miliarde de dolari ai companiei în acest trimestru.

O altă temă a raportărilor companiilor din acest domeniu a fost impactul eforturilor Apple de a permite utilizatorilor să decidă dacă doresc să permită urmărirea activității lor online în scopuri de marketing printr-un identificator publicitar sau IDFA. Această inițiativă recentă a fost semnalată de jucătorii de social media drept un potențial factor de risc în cadrul sezonului anterior de raportări. Snap a indicat de data aceasta că nu a înregistrat un impact negativ atât de mare, așa cum se anticipase inițial, în timp ce directorul financiar Twitter, Ned Segal, s-a declarat „mulțumit” de ceea ce a observat compania până în prezent.

În acest context, sectorul tehnologic cu focus pe social media continuă să rămână în centrul atenției, într-o perioadă în care persistă un val de indecizie și nesiguranță întrucât presiunile inflaționiste din SUA continuă să crească și Rezerva Federală are tot mai puțin spațiu de manevră în privința menținerii unor condiții relaxate de politică monetară.

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume inclusiv FCA și KNF.

Se înregistrează o ușoară scădere la nivel global a nivelului de îngrijorare a consumatorilor în privința efectelor pandemiei COVID-19, conform rezultatelor celei de-a șaptea ediții a EY Future Consumer Index.

39% dintre cei peste 14.000 de consumatori implicați în studiu sunt de părere că viețile lor vor fi afectate de criza sanitară timp de cel puțin încă 12 luni, procent în scădere față de 40% în februarie 2021.

Tema sustenabilității devine prioritară și se impune ca principală tendință, în contextul în care tot mai mulți consumatori reevaluează diverse aspecte ale traiului cotidian, printre care accesibilitatea prețurilor. Majoritatea consumatorilor (64%) îşi propune să acorde mai multă atenție impactului pe care îl are asupra mediului ceea ce consumă, iar 60% intenționează să se concentreze mai mult asupra raportului calitate-preț. Această situație creează o tensiune în legătură cu cine trebuie să suporte costul sustenabilității.  

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România: „Pe fondul unui trend în creştere al încrederii în gestionarea crizei medicale COVID-19, consumatorii pun un accent mărit pe administrarea finanţelor familiei, dar şi pe sustenabilitate şi revenirea la modul de viaţă de  dinainte de pandemie. Ca urmare a unei dorințe crescute de a trăi sustenabil, consumatorii preferă companiile care investesc în sustenabilitate. Aceste investiţii sunt, însă, recuperate printr-un preţ mărit al produselor, iar consumatorii devin reticenţi în a plăti mai mult pentru aceeaşi valoare percepută. Totodată, sustenabilitatea este înţeleasă diferit, în funcţie de zona geografică, iar companiile ar trebui să îşi concentreze eforturile în transparentizarea invesţiilor în sustenabilitate, dar şi într-o comunicare clară asupra valorilor şi acţiunilor întreprinse în acest sens.”

Decalaj între intenții și fapte în legătură cu sustenabilitatea

Per total, 64% dintre consumatori petrec în continuare mai mult timp acasă decât înainte de pandemie. Locuințele au devenit niște hub-uri unde oamenii muncesc, comandă diverse bunuri, se mențin în formă și se distrează, ceea ce reprezintă un moment extrem de favorabil pentru a face tranziția către opțiuni sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului și societății. În prezent, 31% dintre respondenți spun că cheltuiesc mai mult pe produse care sunt sustenabile și benefice pentru mediu, iar 64% sunt pregătiți să își schimbe comportamentul, dacă acest lucru este în beneficiul societății.

Cu toate acestea, 78% dintre consumatori își fac griji în privința impactului pandemiei asupra propriilor finanțe. 53% dintre ei spun că prețul a devenit un criteriu mai important pentru o achiziție decât era înainte de pandemie, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa duratei în timp a atitudinii pozitive față de comportamentele sustenabile. Prin urmare, în loc să se angajeze financiar pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate importante pentru societate, mulți consumatori aleg să se implice în acțiuni care au un impact redus și nu presupun costuri, care să îi ajute să economisească bani. Astfel că, peste jumătate dintre respondenți (56%) au declarat că adoptă comportamente sustenabile doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani, în special în zona activităților casnice de bază, cum ar fi: diminuarea consumului de energie (85%), reciclarea sau reutilizarea ambalajelor (83%) și refolosirea pungilor de cumpărături (83%).

Cine va suporta costul sustenabilității?

Lipsa acestui angajament financiar al consumatorilor în direcția sustenabilității arată că majoritatea (68%) așteaptă de la companii să acționeze ca lideri pentru schimbări pozitive sociale și de mediu. Consumatorii consideră că organizațiile sunt mult mai în măsură să determine transformarea piețelor în direcția sustenabilității prin procese și inovații. 28% sunt de părere că marile corporații multinaționale trebuie să diminueze cantitatea de deșeuri generate prin procesele de producție, iar 25% spun că acestea trebuie să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

Conform studiului EY Future Consumer Index, în rândul consumatorilor există un nivel scăzut de informare cu privire la ce înseamnă sustenabilitatea. 61% dintre respondenți recunosc că au nevoie de mai multe informații pentru a face alegeri mai bune la cumpărături. Această situație indică necesitatea unei transparențe mai mari din partea comercianților și a companiilor producătoare de bunuri de larg consum pentru a-i ajuta și ghida pe consumatori în a face  alegeri sustenabile. Drept urmare, produsele și serviciile sustenabile se confruntă cu probleme de percepție, mulți consumatori sunt descurajați de preocupările legate de calitatea slabă (67%) și de prețurile ridicate (66%), precum și de lipsa de încredere generată în urma unor antecedente de tip „greenwashing” și a unor presupuse practici de marketing înșelător (60%).

Percepțiile privind sustenabilitatea variază în funcție de țară

În legătură cu principalele aspectele ale sustenabilității care îi preocupă cel mai mult pe consumatori, s-au înregistrat câteva diferențe în răspunsurile celor sondați: deșeurile din plastic reprezintă cel mai mare motiv de îngrijorare în SUA (62%) și Marea Britanie (73%), în timp ce poluarea aerului este principala preocupare în China, iar poluarea apei este pe primul loc în Brazilia (93%). Aceste rezultate indică faptul că nu există o abordare universal valabilă pentru companii și că acestea vor trebui să țină cont de nuanțele regionale, atunci când vor încerca să soluționeze problemele de sustenabilitate.

Cea mai recentă ediție a studiului EY Future Consumer Index este disponibilă la ey.com/futureconsumerindex7.

Despre EY Future Consumer Index

Studiul EY Future Consumer Index urmărește modificarea atitudinii și comportamentelor consumatorilor pe orizonturi de timp și piețe globale, identificând noile segmente de consumatori care își fac apariția. Acesta oferă periodic indicatori longitudinali și o perspectivă unică în ceea ce privește schimbările care sunt reacții temporare la criza COVID-19, schimbările care indică modificări fundamentale și cum ar putea arăta consumatorii de după criza COVID-19. În cadrul celei de șaptea ediții a EY Future Consumer Index, au fost intervievați 14.047 de consumatori din SUA, Regatul Unit, Canada, Brazilia, Franța, Italia, Germania, Spania, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, China, Indonezia, Japonia, Australia și Noua Zeelandă în intervalul 16 aprilie – 10 mai 2021.