Interviu cu trei supereroine din programul InnovX BCR

Am mai spus-o și o vom tot spune: doar alături de oamenii potriviți poți organiza un accelerator de business de succes, care să și dea rezultate – motiv pentru care suntem atât de mândri și entuziasmați de echipa de mentori supereroi care s-a format în cadrul programului InnovX BCR. Avem plăcerea să discutăm din nou cu trei dintre aceștia, avându-le alături pe Elena Scherl, mentor cu superputeri în „Networking in the tech world”, pe Adela Ioniță, remarcându-se cu workshopul „Self Reflection”, și pe Camelia Panait, unul dintre noii membri ai acestei echipe de supereroi, care se va axa pe strategia de business, de marketing și de inovație.

Andreea Ioana Vlad: Cum ați ajuns să fiți mentori?

Elena Scherl: La Modex, sunt parte din echipa de business development, care se ocupă de relațiile cu partenerii și cu dezvoltarea afacerii, așa că s-a întâmplat în mod natural să fiu implicată și în parteneriatul cu InnovX BCR. Cred că mi se și potrivește. Fiecare dintre cei din echipă are norocul să lucreze într-o companie care ne permite să ne dezvoltăm profesional, unde ne potrivim mai bine și care ne încurajează să creștem în direcțiile respective.

Adela Ioniță: Am primit invitația de a participa la workshopul unuia dintre mentorii programului și, vorbind cu echipa de aici, am descoperit că putem colabora și că pot contribui la curricula acceleratorului cu un training al meu. Probabil ne-am întâlnit în momentul potrivit pentru fiecare.

Camelia Panait: Pentru mine mentoratul este un fel de „pay it forward”. Eu am crescut profesional și personal datorită oamenilor cu care am lucrat și am interacționat, fie că și-au asumat acest rol de mentor în mod formal sau nu. Mi se pare firesc să dau cu aceeași măsură.
Cu InnovX BCR am început să colaborez recent. Îmi plac programul, cultura și ambiția lui, îmi place echipa și îmi doresc să pot să contribui la dezvoltarea unor antreprenori de succes. În plus, învăț și eu enorm de la niște oameni care sunt foarte buni în domeniul lor.

Pe scurt, povestiți-mi despre subiectul, structura și conținutul workshopului pe care îl susțineți în programul InnovX BCR.

Elena Scherl: Workshopul pe care l-am pregătit se numește „Networking in the tech world”, adică cum să inițiem și să creștem relații profesionale într-un mediu de business mai degrabă tehnic. Acesta reunește atât lecții din experiența mea profesională, cât și cunoștințe din ceea ce am învățat într-un program de certificare pentru a preda etichetă de afaceri și, desigur, exemple din tot ce a făcut Modex până acum. Iau din toate câte ceva și îmi propun să le arăt participanților cum să comunice mai bine, de la un pitch până la e-mailul acela de început (numit „cold-email”), cum să relaționeze cu oameni de pe diferite niveluri profesionale, cum să se comporte și să maximizeze un eveniment de business, să le expun mai multe despre importanța cunoașterii diferențelor culturale și, evident, despre gafe în mediul de business, cu exemple cu tot.

Adela Ioniță: Workshopul prin care susțin companiile în InnovX BCR este despre gestionarea resurselor interioare și cultivarea abilităților de leadership. Este un workshop intens, concentrat, în care ne uităm la modul în care facem lucrurile, felul cum gestionăm informația și activitățile care ne ocupă timpul.

Descoperim modalități noi de a ne raporta la oportunități, provocări și schimbări. În plus, aducem elemente de „leadership embodiment”pe care antreprenorii să le utilizeze în toate ariile vieții lor, nu doar în business. Pentru că sunt coach, în întregul atelier se regăsesc elemente de coaching sistemic, iar în centrul atenției avem înțelegerea unor tipare comportamentale, descoperirea de modalități prin care să ne folosim de ceea ce avem și suntem deja, fără a mai simți nevoia de acumulare, de încărcare și de a trece prin sentimentul de „nu e niciodată suficient”. Este, aș putea spune, un workshop care ajută oamenii să ia o pauză, să se uite de sus la viața lor profesională (poate și personală) și să reașeze unele elemente la care nu s-au gândit până la acest moment, căpătând astfel o nouă perspectivă.

Camelia Panait: Subiectele pe care le voi acoperi sunt: strategie de business, cum să crești un business, strategie de marketing și inovație. Unde cred eu că pot să aduc valoare adăugată este atenția la client, gândire strategică în înțelegerea clientului și analiza de oportunități și formularea unei propoziții de valoare relevantă și diferențiatoare, expertiză în construcția unui plan de lansare (go-to-market) și atenția la întrebări, prezumții critice și parcursul lor de validare.

Am învățat că singurul mod de a naviga adecvat realitatea este cel pe bază de întrebări catalitice care provoacă prezumțiile cu care operăm, statu-quo-ul și generează idei noi. Ne-am formulat ca organizație întrebările potrivite? Cum putem să formulăm întrebări mai bune la nivel de organizație? La MIT, de exemplu, dar nu numai, există o întreagă cultură a formulării întrebărilor și a interogației cvasicontinue. Mi-ar plăcea să contribui la acest mod de gândire în InnovX BCR.

Ce schimbare sperați să aduceți în participanți ca antreprenori, dar și pe plan personal?

Elena Scherl: Antreprenorii participanți sunt oameni cu idei extraordinare și deosebit de curajoși – să pună suflet într-o idee, fonduri personale și nopți nedormite și apoi să meargă cu această idee în piață necesită curaj. Sper că pot contribui la succesul lor ajutându-i să înțeleagă niște realități din piață și cum să se adapteze la aceste realități: lumea profesională nu este frecventată numai de profesioniști raționali și obiectivi. Oamenii judecă alți oameni, își formează prejudecăți și acordă credit (nu doar financiar) pe baza propriului filtru. Și e bine să știm cum să ne poziționăm față de aceste filtre.

Adela Ioniță: Misiunea mea este să susțin antreprenorii pe drumul lor, lucru care nu este deloc ușor. Pentru fiecare dintre ei, îmi doresc să se schimbe sau să se întâmple ce au ei nevoie pentru ca acest drum să fie unul de creștere și împlinire. Îmi doresc să-și ia din workshop și din interacțiunea noastră o conștientizare asupra rutinei lor, iar eu să le ofer spațiul necesar pentru a-și aduna resursele cele mai utile în atingerea scopurilor pe care le au.

Camelia Panait: Antreprenoriatul este un mediu și un parcurs care aduce cu sine multă ambiguitate și incertitudine pe termen mediu și lung. Prin urmare, și o presiune mare în a avea răspunsurile corecte. Mi-ar plăcea să creăm o cultură a întrebărilor mari, cheie, și confortul de a naviga prin realitate cu ele.

Ce vă place cel mai mult la ceea ce faceți ca mentor?

Elena Scherl: Pentru mine este o experiență de învățare în egală măsură cu experiența participanților. Este fascinant să descopăr procesul gândirii din spatele unui model de business, care pare bine definit și pus la punct dar care este rezultatul a nenumărate ore de muncă. Sunt oameni diferiți, din medii diferite, care pun în joc pentru o idee aproape tot ce au. Este o experiență care mă inspiră profesional.

Adela Ioniță: Îmi place interacțiunea cu antreprenorii, în mod cert. Îmi plac sclipirile din ochii lor când au conștientizări, momentele de bucurie când află ceva util și cele de blocaj și confuzie când descoperă ceva incomod despre ei – știu că acolo se va produce o schimbare. Toate aceste momente sunt neprețuite. Apoi, mă bucură nespus faptul că pot contribui și astfel la dezvoltarea antreprenoriatului, că pot susține tot mai mulți oameni în această direcție. Îmi place să văd cum oamenii cresc.

Camelia Panait: Ca mentor, mă hrănește să facilitez conversații, să provoc o gândire inovatoare și să învăț din întrebările altora.

Ce face echipa InnovX BCR inedită?

Elena Scherl: Echipa InnovX BCR mi se pare ca o familie care îți dorește binele cu adevărat. Ideea de accelerator nu este nouă, însă valoarea unui program de accelerare este adusă de echipa de oameni care-și pun timpul, contactele, cunoștințele la bătaie ca să ridice businessurile participante. Apreciez că acest program a crescut de la an la an și a devenit o platformă nu doar pentru businessuri locale, ci și internaționale. Sunt companii care aplică de prin toată lumea și acceptarea lor în program arată generozitate și dedicare în susținerea ideilor inovatoare.

Adela Ioniță: Aici totul este organizat, bine pus la punct, ritmul de lucru este rapid, iar lucrurile se întâmplă în mod accelerat. Este modelul acela de echipă care lucrează bine, are rezultate, face totul la timp și se îngrijește și de conectarea, socializarea și de consolidarea relațiilor. Când intri în această echipă ai impresia că ai fost aici din totdeauna, iar conexiunile avute în mediile de învățare de și de business sunt neprețuite.

Reputația câștigată, profesionalismul, accesul la o multitudine de resurse pe care le oferă cu generozitate companiilor din program – toate acestea definesc echipa InnovX BCR drept inedită și, cu siguranță, una pe care vrei să o cunoști.

Camelia Panait: InnovX BCR este primul accelerator din România care a pus formarea și educația cohortelor pe primul loc în cadrul programului. Îmi plac foarte mult accentul pe educația antreprenorială și standardele înalte pe care proiectul le oferă, împreună cu comunitatea care s-a format de când s-a lansat programul.

Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii din zona de startup?

Elena Scherl: Să-și aducă aminte că afacerile cresc inevitabil atunci când relațiile pe care le inițiem în mediul profesional nu sunt vădit dictate de un interes. Sigur, ne putem justifica că nu avem timp de conversații, că mergem la anumite evenimente și stabilim întâlniri în mod strategic, special pentru a face anumite contacte sau promisiuni de cooperare ulterioară și, deci, este esențial să aflăm cât mai repede într-o discuție cu necunoscuți cine ne poate deveni „folositor” mai apoi sau nu. Însă, fix planificarea aceasta strategică este ceea ce îi face pe oameni să se distanțeze de noi. Cumva iese la iveală imediat orientarea către a vinde, pe a ne prezenta produsele și pe a ne găsi clienți. Și atunci, dacă nu ne plac oamenii aceștia care forțează lucrurile, ar trebui să nu fim oamenii aceștia.

Adela Ioniță: Pune ochii pe țintă, obiectivul în minte și mâna pe tastatură. Repetă zilnic. Sau, mai descriptiv: concentrează-te pe ce ți-ai propus, ține minte ce vrei și, când lucrurile nu merg schimbă planul, nu obiectivul. Lucrează consecvent, îmbină lucrul cu învățarea și observă ce te distrage de la ceea ce faci. Este foarte important să știi să iei decizii – sigur, chiar dacă știi, tot vor fi momente în care vei alege greșit, dar învață procesul decizional – te va scuti de mult timp pierdut și multe regrete.

Banii sunt importanți, să nu ne amăgim că n-ar fi. O afacere care nu face bani, e hobby.

Vorbește cu oamenii, nu te chinui singur, nu te amăgi, nu te lăsa blocat, nu are rost. Sunt mulți oameni competenți care te pot ajuta și sunt dornici să facă asta. În același timp, nu te pierde în învățare și nu asculta pe oricine. Filtrează.

Ia-ți un coach, un mentor sau orice specialist care te poate susține să accelerezi. Nu merită să pierzi timp dacă nu reușești singur – aici nu e loc pentru orgoliu. Înscrie-te într-un accelerator.

Lucrează printre oameni, ieși la o cafea, pleacă de acasă și din birou. Izolarea este foarte la îndemână când ai un startup – nici nu știi când au trecut 10 ore de când tu nu ai ieșit din cameră. O zi așa, o săptămână tot așa, iar în câteva luni te întrebi de ce ești deprimat, unde au dispărut creativitatea, entuziasmul, motivația și de ce pare că totul devine greu.

Învață să gestionezi procrastinarea, distragerea atenției, vorbitul în public, alimentația și mișcarea, relațiile cu oamenii, relația cu tine, relația cu banii, timpul de odihnă, oboseala, relația ta cu schimbarea, pericolul și eșecul.

Camelia Panait: Antreprenoriatul de succes este în bună măsură și un parcurs mental. Modelele mentale cu care operăm ne construiesc realitatea. Ca în orice domeniu care solicită performanța, și în antreprenoriat este important sa ne înțelegem și ne actualizăm psihologia.

Modelul de operare implicit al unui startup este cel de supraviețuire, pe termen scurt. Cred că este important ca orice antreprenor să echilibreze acest tip de gândire cu o viziune și o gândire pe termen lung. Aproape toată lumea gândește pe termen scurt și vizează rezultate imediate de confirmare. Gândirea pe termen lung creează avantaj competitiv. Viziunea și o cultură organizațională puternică vor fi reperele businessului în vremuri complicate. Și vor veni vremuri complicate.

„Data love” și insighturi puternice

Folosesc aici un citat care îmi place mult: „în spatele fiecărei companii de tech interesante există un insight puternic despre psihologia umană”. Cu alte cuvinte, în lumea unui antreprenor, produsul este totul. În lumea celorlalți, produsul lui este doar o bucățică de realitate (în cel mai bun caz, atunci când contează). Revenim atunci la întrebări catalitice: ce reprezintă produsul tău pentru ei (cei care îl vor cumpăra și/sau utiliza) astfel încât să merite un loc și atenție în viețile lor aglomerate? „Data love” este modul de gândire care susține generarea de bună cunoaștere și creștere sustenabilă. 

Interviu realizat de Andreea Ioana Vlad,  startup enthusiast

Interviu cu Niculae Iancu, mentor în cadrul programului InnovX BCR

Andreea Ioana Vlad: Ne puteți da mai multe detalii despre experiența dvs. profesională anterioară?

Niculae Iancu: Am activat peste 25 de ani în domeniul securității și apărării naționale. Pe parcursul carierei am lucrat în cercetarea tehnico-inginerească militară, în domeniul politicii și planificării securității și apărării naționale și în învățământul superior militar, ca rector al Academiei Naționale de Informații.

Cum ați făcut trecerea către educație?

A fost o finalitate firească a unei cariere în care am fost implicat în activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și planificare strategică, toate aceste etape contribuind la dobândirea și consolidarea unor competențe organizatorice și funcționale și a unor cunoștințe pe care am avut ocazia să le împărtășesc cu generațiile mai tinere, cu oameni interesați de domeniul securității naționale.

Cum ați ajuns să fiți mentor?

Am avut plăcuta surpriză să fiu cooptat de o echipă de entuziaști în etapa de conturare a conceptului InnovX BCR, oameni interesați de a aduce problematica securității într-un cadru organizat de dezbatere a unor teme specifice mediului de afaceri, deschis tinerilor antreprenori. Mi s-a părut o idee salutară, mai ales că securitatea nu reprezintă un subiect tradițional de atenție pentru cei interesați să deschidă sau să conducă o afacere. Cred că trăim într-o lume plină de pericole și avem obligația să conștientizăm și să anticipăm prezența acestora, să înțelegem cauzele și natura lor și, poate cel mai important, să găsim soluții pentru a depăși cu succes obstacolele care or să apară la tot pasul, în orice momentul al existenței noastre.

În România, suntem tributari unei culturi reduse de securitate. Acesta este un factor cu potențial negativ și în lumea afacerilor. În general, afacerile românești nu percep la nivelul real pericolele din interiorul mediilor în care se dezvoltă și, totodată, au un apetit scăzut pentru a investi în securitatea lor. Într-adevăr, securitatea costă. Însă, cu cât investițiile în securitate sunt asumate mai devreme, cu atât mai mari vor fi beneficiile pe termen mediu și lung. Trebuie înțeles că securitatea unei afaceri nu se referă numai la realizarea și protejarea profitului, ci și la o serie întreagă de securități, așa cum sunt securitatea oamenilor din cadrul organizației, securitatea activelor, protejarea imaginii, securitatea informației etc. Totodată, securitatea și soliditatea unei afaceri românești reprezintă o particulă importantă din arhitectura complexă a securității naționale.

Ați schimbat în vreun fel subiectele pe care le abordați în timpul sesiunilor de mentorat?

Cu fiecare nouă serie a programului nostru ajustez conținutul, pentru că interacțiunea cu participanții reprezintă pentru mine o adevărată provocare, iar contextele de securitate se schimbă în permanență. Este o chestiune care mă fascinează. Practic, fiecare cohortă de participanți la acceleratorul InnovX BCR dezvoltă o personalitate proprie. Se creează un fel de microcultură a grupului, care ne influențează și pe noi, ca mentori, și ne obligă să ne ajustăm mesajele pentru a răspunde cât mai concret așteptărilor particulare ale acestor mici comunități. Totodată, există o diferență firească de conținut determinată de nivelul la care se găsesc aceste afaceri. Activitatea de mentorat este organizată pentru cele trei categorii de participanți (Grinders, Startups, Scaleups) și, în mod evident, se observă amprenta cifrei de afaceri asupra comportamentului economic al fiecărei categorii, care se reflectă la nivel de necesități, resurse și chiar emoție.

Resimțiți diferențe la nivel receptiv în funcție de categoria grupei din program?

Da. Diferențele sunt foarte mari, nu doar din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ci observ chiar diferențe de interes și implicare între seriile succesive de la același nivel de participanți. Pentru mine, aceasta este consecința unei insuficiente culturi de afaceri la nivelul tinerilor antreprenori români. Observ o tendință, uneori exacerbată, a unor participanți de a pune prea mult preț pe intuiție și pe gândirea speculativă, care deși sunt importante în viață, în general, și în afaceri, în mod special, consider că nu sunt suficiente în obținerea și asigurarea recurenței succesului. Este nevoie de o pregătire temeinică, de gândire critică și creativitate conștientă și de urmarea de modele teoretice în generarea sistematică și sustenabilă de inovare și profit.

Ce ați schimba?

Sunt multe de schimbat, iar de aici o presiune suplimentară pe sistemele de educație. Se vorbește foarte mult despre nevoia de a introduce unele noțiuni antreprenoriale în programele școlare. Acest lucru deja se întâmplă la nivel liceal, însă efortul trebuie continuat pentru dezvoltarea unui model de gândire economică și a unei responsabilități antreprenoriale atât de necesare pe toată durata vieții active a viitorilor absolvenți. Desigur, că aș adăuga aici și îmbinarea armonioasă a acestora cu elementele de cultură de securitate necesare unei societăți competitive.

Cum ați reușit să-i ajutați până acum pe participanți?

Cred că am reușit să îmi aduc contribuția pe mai multe paliere. Primul palier este organizarea unui conținut de informații pe care le considerăm utile pentru formarea unui comportament activ și conștient de business. Aceasta este o condiție importantă pentru succesul unui accelerator de afaceri. Punând accent pe conținut, poți să creezi și un dialog structurat pentru comunicarea de idei către un auditoriu nespecializat. Al doilea palier este cel al provocărilor. Întrebăm: „ce-ar fi dacă?” Cum ar fi dacă lucrurile s-ar petrece în afara ariei de confort sau în afara certitudinilor construite pe percepții și intuiție? Gândirea critică este importantă aici, iar dezbaterea este posibilă datorită cunoștințelor dobândite pe primul palier. Palierul al treilea este accentul pe care îl punem pe lucrul în echipă! Înțelegerea importanței echipei este critică pentru succesul unei afaceri. Construcția unei echipe competitive este esențială.

Ar mai exista vreun palier?

Ar fi de amintit importanța comunităților naționale și internaționale pentru stabilitatea și dezvoltarea afacerilor. Este palierul care susține componenta de internaționalizare a afacerii și dimensiunea sa de responsabilitate socială. Parcurgerea sistematică a acestor niveluri este importantă. Nu este bine să „arzi” etape, chiar dacă intuiția ți-ar dicta asta sau presupusele oportunități ar crea mirajul
succesului facil.

Ce schimbare sperați să aduceți în participanți atât ca antreprenori, cât pe plan personal?

Aș esențializa prin a afirma viziunea acestui program: crearea sau impregnarea la nivelul antreprenorilor români cât mai devreme – cu cât mai devreme cu atât mai bine – a unei culturi solide de business. Totodată, ne dorim să oferim o structură pentru materializarea ideilor de afaceri și conturarea unor direcții sănătoase de dezvoltare pentru întreprinderile economice pe care fiecare participant le imaginează înainte de intrarea în program. La nivel personal, mă bucur să descopăr oameni tineri cu inițiativă, care au voința de a aduce o schimbare la nivelul societății în care trăiesc.

Ce vă place cel mai mult la ceea ce faceți?

Feedbackul – să observi că există și un câștig din efortul depus. Până la urmă, participarea noastră în această comunitate este liber consimțită, iar măsura contribuției pe care o aducem în cadrul programului este fixată de participanții noștri.

O notă de încheiere?

Echipa InnovX BCR este o echipă specială, pentru că oameni din diverse domenii de activitate, cu experiențe total diferite, s-au strâns în jurul acestei idei. Ca mentori, formăm o coaliție de voință – ca să folosesc un termen militar – prin faptul că împărtășim niște valori și interese comune și suntem motivați de dorința creșterii economice a țării noastre. Pentru mine, aceasta este și o măsură a securității naționale.

_________________

Interviu realizat de Andreea Ioana Vlad,  startup enthusiast

În ultimii ani, tehnologia a devenit indispensabilă vieții de zi cu zi, iar noi căutăm să obținem soluții care ne pot ușura munca și, de ce nu, chiar ne pot accelera timpul de lucru. Tot mai des simțim nevoia de a utiliza și de a integra produse care sunt simplu de folosit și îmbunătățesc activitatea.

Împins de nemulțumirea reprezentată de numărul foarte mare de date și documente analizate manual, Bogdan Naforniță se află astăzi în postura de CEO și fondator al unui startup a cărui principală misiune o reprezintă automatizarea acestei acțiuni în domeniul financiar și operațional. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul financiar, Bogdan ne povestește cum alături de Cosmin Merișescu, chief technical architect, au pornit împreună în călătoria pe care o reprezintă formarea unui startup, pe care astăzi îl regăsim sub numele de Profluo.

Fondată în anul 2016, Profluo este o platformă digitală care are ca scop transformarea documentelor fizice în obiecte digitale, care pot fi integrate și implementate în sarcinile tale de zi cu zi. Toate aceste acțiuni se desfășoară cu ajutorul unor algoritmi matematici foarte avansați care reușesc să recunoască într-un mod rapid și eficient datele din documente. Acești algoritmi sunt preciși și rapizi, având nevoie de un singur document pentru a învăța șablonul existent, fiind specializați în înțelegerea documentelor. O astfel de soluție pare greu de utilizat și integrat, însă Profluo reușește să permită fuziunea într-un mod ușor și rapid, aceasta fiind foarte flexibilă.

În mod evident, există o competiție acerbă pe piață, iar diferențierea și acapararea reprezintă două obiective foarte greu de atins, însă Profluo reușește din ce în ce mai mult să câștige vizibilitate. După numeroase încercări, căutări și după variate experiențe, echipa a realizat importanța în identificarea unui utilizator final, a clientului care poate folosi și beneficia cel mai mult din soluția pe care o oferă. Acesta a fost găsit în companiile mijlocii, care au o nevoie uriașă pentru acest tip de tehnologie, dar care din punct de vedere financiar nu își permit să folosească sau să implementeze soluții asemănătoare deja existente. Alte avantaje majore le reprezintă reducerea timpului alocat pentru astfel de acțiuni, care acum pot fi făcute digital, și mai ales reducerea semnificativă a numărului de erori care pot apărea din cauza operatorului.

Întrebat despre efectul pe care pandemia l-a avut asupra companiei, Bogdan a specificat că aceasta nu a afectat într-un mod major activitatea și structura companiei. În mod întâmplător, anul 2020 a reprezentat perioada în care s-a hotărât o nouă organizare a startupului, în ceea ce privește echipa, tehnologia, cât și concentrarea pe un singur produs, și anume a ceea ce cunoaștem astăzi ca fiind Profluo, mai exact un produs care se focusează pe procesarea inteligentă a documentelor.

Bineînțeles, toate aceste schimbări au adus cu ele o perioadă mai dificilă, cu o oarecare nesiguranță, însă tot acest demers a fost răsplatit, odată cu lansarea unui produs „excelent, matur, coerent, foarte performant și în dezvoltare accelerată!”, după cum ne anunță CEO-ul. Prin răbdare, un efort uriaș și sacrificii, echipa Profluo aduce pe piață un produs inovator.

Compania a participat în 2021 la programul de accelerare InnovX BCR, în cadrul căruia a reușit să câștige locul întâi în grupa Grinders, cât și premiul oferit de UiPath pentru cel mai inovativ startup în tehnologie. Bogdan menționează că intrarea în cadrul acestui program a adus de la sine o înțelegere mai bună a modelului de business, ajutor primit din partea curriculei Disciplined Entrepreneurship, un ghid recomandat pentru orice startup aflat la început de drum.

Prin intermediul programului InnovX BCR, Profluo a reușit să se întâlnească și să discute cu potențiali clienți, chiar reușind să încheie contracte cu unii dintre ei. Totodată, accesul la partenerii de tehnologie ai programului (Microsoft, UiPath și Modex) a prezentat un mare avantaj, întrucât deschiderea către programele lor tehnice a contribuit la economisirea unor resurse financiare și de timp.

Formarea unei echipe bine puse la punct, care înțelege direcția de mers a proiectului și care este pasionată de ceea ce face ocupă cea mai importantă parte din crearea unui business de succes. Un grup care are un țel comun și care înțelege adevăratul potențial al unui produs reprezintă baza unei dezvoltări exponențiale, spune Bogdan Naforniță.

În construirea unei companii, munca de echipă aduce cea mai mare eficacitate, iar cu asta Bogdan ne mărturisește că „teamwork-ul are o mare valoare și este bine sudat în jurul misiunii și al produsului”.

În cele din urmă, clientul este cea mai importantă componentă în extinderea unui startup, și nu numai. Orice companie, indiferent de mărimea ei, trebuie să conștientizeze că testul final îl reprezintă părerea clientului. De aceea, orice feedback sau remarcă constructivă din partea acestora este binevenită și chiar încurajată.

În ceea ce privește evenimentele importante, cu un impact major pentru Profluo, care vor urma să aibă loc în decursul acestui an, Bogdan insistă să păstreze surprizele, astfel că îndemnăm publicul să fie atenți la ce pregătește acest startup.

Ca țintă principală, echipa își dorește ca până la sfârșitul anului 2021 produsul să poată deveni din ce în ce mai independent de orice intervenție umană, un pas major care ar duce la o autonomie a procesului de prelucrare a documentelor. Pe lângă îmbunătățirile care vor fi aduse, alte planuri pentru viitorul apropiat includ și parteneriate cu diverse canale de distribuție, dar și integrări cu alte sisteme.

_________________

Articol de Simina Iriza, assistant project manager at InnovX BCR

Pădurile țării constituie o resursă naturală complexă pentru economia națională, pentru sănătatea populației și pentru mediu, recunoscută ca atare într-un mod care o situează între valorile noastre incontestabile, clasicizate la nivelul cunoașterii generale. De aceea, apare ca firească includerea problematicii privind gospodărirea durabilă a pădurilor României și reglementarea domeniului silvic într-un act de interes larg, decisiv, cum se preconizează să fie „Legea suveranității – Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”. Legea este în fază de proiect lansat în dezbatere publică de Parlamentul României, publicat în „Monitorul oficial” nr. 925 din 28 septembrie 2021. În contextul cuprinzător al referirilor în proiectata lege la interesul suveran inclusiv în abordările de ordin ecologic, reglementările pentru exploatarea și protejarea pădurilor ocupă un loc distinct. Pe marginea reglementărilor preconizate care-i privesc direct, profesioniștii pădurilor au o serie de observații.

Măsuri demagogice și populiste

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn apreciază că „propunerile de modificare a legislației de mediu și a Codului silvic din proiectul de lege a suveranității, privind protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român, sunt propuneri demagogice și populiste, care nu vizează problemele reale ale sectorului pădure-lemn, iar potențialele efecte ale acestor măsuri ar fi negative”.

De interes pentru silvicultură și industria lemnului în proiectul de lege în discuție, organizația profesională a specialiștilor din industria lemnului citează „Capitolul II – Măsuri ecologice pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”. Specialiștii asociației Prolemn semnalează că „propunerile din acest capitol nu sunt absolut deloc fundamentate pe fapte și nu pot fi susținute prin argumente”.

Numărul de companii, rezultatul net și capitalurile proprii au atins un maxim istoric în anul pandemiei, pe când cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a scăzut, în anul 2020, cu aproximativ 2,7%, la 1.641 miliarde de lei, fiind cu 36% mai mare decât cea din 2015 și cu 78% peste nivelul din 2010, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România”.
Mai mult, cu o cifră de afaceri de 70,3 miliarde de lei în 2020, sectorul IT&C s-a aflat, pentru prima dată, în Top 5 sectoare economice, conform specialiștilor de la Keysfin.

„Anul pandemiei a însemnat, pe de o parte, un număr de companii, o profitabilitate și un nivel al capitalurilor proprii record și o ușoară scădere a cifrei de afaceri și a numărului de angajați, de cealaltă. Punctăm intrarea, pentru prima dată, a sectorului IT&C în Topul celor mai mari 5 sectoare economice, dar și evoluția pozitivă a microîntreprinderilor din România: managerii nu s-au grăbit să își închidă afacerile, s-au adaptat rapid la pandemie, au folosit din rezerve și au apelat la măsurile de sprijin puse la dispoziție de autorități (IMM Invest, schemele de granturi și de amânare a plăților, șomajul tehnic etc). Principala oportunitate pentru economia locală rămâne atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene (România are acces la 52 miliarde euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027 și la aproximativ 29 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență), care ar putea aduce, în cazul în care acestea sunt atrase cu succes, 2-3 puncte procentuale în plus, la creșterea economică anuală”, a declarat Diana Florescu, analist economic la KeysFin, unul
dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

SECTORUL IT&C INTRĂ ÎN PREMIERĂ ÎN TOP 5 SECTOARE ECONOMICE

Comerțul a continuat să fie cel mai mare sector economic românesc și în anul 2020, cu o cifră de afaceri de
652 miliarde de lei (40% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 393 miliarde de lei (24% din total), construcții,cu 129 miliarde de lei (8% din total), transport & depozitare, cu 95 miliarde de lei (6% din total) și, pentru prima dată în istorie, IT&C, cu 70,3 miliarde de lei (4% din total), sector care a înlocuit, în Top 5, energia & gazele.

TOP 5 CREȘTERI ȘI TOP 5 SCĂDERI SECTORIALE ÎN 2020

În anul 2020, cele mai mare creșteri procentuale anuale ale cifrei de afaceri au fost înregistrate de construcții (+18,8% în anul pandemiei), sănătatea & asistența socială (+10,4%, la 15,6 miliarde de lei), IT&C (+5,6% în 2020), distribuția apei & salubritate (+2%, la 17 miliarde de lei) și activitățile profesionale (+0,6%, la 49 miliarde de lei).

La polul opus, sectoarele care au avut cele mai mari scăderi procentuale anuale în 2020 au fost cultura și divertismentul (-34,4%, la 8,5 miliarde de lei), hotelurile și restaurantele (-31,3%, la 18,7 miliarde de lei), industria extractivă (-18,9%, la 26 miliarde de lei), serviciile administrative și de suport (-10,8% la 30 miliarde de lei) și educația (-9%, la aproape 1,6 miliarde de lei).

PROFITABILITATE RECORD ÎN ANUL PANDEMIEI

În anul 2020, rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a crescut cu aproape 13% față de 2019 și a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei, la 104,5 miliarde de lei, cu 221% mai mult față de 2015 și cu 584% mai mult față de 2010.

TOPUL SECTOARELOR CU CEI MAI MULȚI ANGAJAȚI

În ceea ce privește Topul sectoarelor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a menținut industria prelucrătoare, unde au fost angajate peste un milion de persoane (26% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii) cu 815.000 de angajați (20% din total) și construcțiile cu 416.000 de angajați.

În total, în România au fost 4 milioane de angajați în 2020, cu 4% mai puțin decât în 2019.

MICROÎNTREPRINDERILE, COLOANA VERTEBRALĂ
A ECONOMIEI

Un număr record, de aproape 788,5 mii de companii nefinanciare,cu 3,3% mai multe decât în anul anterior, și-au raportat rezultatele pentru anul 2020, dintre care 704 au fostcompanii mari (cu peste 250 de angajați și o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8,2 mii companiimedii (între 50 și
250 de angajați și o cifră de afaceri între 10 și 50 milioane de euro), 47,2 mii companii mici (între 10 și 50 de angajați și cifră de afaceri între 2 și 10 milioane de euro) și 732 mii de microîntreprinderi (mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), conform datelor extrase de analiștii de la Keysfin în septembrie 2021.

Reziliența mediului de afaceri local s-a văzut însă cel mai bine la nivelul microîntreprinderilor: numărul acestora a crescut cu 4% în 2020 față de anul anterior, cifra de afaceri a crescut cu 4%, la 243 de miliarde de lei, numărul de angajați a crescut cu 0,7%, iar rezultatul net s-a îmbunătățit cu 27% în 2020 față de anul anterior.

Mai mult, capitalurile proprii ale microîntreprinderilor au crescut cu 42% față de 2019, ajungând la 98 miliarde de lei în 2020.

STUDIUL „CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA”,
AJUNS LA CEA DE-A ȘAPTEA EDIȚIE

KeysFin realizează anual studiul „Condițiile de business din România”, prin care își propune să ofere o imagine de ansamblu (în privința cifrei de afaceri, forței de muncă, profitabilității, lichidității, îndatorării etc.) a evoluției condițiilor de business (sectoriale, județene, pe tipuri de companii) din România, în ultimii 10 ani, pentru identificarea principalelor oportunități, riscuri și tendințe.

Studiul are la bază datele financiare, anuale, agregate, raportate de toate companiile nefinanciare locale (fiind excluse instituțiile de credit, fondurile de pensii, asigurătorii și IFN-urile) la Ministerul Finanțelor Publice, dar și informații de la Registrul Comerțului, Banca Națională a României (Centrala Incidentelor de Plăți) și Institutul Național de Statistică.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat pentru lemn, unde prețul s-a dublat din septembrie în Germania și România
Producătorii europeni preconizează că prețul lemnului, oțelului, materialelor plastice, gazului sau metanolului va continua să crească vertiginos până la finele anului, dar și în 2022
Pentru lemn, producătorii intervievați se așteaptă la o creștere de până la 33%, până la sfârșitul lui 2021
România este puternic afectată prin prisma relației cu Germania, cel mai mare partener comercial

Producătorii europeni preconizează că prețurile materiilor prime utilizate în construcții vor înregistra creșteri de preț de două cifre, până la sfârșitul lui 2021. Potrivit datelor relevate printr-un studiu recent al companiei internaționale de consultanță Horváth, cea mai mare creștere se așteaptă să fie de 33%, la lemn, până la finele lui 2021. Alte majorări importante sunt estimate pentru oțel, care se va scumpi cu 15%, și materialele plastice, care vor avea un cost mai ridicat cu 20%. Creșterile prețurilor pentru materiile prime au început anul trecut, pe fondul debutului pandemiei, iar cel mai mare salt a fost în România și Germania. În cele două țări, prețului lemnului s-a dublat, în septembrie 2020. Reprezentanții Horváth arată că țara noastră este puternic influențată de piața germană, dat fiind că aceasta este cel mai mare partener comercial al României. 

Prețurile vor continua să crească, conform producătorilor intervievați în cadrul cercetării  Horváth, care s-a desfășurat în intervalul martie – iulie 2021. Se preconizează că lemnul, oțelul, materialele plastice, gazul sau metanolul se vor vinde tot mai scump până la finalul anului și că aceste majorări vor continua și în 2022. Prețul pe tonă al oțelului laminat la cald este în prezent mai ridicat cu 60% față de începutul anului, iar până la sfârșitul lui 2021, se estimează că va mai crește cu încă 18%. De asemenea, și prețurile materialelor plastice a crescut brusc, fiind necesare tot mai mult ca ambalaje, tacâmuri, veselă, din motive igienice și de prevenire a infecției. 

„Scumpirile au început în 2020, odată cu pandemia, când companiile din domeniul materiilor prime și-au limitat producția și stocurile. La scurt timp, a crescut cererea pentru mobilier, materiale de construcții și renovare pentru interior și exterior, pentru că oamenii au petrecut tot mai mult timp acasă, în contextul restricțiilor. Astfel, au început majorările de prețuri la materialele de construcții, care au ajuns, în medie, la 30% în toamna lui 2020. La începutul lui 2021, am avut creșteri de 20%, iar maximul a fost de 65%, pentru materiile prime secundare”, a explicat Kurt Weber, director general al Horváth România. 

Relația economică româno-germană – de la creșterea în tandem a prețurilor, la oportunități de redresare economică pentru piața autohtonă

Lemnul rămâne printre cele mai solicitate materii prime, iar în România a suferit una dintre cele mai mari majorări de prețuri. Odată cu debutul valului patru al pandemiei și apariția variantei Delta a coronavirusului, companiile producătoare se tem de blocaje suplimentare în Europa. România va continua să fie afectată, în special prin prisma modificărilor de pe piața germană. Competitivitatea exporturilor românești este în strânsă conexiune cu cererea venită de pe piața nemțească. Germania are o pondere de peste 15% în fiecare dintre cele patru grupe de produse care acoperă aproape două treimi, 63%, din exporturile românești totale. Categoriile de produse sunt: (1) mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile;
(2) mijloace și materiale de transport;
(3) metale comune și produse din acestea; (4) materiale plastice, cauciuc și articole din cauciuc.

Nu în ultimul rând, conform datelor Consiliului Investitorilor Străini și BNR, Germania a fost, în 2020, a treia cea mai mare sursă de investiții străine în țara noastră și a doua, din punct de vedere al investițiilor greenfield. 

„Germania este cel mai mare partener comercial al României, de aceea modificările de prețuri la materiile prime survenite la nivel local le-au urmat îndeaproape pe cele de pe piața germană. Această situație este firească, dacă ne gândim la istoricul relațiilor economice româno-germane. Datele INS arată că în 2006, 15,7% dintre exporturile României mergeau către Germania și 16,6% din importuri proveneau de la nemți. În prezent, vorbim de aproape 23% în cazul exporturilor și de 20,7%, pentru importuri. Este adevărat că această evoluție a generat și o dependență mai mare a economiei locale față de fluctuațiile cererii din Germania. Recesiunea cauzată de pandemie a generat scăderea PIB-ului german cu aproape 5%, dar redresarea a început deja în această țară, fapt ce va duce la o creștere economică de 3,6% în 2021, potrivit prognozelor Comisiei Europene. Este o veste foarte bună și pentru România, având în vedere că producția manufacturieră din Germania a atins nivelul dinainte de pandemie”, a adăugat Kurt Weber. 

Reprezentantul Horváth a mai arătat că în ceea ce privește creșterile de prețuri ale materiilor prime, ce vor continua să survină în următoarea perioadă, producătorii europeni ar trebui să ia considerare trei reguli de ajustare a acestora: „În primul rând, majorările ar trebui planificate într-un mod țintit și sistematic. În al doilea rând, ar trebui să fie diferențiate și transferate selectiv clienților pe segmentul pieței, canalului de distribuție sau categoriei de produse. În al treilea rând, este necesară comunicarea rapidă și transparentă către clienți”.

Pentru realizarea acestui studiu, Horváth a intervievat în total 1.041 de directori ai unor companii de producţie din Europa.

În urma căderii blocului comunist, acum mai bine de 30 ani, economia mondială și relațiile economice între țări au evoluat spectaculos, fiind susținute de globalizare și, în ultimii 20 de ani, de digitalizare. Companiile multinaționale, care operează în mai multe jurisdicții, au devenit din ce în ce mai puternice, multe din ele având venituri globale mai mari decât bugetele unor state medii, cum ar fi România.

Din cauza faptului că nu există un sistem fiscal global, ci doar legislații naționale și tratate între țări, multinaționalele au putut să folosească diferențele din legislațiile fiscale astfel încât să își reducă, la nivel global și perfect legal, nivelul taxelor. În urma crizei financiare din 2008-2009, care a pus presiune pe bugete, s-a pus în discuție tot mai acut problema echității în ceea ce privește taxarea acestor companii și de aceea au fost demarate discuții la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), girate de cele mai puternice economii ale lumii (G20), în scopul reformării fiscalității internaționale. Scopul reformei a fost de a crește veniturile din impozite ale statelor în contextul evoluțiilor din economia globală, inclusiv prin instituirea unui mod echitabil de împărțire a taxelor plătite de companiile multinaționale în statele în care acestea operează.

Deși au fost obținute o serie de acorduri în urma discuțiilor de la nivelul OCDE (pachetul BEPS), au rămas probleme majore nerezolvate, cea mai importantă fiind legată de taxarea economiei digitale. SUA nu au fost de acord cu propunerile discutate și, în lipsa unui acord, unele țări au început să introducă, unilateral, taxe digitale, care au dus la tensiuni în relația cu SUA și la contramăsuri luate de acestea din urmă cu privire, în principal, la importurile din țările ce au introdus taxa digitală.

Cei doi piloni ai OCDE

Pandemia de COVID-19 a adus noi coordonate care au afectat discuțiile cu privire la fiscalitate. Pe de o parte, pandemia a impulsionat economia digitală, datorită unor schimbări de paradigmă precum munca de la distanță, interactivitatea virtuală sau creșterea ponderii comerțului online. Pe de altă parte, măsurile luate de guverne pentru a contracara pandemia au dus la cheltuieli ce au pus presiune suplimentară pe bugetele naționale. Aceste noi coordonate au dat un nou impuls reformei fiscale, discuțiile concentrându-se pe noile soluții oferite de OCDE sub forma a doi piloni, care să abordeze provocările legate de digitalizarea economiei.

Pilonul I este proiectat să asigure o distribuire mai corectă a drepturilor de impozitare a profiturilor companiilor multinaționale între țările din care se obțin. Astfel, o parte dintre profiturile realizate se vor aloca spre impozitare țărilor în care companiile respective derulează activități comerciale și realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo.

Pilonul II impune o rată minimă de impozit pe profit la nivel global de 15% pentru companiile cu venituri de peste
750 de milioane de euro anual și se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale.

Dacă asupra impozitului minim global se ajunsese la un acord în iulie 2021, acordul asupra Pilonului I a fost anunțat doar de câteva zile, la începutul lunii octombrie. Acesta a fost dezvoltat ca alternativă la taxa digitală, intens dezbătută la nivel global, și presupune alocarea unei părți din profiturile obținute de marile companii către statele din care acestea obțin venituri, dar în care nu au rezidență fiscală. Mai rămân însă de stabilit criteriile în funcție de care se vor realoca profiturile către statele sursă. Totodată, s-a stabilit și termenul de aplicare a noilor reglementări, respectiv 2023, care este strâns, dar realizabil, dat fiind că cel mai mare obstacol, și anume acordul politic, a fost depășit.

Numărul statelor care au semnat până în prezent acordul ajuns la 136 din cele 140 state implicate în discuții (membre ale OCDE sau care nu sunt membre, dar au aderat la forumul de implementare a planului BEPS), inclusiv România, după ce Estonia, Ungaria și Irlanda au decis să renunțe la opoziția exprimată în vară față de acesta.

Taxa digitală va fi eliminată

Dacă în cazul pilonului II lucrurile sunt oarecum mai clare, în privința pilonului I rămân mai multe semne de întrebare cu privire la modul în care va fi implementat în practică. OCDE a precizat, în comunicările recente, că prevederile cuprinse în acest pilon se vor aplica în cazul companiilor cu o cifră de afaceri globală de peste 20 de miliarde de euro (plafonul va fi scăzut la 10 miliarde după șapte ani) și o profitabilitate de peste 10%. Mai exact, un sfert din profitul care depășește acest prag se va aloca jurisdicțiilor din care se obțin veniturile (cu excepția țării de rezidență fiscală) și vor beneficia statele în care companiile au vânzări de cel puțin un milion de euro. Organizația estimează că această măsură va determina realocarea drepturilor de impozitare pentru profituri totale de peste
125 de miliarde de dolari anual.

Aceste prevederi vizează, în principal, companiile din tehnologie care, în ultimii ani, și-au extins aria de activitate în multe țări în care nu au fost supuse impozitării, dat fiind faptul că legislația existentă nu permite taxarea entităților care nu au prezență fizică în jurisdicția respectivă. Companiile din energie și din domeniul financiar sunt excluse. Astfel, pilonul I se dorește a fi o alternativă la taxa digitală, pe care anumite state au impus-o unilateral în ultimii ani, în lipsa unui acord global pe această temă. De altfel, OCDE menționează explicit faptul că statele semnatare ale acordului vor adera la o convenție, aflată în curs de elaborare, prin care se va stabili dreptul de impozitare nou convenit (alocat statelor din care se obțin veniturile) și se vor elimina sau suspenda toate taxele impuse pentru serviciile digitale și alte măsuri unilaterale similare relevante.

Precizarea este extrem de importantă, pentru că pune capăt discuțiilor dintre Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) pe această temă. În momentul parafării acordului cu privire la impozitarea companiilor multinaționale, în vara acestui an, SUA a reiterat faptul că respinge aplicarea unei taxe digitale la nivel global. În replică, UE a anunțat că merge mai departe cu planul său de a impune o taxă digitală pe teritoriul său, în cazul în care nu se ajunge la un acord global în acest sens. În condițiile noului acord, este previzibil că UE va abandona această inițiativă, iar războiul comercial dintre SUA și UE va înceta. Este posibil ca UE chiar să adopte o directivă pentru implementarea acestui acord la nivelul uniunii.

În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură propunerea de directivă europeană DAC 7, care a fost elaborată cu scopul de a impune reguli noi de raportare fiscală pentru platformele digitale în perspectiva aplicării taxei digitale, își va păstra utilitatea, dat fiind că încă nu s-a stabilit concret care vor fi criteriile în funcție de care se va realiza redistribuirea profiturilor către statele din care se obțin veniturile. În cazul în care această redistribuire se va realiza în funcție de numărul de utilizatori sau de alți indicatori cuprinși în raportarea DAC 7, directiva ar putea servi ca bază legislativă pentru implementarea noului acord obținut la nivelul OCDE.

Companii afectate și beneficiari

Conform unei analize anterioare realizate de EconPol, sub prevederile pilonului I ar intra 78 din cele mai mari 500 de companii din lume, iar suma totală care ar urma să fie alocată statelor care contribuie la realizarea profiturilor este estimată la 87 de miliarde de dolari. Aproape 30 de miliarde de dolari din această sumă ar proveni doar de la giganții din tehnologie cu sediul fiscal în SUA – Apple, Microsoft, Alphabet, Intel și Facebook.

Țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obțin venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze. Printre acestea se află și România, care ar putea obține dreptul de a taxa o parte din profiturile înregistrate de marile companii din vânzarea de produse și servicii pe teritoriul său sau de la cetățenii săi, chiar dacă aceste companii nu au prezență fizică în țara noastră. Impactul concret va putea fi estimat însă abia în momentul în care se vor defini clar criteriile în funcție de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare și după ce recomandările OECD vor fi transpuse în legislația europeană și/sau națională.

În ceea ce privește impunerea impozitului minim pe profit la nivel global, beneficiarii sunt atât țările unde se află localizată compania-mamă, dar potențial și țările sursă, datorită unor prevederi ce permit acestora taxarea la sursă către țări cu impozitare scăzută sau nedeductibilitatea costurilor venite din astfel de țări. Pentru România, care are o cotă de 16% a impozitului pe profit, impactul așteptat este minor. Totuși, pe lângă posibilele impozite la sursă, este posibil ca anumite companii multinaționale care activează pe piața locală să renunțe la utilizarea unor societăți din grup localizate în circumscripții cu fiscalitate mai permisivă, ceea ce ar avea ca efect menținerea mai multor activități sau profituri în România și, în consecință, mai multe impozite virate către bugetul național.

Ca termen de implementare, țările își propun să semneze convenția multilaterală în cursul anului 2022, cu aplicare din 2023, pe baza regulilor elaborate de OCDE. Rămâne de văzut dacă țările vor aproba toate aceste măsuri, astfel încât ele să se aplice efectiv începând cu 2023. Există întrebări nu numai cu privire la momentul aprobării acestora, dar și referitoare la susținerea legislativă în forurile naționale – spre exemplu, în SUA, care este o țară cheie în derularea acestor acorduri, nu este destul de clar dacă Senatul va aproba respectivele măsuri propuse de administrația Biden. Mai mult, înainte de implementare, pe lângă detaliile tehnice cu privire la aplicarea noilor reguli fiscale, rămân de clarificat și mecanismele de prevenire și rezolvare a disputelor.

Acordul obținut la nivelul OCDE, pe care ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, l-a numit ca fiind „o revoluție fiscală care pune capăt unei perioade de trei decenii de optimizări fiscale”, reprezintă o schimbare majoră pentru competiția fiscală, de aceea multe țări vor fi nevoite să își regândească politicile fiscale cu privire la companiile multinaționale. Așa cum a fost pus în evidență de lungul și dificilul drum până la acest punct, nu este ușor să „repari” fiscalitatea internațională, dar eforturile de până acum duc la speranța că va exista un mod mai echitabil de alocare a sarcinii fiscale între țări. Deși rămân multe întrebări la care nu s-a găsit încă un răspuns, se pare că șansele sunt destul de mari ca recentul consens să ducă la implementarea noului sistem fiscal internațional începând cu 2023.

Directorii IT contribuie la implementarea strategiilor de transformare a departamentelor financiare și de adaptare pentru a ține pasul cu nevoile de business și cu evoluția tehnologică, 70% dintre aceștia accelerând strategiile de transformare a funcției financiare cu cel puțin un an ca urmare a pandemiei de COVID-19, potrivit raportului Deloitte „A More Effective CIO-CFO Partnership”, realizat în colaborare cu Workday, companie lider în serviciile de tip cloud pentru departamentele financiare și de resurse umane. Raportul subliniază, de asemenea, că liderii din domeniul IT sunt supuși unor presiuni tot mai mari de a adapta și accelera strategiile digitale, 45% dintre aceștia susținând faptul că trebuie să inoveze mai rapid, iar 43%, că trebuie să crească gradul de agilitate a companiei.

Studiul indică faptul că businessurile cu directori de IT care au o abordare inovatoare și o viziune clară în privința transformării departamentelor financiare ale companiilor, o mentalitate deschisă, care se concentrează pe colaborare și au o strategie legată de tehnologie, își depășesc competitorii în privința unor aspecte. Astfel, companiile cu directori IT inovatori raportează unii indicatori peste media industriei din care fac parte, de exemplu gradul de satisfacție a angajaților (85% față de 58%) și gradul de securitate cibernetică (81% față de 67%). De asemenea, 90% dintre acești lideri inovatori au raportat că departamentele IT pe care le conduc sunt mult mai integrate în alte arii ale companiei decât erau în urmă cu 12 luni, comparativ cu 72% din numărul total de respondenți.

Pentru a sprijini transformarea funcției financiare, raportul subliniază importanța colaborării între departamentele unei companii, o trăsătură pe care o au 60% din directorii IT inovatori, comparativ cu 44% din numărul total de respondenți. În plus, directorii inovatori din departamentele IT încearcă să se asigure că prioritățile lor sunt aliniate din punct de vedere strategic și bine înțelese de toți actorii cheie din organizație. Ei văd colaborarea strânsă cu departamentul financiar și cu echipa de top management ca părți esențiale ale rolului lor și 81% dintre ei lucrează cu ușurință cu conducerea companiei (comparativ cu 55% din numărul total de respondenți), iar 63%, cu departamentul financiar, cu 12% mai mult față de eșantionul mai larg.

„Colaborarea dintre directorii IT și ceilalți actori cheie din cadrul unei companii, inclusiv directorii financiari, este importantă pentru stimularea transformării departamentelor financiare. Lipsa de coordonare între departamentul IT și cel financiar poate avea implicații serioase din punct de vedere financiar, care pot pune în pericol chiar funcționarea companiei, iar directorii IT inovatori sunt conștienți de acest risc, 83% dintre aceștia susținând că nu își vor putea atinge obiectivele de creștere dacă departamentele IT și financiar nu colaborează strâns. Succesul acțiunilor unui director IT nu se datorează neapărat celei mai avansate tehnologii sau celui mai mare buget, ci unei mentalități și unui set de priorități, care include și colaborarea între departamente”, a spus Vladimir Aninoiu, director de tehnologie în cadrul practicii de consultanță a Deloitte România.

Raportul subliniază, de asemenea, că folosirea agilă și graduală a serviciilor de tip cloud este un alt domeniu cheie pe care se concentrează directorii IT inovatori când vine vorba de transformarea departamentului financiar. Peste jumătate (54%) dintre aceștia (comparativ cu 37% din totalul respondenților) sunt mai înclinați să implementeze progresiv o strategie bazată pe soluții de tip cloud end-to-end pentru a moderniza sistemele existente de planificare a resurselor din interiorul companiilor (enterprise resource planning– ERP), minimizând perturbările ce ar putea fi cauzate de soluțiile digitale noi pe care le implementează.

Pe lângă transformarea funcției financiare, directorii IT inovatori se concentrează pe agregarea și gestionarea datelor, arată studiul, 92% din aceștia afirmând că agregarea datelor financiare ale companiei într-o sursă unică de date (SSOT) este prioritatea lor principală, comparativ cu doar 72% din totalul respondenților.

Directorii IT inovatori își asumă riscuri, acordă o atenție sporită detaliilor și sunt mai înclinați spre a accepta mai multe responsabilități în domeniul activităților strategice. De exemplu, 56% dintre ei spun că ar dori să se implice semnificativ mai mult în educarea organizației. Raportul Deloitte „A More Effective CIO-CFO Partnership”, realizat în colaborare cu Workday, a fost efectuat în rândul a peste 600 de directori executivi din întreaga lume, inclusiv directori IT, CIO, specialiști IT din cadrul departamentelor financiare, vicepreședinți ai departamentelor IT, CTO, din diverse industrii: bancară, produse de larg consum, energie, produse și servicii farmaceutice, comunicații, media și tehnologie, imobiliare și construcții, ospitalitate și agrement și transport și logistică.