SCADE INCREDEREA IN ECONOMIE

0

Încrederea managerilor în economia românească a scăzut până la nivelul de la debutul pandemiei, iar perspectivele economice pentru următoarele luni s-au înrăutățit: 41% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea (în comparație cu 17% în Q1 2021). Principalele îngrijorări pentru perioada următoare sunt definite de lipsa forței de muncă, de creșterea prețului materiilor prime și de creșterea inflației, conform rezultatelor CONFIDEX S2 2021 publicate de Impetum Group.

,,Scăderea indicelui CONFIDEX la un nivel similar cu cel de la începutul pandemiei vine pe fondul accentuării unor efecte pe termen lung ale crizei Covid-19, precum perturbările din lanțurile de aprovizionare ce afectează în mod direct producția industrială. De asemenea, sunt și câteva efecte pe termen scurt, generate de criza politică și de valul IV care destabilizează perspectivele forței de muncă. CONFIDEX S2 2021 ne arată nu doar că managerii și-au pierdut o bună parte din încredea în economie, ci și o posibilă reintrare în recesiune, indicată de un procent foarte mare, 41% dintre manageri. Practic înțelegem că se suprapun două crize – cea sanitară și perspectiva unei eventualenoi crize economice, în care economia este lovită de scumpirea energiei, creștera prețurilor și alte efectele directe ale crizei sanitare. Iar revenirea din aceste crize este estimată într-un orizont de minimum doi ani, dar chiar trei ani și jumătate pentru economia românească pe ansamblu.” a declarat Andrei Cionca, CEO & Co-founder Impetum Group.

Față de Studiul Confidex desfășurat la începutul lui 2021, observăm o involuției a stării de spirit a managerilor și o întărire a percepțiilor negative: s-a dublat ponderea celor care cred că PIB va scădea (41% vs 17% în Q1 2021), a crescut ponderea celor care cred că puterea leului va scădea (86% vs 77% în Q1 2021) și a crescut ponderea celor care cred că inflația va crește (92% vs 74% în Q1 2021). Managerii din HORECA și Transporturi sau cei din companii cu o cifră de afaceri mică sunt cei mai pesimiști. Pe de altă parte, managerii din Servicii sau cei ai companiilor mari sunt cei mai optimiști. Nivelul de optimism este redus și în predicțiile pentru următoarele 12 luni. Doar un manager din 8 consideră că economia națională se va îmbunătăți. În schimb, unul din 5 manageri apreciază că economiile globală și europeană vor avea un trend pozitiv în următorul an.

Indicatorul stării de spirit cu privire la evoluția economiei naționale, a pornit de la 4.4 în Q2 2020, a stagnat în Q3 2020, urmând de atunci o creștere până la 5 în Q1 2021, pentru ca acum să revină din nou la valoarea de 4.4. Față de edițiile anterioare ale studiilor CONFIDEX, se înrăutățește starea de spirit a managerilor din majoritatea domeniilor. Managerii din Agricultură au revenit pe primul loc ca optimism, urmați de Servicii, Industrie și Construcții, iar cei din HORECA și transporturi sunt în continuare la cea mai redusă medie de la debutul pandemiei și al studiului CONFIDEX.

Percepția redresării economiei rămâne într‑un orizont de 2 ani pentru economia europeană și pentru sectorul de activitate sau propria companie.

Gazele din Marea Neagră, o fereastră de oportunitate imensă pentru România, dar limitată

0

România se află acum în fața unei oportunități istorice unice, care pentru a putea fi valorificată are nevoie de fermitate decizională și curaj strategic. Vorbim despre gazele de care dispunem în Marea Neagră, dar care momentan sunt blocate de o lege injustă și neasumată de autorități, ținând astfel la distanță de economia țării zeci de miliarde de euro.

Investițiile în producția de gaze naturale pot avea un impact puternic în dezvoltarea economică sustenabilă pe termen lung a României, prin zeci de mii de locuri de muncă susținute, prin creșterea veniturilor încasate la bugetul de stat, prin contribuţia la reducerea deficitului de cont curent, prin crearea de oportunități de afaceri pentru industrii și servicii conexe, prin creșterea atractivității pentru investitori, dar și prin întărirea cooperării cu statele din regiune.

Vorbim deci despre o relevanță strategică și despre o carte importantă care trebuie jucată, dar inteligent și rapid, pentru că fereastra de oportunitate este limitată. Această carte însă este pe masa statului, singurul în măsură să decidă cum va arăta viitorul energetic al țării și al românilor.

Adoptarea unor politici publice coerente și adoptarea unui cadru legislativ și de reglementare stabil și predictibil rămân așadar decisive pentru dezvoltarea și stabilitatea sectorului energetic. Experții spun însă că, din păcate, momentan decidenții încă nu știu cum ar trebui să arate România din punct de vedere energetic și de aceea apar diferitele blocaje.

Parlamentarii recunosc faptul că exploatarea gazelor din Marea Neagră este vitală pentru România și că este rușinos că nu ne putem folosi de resursele naționale, dar par însă optimiști și spun că până la finalul anului Legea Offshore ar putea avea o formă echitabilă pentru toate părțile. Cu o singură condiție: să existe voință politică.

Membrii Executivului, de asemenea, se arată dispuși să dea o mână de ajutor pentru deblocarea proiectului din Marea Neagră.

Însă optimismul și deschiderea pe care le arată autoritățile statului sunt puse la îndoială de reprezentanții industriei, care spun că între declarațiile bine intenționate și faptele acestora este o mare contradicție, de care trebuie să scăpăm până nu este prea târziu.

În plus, în contextul în care gazele din Marea Neagră, de care dispunem în cantități considerabile, sunt unicul combustibil de tranziție către energia verde, Green Deal nu face altceva decât să sublinieze necesitatea urgentării exploatării acestora. Altfel, blocajul ar putea atrage o serie de vulnerabilități, ne avertizează specialiștii.

Peste toate acestea, trebuie înțeles că prin potențialul din subsolul Mării Negre și din resursele onshore de mare adâncime, România poate asigura necesarul de gaze naturale pentru consumul intern, trecând în același timp de la statutul de importator la cel de exportator, devenind astfel un furnizor de securitate energetică în regiune. Prin urmare, experții în energie spun că gazul este un element fără de care nu ne putem descurca în „Noua Economie”.





Parteneri media: Agerpres, Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat, Money.ro, Hotnews, G4Media, Economedia, Invest Energy, Focus Energetic, Energy Center, E-nergia, Spot Media, Stiripesurse.ro, Bugetul.ro, Lumea Justiției, Lumea Banilor și Club Economic.

Partener monitorizare media: Klarmedia.

Noua Economie susține dialogul permanent dintre mediul decident, mediul de afaceri și specialiști din principalele domenii de activitate, pentru a lua cele mai bune măsuri, coerente și aplicabile, care să asigure continuitatea industriilor cu cele mai mari contribuții la dinamica PIB-ului și identificarea celor mai profitabile domenii pentru relansare economică. Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360, care invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

Bitcoin, o săptămână pe minus

Bitcoin a continuat sa scadă după ce a atins un nou maxim istoric săptămâna trecuta, tranzacționându-se la un minim de 55.911 dolari vineri după patru zile consecutive de scăderi. BTC s-a mai stabilizat în weekend, încheind duminica la 58.685 dolari înainte de a cădea din nou spre nivelul de 57.000 dolari in aceasta dimineață. 

In mod similar, Ethereum a deschis săptămâna trecut aproape de 4.630 dolari înainte de a scădea în zilele care au urmat. Însă ETH a reînceput sa crească din nou mai devreme decât Bitcoin, atingând 3.974 dolari joi seara, și s-a recuperat mai repede, terminând duminica la nivelul de 4.266 dolari. Astăzi dimineață, a scăzut din nou spre nivelul de 4.130 dolari. 

Ce a cauzat scăderea Bitcoin?

Bitcoin și un număr de alte criptoactive au scăzut rapid săptămâna trecută, influențate de mai mulți factori.

În primul rând, upgrade-ul Taproot la blockchain-ul Bitcoin a creat incertitudine în comunitatea investitorilor. Considerată ca cea mai importantă actualizare a rețelei din ultimii patru ani, Taproot a fost proiectată sa eficientizeze tranzacțiile criptoactivului, făcându-le mai rapide și mai ieftine. Upgrade-urile de acest fel pot cauza incertitudine pe termen scurt, pentru că investitorii vor sa vadă ce se va întâmpla cu rețeaua.

De asemenea, prețurile ar putea fi afectate și de noua legislație propusă în SUA privind infrastructura. Legislația promovată de președintele Joe Biden ar impune reguli mai stricte pentru companii privind raportarea și tranzacționarea criptoactivelor, iar aceasta a dus la și mai multă incertitudine în rândul investitorilor. 

În cele din urma, dat fiind că Bitcoin și alte criptoactive și-au atins recent noi maxime istorice, era de așteptat sa vedem și ceva retrageri de profituri din partea investitorilor, care se transpun în slăbiciuni ale prețurilor. Atât BTC cat și ETH au avut o evoluție puternica per ansamblu, iar urcușurile și scăderile pieței sunt parte a poveștii lor.

Sezonul global de cumpărături de sărbători începe în forță mai devreme

0

Săptămâna aceasta are loc „Black Friday” în SUA, însă până atunci Singles Day, recentul încheiat festival chinezesc al cumpărăturilor, ne oferă o imagine optimistă despre cum va arăta sezonul cumpărăturilor de sărbători de anul acesta pe plan mondial.  

Vânzările combinate din 11.11, așa-numita zi a celor care sunt single, ale celor doi giganți chinezi ai comerțului electronic, Alibaba și JD.com, au crescut cu 16%, ceea ce sugerează că anul acesta vom avea o creștere masivă a cumpărăturilor de sărbători. 

Trendul de creștere puternică a comerțului online se observa și în România, unde recent adoptatul “Black Friday” durează mai multe săptămâni și a adus deja vânzări record pentru eMAG, cel mai mare retailer online. Potrivit eMAG, evenimentul său special „Black Friday” din 12.11 a adus o creștere de 27% a numărului de produse comandate, care a ajuns la 2,2 milioane, vânzările totale ridicându-se la peste 600 de milioane de lei, o creștere de 24 de milioane de lei față de 2020. „Black Friday” românesc continua încă la alți retaileri până la sfârșitul lunii noiembrie.

Singles Day, sau Dublu 11 este o sărbătoare chineză neoficială și un festival de cumpărături care celebrează persoanele care nu sunt într-o relație. Evenimentul a devenit în anii recenți cea mai mare zi de cumpărături offline și online din lume. De Singles Day, gigantul de comerț electronic Alibaba (BABA) a avut vânzări de 84,5 miliarde de dolari, o creștere de 8,5% față de 2020 care a fost și el un an excepțional. Rivalul JD.com (JD) a înregistrat însă vânzări de 49 de miliarde de dolari, cu o creștere de 28,6% față de 2020. Vânzările lor combinate au crescut la peste 133 de miliarde de dolari, o creștere de 16% de la an la an. Singles Day 2020 a crescut vânzările Alibaba cu 85% față de 2019, ceea ce face ca această creștere de 8,5% din acest an să pară foarte mică. 

Singles Day ar putea fi un semn timpuriu despre cum ar putea arăta sezonul cumpărăturilor de sărbători de anul acesta în restul lumii. Pe lângă creșterea vânzărilor, am putea asista la creșterea prețurilor. Prețurile la poarta fabricii din China au crescut în octombrie cu 13,5%, accelerând de la 10,7% în septembrie, potrivit Biroului Național de Statistică din China. Pe lângă creșterea prețurilor la energie, desele întreruperi de electricitate opresc producția, prelungind ciclul de producție și crescând costurile de producție. Pe lângă creșterea prețurilor, livrarea celor mai recente modele de telefoane vândute în timpul festivalului ar putea dura săptămâni din cauza problemelor legate de lanțurile de aprovizionare și a crizei cipurilor de calculator. 

De partea cealaltă a Pacificului, Black Friday, în mod tradițional cea mai mare zi de cumpărături din Statele Unite, are loc săptămâna aceasta, fiind urmată de Cyber Monday, în care giganții comerțului electronic, precum Amazon (AMZN), speră să stabilească noi recorduri. Am văzut deja că anul acesta sezonul cumpărăturilor a început mai devreme, vânzările cu amănuntul crescând în octombrie cu 1,7%. Cea mai mare creștere a vânzărilor a fost dată de magazinele online – 4%, urmate de magazinele de electronice și electrocasnice – 3,8%, ceea ce arată că cumpărătorii își cumpără deja cadourile de sărbători.

Sondajul „Global Black Friday Forecast” indică o oarecare confuzie în rândul cumpărătorilor cu privire la modul cel mai bun de a aborda provocările legate de cumpărăturile de Sărbători – 30% au declarat că vor face cumpărături mai devreme decât se așteptau, iar alte 30% au declarat că vor face cumpărături mai târziu ca să vadă ce se întâmplă. „Consumatorii fac compromisuri conștiente între reduceri și obținerea articolelor pe care le doresc”, a declarat Joanna Perey, director în cadrul firmei departamentului de bunuri de consum și retail  al companiei Simon-Kucher. „Cei care fac cumpărături mai devreme sunt mai puțin sensibili la preț și mai concentrați pe obținerea articolelor pe care le doresc, în timp ce cei care așteaptă mai mult sunt mai mult concentrați pe obținerea de  reduceri”.

Această tendință de a face cumpărături înainte de sezonul tradițional de sărbători se manifestă și în Europa, Marea Britanie raportând o creștere de 0,8% a vânzărilor cu amănuntul față de luna precedentă. Acestea au depășit previziunile, în condițiile în care portofelele consumatorilor sunt pline dar și îngrijorările legate de lanțurile de aprovizionare cresc. Redresarea sectorului de retail s-a accelerat, de la nivelul de stagnare (0%) din luna precedentă, iar vânzările sunt acum cu 6% peste nivelul de dinaintea pandemiei. Produsele nealimentare, precum îmbrăcămintea, jucăriile și articolele sportive, au fost în topul achizițiilor, un semn că anul acesta Crăciunul a început mai devreme pentru mulți. Cifrele încurajatoare privind comerțul cu amănuntul sunt benefice pentru perspectiva revenirii creșterii economice în Marea Britanie, consumul privat reprezentând peste 60% din economie. Acest trend pare să continue, cu o prognoză de creștere puternică a cheltuielilor de retail cu 8% în noiembrie și decembrie față de rezultatele de anul trecut.

BCR lansează un credit pentru eficiență energetică destinat companiilor private și de stat, ce acoperă 85% din valoarea investiției

0


Prin accesarea Creditului pentru Eficiență Energetică vor putea fi finanțate investițiile de îmbunătățire a performanței energetice industriale sau a clădirilor, ce aduc minimum 30% economii de energie, precum și investițiile în energie regenerabilă (solară, eoliană, etc.) și cogenerare/trigenerare de înaltă eficiență energetică.

Banca Comercială Română lansează Creditul pentru Eficiență Energetică dedicat companiilor, ce va acoperi 85% din totalul estimat al investiției, prin care sunt susținute proiectele de investiții în soluțiile care asigură un management mai bun al consumului de energie și/sau combustibil. 

Finanțarea pentru eficiență energetică este destinată investițiilor în modernizarea echipamentelor, a liniilor tehnologice, dar și pentru reabilitarea termică a clădirilor, inclusiv pentru instalațiile de cogenerare/trigenerare de înaltă eficiență, care oferă unul dintre cele mai eficiente randamente economice de generare a energiei. Noua soluție de creditare răspunde nevoii de reducere a dioxidului de carbon din operațiunile companiilor private și de stat și contribuie la reducerea poluării. 

„Eficiența energetică este o piesă critică din puzzle-ul luptei împotriva schimbărilor climatice, fără de care companiile, guvernele și societatea civilă nu își vor putea atinge țintele ambițioase. Este nevoie de un efort comun de conștientizare a nevoii de proiecte de dezvoltare durabilă, mai ales pentru că atunci când discutăm despre impactul operațiunilor asupra mediului, modul în care companiile vor putea obține profit se schimbă semnificativ. De aceea, prin Creditul pentru Eficiență Energetică, am lansat o soluție de finanțare, cu impact pe termen lung, care vine în ajutorul comunității și a tuturor celor interesați de tranziția afacerilor către neutralitate climatică. Pot fi finanțate proiectele de eficientizare energetică a clădirilor, a unităților de producție, precum și proiectele de energie regenerabilă și cogenerare”, a declarat Mădălina Dorilă, Manager Creditare Corporate BCR.

Creditul pentru Eficiență Energetică este un produs de investiții irevocabil, non-revolving, ce poate fi accesat atât în lei, cât și în euro, și beneficiază de:

  • Perioada de finanțare pe termen mediu și lung
  • Cheltuieli eligibile:
    • Cheltuieli cu implementarea proiectului – pregătire pre-instalare, instalare montaj, punere în funcțiune, achiziție echipamente/utilaje/materiale pentru renovare etc. 
    • Cheltuieli conexe investiției – cheltuieli eligibile legate de implementarea proiectului, cât timp aceste cheltuieli nu depășesc 50% din valoarea totală estimată a investiției (exemplu: vopsirea clădirii renovate ulterior izolării acesteia)
    • Comisionul de acordare se poate percepe din suma finanțată
    • Comisionul pentru Consultanță de Proiect – finanțarea sau refinanțarea comisionului deja achitat de client pentru întocmirea sau verificarea proiectului de eficiență energetică propus
  • Garanții – ipoteca mobiliară sau imobiliară asupra bunurilor finanțate din credit/mix de garanții
  • Valoarea maximă finanțabilă de către bancă – 85% din totalul estimat al investiției

BCR atrage atenția asupra investițiilor în eficiența energetică și își consolidează portofoliul de produse de creditare pentru o gamă largă de industrii, oferind acces la consultanța specializată pe zona de eficiență energetică. De altfel, pentru confirmarea viabilității proiectelor de eficiență energetică propuse de companii, BCR colaborează cu mai mulți consultanți specializați în domeniu. Serviciile oferite de consultanți acoperă atât identificarea și evaluarea oportunităților de investiții în zona eficienței energetice pentru sectoare diferite de activitate, cât și definirea și întocmirea proiectului de investiții în eficiența energetică.

Banca susține demersul de conștientizare a beneficiilor eficienței energetice prin rentabilitatea costurilor, dar și a păstrării relevanței pe lanțul de distribuție. Iar printre cele mai mari avantaje ale implementării investițiilor în eficiență energetică se află:

  • Conformarea cu standardele tehnice și reglementările privind mediul  
  • Reducerea costurilor de producție și creșterea competitivității 
    • Reducerea costurilor pentru utilități (costul de producție) 
    • Reducerea costurilor de întreținere și exploatare 
    • Reducerea pierderilor de producție (opriri neprevăzute, rebuturi etc.)
  • Vulnerabilitate mai mică față de viitoarele creșteri ale prețurilor la utilități 
  • Creșterea competitivității globale a companiei pe piață

Proiectele eligibile pentru finanțare prin Creditul pentru Eficiență Energetică sunt cele de:

Eficiență Energetică Clădiri: izolare termică; automatizarea clădirii; înlocuirea boilerelor cu pompe de căldură; modernizarea sistemului de iluminare; instalarea de valve termostatice.

Eficiență Energetică Producție: optimizarea sistemelor de aer comprimat; recuperarea de căldură „pierdută”; economizoare pentru boilere existente; înlocuirea motorului electric și a altor echipamente; variatoare de viteză.

Eficiență Energetică Energie Regenerabilă și Cogenerare: module fotovoltaice; sisteme solare pentru generare căldură; cogenerare/trigenerare de înaltă eficiență energetică. 

Pentru mai multe informații despre finanțare puteți accesa Ghidul dedicat creditului pentru Eficiență Energetică.

Studiu EY: Companiile nu sunt încă pregătite pentru munca hibridă

0

  • 35% dintre angajatori își doresc revenirea la programul de lucru integral de la birou după încheierea pandemiei, în timp ce nouă din zece angajați doresc flexibilitate
  • 79% dintre companii vor să inițieze schimbări relevante către munca hibridă, însă doar 40% le-au comunicat angajaților în ce constau aceste planuri

Majoritatea angajatorilor de la nivel global nu au comunicat până în prezent angajaților niciun plan privind modul în care își vor desfășura activitatea după încheierea pandemiei COVID-19, alimentând astfel o degradare a relației cu aceștia, potrivit ediției 2021 a studiului EY „Work Reimagined Employer Survey”.

Datele analizate arată că 79% dintre angajatori intenționează să facă o serie de modificări, de la moderate la semnificative, către un regim de muncă hibrid, pentru care ar opta 90% dintre angajați, care își doresc flexibilitate în alegerea locului și programului de muncă. Cu toate acestea, doar 40% dintre angajatori și-au comunicat aceste planuri, generând o stare de nemulțumire în rândul angajaților pe temele cheie care țin de transparență, flexibilitate, cultură și productivitate. 

În pofida conștientizării importanței unui regim de muncă flexibil pentru angajați, studiul relevă că 35% dintre angajatorii respondenți vor ca toți angajații lor să revină la un program de lucru integral la birou după încheierea pandemiei. Deși opțiunea este de înțeles pentru unii angajatori care activează în sectoare în care prezența la locul de muncă este necesară, aceeași opinie există și în rândul organizațiilor care și-ar putea desfășura activitatea în mod virtual, dar care doresc prezență fizică la birou.

În privința celor mai mari riscuri care ar putea apărea odată cu trecerea la un sistem de lucru hibrid, altele decât cele legate de sănătatea fizică, aproape jumătate (45%) dintre angajatori au menționat capacitatea lor de a evalua corect și echitabil situațiile în care unele posturi impun sau nu un program sau un loc de muncă fix. O altă preocupare majoră menționată de 43% dintre angajatori este modul în care ar putea reține talentele și asigura flexibilitatea, în timp ce pentru 40% modelul de lucru hibrid reprezintă un pericol pentru cultură, creativitate și colaborare.  

Alte riscuri identificate în rândul angajatorilor vizează dezvoltarea următoarei generații de resurse umane (39%), stabilirea și măsurarea productivității (36%), perfecționarea/recalificarea angajaților pentru noile modalități de a munci (30%), adoptarea noilor tehnologii pentru a susține munca hibridă (28%) și îmbunătățirea stării de bine a angajaților (28%).

În pregătirea întoarcerii la birou, siguranța la locul de muncă devine, de asemenea, un aspect important. Conform studiului, 43% dintre respondenți spun că vor impune angajaților să fie vaccinați cu schema completă înainte de a reveni la munca de la birou, iar un procent similar (42%) plănuiește să stimuleze vaccinarea, de exemplu prin acordarea de zile libere, în condițiile prevăzute de lege.

Mai mult, 51% dintre angajatorii respondenți intenționează să reducă numărul călătoriilor în interes de serviciu după pandemie, în timp ce 66% dintre angajații respondenți își doresc ca acestea să se reia.

Claudia Sofianu (foto), Partener, lider EY People Advisory Services România şi CESA, a declarat:

„Analiza față în față a datelor provenite din studiul nostru global despre perspectivele angajaților cu cele noi, despre așteptările angajatorilor, punctează mai multe zone de nealiniere decât cele cu direcție comună. Este de înțeles, așadar, de ce mulți angajatori au decis să își amâne planurile sau comunicarea efectivă a acestora. Totuși, absența clarificărilor și a prezentării modului în care își vor desfășura activitatea în viitor duce inevitabil la înrăutățirea relației cu angajații. De aceea, în absența unor decizii strategice categorice, este necesară implementarea rapidă a elementelor în care interesele celor două părți converg, pas cu pas, inclusiv pentru a nu mări decalajul de atractivitate față de angajatorii mai hotărâți către deciziile favorabile agendei angajaților”.

Pe temele esențiale ale culturii și productivității există însă o aliniere de direcție între angajați și angajatori: aproape trei sferturi (72%) dintre angajatorii respondenți sunt de părere că de la începerea pandemiei provocate de COVID-19 cultura la locul de muncă s-a îmbunătățit, mai mult față de cei 48% dintre angajații respondenți, iar 82% dintre angajatori cred că productivitatea poate fi măsurată acum indiferent de locul de desfășurare a activității, comparativ cu 67% dintre salariați.

5,13 milioane lei, atrași de Dr. Fischer Dental prin plasament intermediat de TradeVille

0

Broker-ul TradeVille anunță că pe 19 noiembrie „a încheiat cu succes și în mod anticipat, chiar în prima zi, oferta primară de vânzare de acțiuni de tip plasament privat prin care Dr. Fischer Dental, liderul pieței de tehnică dentară din România, a reușit să atragă 5,13 milioane de lei. În plasamentul privat au fost oferite spre vânzare un număr de 900.936 de acțiuni, prețul final stabilit în ofertă fiind de 5,7 lei/acțiune, corespunzător prețului maxim al intervalului de subscriere. Majoritatea subscrierilor au fost efectuate pe platforma online de tranzacționare TradeVille. În urma încheierii cu succes a ofertei, capitalizarea anticipată a Dr. Fischer Dental se situează la aproximativ 33,7 milioane de lei. Compania va face demersurile necesare listării acțiunilor sale pe sistemul multilateral de tranzacționare operat de Bursa de Valori București, pe piața AeRO, cu simbolul DENT. Listarea va fi asistată de TradeVille în calitatea sa de Consultant Autorizat. Fondurile atrase în ofertă vor fi folosite pentru finanțarea a două direcții de dezvoltare accelerată a companiei: înființarea, pentru început, a unui punct de lucru (laborator de tehnică dentară) în Germania, precum și stabilirea unor puncte mobile de servicii în România. Aceste destinații se integrează perfect strategiei de dezvoltare, care presupune extinderea pe piețele de tehnică dentară din Europa, consolidarea pe o piață locală fragmentată și integrarea verticală a grupului. În limita sumelor rămase, compania poate folosi fondurile atrase pentru finanțarea capitalului de lucru”.

Dr. Antoaneta Fischer, fondatoarea Dr. Fischer Dental

Dr. Antoaneta Fischer, fondatoarea Dr. Fischer Dental: „Ne bucurăm să avem alături de noi acționari care cred în compania noastră și împreună cu care vom avea, de acum înainte, un vis comun pe care dorim să-l transpunem în realitate. Dr. Fischer Dental acţionează pe o piaţă de nişă, care se concentrează pe asigurarea unei nevoi esențiale a oamenilor – aceea de a avea dinți sănătoși. Cu ajutorul acestei finanţări avem în plan extinderea pe pieţele externe, începând cu înfiinţarea unui punct de lucru în Germania, anul viitor. Ne dorim să devenim unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de tehnică dentară de pe piaţa europeană. Avem în spate o experienţă de 25 de ani, suntem deja prezenţi în 10 ţări din Europa şi America, iar piața pe care acţionăm are un mare potenţial de creştere, atât în România, cât și pe plan global”.

Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, director general adjunct, TradeVille

Ovidiu-George Dumitrescu, CFA, director general adjunct, TradeVille: „Prin succesul de astăzi al plasamentului acțiunilor Dr. Fischer Dental, ne bucurăm că avem ocazia să ajutăm România și chiar Europa să aibă un zâmbet frumos. Ne dorim ca și în continuare, alături de investitorii inspirați care ne stau alături, să oferim atât pieței de capital, dar și comunității antreprenorilor din țara noastră motive de bucurie”.



Grupul Dr Fischer Dental SA, fondat în 1995 de către dr. Antoaneta Fischer, medic stomatolog care avea o vastă experiență, acumulată în Berlin și Düsseldorf, este caracterizat ca „liderul pieţei de tehnică dentară la nivel naţional. Compania are circa 80 de angajați, oferă peste 240 de tipuri de lucrări protetice şi servicii clienţilor săi, cabinete stomatologice şi laboratoare de tehnică dentară, pe piaţa autohtonă şi în alte 10 ţări din Europa și America. Principalele categorii de lucrări sunt coroane și punţi dentare, faţete dentare, lucrări protetice pe implanturi, bonturi personalizate de implant, proteze de toate tipurile, aparate ortodontice, gutiere și toate tipurile de lucrări protetice”.

TradeVille este difinit ca „un broker cu prezență activă de peste 26 de ani pe piața de capital din România și oferă clienților de retail acces facil și rapid la instrumentele financiare listate la Bursa de Valori București și pe marile burse internaționale. În 2020, TradeVille a intermediat peste 50% din ofertele primare de vânzare de tip „plasament privat” de acțiuni și obligațiuni corporative, cu o rată de succes de 100%, pentru companii din diferite industrii. În 2021, TradeVille a primit din partea Bursei de Valori București cele mai multe trofee la ceremonia de premiere a performanțelor bursiere: Participantul anului 2020 pe segmentul de retail și Intermediarul companiilor antreprenoriale la BVB în 2020 pe segmentul de obligațiuni”.

România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la calitatea vieții și bunăstarea socială

0

România ocupă locul 44 din 168 de țări, urcând o poziție în clasamentul mondial, dar continuă să rămână pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. România înregistrează 78,41 de puncte din 100, un scor ușor mai ridicat față de anul precedent, și se regăsește, conform acestuia, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Ungaria și Bulgaria.   

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 168 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală –, pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător. 

Alex Reff, Country Managing Partner, Deloitte Romania

„Ne-am fi așteptat ca pandemia de COVID-19 să anuleze progresul social înregistrat pe parcursul a câțiva ani, dar este remarcabil faptul că, anul acesta, indicele la nivel global este ușor mai ridicat decât cel de anul trecut (65,05 puncte din 100, comparativ cu 64,68, în 2020). Acest aspect demonstrează cât de rezistenți și plini de resurse sunt oamenii, organizațiile și societățile atunci când se confruntă cu dificultăți mari și persistente. În același timp, toți ne-am dori să vedem România avansând de pe ultima poziției în Europa, lucru care nu s-a întâmplat anul acesta, în ciuda progresului înregistrat de țara noastră în toate cele trei categorii analizate – nevoi de bază, bunăstare și oportunități”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

În clasamentul mondial, România se regăsește în primele 50 de țări la toate cele trei categorii analizate, nevoi de bază (locul 41), oportunități (locul 45) și bunăstare (locul 50). Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, țara noastră a obținut cele mai bune scoruri pentru accesul la comunicații și informații (locul 35), siguranța personală (locul 38), drepturile personale (locul 41) și accesul la educație avansată (locul 43). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 85), sănătatea și bunăstarea (locul 81) și accesul la educația de bază (locul 73).

Norvegia se menține în poziția de lider, înregistrând un scor de 92,63

  • În 2021, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Finlanda și Danemarca, iar pe ultimele, Ciad, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud.
  • Din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, Finlanda (2), Danemarca (3) și Suedia (7) sunt primele din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.
  • Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (21), fiind urmată de Cehia (22), Slovenia (26), Lituania (27), Slovacia (33), Letonia (34), Polonia (35), Croația (36), Ungaria (42), Bulgaria (43) și România (44).

Imaginea de ansamblu a schimbărilor indicelui în perioada 2011-2021

Din 2011, indicele global a crescut cu 4,63 puncte, ajungând la 65,05 în 2021, deși avansurile înregistrare nu sunt distribuite uniform la nivelul tuturor componentelor analizate. 

  • În perioada 2011-2021, 147 dintre țările analizate (86%) au cunoscut o îmbunătățire cu cel puțin un punct a calității vieții și bunăstării sociale.
  • În ultimii zece ani, nouă coordonate s-au îmbunătățit la nivel global: accesul la informație și comunicații, apă și salubritate, locuință, acces la educație avansată, nutriție și îngrijire medicală de bază, acces la educație de bază, sănătate și bunăstare, calitatea mediului și libertate personală și de a alege.
  • Pe de altă parte, drepturile personale se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce incluziunea și siguranța personală au stagnat.

Concluzii privind sustenabilitatea și pandemia de COVID-19

  • Țările cu un indice ridicat de progres social, care au un venit mai mare, tind să înregistreze cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră. Australia (pe locul 11) și Statele Unite (pe locul 24) sunt printre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră. 
  • Cu toate acestea, la fiecare nivel de dezvoltare există țări care au fost foarte eficiente în eforturile de îmbunătățire a standardelor de viață și a calității vieții chiar și emițând niveluri mai modeste de gaze cu efect de seră. Țări cu un nivel remarcabil privind calitatea vieții și bunăstarea socială, precum Suedia (locul 7) și Costa Rica (38), emit gaze cu efect de seră la niveluri relativ scăzute în comparație cu țările care înregistrează un PIB similar pe cap de locuitor cu acestea, depășindu-le pe acestea din urmă în multe aspecte privind calitatea vieții și bunăstarea socială.
  • Țările care au înregistrat scoruri mai mici în ceea ce privește progresul social au avut un procent mai mare de cetățeni care au trecut prin depresie în timpul pandemiei de COVID-19.

Rezultatele globale sunt disponibile aici, iar rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute aici.

Leroy Merlin, campanie de vânzare sustenabilă a brazilor de Crăciun

0

Retailer-ul Leroy Merlin, specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, lansează o nouă ediția a VII-a a campaniei de vânzare sustenabilă și reutilizare a brazilor de Crăciun, încurajându-și clienții „să se implice activ în campania cu rol în protejarea mediului, returnând brazii uscați după Sărbători pentru a fi transformați în produse prietenoase cu natura, precum peleți sau compost”.

Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin România: „Leroy Merlin organizează pentru al șaptelea an consecutiv cea mai cunoscută campanie de vânzare sustenabilă și reutilizare a brazilor de Crăciun din România, parte importantă a strategiei noastre de dezvoltare durabilă. Prin această inițiativă cheie derulată în comunitățile în care activăm, susținem diminuarea impactului asupra mediului înconjurător și oferim și clienților noștri posibilitatea de a contribui direct la această misiune. De aceea, ne încurajăm clienții să se alăture demersului nostru cu efect pozitiv asupra naturii și le mulțumim celor care au făcut deja o tradiție, returnând an de an bradul uscat pentru a fi reutilizat în scopuri sustenabile”.

Leroy Merlin subliniază că persoanele „care achiziționează un brad natural de Crăciun din rețeaua de magazine Leroy Merlin România sau din magazinul online www.leroymerlin.ro, începând cu 22 noiembrie 2021, au opțiunea să îl returneze în magazinele retailerului în perioada 3-31 ianuarie 2022, urmând a fi răsplătiți cu un voucher în valoare de 25 de lei. Voucher-ul poate fi emis după returnarea bradului în baza cardului digital de client și a documentelor care atestă cumpărarea produsului, fiind valabil pentru cumpărături în magazinele fizice, dar și pentru comenzile online, în perioada 3 ianuarie-14 februarie 2022. Pentru anul acesta, compania estimează vânzarea sustenabilă a peste 140.000 de brazi. Clienții Leroy Merlin pot alege dintr-o gamă diversă de tipuri de brad natural, în funcție de preferințele acestora în ceea ce privește coroana, desimea, înălțimea sau soiul. 

Grija pentru natură este una dintre prioritățile Leroy Merlin România, astfel toți brazii comercializați de retailer provin din pepiniere special create pentru plantarea și creșterea brazilor de Crăciun. Pepinierele sunt amplasate exclusiv pe terenuri agricole întinse pe zeci de hectare, contribuind astfel la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon prin însăși existența lor. Inițiativa de sustenabilitate a companiei se alătură seriei de acțiuni dedicate atingerii obiectivului Grupului ADEO, din care face parte retailerul, de a scădea cu 20% impactul emisiilor de dioxid de carbon până în 2025.

În luna ianuarie a acestui an, circa 40.000 de brazi au fost colectați prin campania de reutilizare organizată de Leroy Merlin. Toți brazii colectați au fost mărunțiți și transformați în peleți (combustibil ecologic) și compost (îngrășământ pentru grădini sau terenuri agricole), devenind o alternativă importantă la combustibilii convenționali”.  

Leroy Merlin este cunoscut ca „liderul european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat pe construcții, decorațiuni și grădinărit. Companie inovatoare din cadrul ADEO, Leroy Merlin deține 800 de magazine în 15 țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. Peste 115.000 de colegi fac parte din familia Leroy Merlin. Aflată într-un progres constant, compania ADEO a devenit cea mai mare companie franceză de pe piața internațională. În prezent, companiile grupului ADEO sunt recunoscute peste tot în lume prin numeroasele premii “Great Place to Work Institute”. În România funcționează 19 magazine Leroy Merlyn, cu peste 3000 de angajați în 14 orașe: București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Brașov, Constanța, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Iași, Timișoara, Oradea și Târgoviște”.

Peste 1,18 milioane lei – cea mai mare despăgubire plătită pe o poliță de asigurare de viață

0

Cea mai mare indemnizație plătită în baza unei polițe de asigurare de viață în 2020 a fost de peste 1,18 milioane lei – pentru un deces. Pe fiecare tip de acoperire în parte, topul celor mai mari plăți efectuate este completat de o despăgubire de 839.000 lei, acordată pentru o îmbolnăvire gravă, și una în valoare de 150.000 lei, plătită pentru o invaliditate permanentă.

Rolul asigurărilor de viață este acela de a oferi, în primul rând, protecție în fața unor evenimente precum accidentele, îmbolnăvirile sau decesul, atenuând consecințele financiare și completând astfel mecanismele de sprijin existente în sistemul public.

„Asigurările sunt o plasă de siguranță în fața riscurilor zilnice. Având în vedere rolul lor esențial, ne bazăm pe sprijinul partenerilor instituționali pentru ca acest sector să continue să se dezvolte în beneficiul populației. Astfel, acordarea de deductibilități fiscale pentru produsele de asigurări de viață cu componentă exclusivă de protecție are ca efect direct reducerea deficitului de protecție a populației”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

În primul semestru din 2021, volumul primelor brute subscrise pe segmentul asigurărilor de viață a înregistrat cele mai mari valori din perioada 2017 și până în prezent, în creștere semnificativă cu peste 24% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, depășind nivelul de 1,34 miliarde lei. Astfel, tendințele remarcate la nivelul anului trecut continuă, arată datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

„Prin funcția lor principală, cea de protecție, asigurările de viață pot contribui la reducerea vulnerabilității familiilor și a dezechilibrelor sociale. Interesul în creștere al românilor pentru aceste produse ne arată că aceștia își doresc să fie mai bine protejați în calea riscurilor la care sunt expuși”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.