Studiu Reveal Marketing Research și L’Oréal România: 61% dintre românii care obișnuiesc să recicleze în general, nu reciclează și ambalajele produselor cosmetice

  • 69% dintre cei care nu sunt interesați de reciclarea produselor cosmetice motivează că nu au informații despre acest tip de reciclare
  • 55% din totalul respondenților nu au reciclat până acum ambalajele produselor cosmetice 
  • 52% dintre români ar recicla mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe campanii de informare despre ce se întâmplă cu aceste ambalaje 

Au trecut aproape doi ani de când colectarea separată a deșeurilor a devenit o practică obligatorie în România. Mai mult, România are în prezent peste 12.000 de puncte de colectare separată, conform platformei naționale Harta Reciclării. Cu toate acestea, 61% dintre românii care obișnuiesc să recicleze în general, nu reciclează și ambalajele produselor cosmetice, în timp ce 69% dintre cei care nu sunt interesați de reciclarea produselor cosmetice motivează că nu au informații despre acest tip de reciclare, arată cel mai recent studiu Reveal Marketing Research realizat pentru L’Oréal România.   

În acest contex, L’Oréal România vine în sprijinul consumatorilor cu o platformă de informare și educare cu privire la ambalajele produselor cosmetice – loreal.ro/reciclarecosmetice – cu scopul de a crește gradul în care acestea sunt sortate corect și reciclate. Conform studiului, 52% dintre români au declarat că ar recicla mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe campanii de informare dedicate acestui subiect, în timp ce 73% dintre respondenți au confirmat că li se pare util sau foarte util ca brandurile să promoveze programe de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice. 

Reveal Marketing Research a lansat o investigație națională în rândul a peste 1.000 de respondenți pe teme legate de reciclarea recipientelor cosmetice, odată ce conținutul acestora a fost consumat.

Ce spun consumatorii

Dintre românii care declară că reciclează în general, doar 39% reciclează ambalajele produselor cosmetice, în timp ce 93% reciclează PET-uri, hârtie și carton (73%), sticlă (71%), cutii de aluminiu (61%), echipamente electrice și electrocasnice (55%) și Tetra Pak (38%). Cei care reciclează în cea mai mică măsură sunt milenialii singuri, iar tinerii profesioniști sunt cei care reciclează în cea mai mare măsură.

Conform studiului, românii care reciclează recipientele produselor cosmetice obișnuiesc să recicleze în proporție de 82% flacoanele de plastic, ambalajele de carton (74%), recipientele din sticlă (70%), spray-urile de aluminiu (65%), deodorantele roll-on (57%), mostrele de plastic (54%), produsele de make-up și lacurile de unghii (35%). 

Cu privire la percepția românilor asupra utilității reciclării, 74% dintre respondenți consideră utilă reciclarea, iar 73% sunt de părere că programele de reciclare a ambalajelor produselor cosmetice sunt și ele utile sau foarte utile.

Obstacole și soluții pentru reciclare

Respondenții care nu reciclează recipientele produselor cosmetice au declarat în proporție de 93% că ar fi interesați să recicleze astfel de ambalaje, însă 69% dintre aceștia nu au informații despre un astfel de program de colectare. În același timp, 47% dintre aceștia au declarat că nu au puncte de reciclare în proximitatea locuințelor, 8% refolosesc sau păstrează recipientele, iar un procent de 3% declară fie că li se pare complicat să le sorteze, fie că nu sunt interesați de subiect, fie că au un alt motiv pentru care nu reciclează ambalajele produselor cosmetice.

Conform studiului, 72% dintre respondenții acestei cercetări ar fi motivați să recicleze mai des recipientele produselor cosmetice dacă ar exista mai multe locuri de colectare în proximitatea locuinței, iar 52% în situația în care ar exista mai multe campanii de informare despre ce se întâmplă cu ambalajele cosmeticelor. În același timp, 47% ar recicla mai des dacă ar fi siguri că ambalajele colectate nu ar ajunge tot la groapa de gunoi, 28% dacă ar ști în ce containere să le arunce, iar 26% s-ar simți motivați dacă reciclarea ar avea și un scop social direct. 

_________________

Studiul a fost realizat prin prelevarea de date în cadrul a 1003 interviuri CAWI (colectare online), pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban+rural, în rândul adulților (18+), online users. Perioada de colectare a datelor este 06.10 – 15.10.2021.

Leroy Merlin, creștere de patru ori a vânzărilor online în ultimele trei luni

0

Leroy Merlin, retailer specializat în construcții, decorațiuni și grădinărit, a înregistrat o creștere de patru ori a vânzărilor online în ultimele trei luni, de la listarea digitală a întregului portofoliu de peste 30.000 de produse, cu livrare oriunde în țară. Pentru ultimele luni ale anului, compania estimează același ritm accelerat al vânzărilor generate de segmentul e-commerce, dar și dublarea comenzilor telefonice.  

Potrivit reprezentanților companiei, în prezent, ponderea vânzărilor online reprezintă circa 10% din totalul afacerilor Leroy Merlin România. 

Pentru a susține această evoluție accelerată a segmentului de e-commerce, compania a investit în zona de logistică și în organizarea platformei de supply chain, precum și în echiparea magazinelor cu o soluție IT care să permită alegerea celui mai bun prestator de servicii de livrare pentru fiecare comandă. Pentru 2022, Leroy Merlin România are în plan dezvoltarea de numeroase proiecte de organizare logistică bazate pe platforma urbană de supply chain și implementarea de noi modalități de a pregăti comenzile clienților mai rapid și mai eficient în magazinele retailerului. 

„În contextul socio-economic actual, dar și din cauza schimbărilor mari pe care le generează pandemia de COVID-19, comerțul electronic va deveni o componentă vitală în modelul de business al fiecărei companii. Am înregistrat patru ori mai multe vânzări online în ultimele luni, rata de conversie este în continuă creștere și peste trei milioane de clienți vizitează site-ul nostru în fiecare lună. Este un semn bun venit din piață, care ne motivează să continuăm sa investim în dezvoltarea acestui segment și oferirea unor experiențe de cumpărare facile pentru clienții noștri, parte a strategiei de vânzări omnichannel. Pentru următorii ani, estimăm cu ușurință o dublare sau chiar triplare anuală a vânzărilor online”, a declarat Frédéric Lamy (foto), CEO Leroy Merlin România.   

Din datele Leroy Merlin România, orașele care au generat cele mai multe comenzi online au fost București și Cluj-Napoca, însă compania observă că, odată cu implementarea alternativei de cumpărare online cu livrare în toată țara, au devenit foarte active și alte orașe în care nu există un magazin fizic Leroy Merlin. 

Pe lângă Comanda online, ce oferă acces la o paletă largă de peste 30.000 de produse cu livrare la domiciliu oriunde în România, clienții Leroy Merlin mai au la dispoziție și alte soluții alternative de cumpărare precum Rezervă și Ridică prin care își pot rezerva produsele dorite din magazine cu ridicare personală ulterioară sau Comanda telefonică pentru cei care doresc să plaseze rapid o comandă cu ridicare din magazin a produselor sau cu livrare la domiciliu. 

LEROY MERLIN este liderul european al pieței de bricolaj, cu o istorie de peste 90 de ani ca retailer specializat pe construcții, decorațiuni și grădinărit. Companie inovatoare din cadrul ADEO, LEROY MERLIN deține 800 de magazine în 15 țări din Europa, Asia, Africa și America de Sud. Peste 115.000 de colegi fac parte din familia LEROY MERLIN. Aflată într-un progres constant, compania ADEO a devenit cea mai mare companie franceză de pe piața internațională. În prezent, companiile grupului ADEO sunt recunoscute peste tot în lume prin numeroasele premii „Great Place to Work Institute”.

Cele mai noi tehnologii, instrumente și aplicații de inteligență artificială și management de date, analizate la Microsoft Tech Day 2021

0

Peste 95% dintre cele mai mari companii de la nivel global utilizează tehnologia cloud dezvoltată de Microsoft, iar importanța integrării soluțiilor de acest tip la scară largă devine tot mai evidentă în contextul actual. Prin intermediul tehnologiilor cloud pe care le dezvoltă, Microsoft sprijină activitatea clienților și partenerilor săi și îi ajută pe aceștia să accelereze procesele de transformare digitală pe care le derulează. Totodată, compania își propune să susțină activitatea dezvoltatorilor de software cu soluții și instrumente care să le ofere agilitatea de care au nevoie pentru a putea contura experiențe unice pentru utilizatori și un viitor digital, mai bun pentru toată lumea. 

Pentru a avea o imagine de ansamblu cât mai clară asupra tendințelor care conturează, deja, premisele viitorului, Microsoft România organizează în zilele de 24 și 25 noiembrie, cea de-a cincea ediție a celui mai mare eveniment tech al anului – Microsoft Tech Day

Evenimentul se va desfășura online și, ca de fiecare dată, va reuni experți și lideri din industria de hi-tech, iar participanții vor avea ocazia să exploreze cele mai recente tehnologii și instrumente care stau la baza următoarei generații de aplicații și soluții de inteligență artificială, precum și a soluțiilor pentru managementul și analiza de date. De asemenea, aceștia vor putea participa la sesiuni de training și networking, alături de specialiștii și speakerii prezenți la eveniment. 

Evenimentul va fi deschis de Bogdan Putinică, General Manager al Microsoft România, printr-un discurs de bun-venit adresat participanților: „Tehnologia este un vector generator de progres, iar unul dintre obiectivele noastre este acela de a sprijini organizațiile de pretutindeni în procesul de digitalizare, cu scopul de a deveni mai performante. Totodată, susținem activitatea dezvoltatorilor de software prin crearea de soluții și instrumente care să le ofere agilitate și să sporească inovația, astfel încât aceștia să-și valorifice întregul potențial și să le poată oferi utilizatorilor experiențe unice. Ne dorim ca ediția de anul acesta a evenimentului Tech Day să reprezinte pentru fiecare dintre noi – atât participanți, cât și organizatori – o resursă pentru dezvoltarea următoarei generații de aplicații și tehnologii de inteligență artificială, machine learning și nu doar. Ne propunem să descoperim alături de participanți și de experții prezenți, oportunitățile aduse de tehnologie și noi modalități prin care profesioniștii în domeniul IT și mai ales dezvoltatorii de software își pot transforma ideile în inovații cu un real impact”.

Tot în prima zi a evenimentului, Daniel Rusen, Directorul de Marketing și Operațiuni al companiei, va vorbi despre necesitatea valorificării oportunităților digitale pe care le avem la dispoziție, pentru ca fiecare dintre noi să își poată realiza pe deplin potențialul. Participanții vor putea afla, apoi, de la experți noutăți privind dezvoltarea de noi aplicații inteligente în cloud, pe baza soluțiilor de inteligență artificială și a analizei de date. În calitate de speakeri, se vor alătura atât experți din cadrul Microsoft – precum Alexandra Ciortea (Principal Program Manager R&D Azure Data); Sorin Pește (Cloud Solution Architect, Data & AI); Ciprian Jichici (General Manager, Genisoft – Microsoft Regional Director) – cât și reprezentanți ai unor companii de renume din domeniul tehnologiei – precum Radu Orghidan, Vice-Președinte, Cognitive Computing în cadrul Endava sau Daniel Bălăceanu și Dănuț Rădoaica,  Head of Products respectiv Software Architect & Data Engineer, în cadrul Druid. 

Lucian Ungureanu, Cloud Business Group Lead  în cadrul Microsoft România, va deschide cea de-a doua parte a evenimentului Microsoft Tech Day 2021, care va fi dedicată dezvoltatorilor de software și axată pe modalitățile în care aceștia își pot îmbunătăți gradul de eficiență cu ajutorul unei platforme end-to-end gândite de Microsoft în acest sens.  

Agenda zilei de 25 noiembrie se compune din intervenții ale unor speakeri precum Dan Mărculescu, reprezentant Footprints for Retail; Ștefan Iarca, reprezentant XVision; Mihaela Ghiderșa, Strongbytes.ai, Microsoft MVP; Alex Mang, CEO Key Ticket Solutions – Microsoft Regional Director; Ion Dinică, Senior Software Engineer în cadrul companiei UiPath și Lucian Daia, CTO Zitec. Aceștia le vor împărtăși participanților detalii despre inovațiile din Microsoft Cloud și exemple privind modul în care Microsoft sprijină activitatea dezvoltatorilor de software, aducând în prim-plan colaborarea în cadrul echipelor, productivitatea acestora și inovațiile pe care aceștia le generează. 

Radu Vunvulea, Group Head of Cloud în cadrul Endava și Microsoft Regional Director, se va număra, de asemenea, printre speakerii acestei ediții și va vorbi despre importanța securității aplicațiilor dezvoltate în cloud: “În 2021, securitatea în cloud este mai importantă ca niciodată și ignorată, în același timp, de fiecare dată. Ediția de anul acesta a Microsoft Tech Day este dedicată aproape în totalitate dezvoltatorilor de software și ne dorim să descoperim, în cadrul sesiunilor pe care le vom livra alături de aceștia, cele mai importante elemente de securitate din Microsoft Azure și să analizăm cele mai noi tendințe din industrie”. 

Microsoft Tech Day 2021 are loc într-un context în care sectorul IT din România este în plină expansiune, având o contribuție însemnată la PIB-ul țării, iar piața locală dispune de câteva atuuri unice, care odată valorificate o pot transforma într-un hub tehnologic regional. Unul dintre aceste avantaje competitive este reprezentat de comunitatea de dezvoltatori de software existentă aici (a doua, ca număr, din regiune).  Procesele de dezvoltare de software pot determina creșteri însemnate la nivelul organizațiilor, însă industriile locale au nevoie de și mai mulți specialiști în IT pentru a genera valoare și noi oportunități economice și sociale.  

Microsoft Tech Day se adresează în special profesioniștilor și liderilor din domeniul IT – dezvoltatori de software, administratori de baze de date, analiști sau experți în domeniul de data science. Formularele de înscriere la sesiunile care se vor desfășura pe parcursul celor 2 zile ale evenimentului și agenda completă sunt disponibile aici.  

Metroul se extinde până în comuna Berceni

0

Cel mai mare proiect de infrastructură din Capitală, extinderea metroului până în comuna Berceni, a fost lansat prin semnarea contractului pentru realizarea studiilor de prefazabilitate și fezabilitate, necesare demarării lucrărilor. Contractul are valoarea de 5 milioane de lei și prevede identificarea într-un interval de nouă luni a celor mai bune soluții tehnice în vederea prelungirii metroului în județul Ilfov și suplimentarea garniturilor de tren, pentru ca timpii de așteptare în noile stații să fie cât mai mici posibili. Magistrala M2 de metrou se va prelungi cu cel puțin trei stații noi până în comuna Berceni. În imediata lor vecinătate, vor fi amenajate minimum trei mari parcări de tip park&ride, pentru ca cei care locuiesc în localitățile limitrofe zonei de sud a Capitalei să aibă acces facil spre centrul orașului, în condiții moderne de trafic și de siguranță.

Proiectul de extindere a magistralei M2 de metrou în județul Ilfov este realizat de Primăria Sectorului 4 împreună cu Consiliul Județean Ilfov, Metrorex și Ministerul Transporturilor. Prin această investiție, linia este continuată în comuna Berceni, de la noua stație de metrou „Tudor Arghezi”, pe care autoritatea locală o construiește deja pe Șoseaua Berceni. Lucrările noii stații supraterane de metrou, cu un traseu de 1,6 kilometri, vor fi finalizate anul viitor.

Cu ocazia semnării contractului, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a subliniat: „Zona de sud a Bucureștiului are un potențial uriaș de dezvoltare, iar acesta este motivul pentru care cred cu tărie că extinderea rețelei de metrou și în județul Ilfov nu doar că va pune umărul decisiv la schimbarea în bine a acestei părți a Capitalei, ci va însemna și un trai mai bun pentru oamenii din Sectorul 4 și din localitățile limitrofe. Vorbesc despre oameni, întrucât asta așteaptă ei de la politicieni – rezultate. Astăzi, eu și domnul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov avem primul rezultat! Odată cu semnarea contractelor pentru realizarea studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate, deschidem un drum nou, pe care încă n-a mai pășit nimeni în România, acela de a aduce în același mare proiect de infrastructură, cât mai multe autorități ale statului. Scopul final este cât se poate de limpede. Împreună transformăm sudul zonei metropolitane București-Ilfov într-un hub de bussines, cu toate facilitățile incluse. Aducem aici investitori și, totodată, reducem poluarea. Oferim oamenilor acces la transport public rapid și astfel ținem pe loc, în parcările park&ride, pe care le vom avea la fiecare dintre stațiile de metrou din Ilfov, un număr însemnat de mașini. Nu ne ferim să ne asumăm acest proiect și profităm de șansa pe care ne-o oferă fondurile europene nerambursabile. Sectorul 4 are deja experiență în accesarea acestora (construim deja stația de metrou Tudor Arghezi cu bani europeni), așa că sunt convins că totul se va desfășura așa cum trebuie!”

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma: „Multumesc pentru deschiderea de care a dat dovadă domnul primar Daniel Băluță. Avem împreună șansa de a conecta în mod real Ilfovul cu Bucureștiul, în condițiile în care mii de oameni lucrează în București, dar locuiesc în Ilfov. Acest proiect este acum un exemplu, așa că analizăm multiplicarea acestuia și în alte zone”.

Foto: PS4

Mail Boxes Etc. țintește afaceri de 10 milioane euro în 10 ani

0

Mail Boxes Etc., furnizor de soluții integrate de ambalare, curierat, logistică, fullfilment, graphic design și print, franciză adusă în România de antreprenorul Adrian Minea (foto), își propune să ajungă la o rețea de 100 de agenții și la afaceri de 10 milioane de euro în următorii 10 ani. 

Adrian Minea: „Mail Boxes Etc este soluția care completează portofoliul de servicii al Bipmobile, holdingul pe care l-am dezvoltat, specializat în transport internațional. Dacă Bipmobile acoperă nevoile de transport identificate pentru companii medii, mari și foarte mari, MailBoxes Etc este soluția pentru companiile mici și medii, care au nevoie de transport în condiții de siguranță pentru colete și plicuri. Oportunitatea de a aduce Mail Boxes Etc în România a venit odată cu un mesaj primit pe rețeaua LinkedIn din partea echipei de dezvoltare Mail Boxes Etc. Worldwide și după o analiză rapidă, am decis că este momentul să aducem soluția și în România. Am semnat contractul în 2019 și, în ciuda contextului economic nefavorabil generat de pandemie, suntem optimiști că vom reuși să ne atingem obiectivul de 100 de agenții în 10 ani. Anul acesta, rețeaua din România va ajunge la 5 sau 6 agenții iar pentru 2022 estimăm că vom dubla numărul lor”. 

Alina Scripca, Business Development Manager pentru România la Mail Boxes Etc: „Mail Boxes Etc. promovează în România conceptul de One Stop Shop – centru se soluții în care găsești toate serviciile necesare afacerii tale. Antreprenorii care au ales să se alăture rețelei MBE au fost încântați de multitudinea serviciilor pe care le pot oferi în cadrul unei agenții Mail Boxes Etc. și, totodată, de faptul că pot crea pachete de servicii unice pentru firmele locale dar și pentru clienții persoane fizice. MBE oferă servicii personalizate inclusiv ținând cont de sezonul din an în care ne aflăm. În această perioadă, spre exemplu, agențiile noastre oferă clienților interesați să plece la schi în străinătate, opțiunea de a primi echipamentele de schi și bagajele la hotel, direct prin MBE. Necesitatea firmelor de avea un partener local, accentul mare pe zona de e-commerce și conceptul MBE unic pe piața din România impulsionează antreprenorii și persoanele cu inițiativă să ne descopere și să candideze pentru franciza Mail Boxes Etc. Activăm într-un domeniu cu un potențial uriaș, în continuă creștere în ultimii ani și în care este nevoie de servicii premium, ca cele oferite prin MBE”.

Adrian Minea, master francizorul Mail Boxes Etc., este fondatorul Bipmobile, companie de transport internațional de mărfuri, cu o cifră de afaceri anuală de peste 15 milioane de euro. Bipmobile este unul dintre membrii fondatori PALLEX, rețea internațională de distribuție paletizată a mărfurilor. 

Mail Boxes Etc. oferă servicii integrate de ambalare și curierat, logistică și fulfillment, poștă și management poștal, secretariat și customer service, atât pentru companii, cât și pentru persoane fizice. Totodată, compania prestează și servicii de graphic design, print și de marketing, oferind pachete personalizate în funcție de nevoile și preferințele fiecărui client. Astfel, într-o agenție MBE se găsesc trei domenii principale de business în același loc: ambalare și curierat, grafic design și print, micrologostică și fulfillment cărora, datorită terminației ETC, le pot fi adăugate numeroase alte servicii personalizabile, în funcție de nevoile clienților. Prin intermediul serviciilor de poștă și de management poștal, MBE pune la dispoziția companiilor și persoanelor fizice care nu au o adresă stabilă căsuțe postale pentru primirea corespondenței.

Pentru a atinge ținta de 100 de agenții deschise în sistem de franciză în România, în următorii 10 ani, MBE caută parteneri cu spirit antreprenorial, dornici să dezvolte o afacere care oferă servicii integrate clienților. În funcție de zona/orașul în care va fi deschisă agenția, taxa de franciză este curpinsă între 10.000 și 16.000 de euro, la care se adaugă cheltuielile cu amenajarea spațiului (minimum 70 mp), care pot crește investiția inițială cu încă maximum 10.000 de euro. Managerul de dezvoltare al MBE în România accentuează: „Obiectivul notru este să punem la dispoziția firmelor locale servicii personalizate, ca de exemplu: preluarea coletelor în baza unui orar prestabilit și agreat cu clientul astfel încât acesta să își poată organiza activitatea fara a-și bloca ziua, în așteptarea livrării. Deasemenea, pentru clienții MBE avem servicul de Customer Care dedicat, ocupându-ne noi de tot ce înseamnă relația cu curierii livratori pentru orice aspect legat de expedițiile clienților noștri. La MBE totul este altlfel, de la servicii, la clienți și antreprenori care ni se alatură prin franciza MBE, fiecare înțelegând pe de o parte importanța calității serviciilor, nevoia tot mai mare a clienților pentru servicii tailor-made dar și oportunitatea de a se dezvolta ca antreprenori, accesând franciza MBE. Din ianuarie 2021 când am început dezvoltarea la nivel național a rețelei MBE în România, am întâlnit oameni interesați care   înțeleg foarte bine importanța servisării clienților la standarde premium și care au fost încântați să ni se alăture”. 

MBE subliniază că „asistă viitorul francizat nu doar din perspectiva respectării cerințelor de amenajare, dar și al realizării unui plan de business care va sta la baza succesului viitorului antreprenor. La nivelul rețelei internaționale, o agenție realizează în medie o cifră de afaceri anuală de 360.000 de euro, însă sunt și agenții unde veniturile anuale depășesc câteva milioane de euro. După prezentarea planului de afaceri și încheierea contractului, francizații beneficiază de training și consiliere din partea MBE, precum și de asistență pentru amenajarea sediulul agenției în concordanță cu standardele companiei la nivel mondial. Pentru funcționarea optimă a unei agenții este nevoie de două persoane, respectiv un Store Manager, care administrează activitatea din agenție, și un Agent de Vânzări. Odată cu creșterea businessului, o agenție mai poate angaja și un șofer, care să preia coletele de la clienți.  O agenție nu are nevoie de o flotă de mașini/camioane pentru a realiza serviciile de curierat, deoarece MBE este un integrator al curierilor deja existenți pe piață, dar oferă în plus servicii adiționale necesare precum: ambalare, depozitarea stocurilor și managementul acestora, administrarea rambursurilor și retururilor etc.”

Mail Boxes Etc., fondată în San Diego, California, în 1980, „a fost adusă pe piața din Italia în 1993 de Graziano Fiorelli și, de la deschiderea centrului pilot, rețeaua italiană MBE a crescut la peste 560 de centre. MBE Italia a achiziționat ulterior drepturi de licență master MBE pentru Spania, Germania și Austria, iar în 2009 a devenit singurul proprietar al mărcii Mail Boxes Etc. și francizor al sistemului de franciză MBE. În prezent, compania are 2.800 de agenții operaționale în 53 de țări și a încheiat anul 2020 cu vânzări de peste 1 mld. de dolari, la nivel de rețea”.

Noua Economie: Prioritățile strategice pentru dezvoltarea României. De unde vin banii și cum îi putem accesa?

0

Agenda României în 2022 în contextul PNRR, ce bani avem la dispoziție, dar și cum putem face să ajungem la banii din „vitrină” sunt doar câteva dintre preocupările zilelor noastre la care am încercat să venim cu soluții și răspunsuri concrete în cadrul evenimentului „Politici Europene pentru Noua Economie”, organizat de România Durabilă și EM360, cu sprijinul partenerului strategic FPPG.

Avem șanse istorice de schimbări de direcție și de reparat greșeli făcute decenii la rând, dar pentru asta România trebuie să fie mai asumată și „să nu-și mai fure căciula” singură. De exemplu, nu există în țară un management al crizei și nu respectăm nici măcar obligațiile impuse de Bruxelles pentru a ne redresa în mod sănătos economia, spune europarlamentarul Maria Grapini. Legiferarea noastră este costisitoare și repetitivă, deși Uniunea Europeană a stabilit clar că trebuie să existe un test care să evalueze costurile și beneficiile legilor noastre.

România trebuie să se alinieze valorilor europene. De exemplu, risipa pe lanțurile valorice în România este undeva la 20-25%, iar procentul trebuie redus și transformat în produse cu valoare adăugată. În plus, conceptul de distrugere creativă ar putea să fie soluția către modernizare și către tranziția verde, este de părere europarlamentarul Dragoș Pîslaru, Membru al Parlamentului European.

Mai mult decât atât, când vine vorba de ajutor de stat el nu trebuie privit întotdeauna ca un ajutor social sau ca un ajutor dedicat unei anumite categorii. Sunt forme mult mai subtile care ar putea să îmbrace tot haina ajutoarelor de stat pentru mediul de afaceri, precum perfecționarea infrastructurii rutiere, digitalizarea, conceptele de dezvoltare locală, debirocratizarea sau predictibilitatea fiscală. Toate aceste forme de ajutor din partea statului sunt îmbrățișate de mulți ani deja de țările modernizate ale Uniunii Europene.

Cumva, de un ajutor subtil printr-o legiferare corectă are nevoie și industria de petrol și gaze.

„Noi avem cele mai mici emisii de dioxid de carbon/capita, avem cel mai echilibrat mix energetic din Europa, suntem fruntași la asumarea țintelor Green Deal, deci noi ne-am câștigat timpul necesar astfel încât să ne refacem un sistem energetic sustenabil și rezilient. În energie, în gaze avem și investitori, și investiții și bani disponibili, și nu mă refer la PNRR, granturi sau împrumuturi, ci mă refer la banii investitorilor. Singurul lucru de care mai avem nevoie este sprijin din partea europarlamentarilor să ne câștige timp ca să dăm drumul la investiții. Discutăm de 26 de miliarde de euro care ar putea fi investite, mii de firme implicate și 30.000 de locuri de muncă estimate a fi noi”, a declarat Cătălin Niță, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze.

Iar opinia lui cu privire la întârzieri este susținută și de alte voci puternice din energie.

„Ne-am distins în sens negativ între statele membre beneficiare ale fondului de modernizare. Noi vorbim despre faptul că industrii strategice în energie, cum ar fi gazele naturale, ar putea fi tratate nefavorabil la finanțare de această taxonomie privind finanțarea sustenabilă, dar sub fondul de modernizare noi puteam să fi trimis deja proiecte la finanțare. Aici este vorba și despre o anumită incapacitate a sistemului guvernamental de a se ridica la înălțimea momentului”, susține Radu Dudău, Director Executiv, EnergyPolicy Group, în timp ce Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că „În sistemul energetic acum facem doar un facelift, fără să ne propunem să venim cu un nou model. Pentru asta însă avem nevoie de 25-30 de ani pentru implementare, dar ne vom asigura astfel o bună funcționare pentru încă 60-70 de ani”.

Pentru România, tranziția către o economie verde poate să fie înlesnită de gaz, așa că am face bine să profităm de această resursă internă, este de părere europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Însă o schimbare majoră de comportament socio-economic nu poate fi făcută fără niște indicatori adaptați unei astfel de transformări. Pentru asta am avea nevoie, printre altele, și de o politică de reorientare profesională.

Iar, din păcate, în plină criză energetică, efectele severe nu vor întârzia să apară. De scăderea prețului la energie nici nu poate fi vorba acum. Ba mai mult, ne-am putea confrunta în viitorul apropiat cu o industrie energetică românească deprimată și incapabilă să depășească aceast situație.

Reformele nu vizează însă doar sistemul energetic românesc. Un alt exemplu este agricultura, iar țintele din Green Deal trebuie să protejeze și nu să devină o povară pentru fermieri, altfel riscăm să își mute activitatea în afara Uniunii Europene, a declarat Daniel Buda, membru al Parlamentului European.

În tot acest context, Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență a anuțat că urmează să realizeze un ghid de informare atât pentru mediul de afaceri și ONG-uri, cât și pentru toți cei interesați de accesarea fondurilor disponibile prin PNRR.

Parteneri media: Agerpres, Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat, Money.ro, Hotnews, G4Media, Economedia, Spot Media, Stiripesurse.ro, Bugetul.ro, Lumea Justiției, Lumea Banilor și Club Economic. Partener monitorizare media: Klarmedia.

Noua Economie susține dialogul permanent dintre mediul decident, mediul de afaceri și specialiști din principalele domenii de activitate, pentru a lua cele mai bune măsuri, coerente și aplicabile, care să asigure continuitatea industriilor cu cele mai mari contribuții la dinamica PIB-ului și identificarea celor mai profitabile domenii pentru relansare economică. Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360, care invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

Noi clarificări importante SAF-T și alte implicații ale listei mărite a marilor contribuabili

0

Nou-intrații pe lista marilor contribuabili vor trebui să depună prima Declarație 406 până la 31 ianuarie 2023

_________________

Georgiana Iancu, Partener,
Liderul Departamentului de taxe indirecte, EY România (foto)

Odată cu publicarea de ieri a Ordinului ANAF 1783 „privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal”, au fost definitivate datele de raportare a Fișierului Standard de Control Fiscal (SAF-T) – Declarația 406, pentru toate categoriile de contribuabili. Noutatea absolută: nou-intrații pe lista marilor contribuabili vor trebui să depună prima Declarație 406 până la 31 ianuarie 2023. 

Ordinul stabilește că cele 1801 de companii nou-incluse pe lista marilor contribuabili, publicată de ANAF la finalul săptămânii trecute (ce reunește 3.364 de companii, cu 424 mai multe decât în lista precedentă), vor avea obligația de raportare a Fișierului Standard de Control Fiscal (SAF-T)  începând cu data de 1 iulie 2022. Acestea vor beneficia și ele de perioada de grație, astfel încât prima depunere a Declarației 406 va trebui făcută până la 31 ianuarie 2023

Companiile care au fost menținute de ANAF pe noua listă (cca 1.576) vor avea obligația de raportare conform calendarului anunțat anterior, adică începând cu 1 ianuarie 2022, ele urmând, de asemenea, să beneficieze de perioada de grație, ceea ce înseamnă că, de fapt, prima lor raportare va trebui să fie depusă până 31 iulie 2022.

Între marii contribuabili aflați pe noua listă nu se mai regăsesc contribuabilii eligibili pentru care s-a deschis procedura insolvenței prin sentință definitivă, cei declarați insolvabili sau inactivii.

Conform Ordinului, perioada de grație este de: șase luni pentru prima raportare, respectiv cinci luni pentru a doua raportare, patru luni pentru a treia raportare, trei luni pentru a patra raportare, două luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T. În cazul contribuabililor care au obligația depunerii trimestriale a Declarației  406, termenul de grație este de trei luni pentru prima raportare (așadar până la 31.12.2022).

Companiile încadrate în categoria marilor contribuabili la finele lui decembrie 2021, dar care nu se mai regăsesc pe noua listă  – 1369 de agenți economici, ar urma să depună declarația conform calendarului stabilit pentru categoria de contribuabili în care vor fi încadrați – 1 ianuarie 2023 pentru contribuabilii mijlocii sau 1 ianuarie 2025 pentru contribuabilii mici. 

Ordinul aduce clarificări și pentru termenele de declarare pe care le vor avea acei contribuabili care, din varii motive, ies în viitor din categoria din care au fost încadrați sau, dimpotrivă, sunt nou-înregistrați/încadrați – în cazul în care fac o investiție de peste zece milioane de euro (criteriul investițional), de pildă. 

Experiența, susținută și de rezultatele studiilor SAF-T Index realizate periodic, ne spune că cel mai optimist interval de analizare și identificare exactă a informațiilor cerute de noua declarație este situat între 10 și 14 săptămâni, și asta în condițiile în care companiile nu mai trebuie să realizeze modificări și calibrări în sistemele ERP. De asemenea, din implementările de SAF-T demarate, putem spune că cele mai importante dificultăți în implementarea noii declarații vin din neînțelegerea de către companii a cerințelor de raportare și a modalităților în care trebuie realizate, precum și din identificarea sursei datelor cerute de ANAF.  De aceea, recomandăm companiilor nominalizate pe lista marilor contribuabili să înceapă demersurile necesare pentru a demara cu succes implementarea noii Declarații. 

Noua încadrare are impact și asupra unor obligații de conformare și raportare fiscală:

Dosarul de prețuri de transfer. Marii contribuabili au obligația pregătirii anuale a dosarului de prețuri de transfer (până la data depunerii declarațiilor fiscale anuale de impozit pe profit), dacă efectuează tranzacții cu persoane afiliate ce depășesc oricare dintre pragurile – 200.000 EUR în cazul dobânzilor; 250.000 EUR în cazul serviciilor; și/sau 350.000 EUR în cazul tranzacțiilor cu bunuri tangibile și/sau intangibile. 

Și ar fi de preferat ca nou-intrații în „clubul” marilor contribuabili să demareze de pe acum pregătirea lui, pentru că este un document ce poate fi solicitat de ANAF în cadrul unei inspecții fiscale sau în afara unei astfel de inspecții, iar  termenul de prezentare este unul foarte scurt,  de doar zece zile. Mai mult, amenzile pentru nepregătirea sau neprezentarea dosarului de prețuri de transfer de către marii contribuabili pot ajunge și până la 27.000 lei. Nou-veniții trebuie să aibă în vedere și potențialele ajustări de prețuri de transfer ce pot fi efectuate de ANAF, cu un impact deloc de neglijat. 

Contestații și controale fiscale. Contestațiile pe care le vor depune marii contribuabili vor urma să fie soluționate fie de serviciul de soluționare a contestațiilor din cadrul DGAMC, fie de către Direcția Generala de Soluționare a Contestațiilor, în funcție de suma contestată, în principal (mai mică sau mai mare de 3 milioane lei). Această situație de drept se va menține până la preluarea de către Ministerul Finanțelor Publice a activității de soluționare – 31 martie 2022 (art. 272 Cod procedură fiscală). 

În ceea ce privește controalele derulate la marii contribuabili, aceștia trebuie să știe că vor beneficia de un preaviz mai mare de 30 de zile, față de 15 zile anterior, dar și că vor trebui să se pregătească pentru inspecții fiscale mai lungi, de 180 de zile, comparativ cu 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii sau cu termenul de 45 de zile pentru restul contribuabililor. 

În cazul lor, proiectul raportului de inspecție fiscală se va comunica cu cinci zile lucrătoare înainte de discuția finală (față de trei zile până acum), iar punctul de vedere față de proiectul de raport de inspecție se va depune în 7 zile lucrătoare de la discuția finală (în loc de cinci, cum se aplică celorlalți categorii de contribuabili). 

În concluzie, atragem atenția tuturor contribuabililor cu privire la importanța pregătirii din timp a Declarației 406 (SAF-T). Reamintim că o implementare și o raportare corectă a informațiilor contabile și fiscale prin SAF-T vor ajuta atât contribuabilii, cât și ANAF să își îndeplinească dezideratul de reducere a perioadei de inspecție fiscală și de simplificare a raportărilor fiscale. 

Marea Neagră în Noua Economie

0

Având cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est și ocupând locul al doilea, după Olanda, în Uniunea Europeană, România are un potențial important în dezvoltarea economiei naționale și pe baza producției sale de gaze naturale.

Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră constituie o resursă strategică ce poate contribui eficient la reconstrucția economiei românești post-pandemie și la dirijarea economiei naționale către un trend ascendent pe termen lung.

Noul context european creat de Green Deal vine să sublinieze necesitatea urgentării exploatării gazelor din Marea Neagră. Gazele din Marea Neagră sunt unicul combustibil de tranziție către energia verde, de care dispunem în cantități considerabile.

România se află acum în fața unei oportunități istorice unice, care pentru a putea fi valorificată are nevoie de fermitatea decizională și curaj strategic. Cu alte cuvinte, pași care trebuie făcuți rapid pentru a recupera din avantajul potențial.

România Durabilă și EM360 vă propun evenimentul online „Marea Neagră în Noua Economie”, o discuție interactivă unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști.

Dată & oră: joi, 18 noiembrie 2021, orele 11.00 am – 13.00 pm

Investițiile în producția de gaze naturale pot avea un impact puternic în dezvoltarea economică sustenabilă pe termen lung a României, prin locurile de muncă susținute, creșterea veniturilor încasate la bugetul de stat, contribuţia la reducerea deficitului de cont curent, crearea de oportunități de afaceri pentru industrii și servicii conexe, prin creșterea atractivității pentru investitori și întărirea cooperării cu statele din regiune. Mai mult, profitând de potențialul din subsolul Mării Negre și din resursele onshore de mare adâncime, România poate asigura necesarul de gaze naturale pentru consumul intern, trecând în același timp de la statutul de importator la cel de exportator, devenind astfel un furnizor de securitate energetică în regiune.

Adoptarea unor politici publice coerente și adoptarea unui cadru legislativ și de reglementare stabil și predictibil rămân în continuare decisive pentru dezvoltarea și stabilitatea sectorului energetic, cu un puternic impact asupra creșterii economiei în ansamblul ei. Păstrarea unui dialog permanent între mediul decident, executiv, mediul de afaceri și specialiștii din domeniul energetic pentru adoptarea celor mai bune măsuri care să asigure continuitatea, în orice situație, a serviciilor strategice pentru populație și identificarea celor mai profitabile domenii de creștere economică rămâne decisiv.

Totodată, azi, relevanța Mării Negre se conturează tot mai mult și din perspectivele diplomatice, strategice și geopolitice. Aceasta nu mai e demult o mare marginală, aflată la granițele estice ale unui continent slăbit, ci a devenit o mare centrală, epicentrică, ce separă interesele Eurasiei de cele ale unui Occident extins și astfel în căutarea unei (re)consolidări. Pentru România, implicațiile ce-și au izvoarele in arealul extins al Mării Negre, capătă importanță diplomatică, militară și economică cu impact direct pe geosecuritatea regională, dar si continentală. România are o carte importantă de jucat și trebuie să o joace inteligent și repede: fereastra de oportunitate e limitată.

Tematică propusă:

  • Prioritățile strategice pentru lansarea proiectelor din Marea Neagră; reglementarea strategică în favoarea proiectelor de investiții.
  • Beneficiile ce pot reveni statului român prin exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră
  • Predictibilitatea cadrului de reglementare și impactul constrângerilor și barierelor legislative
  • Povara fiscală vs. facilități pentru dezvoltarea proiectelor de investiții
  • Contextul Green Deal, Marea Neagră și Noua Economie
  • Necesitatea urgentării dezvoltării rezervelor din Marea Neagră și riscurile amânării exploatării resurselor de la Marea Neagră
  • Există riscuri de mediu atașate proiectelor de exploatare offshore a gazelor din Marea Neagră?
  • Ce au de câștigat sau de pierdut cetățenii și consumatorii români ca urmare a extragerii gazului de la Marea Neagră
  • Piața gazelor naturale: presiuni pe preț la nivel național, european si global
  • Componenta geostrategică, geopolitică și diplomatică a Mării Negre – rolul României
  • Provocări tehnice și complexitate tehnologică

Au fost invitați să se alăture discuțiilor:

Virgil Popescu, Ministrul Energiei
Dan Vîlceanu, Ministrul Finanțelor
Laszlo Borbely, Consilier de Stat, Coordonator Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României
Siegfried Mureșan, Membru al Parlamentului European
Dumitru Chiriță, Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
Bende Sandor, Președinte, Comisia pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților
Lorant Antal, Președinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Senat – CONFIRMAT
Silvia Dinică, Președinte, Comisia economică, industrii și servicii, Senat – CONFIRMAT
Sebastian Burduja, Vicepreședinte, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților
Cristina Prună, Vicepreședinte, Comisia pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților – CONFIRMAT
Ana-Maria Cătăuță, Membru, Comisia pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților
Elena Stoica, Membru, Comisia pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților
Ludovic Orban, Membru, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
Radu Oprea, Membru, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Senat
Adrian Badea, Vicepreședinte, Federația Patronală Petrol și Gaze – CONFIRMAT
Dumitru Rotar, Director Sucursala de Intervenții, Reparații Capitale și Operații Speciale la Sonde, Romgaz
Ion Sterian, Director General, Transgaz
Oana Ijdelea, Legal & PGA Manager, Black Sea Oil & Gas – CONFIRMAT
Laurentiu Pachiu, Managing Partner & Fondator Pachiu și Asociații
Mircea Cosea, Doctor în științe economice – CONFIRMAT
Iulian Fota, Expert în securitate Națională, New Strategy Center
Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia Inteligentă – CONFIRMAT
Vasile Iuga, Expert Senior Energie – CONFIRMAT

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri.

Frizon devine prima companie agricolă românească automatizată integral

0

Frizon Group, producător de cereale, lider în agricultura de precizie, anunță automatizarea integrală a operațiunilor sale. Compania a finalizat integrarea unei rețele de informații care dezvoltă o soluție de inteligență artificială (AI) și a unui program de gestiune complet care sprijină luarea deciziilor de management – tehnic, financiar, investiții – în baza informațiilor statistice. Automatizarea integrală a sistemelor permite generarea scenariilor de operațiuni cu șapte ani în avans, cu impact semnificativ în reducerea riscurilor și cheltuielilor.

Investiția în echipamente și module informatice a început în 2014 prin automatizarea deciziilor specifice producției agricole și are ca obiectiv obținerea unei soluții autonome, din categoria inteligenței artificiale (AI). Anul 2021 este anul în care integrarea sistemelor și modulelor a ajuns la 100%, până în 2022 urmând să fie puse la punct scripturile AI, astfel încât, în 2025, soluția de inteligență artificială să atingă stadiul self learning, să se autoperfecționeze.

Teofil Dascălu, CEO Frizon Group (foto): „Marele nostru avantaj competitiv este că am început devreme. Am avut timp să corelăm noile sisteme de informații și să lăsăm mașina să învețe, să acumuleze date și să își perfecționeze scenariile. Această automatizare începe de la informația din teren și merge până la digitalizarea fluxului de documente, de la stațiile meteo la recunoașterea optică a informațiilor din documentele contabile. Eliminarea erorilor umane, dar și a întârzierilor, se traduce în economii substanțiale și în dezvoltarea unui model de afaceri inovator pentru sectorul agricol din România. În prezent, gestionam 4.200 ha teren cu doar 23 angajați, bazându-ne pe beneficiile automatizării integrate”.

Sarcinile atribuite către AI-ul fermei sunt numeroase și complexe, încât strategiile rezultate se bazează pe niveluri de elemente separate interconectate. Aceste niveluri includ: modulul de lucrări și consumuri, modulul de rotație a culturilor și obținerea informației geografic referențiată, modulul datelor climatice, modulul financiar contabil, modulul de poziționare a evenimentelor. În completare, a fost implementat un program de contabilitate optimizat prin proceduri de OCR-izare[1], care permite digitalizarea documentelor contabile și corelarea lor cu categorii de cheltuială și conturi contabile.

Teofil Dascălu, CEO Frizon Group: „În acest moment avem prognoze până în anul 2028, bazate pe procesarea datelor integrate precum: informația georeferențiată, date de la Spectral Vegetation Index, date meteo oferite de Copernicus, minimodul cu date de producție și calitate, minimodul cu suprafețele în arendă, minimodul cu lucrări. Aceleași date ne optimizează deciziile. De exemplu, în prezent, pornind de la datele stației meteo, calculăm, la începutul fiecărei perioade de vegetație, rezerva umidității din sol. Apoi, comparând cu istoricul precipitațiilor medii multianuale, putem să evaluăm producția pentru acel an. La fel, pentru a decide tratamentele contra dăunătorilor, folosim capcane cu feromoni sexuali, iar stațiile meteo au mecanisme de identificare fotografică care declanșează recomandările de intervenție”.

Digitalizarea și inovația a permis companiei operarea unor suprafețe mai mari cu costuri mai mici, prezicerea unei soluții critice în anul 2020, când a fost evitat efectul dezastruos al secetei prin încheierea unei asigurări împotriva specializate.



Frizon Group este producător de cereale, lider în agricultura de precizie. Cu o creștere de 5 ori a suprafeței exploatate, Frizon gestionează în prezent 4.200 ha în sud-estul României, din care 700 ha proprii, în localitățile Măicănești, Nănești și Nămoloasa. Compania produce anual peste 35.000 de tone de cereale (porumb, floarea-soarelui, orz și soia) și are o capacitate de depozitare de 44.000 de tone cereale cu acces la calea ferată. 


[1] Optical Character Recognition

OTP Bank România va susține GreenWEEE într-un proiect de 10 milioane de euro pentru o nouă fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice

0

GreenWEEE International, lider de piață în reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) anunță noile planuri de investiții în a treia fabrică de reciclare.

Compania, prezentă la Buzău din anul 2009 și în Câmpia Turzii din anul 2017, membră Green Group, își continuă strategia de dezvoltare prin construcția unei noi hale de producție și achiziția de cele mai avansate tehnologii în reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, cu o valoare a investiției de 10 milioane de euro. 

Noua fabrică va fi amplasată în Buzău, pe platforma industrială Frasinu, iar construcția va demara la începutul anului viitor și se preconizează că va fi pe deplin operațională în trimestrul patru, 2022. La finalizarea proiectului, GreenWEEE va avea peste 325 de angajați în România, iar capacitatea totală de reciclare va crește cu 30%, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici existente.  

Proiectul urmează să fie finanțat de OTP Bank România în cadrul unui credit sindicalizat existent. De asemenea, este cel mai recent dintr-o serie de investiții strategice semnificative, ca parte a angajamentului GreenWEEE de a stimula un model economic sustenabil, în acord cu aspirațiile UE, și face trecerea către economia circulară, cu impact major în combaterea schimbărilor climatice. 

„În Uniunea Europeană, Economia Circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB, în timp ce în România se discută despre o nevoie substanțială pentru a se avansa în această direcție. Beneficiile pe care le aduce tranziția la un model de dezvoltare circular sunt legate de creșterea economică, forța de muncă, investiții, toate generând o creștere sustenabilă pe termen lung. În acest context, apreciem eforturile Green WEEE de a stimula un model economic sustenabil, în acord cu aspirațiile UE, și rămânem un partener financiar de încredere în susținerea unui business puternic și cu impact major în societatea în care trăim.”, a declarat Gyula Fatér, Director General OTP Bank România.

„Înca din 2009 ne-am angajat să deschidem calea în crearea unei economii circulare naționale puternice, prin reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, iar fracțiile rezultate să fie folosite ca materii prime secundare în diferite industrii. Această nouă fabrică evidențiază strategia grupului nostru, și anume creșterea continuă a businessului prin investiții în cele mai noi și moderne tehnologii, contribuind totodată la reducerea poluării și stimularea de materiale reciclate”, a declarat Marius Costache, Director General GreenWEEE. 

GreenWEEE transformă DEEE-urile colectate (echipamente frigorifice şi de aer condiţionat, aparate electrocasnice de mici şi mari dimensiuni, unelte electrice sau echipamente informatice şi de telecomunicaţii etc.) în fracții cu o puritate ridicată, introduse ulterior în economie ca materii prime secundare, care sunt atât de necesare mai ales în contextul actual. 

Deșeurile provin de pe piața locală, de la operatori economici autorizați pentru preluarea responsabilității producătorului, retaileri de electronice și electrocasnice, firme de salubritate, colectori, cât și prin contracte cu mari producători. 

„Inovația în sectorul producției de echipamente electrice și electronice ne alimentează dorința de a crește nivelul de performanță pentru calitatea serviciilor de reciclare, motiv pentru care liniile noastre de tratare sunt aliniate la standardele internaţionale BATRRT (Best Available Techniques of Recovery, Recycling and Treatment).

Pe lângă generarea de beneficii economice semnificative, industria reciclării are un rol esențial în protecția mediului. DEEE-urile nu reprezintă doar materiale valoroase, ci au în compoziție inclusiv substanțe toxice. În urma procesării în fabricile noastre, agenții poluanți sunt îndepărtați în mediu controlat, iar recuperarea materialelor din deșeuri atinge un procent de peste 98%”,  a continuat Marius Costache. 

Compania este singura unitate din România și una dintre puținele din Europa cu licență de operare WEEELABEX, pe cinci fluxuri de tratare. Standardul WEEELABEX (www.weeelabex.org) este o recunoaștere a performanței în ceea ce privește colectarea, logistica și tratarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.