Vot negativ al IMM-urilor față de ghidul solicitantui pentru activități productive

Florin Antonescu
-
0
Vot negativ al IMM-urilor față de ghidul solicitantui pentru activități productive

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) își susține punctul de vedere cu privire la modificarea Metodoligiei și criteriilor folosite pentru selectarea operațiunilor în cadrrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020 și la Ghidul solicitantului aferent acțiunii 4.1.1 Investiții in activități productive. CNIPMMR își declară votul negativ în cadrul CM POC, întrucât acestea nu țin cont de necesitățile reale ale IMM-urilor, necesități exprimate prin punctele de vedere transmise de CNIPMMR:

  1. Renunțarea la criteriul primul venit – primul servit. Conform GS, se vor finanța propunerile de proiecte în ordinea depunerii și care au un punctaj total ≥ 70 de puncte. Practic, va putea intra la finanțare un proiect cu 70 de puncte depus înaintea unui proiect cu 100 de puncte, cel din urmă riscând să rămână în afara bugetului. Acest mod de selecție a planurilor de afaceri nu va asigura calitatea proiectelor, competiția de fapt fiind dată de viteza de înscriere în platformă. De asemenea, această abordare poate conduce la blocarea platformei, încărcarea a zeci și sute de proiecte în câteva minute de la lansare, lucru care nu este corect față de toți care doresc să se înscrie în acest apel de proiecte.
  2. Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minim 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.
  3. Corelarea valorii maxime a AFN cu indicatorii financiari ai aplicantului. Spre exemplu, valoarea maximă a AFN să fie mai mică sau egală cu dublul cifrei de afaceri pentru anul 2019. Acest lucru va asigura selecția unor beneficiari care au capacitatea tehnică și financiară să asigure implementarea planurilor de afaceri. Nu este corect ca beneficiari care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, dar au o cifră de afaceri în 2019 de 100 de lei și în 2020 de 50 de lei să poată aplica pentru un grant de 1 milion de euro, acesta neavând nici experiență, nici capacitate tehnică și nici capacitate financiară.
  4. Eliminarea studiului de fezabilitate la depunerea cererii de finanțare și solicitarea autorizației de construire la semnarea contractului de finanțare. Astfel, AM POC se poate asigura de faptul ca proiectele care includ construcții vor finaliza implementarea planurilor de afaceri în timp util. Rezilierea contractului de finanțare la 6 luni de la semnare dacă nu se prezintă autorizația de construire va conduce la pierderea acelor bani, nemaiputând fi alocați altor beneficiari.
  5. Grila de punctaj este excesivă în ceea ce privește scăderea cifrei de afaceri și procentele pentru investițiile verzi”.

Referitor la Ghidul solicitantului aferent Acțiunii 4.1.1 – Investiții în activități productive, CNIPMMR adresează o scrisoare Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, AM POC, „în scopul clarificării anumitor aspecte ce țin de scrierea, depunerea, evaluarea și implementarea proiectelor de investiții în cadrul Acțiunii 4.1.1”. De asemenea, CNIPMMR transmite „câteva observații și propuneri de îmbunătățire a Ghidului solicitantului, astfel încât acesta să răspundă într-o măsură cât mai mare necesităților reale ale potențialilor beneficiari:

  1. Existența unei perioade de minimum 30 de zile între data publicării ghidului solicitantului final și lansarea apelului de proiecte. Având în vedere complexitatea documentației necesare pentru depunerea unui proiect, precum și criteriul actual primul venit – primul servit cu condiția obținerii a minim 70 de puncte, este necesară o perioadă de minim 30 de zile în care aplicanții să se poată documenta și depune proiecte calitative.
  2. Valoarea maximă a ajutorului de stat

Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minim 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.

  1. Valoarea minima a AFN să fie de de 50.000 euro.
  2. Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor cu caracter personal

Proiectele care vor fi depuse în cadrul acestui apel reprezintă proiecte de investiții și nu unul care implică activități cu resurse umane. Toate organizațiile, prin legislația în vigoare, sunt obligate să respecte Regulamentul General de Protecție a Datelor în funcție de activitatea pe care o desfășoară și tipul de date pe care le colectează. Astfel, considerăm că cerința din GS este excesivă și atrage costuri pentru IMM-uri, costuri care nu sunt eligibile.

  1. Clarificarea aspectului dacă proiectul se poate implementa într-un singur punct de lucru, o singură regiune sau acesta poate fi implementat în mai multe puncte de lucru și mai multe regiuni.
  2. Sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la investițiile în coformitate cu prevederile Anexei I din propunerea de Regulament delegat al comisiei de completare a Regulamentului 2020/852 al Parlamentului European (obiectivele de mediu). 
  3. Având în vedere faptul că din criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară nu face parte evaluarea calitativă a cererii de finanțare, planului de afaceri și previziunilor financiare, considerăm imperios necesară simplificarea la maximum atât a cererii de finanțare, cât și a planului de afaceri și a previziunilor financiare. O documentație vastă și detaliată are sens doar în contextul evaluării calitative a cererii de finanțare. Având în vedere faptul că criteriile calitative sunt unele subiective, nu recomandăm introducerea unor criterii calitative ale planului de afaceri.
  4. Recomandăm realizarea unui tutorial video cu etapele completării cererii de finanțare, astfel încât un antreprenor să își poată realiza și depune singur un proiect fără a fi necesară apelarea la un consultant.

Procesul de evaluare și selecție

  1. Conform GS, Se vor finanța propunerile de proiecte în ordinea depunerii și care au un punctaj total ≥ 70 de puncte. Acest lucru este similar principiului primul venit – primul servit, fiind o condiție de eligibilitate obținerea unui punctaj minim de 70 de puncte. Practic va putea intra la finanțare un proiect cu 70 de puncte depus înaintea unui proiect cu 100 de puncte, cel din urmă riscând să rămână în afara bugetului. Propunerea CNIPMMR este ca finanțarea să fie acordată în ordinea descrescătoare a punctajului, astfel încât să fie finanțate proiectele cu cele mai mari punctaje, acestea având o valoarea adăugată mai mare și fiind mai bune din punct de vedere calitativ și al eficienței.
  2. Eliminarea criteriului b „Investiție de minim 20% din valoarea proiectului în conformitate cu prevederile Anexei I din Propunerea de Regulament delegat al comisiei (UE) de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează nici un prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu”. Acesta este un criteriu neclar atât pentru potențiali beneficiari, consultanți, cât și evaluatori. În plus, considerăm că punctarea acestui criteriu pentru investiții mai mari de 90% din valoarea totală a proiectului reprezintă un exces. Considerăm că trebuie menținută drept condiție de eligibilitate pragul de 20% dacă aceasta este o condiție impusă de regulamentele UE, nefiind un criteriu punctat în evaluarea tehnică și financiară.
  3. Propunerea CNIPMMR pentru criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară și punctajul acordat pe fiecare criteriu în parte  este următoarea:

1)    Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) – 10 puncte: 

•    Sold negativ – 10 puncte;

•    Sold pozitiv – 0 puncte 

2)    Scăderea Cifrei de Afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019 –  10 puncte

•    ≥20% – 10 puncte;

•    ≥0% si < 20% – 5 puncte

•    < 0% – 0 puncte;

3. Previzionarea economico-finaniară ca urmare a implementării proiectului, la finalul celui de-al doilea exercițiu financiar complet, după implementarea investiției

3.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)

  • ≥3 – 10 puncte
  • ≥2 si < 3 – 7 puncte
  • ≥1 si < 2 – 3 puncte
  • <1 – 0 puncte

3.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)

  • ≥7% – 10 puncte
  • ≥6% si < 7% – 7 puncte
  • ≥5% si < 6% – 3 puncte
  • <5% – 0 puncte

3.3. Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate – cifra de afaceri împărțită la numărul de angajați (anul de referință este 2019, iar numărul de angajați în anul 3 de sustenabilitate trebuie să fie cel puțin egal ca cel din anul 2019) – 10 puncte:

•    ≥15% – 10 puncte; 

•    ≥10% < 15% – 5 puncte;

•    < 10% – 0 puncte;

4. Capacitatea economico-financiară a solicitantului în exercițiul financiar 2019

4.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)

  • ≥2 – 10 puncte
  • ≥1,5 si < 2 – 7 puncte
  • ≥1 si < 1,5 – 3 puncte
  • <1 – 0 puncte

4.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)

  • ≥5% – 10 puncte
  • ≥3% si <5% – 7 puncte
  • ≥1% si <3% – 3 puncte
  • <1% – 0 puncte

4.3. Rata de acoperire a finanțării nerambursabile (Cifra de afaceri 2019/Ajutor financiar nerambusabil)

  • ≥1 – 15 puncte
  • ≥0,8 și <1 – 10 puncte
  • ≥0,5 și <0,8 – 5 puncte
  • <0,5 – 0 puncte

5. Proiectul propune un produs/proces inovativ – 5 puncte 

•    DA – 5 puncte

•    NU – 0 puncte 

6. Proiectul contribuie la minimizarea la sursă a deșeurilor generate

•    DA – 5 puncte

•    NU – 0 puncte 

7. Proiectul prevede adaptarea infrastructurii, inclusiv a echipamentelor și utilajelor pentru accesul și operarea de către persoane cu dizabilități

•    DA – 5 puncte

•    NU – 0 puncte 

CEC Bank raportează o creștere cu 21,2% a profitului net în primele nouă luni din 2021, până la 332,40 milioane de lei

Economistul
-
0
CEC Bank raportează o creștere cu 21,2% a profitului net în primele nouă luni din 2021, până la 332,40 milioane de lei


  • CEC Bank continuă să-și consolideze poziția pe piață: activele totale ale băncii au urcat la 45,15 miliarde de lei, în creștere cu 20,5% față de septembrie 2020
  • În primele luni ale anului, CEC Bank a lansat o serie de inițiative cu focus pe digitalizare

CEC Bank a înregistrat rezultate solide la sfârșitul celui de-al treilea trimestru din 2021: profit net preliminar de 332,40 milioane de lei, în creștere cu 21,2% față de perioada similară a anului trecut. Banca a înregistrat creșteri pe toate segmentele de activitate, valoarea activelor majorându-se cu 20,5% față de septembrie 2020.

„În primele nouă luni din an, am continuat să finanțăm economia și să consolidăm poziția pe piață a CEC Bank. Am acordat credite noi în valoare de circa 9 miliarde de lei și am înregistrat o creștere a portofoliului total de credite de 15,1%. În același timp, procesul de transformare și modernizare a băncii avansează, cu focus pe digitalizare, pe simplificare și pe o cultură organizațională care pune clientul pe primul loc. A fost o perioadă în care am finalizat multe proiecte: am lansat conturile online pentru IMM-uri, aplicația Smartphone POS – care transformă dispozitivele mobile în POS-uri pentru acceptarea plății online cu cardurile, ne-am modernizat rețeaua internă IT, am fost deschizători de drumuri în open-banking”, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank.  

Creștere solidă a portofoliului de credite

Portofoliul total de credite acordate clientelei nebancare (sold bilanțier) se ridica, la sfârșitul lui septembrie 2021, la 25,83 miliarde de lei, în creștere cu 15,1% față de septembrie 2020. 

Cea mai mare creștere s-a înregistrat pe segmentul creditelor ipotecare, portofoliul băncii însumând peste  20 000 de astfel de împrumuturi, cu o valoare cumulată de 3,15 miliarde lei. În primele nouă luni din 2021, CEC Bank a acordat aproape 4 000 de credite ipotecare, în creștere cu 34%  față de perioada similară din 2020. 

Pe segmentul creditelor de consum și al celor pe carduri, creșterea a fost mai redusă decât în cazul ipotecarelor, de circa 7%, în linie cu media pieței și reflectând apetitul pentru economisire, care se menține la un nivel ridicat. 

Pe segmentul companiilor, portofoliul de finanțări a înregistrat o creștere de 14,2%, programul IMM Invest jucând în continuare un rol important în facilitarea accesului companiilor la finanțare. Finanțările pentru activitatea curentă au înregistrat o creștere de 22,8%, dublă față de cea înregistrată în cazul creditelor pentru investiții (11,1%).  Circa jumătate din creșterea portofoliului în sold provine din creditele acordate în cadrul programelor guvernamentale, inclusiv IMM Invest.

Depozitele atrase de la clienți au ajuns la sfârșitul celui de-al treilea trimestru la 38,63 miliarde de lei, în creștere cu 24,2% față de perioada similară din 2020. Creșterea a fost mai mare pe segmentul soldurilor conturilor curente și al cardurilor (+28,2%), în linie cu strategia CEC Bank de a se poziționa ca bancă de casă a românilor, preferată pentru operațiunile de zi cu zi.

Venituri nete din comisioane – în creștere cu 12,8%

CEC Bank continuă să-și dezvolte un portofoliu sustenabil de clienți și să-și diversifice sursele de venit. Ca urmare a creșterii rulajelor prin conturi curente și carduri, veniturile nete din comisioane au urcat cu 12,8%, la 215,3 milioane de lei, iar veniturile nete din dobânzi au avut o evoluție stabilă, însumând 804,5 milioane de lei după primele 9 luni din 2021. 

Portofoliul de credite se menține sănătos, iar rata creditelor neperformante a înregistrat o ușoară scădere în primele nouă luni ale anului, la 5,42%, față de 5,52% la sfârșitul lui 2020. Banca a menținut o abordare prudentă și a înregistrat cheltuieli nete cu provizioane/ajustări aferente creditelor acordate clientelei bancare în valoare de 247,3 milioane de lei. În martie a expirat termenul pentru depunerea cererilor de amânare a ratelor în baza moratoriilor publice. 

La nivelul băncii, din totalul portofoliului de credite pentru care s-au aplicat amânări la plată, circa 93% au reluat rambursarea și nu înregistrează restanțe mai mari de 30 de zile.

La sfârșitul primelor nouă luni din 2021, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 22,29%, semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. Rata de rentabilitate a capitalurilor a fost de 9,63%, în creștere față de sfârșitul anului trecut (8,00%).

Pentalog vizează recrutarea a 1000 de specialiști IT în 2022 care vor avea flexibilitate 100% în modul de lucru

Economistul
-
0
Pentalog vizează recrutarea a 1000 de specialiști IT în 2022 care vor avea flexibilitate 100% în modul de lucru

Pentalog, companie specializată în furnizarea de servicii și soluții digitale la nivel global, își continuă ritmul accelerat de creștere și anunță angajarea a 1000 de specialiști IT anul viitor, care vor avea flexibilitate 100% în modul de lucru.   

Totodată, Pentalog vizează pentru 2022 o majorare de peste 30% a business-ului la nivel global, pe fondul accelerării digitalizării și a nevoii companiilor de a dezvolta produse inovatoare, mai ales în zona de sănătate, educație, retail sau e-commerce.   

„În ciuda contextului pandemic, Pentalog s-a repliat cu agilitate și a continuat să crească în mod organic, atât ca număr de proiecte, cât și ca număr de profesioniști de top. În acest moment, avem 16 birouri în toată lumea, peste 200 de clienți activi și 300 de proiecte în desfășurare, precum și  planuri concrete de a deschide noi sedii. Pentru 2022, ne-am propus să susținem creșterea de până acum și să ne mărim echipele cu 1000 de colegi care să contribuie la planurile noastre de viitor în ceea ce privește accelerarea dezvoltării Pentalog la nivel global. Căutăm, în special, programatori PHP, .NET, Java, Mobile, Full- stack și Front-end, dar avem și o multitudine de alte poziții de leadership tehnic și product management deschise pe website-ul nostru. Și pentru că experiența de până acum ne-a demonstrat cât de important este să fim flexibili, toți angajații actuali și viitori ai Pentalog au libertatea de a-și alege modul de lucru care li se potrivește cel mai bine pentru a obține un randament optim și pentru a se simți în siguranță. Indiferent că e vorba de o prezență 100% fizică la birou, muncă în sistem hibrid sau numai la distanță, pentru noi este important să le asigurăm angajaților un echilibru între viața personală și cea profesională și un mediu în care să se dezvolte”, a declarat Monica Jiman, Chief Customer Success Officer Europe & Asia Pentalog.  

Monica Jiman

Aflat în top 100 Cei mai doriți angajatori 2021, conform studiului realizat de Catalyst Solutions la începutul acestui an, Pentalog a fost apreciat ca angajator în România pentru proiectele cu o complexitate ridicată, provocările profesionale și multiplele oportunități de dezvoltare pe care le oferă angajaților, dar și pentru atmosfera din companie și spiritul de echipă.   

Pe lângă modelul de lucru flexibil, compania pune accent pe o cultură internă bazată pe cultivarea excelenței, pe o comunicare transparentă într-un mediu sigur, în care angajații cooperează eficient dar se bucură și de o autonomie care le permite să-și lase amprenta asupra activității lor. Angajații au la dispoziție nu doar beneficii materiale clasice (asigurare medicală privată, protecție împotriva riscului valutar, discount-uri la o listă de furnizori), dar și resurse de training pentru dezvoltarea lor profesională, suport și acces la o comunitate de specialiști de top.

2021, un an al investițiilor   

Adaptându-se rapid noilor realități din pandemie, Pentalog și-a extins echipele de vânzări și și-a intensificat investițiile în marketing și resurse umane. Mai mult, pentru a susține eforturile de dezvoltare, Pentalog și-a concentrat eforturile înspre retenție și beneficii pentru angajați.   

În 2021, rata de angajare a specialiștilor IT a crescut cu 28% față de anul 2020, grupul Pentalog recrutând în mod constant programatori seniori din diverse orașe ale României, precum Timișoara, Oradea, Craiova sau Galați, deci nu doar din orașele în care există sedii Pentalog (București, Brașov, Iași și Cluj).  Și în alte țări în care Pentalog are filiale s-a întâmplat același lucru, respectiv au fost angajați profesioniști din zone mai îndepărtate, care acum lucrează la distanță, 100% flexibil.   

Creșterea accelerată din această perioadă a fost impulsionată de parteneriatul cu Marlin Equity Partners LLC încheiat în 2020. Acesta este unul dintre cele mai mari fonduri de investiții americane din domeniul software si SAAS, care a și intrat în acționariatul grupului, deschizând perspective noi de business pe piața americană și în UK.   

„Odată cu acest parteneriat, ne-am orientat mult pe proiecte digitale, SAAS, lucrând pentru clienți mari ca Adidas, Bitpanda sau Straighterline. Astfel de proiecte, în care folosim unele dintre cele mai noi tehnologii, presupun echipe agile și performante, de peste 50 de programatori, cu un nivel de senioritate foarte ridicat. Mai mult, aceste echipe sunt implicate în fiecare etapă a dezvoltării unui produs, de la idee, design, crearea unui produs minim viabil (MVP) până la dezvoltarea arhitecturii acestuia sau strategia de marketing. Datorită complexității acestor proiecte, căutăm constant să recrutăm profiluri de specialiști IT de top, cu un nivel înalt de expertiză și minimum 4-5 ani de experiență”, a mai declarat reprezentantul Pentalog.  

 Pe lângă implementare, Pentalog furnizează și servicii DevOps, SecOps, DataOps, precum și misiuni de consultanță pentru clienți din SUA, Franța, Germania, UK, Elveția, Belgia, Austria sau Suedia.  

Candidații interesați de pozițiile deschise în cadrul companiei pot aplica pe https://www.pentalog.com/jobs.  

Activitate de dezvoltare modestă pe piața de retail în primele 9 luni, în 2022 investițiile revin

Economistul
-
0


Activitatea de dezvoltare de pe piața de retail a fost modestă în primele nouă luni, fiind livrate doar trei proiecte de mici dimensiuni, însă am văzut nume noi de retaileri, dar și de dezvoltatori, care și-au făcut debutul în România în acest an, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

În total, au fost livrate la nivel național noi spații comerciale cu o suprafață cumulată de circa 31.300 mp până la sfârșitul lunii septembrie, stocul de retail modern din România menținându-se astfel la circa 4,04 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie de 209 mp / 1.000 locuitori. 

Trimestrul al treilea a marcat livrarea primului centru comercial dezvoltat de grupul polonez Scallier în România, Funshop Park Roșiorii de Vede (6.500 metri pătrați).

Acesta se adaugă la celelalte două scheme de retail lansate în prima jumătate a anului – Sepsi Value Center, cu 16.300 metri pătrați, dezvoltat de Prime Kapital și MAS Real Estate și Fashion House Pallady faza 1, de 8.500 metri pătrați, dezvoltat de Liebrecht & Wood.

În ceea ce privește activitatea retailerilor, în primele nouă luni am văzut și nume noi pe piață, respectiv My-K, magazine de produse cosmetice, care a deschis prima unitate din România, în Timișoara și Anson’s, companie de îmbrăcăminte multi-brand pentru bărbaţi, membră a grupului Peek & Cloppenburg Dusseldorf, care și-a făcut intrarea în România, în București.

Piața este în continuare sub presiunea crizei sanitare și a măsurilor care sunt impuse din cauza creșterii numărului de infectări cu COVID-19, cele mai noi fiind accesul clienților în cinematografe și în zona de restaurante din centrele comerciale doar pe baza certificatului digital Covid. 

În prezent sunt în construcție proiecte noi sau extinderi ale celor existente cu o suprafață totală de 120.000 metri pătrați și a căror livrare este așteptată pentru sfârșitul anului 2022, în timp ce alte scheme importante cumulând mai mult de 460.000 metri pătrați se află în stadii diferite de planificare.

Cele mai importante proiecte aflate în construcție sunt Prahova Value Centre în Ploiești, care va fi deschis la începutul lunii decembrie, extinderea Colosseum Mall în București, programată pentru livrare în primăvara anului 2022 sau Bârlad Value Centre în Moldova, a cărei finalizare este stabilită pentru finalul acestei luni.

Prime Kapital (în joint-venture cu MAS Real Estate), Scallier și Mitiska au cele mai consistente investiții în plan, vizând să-și extindă prezența în România. 

Principalele proiecte comerciale a căror
inaugurare este aşteptată în 2021

ProiectOraşSuprafața închiriabilă (mp)Dezvoltator
Prahova Value CentrePloiești20.800Prime Kapital – MAS REI
Barlad Value CentreBârlad16.300Prime Kapital – MAS REI
Baia Mare Shopping ParkBaia Mare8.400Mitiska Reim
Mediaș Shopping Park extindereMediaș8.000Mitiska Reim

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

În ceea ce privește chiriile prime, acestea rămân stabile pentru moment, chiar dacă punctual în anumite locații au existat renegocieri  pentru a diminua impactul puternic pe care închiderea centrelor comerciale din martie-iunie 2020 l-a avut asupra unor chiriași.

Cu toate acestea, nivelul chiriilor în parcurile de retail rămâne în esență nemodificat, în condițiile în care acest format de retail a continuat să aibă rezultate pozitive în ciuda restricțiilor guvernamentale.

Astfel, chiria care poate fi obținută pentru un spațiu de 100 metri pătrați într-un centru comercial dominant din București era în jurul a 75 euro/mp/lună la sfârșitul trimestrului trei 2021, în timp ce în orașele secundare, precum Cluj-Napoca (50-60 euro/mp/lună), Timișoara, Iași sau Constanța, nivelul maxim al chiriei în centrele comerciale dominante este cuprins între 40-50 euro/mp/lună. În orașele terțiare, chiriile ajung la 27-32 euro/mp/lună.

Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Așa cum preconizam la începutul anului, activitatatea de dezvoltare pe piața de retail și-a redus motoarele în 2021, dezvoltatorii adaptându-și astfel strategiile de expansiune la vremurile prin care trecem. Cu toate acestea, există și dezvoltatori, așa cum este cazul Scallier, Prime Kapital sau Mitiska care au pariat pe România chiar și în acestă perioadă.  Criza COVID-19 s-a suprapus pe un moment în care piața de retail este în plin proces de mutare a focusului dezvoltatorilor spre proiecte de convenienţă și spre alte zone neexploatate până acum. Nivelul scăzut de saturație din punct de vedere al retailului modern în majoritatea orașelor principale, secundare și chiar în unele terțiare, deschide calea dezvoltatorilor către noi zone neexploatate, care pot să susțină scheme în special de mici dimensiuni care să completeze oferta existentă.”    

Toate tranzacțiile imobiliare ar putea fi influențate de standardele de eficiență energetică, în următorii 10 ani

Economistul
-
0
Toate tranzacțiile imobiliare ar putea fi influențate de standardele de eficiență energetică, în următorii 10 ani

Francesca Postolache, Partener PwC Romania (foto)

Investitorii imobiliari spun că eficiența energetică a devenit un criteriu important în tranzacțiile imobiliare, aceștia calculând încă de la început cât i-ar costa să aducă o clădire la emisii de carbon aproape zero, reiese din raportul „Emerging Trends in Real Estate 2021”, realizat de PwC. 

Mai mult, ei sunt de părere că în următorii 10 ani toate tranzacțiile imobiliare ar putea fi influențate de standardele de eficiență energetică, în contextul în care țintele climatice ambițioase ale statelor vor aduce reglementări mai stricte în domeniu, care se vor adăuga la presiunile în creștere din partea investitorilor și chiriașilor. 

Ignorarea acestei probleme implică riscul de a avea un „activ blocat” care nu respectă reglementările și pentru care nu vor exista cumpărători sau chiriași. Astfel că, modernizarea clădirilor existente și aplicarea unor standarde mai stricte în cazul clădirilor noi vor fi obligatorii. 

Situația în Europa. Reglementări

Potrivit unui raport realizat de Comisia Europeană în 2020, peste 85% din stocul de clădiri al UE (peste 220 de milioane de unități) au fost construite înainte de anul 2001, iar majoritatea nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. În general, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UE, dar și pentru 36% din emisiile de carbon din energie.

Uniunea Europeană a lansat Pactul Verde (Green Deal), un set de politici care prin urmărește reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca țările membre UE să aplice reglementări mai stricte. Pentru a atinge obiectivul stabilit până în 2030, UE ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale clădirilor cu 60%, consumul final de energie cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%. 

În Europa, sunt țări care au introdus reglementări pentru eficiență energetică. Spre exemplu, în Marea Britanie, dacă o clădire comercială nu are standardele minime de eficiență energetică aceasta nu poate fi închiriată. Olanda va introduce o reglementare similară pentru clădirile de birouri. Totodată, Germania a introdus o taxă pe carbon pentru clădirile care au emisii mai mari decât limitele impuse. Taxa este în prezent destul de mică și dacă nu va avea efectul scontat, este de așteptat să crească. 

Și în Asia, China și Singapore sunt așteptate reglementări mai stricte în domeniul imobiliar, care ar urma să ajute statele în atingerea țintelor de mediu.

Modernizarea clădirilor vechi sau construcția altora noi

Principala discuție în jurul decarbonării în imobiliare se poartă în prezent în jurul modului de măsurare și contabilizare a emisiilor de carbon.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU) și EIA (Energy Information Administration) SUA, aproximativ 74% din carbonul emis în timpul ciclului de viață al unei clădiri provine din construcția și demolarea acesteia și doar 25% din operațiunile sale. Dar, în timp ce emisiile din operațiuni pot fi reduse, cele din construcție rămân. 

Având în vedere și estimările că 80% din clădirile care vor exista în 2050 au fost deja construite, eficiența energetică a acestora ar avea un impact mai mare asupra atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor, decât dezvoltarea de clădiri noi. 

În ceea ce privește emisiile din construcțiile noi, producătorii de materiale investesc masiv în cercetare și dezvoltare pentru a reduce amprenta de carbon a acestora, statele introduc noi standarde în construcții, iar dezvoltatorii fac trecerea la utilizarea energiei regenerabile și investesc în sisteme AI de monitorizare a consumului de energie. 

Investiție la Reșița intermediată de AHK România

Florin Antonescu
-
0
Investiție la Reșița intermediată de AHK România

Compania germană EMZ, producător în domeniile electrocasnice și de mediu, cu sediul în Nabburg, Bavaria, investește circa 5 milioane de euro într-o nouă unitate de producție la Reșița. Investiția va genera într-o primă fază între 50 și 100 de noi locuri de muncă și în perspectivă, 500 de locuri de muncă. De asemenea, este vizată colaborarea cu Centrul Universitar UBB din Reșița. Producția urmează să înceapă în toamna anului 2022. 

Veit Schmucker, manager de operațiuni și manager de proiect la EMZ: „Am ales România, mai exact Reșița, pe baza mai multor factori, după ce am analizat diferite amplasamente investiționale. Unul dintre factori a fost cu siguranță sprijinul oferit de administrația locală. Dar, mai presus de toate, sprijinul foarte profesionist, obiectiv și de încredere din partea echipei AHK ne-a ajutat foarte mult în procesul de luare a deciziei”. 

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK Romania susține investiția, reconfirmându-și sprijinul acordat multor proiecte de investiții germane și colaborării cu administrațiile locale. Sebastian Metz, directorul general al AHK România, subliniază în acest sens: „Prin activitatea noastră de consultanță oferită investitorilor germani, am contribuit semnificativ la crearea a mii de noi locuri de muncă în România în ultimii ani. Companiile germane numără în total peste 250.000 de angajați în România. Relațiile economice bilaterale sunt foarte intense, iar AHK România demonstrează, prin numeroasele sale activități și servicii de consultanță, că este motorul central pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor economice bilaterale”.

Foto: AHK România

Topul Naţional al Firmelor Private din România

Florin Antonescu
-
0
Topul Naţional al Firmelor Private din România

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat online ediția 2021 a Topului Naţional al Firmelor Private din România, ediția cu numărul 29 a celui mai mare eveniment de recunoaștere a meritelor antreprenorilor prin promovarea celor mai performante întreprinderi din România.

Au fost premiate peste 150 de companii situate pe primele locuri în clasamentul general la nivel naţional, în clasamentul naţional pe domenii de activitate-cod CAEN și în clasamentul județean. S-au acordat, de asemenea, premii speciale. Criteriile de evaluare au fost performanţa globală, productivitatea, cifra de afaceri, profitul brut.

Adresându-se laureaților și participanților, Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a subliniat: „Vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre, chiar dacă în acest moment evenimentul se desfășoară exclusiv online, cu o sală goală. Și în acest an premiem firme care, cumulat ca număr de angajați trec de 50.000, care au o cifră de afaceri de 20 milioane lei și profit de peste 2 miliarde lei. Există performanță, există seriozitate din partea mediului de afaceri care a performat și în anul 2020, deși a fost o perioadă dificilă. Nu putem să facem notă discordantă față de ceea ce se întampă în societate în acest moment și vreau să spun că, personal și în numele CNIPMMR, cea mai importantă confederație patronală de IMM-uri din România, vă mulțumesc pentru seriozitatea și respectul dvs. Faptul că aici, la un eveniment al CNIPMMR sunt principalele partide politice din România, nu numai că ne onorează dar arată seriozitate. În acest moment, cuvintele care trebuie să fie cheia în România sunt responsabilitate și, poate adăugăm, solidaritate. În viziunea mediului de afaceri, am venit cu 10 măsuri care trebuie implementate imediat. În primul rand, cred că este foarte important să recreăm un Program Național de Susținere a Start-up-urilor, să menținem fiscalitatea pentru micro-întreprinderi, să realizăm noi tipuri de instrumente de finanțare, să îmbunătățim absorbția de fonduri europene, implementarea PNRR-ului ținând cont de nevoile și recomandările mediului de business precum și să utilizăm fondurile din perioada programatică 2021-2027 în mod eficient”.

Au adresat mesaje în contextul evenimentului: Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Cosmin Marinescu – consilier prezidențial, a prezentat mesajul președintelui României, Klaus Iohannis, Florin Cîțu – prim-ministrul interimar al României, Marcel Ciolacu – președintele PSD, Raluca Turcan – ministrul muncii și protecției sociale, Victor Negrescu – europarlamentar, Liviu Rogojinaru – șef de cabinet la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Dumitru Nancu – director al FNGCIMM, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – președintele de onoare al CNIPMMR, Sterică Fudulea – moderator.

Cerințele mediului de afaceri pentru viitorul guvern

Viziunea mediului de afaceri se bazează pe 4 piloni:

  1. Crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă faţă provocărilor viitorului: digitalizarea, tranziţia către o economie verde, concurenţa pe pieţele internaţionale
  2. Resurse umane calificate şi cu competenţe în tehnologia infoemaţiei
  3. Susţinerea iniţiativelor antreprenoriale
  4. Digitalizarea relaţiei mediul privat-admin
  5. istraţia publică

Măsuri pentru sprijinirea antreprenorilor:

  1. Program de susţinere a start-up-urilor
  2. Program pentru digitalizarea IMM-urilor/transformarea digitală a IMM-urilor
  3. Măsuri compensatorii pentru antreprenorii afectaţi de pandemia de Covid-19
  4. Păstrarea regimul fiscal al microîntreprinderilor
  5. Modernizarea instrumentelor de finanţare – mixt granturi şi împrumuturi cu dobânda subvenţionată
  6. Îmbunătăţirea absorţiei fondurilor europene:
    • PNRR
    • Fondurile 2014-2020 pentru evitarea/limitarea riscului dezangajarii
    • Pregătirea perioadei programatice 2021-2027
  7. Reducerea şomajului în rândul tinerilor până în 24 de ani, de la 21% în prezent, la sub 10% în doi ani
  8. Acţiuni privind stoparea/limitarea scumpirilor şi/sau compensarea creşterii preţului la energia electrică, gaze naturale, combustibili pentru mediul economic
  9. Susţinerea capitalului românesc – Programe de internaţionalizare/ Promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti/Făcut în ţara mea.
  10.  Asigurarea securităţii economice a României

Foto: CNIPMMR

Joburi precum „contabil”, „casier”, „operator call center” sau „data entry” vor dispărea sau se vor modifica fundamental în următorii 5 ani în România

Economistul
-
0
Joburi precum „contabil”, „casier”, „operator call center” sau „data entry” vor dispărea sau se vor modifica fundamental în următorii 5 ani în România

Unele dintre cele mai căutate roluri în viitorul apropiat vor fi cele de „Chief Sanity Officer” (Director de Sănătate & Wellbeing la nivelul organizației),  „Digital Resource Conductor” (Coordonator al Resurselor Digitale), „Director of Storytelling” (Director Comunicare Modernă”), „Human AI Ambassador” (Promotor al Programelor de Inteligență Artificială la nivelul organizației), Director Employee/Stakeholder Experience (Responsabil cu experiența angajaților/partenerilor), iar la niveluri ierahice diferite de „specialist A.I.” (inteligență artificială), „analist Big Data”, „specialist în Digital Transformation”, sau „specialist în Inovație” și „E-Commerce”.

În același timp, joburi precum „contabil”, „casier”, „operator call center” sau „data entry” și orice alt job ce poate fi relativ ușor înlocuit de inteligența artificială/ procese robotizate (AI/RPA) vor fi din ce în ce mai puține în următorii 4-5 ani, relevă o analiză realizată de compania de soluții de resurse umane K2S – Key 2 Success.

Majoritatea companiilor, atât cele multinaționale cât și cele antreprenoriale românești tranzitează în acest moment procese complexe de transformare, astfel încât nevoia de manageri și specialiști în special pe roluri legate de transformare, digitalizare sau inovatie va determina o competiție acerbă pe piața muncii, indica aceeași analiză.

Potrivit ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, rata șomajului în România înregistrată la finele lunii august 2021 (*conform celor mai recente date disponibile) a atins un minim istoric (2,93%), adică o rată mai mică decât în luna anterioară cu 0,003 puncte procentuale și cu 0,37 pp sub cea consemnată în luna similară din 2020. Competiția în acest moment pe piața muncii se duce nu doar la nivelul forței de muncă formate din lucrători în diverse industrii, cât și la nivelurile de specialiști și manageri pe diverse paliere de management, conform specialiștilor K2S.

Domeniile cele mai active în piață, care vor face cel mai rapid tranziția la noile profiluri și vor căuta să accelereze performanța business-ului prin adăugarea în organigramă a noilor tipuri de roluri sunt sectoarele de tehnologie, retail, agribusiness, energie, servicii financiare, industria medicală, etc.

În aceste condiții, și piața locală a serviciilor de Executive Search, Recrutare & Selecție va trece printr-o profundă transformare, determinată de dinamica companiilor din economie. În ultimii 2 ani, potrivit estimărilor K2S, această piață a stagnat la un volum de business anual de aproximativ 7 milioane EUR*. Dintr-un total de aproximativ 47 de jucători în anii anteriori, în acest moment pe piață sunt aprox. 31 de companii specializate pe acest domeniu. Dintre cele care au dispărut de pe piață, o parte au fost preluate, însă cea mai mare parte au fost radiate /au intrat în insolvență în ultimii 2 ani.

5 mari tendințe din piață, la nivelul Trimestrului 4 din 2021:

  • Tehnologia, digitalizarea și inteligența artificială (A.I.). Odată cu pandemia de Covid – 19, companiile s-au adaptat pentru a face față noilor tendințe, iar tehnologia a devenit un instrument foarte important în recrutare. De exemplu: profilarea candidaților în funcție de profilele psihologice, selecția candidaților utilizând roboți, etc.
  • Rolul strategic al departamentului de HR. Daca înainte, prioritățile acestui departament erau legate de dezvoltarea capabilităților, dezvoltare organizațională și eficiență sau optimizarea resurselor, acum au devenit prioritare componente precum wellbeing-ul angajaților, mindset și profil leadership adaptat, diversitatea și includerea, impactul social, managementul diverselor generații sau analiza forței de muncă (people analytics).   
  • Wellbeing. Experiența angajaților (modul în care se simt) la locul de muncă a devenit un element – cheie în atragerea și retenția oamenilor foarte buni, în contextul unui ritm de viață accelerat, în care sănătatea fizică și mintală a urcat ca prioritate, cât și al competiției pe forța de muncă din piață și al impactului tehnologiei. Elementul de wellbeing la job este strâns legat de siguranța psihologică și de un mediu de lucru care să încurajeze colaborarea, co-crearea de valoare reală, etc.
  • „Staff On Demand” (freelanceri și colaboratori pe proiect, vs. angajați permanenți). Pandemiași posibilitatea lucrului de la distanță au accelerat această tendință începută de organizațiile – unicorni, în care atât angajatorii cât și cei care erau anterior angajați preferă din ce în ce mai mult această formă de colaborare, pentru anumite roluri. Aceasta aduce atât beneficii financiare cât și beneficii legate de libertatea de a lucra pe mai multe proiecte diferite odată, de a petrece timp cu familia, etc. Companiile specializate de recrutare vor începe de asemenea să ofere acest tip de alternativă la forța de muncă clasică, arata specialiștii K2S. 
  • Focus pe componenta ESG (Environmental, Social & Governance). Tendințele și preocupările generale privind sustenabilitatea, cât și țintele internaționale de responsabilitate accelerează preocuparea companiilor pentru componentele care țin de mediu și responsabilitate socială. Astfel, multe companii au implementat deja și în organigramele din România roluri precum Director sau Specialist ESG. Această tendință va continua, în toate domeniile de activitate, arată analiza.  

Studiu CIEL România: 84% dintre antreprenorii români așteaptă Black Friday ca să economisească de aproape 7 ori mai mult

Economistul
-
0
Studiu CIEL România: 84% dintre antreprenorii români așteaptă Black Friday ca să economisească de aproape 7 ori mai mult

Cei mai mulți antreprenori români, peste 80%, așteaptă Black Friday pentru a economisi de aproape șapte ori mai multdecât într-o zi normală. Aceștia plănuiesc să facă achiziții de 100 euro în medie pentru a-și dota companiile cu soluții de digitalizare,arată un studiu CIEL România, unul dintre cei mai importanți producători de software pentru afaceri.

Circa 84% dintre antreprenori spun că preferă să achiziționeze soluții software de Black Friday datorită prețurilor mult mai mici, digitalizarea fiind o prioritate pentru ei, mai ales în această perioadă incertă cauzată de pandemie, deoarece îi ajută eficientizeze activitatea și să reducă cheltuielile. În plus, aproape 98% dintre antreprenorii cu afaceri mici sunt dispuși să facă o achiziție de Black Friday, motivați de faptul că pot face economii substanțiale.

Totodată, 61% dintre companii au în plan să cumpere în medie două softuri, 22% alocă bugete pentru a achiziționa trei softuri, iar 17% au pe listă un singur soft, conform studiului CIEL România. Bugetul antreprenorilor pentru Black Friday variază între 60 euro și 120 euro.

“Pentru antreprenorii români Black Friday este o oportunitate uriașă de a face economii considerabile, motiv pentru care la CIEL organizăm de 9 ani de zile consecutiv această campanie de reduceri. Din analiza noastră reiese că cei mai mulți proprietari de afaceri vor să achiziționeze cu această ocazie softuri de gestionare a magazinelor online, softuri de salarizare, softuri de contabilitate sau softuri de gestionare a producției de diverse produse alimentare sau non-alimentare. Și soluțiile cloud sunt tot mai căutate datorită faptului că reprezintă o tehnologie sigură pentru business și pot fi accesate de oriunde și de pe orice dispozitiv, telefon, tabletă sau laptop”, declară Roxana Epure, managing partner CIEL România.

CIEL România organizează campania de Black Friday pe 12 noiembrie, cu un discount unic de 65% la o serie de softuri, fiind cea mai mare campanie de acest tip pentru antreprenori. Prețurile de Black Friday pornesc de la 58 euro pentru softuri care automatizează task-uri repetitive, iar o soluție cloud costă de la 72 euro, incluzând servicii de actualizare a softurilor și de suport tehnic.

Mai mult, conform studiului CIEL România, 92% dintre antreprenori își doresc să existe mai multe campanii Black Friday cu soluții, servicii sau echipamente IT sau non-IT pentru business, nu doar pentru clienții persoane fizice. Aproape toți respondenții la studiul CIEL România consideră că, pe lângă economiile considerabile, reducerile practicate de companii de Black Friday sunt reale deoarece prețurile nu fluctuează sau nu pot fi crescute artificial înainte de campanie.

”Black Friday este cel mai bun moment din an pentru antreprenori, mai ales pentru cei aflați la început de drum sau pentru afaceri mici, pentru care fiecare leu investit contează. Comportamentul de achiziție al unei companii devine foarte similar cu comportamentul unei persoane fizice.

De asemenea, pentru companiile de orice dimensiune tehnologia este cea mai rapidă și eficientă metodă de a reduce cheltuielile. Automatizând activități repetitive care consumă foarte mult timp, nu doar că va crește exponențial productivitatea angajaților, dar vor fi îmbunătățite operațiunile în companie”, explică Roxana Epure, managing partner CIEL România.

Interesul antreprenorilor pentru campanii de reduceri este în creștere de la an la an, iar pentru Black Friday 2021 CIEL România estimează vânzări cu 30% mai mari față de 2020.

Electrica primește o finanțare de 750 de milioane lei pentru extinderea lanțului valoric al energiei electrice, ce include și producția de energie electrică din surse regenerabile

Economistul
-
0
Electrica primește o finanțare de 750 de milioane lei pentru extinderea lanțului valoric al energiei electrice, ce include și producția de energie electrică din surse regenerabile

Societatea Energetică Electrica S.A., unul dintre principalii jucători de pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, a semnat un acord de finanțare, în valoare de 750 milioane lei, cu Erste Group Bank AG și Raiffeisen Bank Romania S.A. Electrica va folosi împrumutul de aproximativ 150 de milioane euro pentru finanțarea implementării strategiei Grupului pentru perioada 2019-2023, care are în vedere extinderea lanțului valoric al energiei electrice, în special în ceea ce privește producția de energie electrică, cu o atenție sporită pe producția din surse regenerabile și servicii cu valoare adaugată.

Finanțarea de 750 milioane lei are o durată de maximum doi ani, iar la sfârșitul acestei perioade, Electrica, de comun acord cu băncile finanțatoare, are opțiunea să realizeze o emisiune de obligațiuni pentru refinanțarea facilității sau să transforme finanțarea într-un împrumut cu amortizare integrală pe 5 ani. Pentru această facilitate de credit, Erste Group și Raiffeisen Bank România sunt co-finanțatori în mod egal, iar Banca Comecială Română, filială română a Erste Group, acționează drept Agent de Garanții și Plăți.

În această tranzacție, Grupul Electrica a fost asistat de o echipă de consultanți de la firma de avocatură Filip & Company, în timp ce creditorii au fost consiliați de Dentons Europe – Zizzi-Caradja și Asociații.

„Semnarea acestui acord de finanțare cu două dintre băncile partenere ale companiei este încă un pas important pe care îl facem în implementarea strategiei de creștere a Grupului Electrica. Acordul ne permite finanțarea proiectelor din sectorul producției de energie regenerabilă, atât în zona de operare, cât și în cea de tip greenfield, și reprezintă, totodată, o reafirmare a angajamentului nostru de a contribui cu eforturi proprii la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale Pactului Ecologic European”, a declarat Corina Popescu, Director General al Electrica SA.

„Acordul de finanțare la care am ajuns cu Electrica, în valoare de 150 de milioane de euro, exemplifică modul în care Erste Group sprijină companiile din regiunea CEE în tranziția lor către un viitor mai verde, prin susținerea implementării pe scară largă a surselor de energie regenerabilă și îmbunătățirea rețelelor electrice”, a declarat Radu Moldovan, Industry Lead for Energy and Infrastructure Erste Group.

„Banca Comercială Română este unul dintre principalii parteneri ai Electrica și susține activ dezvoltarea portofoliului de produse și servicii ale grupului, iar facilitatea de credit sindicalizat, oferită prin Erste Group, vine să consolideze această colaborare”, a menționat Ramona Kurko, Head of Energy and Utilities, în cadrul BCR.

„Ca instituție financiară știm cât de importantă este canalizare fondurilor spre proiecte sustenabile, iar sprijinirea clienților pentru a-și atinge obiectivele de sustenabile înseamnă și finanțari precum împrumutul de 150 de milioane de euro, semnat astăzi cu Electrica SA. Astfel de proiecte asigură tranziția către o economie durabilă, generând impact pozitiv în comunitate și valoare pentru societate, în ansamblul său. De altfel, acordul de finanțare cu Electrica este exemplul perfect despre cum ne desfășurăm activitatea bancară într-un mod responsabil, folosind produsele și serviciile noastre de finanțare și consultanță pentru a permite companiilor tranziția către un model durabil de afaceri, în vederea atingerii prosperității pe termen lung”, a declarat Cătălin Cepișcă, Senior Manager, Departamentul Energie, Metale și Utilități, în cadrul Raiffeisen Bank. 

1...1.2381.2391.240...2.015Pagina 1.239 din 2.015