Complexul Therme, construit Greenfield, recunoscut a fi „cel mai mare centru termal de wellness, relaxare și entertainment din Europa”, în parteneriat cu Christian Tour, „cel mai mare tour-operator autohton”, anunţă lansarea de pachete speciale city break pentru turiștii din afara Bucureștiului. Oferta este pentru familii, cupluri, orice doritori de relaxare în piscine şi saune tematice, pe plaja urbană, în activităţi de wellness (show-uri Aufguss, peeling, aqua gym, aqua fun, yoga, pilates), în grădina botanică indoor. Pachetele pot fi customizate, cu opțiuni de plată inclusiv cu tichete de vacanță. Cazarea se face la hoteluri de top din București, momentan Complex Herăstrău, Arc de Triomphe, Lido by Phoenicia, Ibis Gara de Nord, Ibis Erbas, Domenii Plaza, cărora pe parcurs li se vor adăuga alte unități de cazare. La cerere, turiștii pot beneficia de transport de la hotel la Therme și retur cu shuttle bus sau mașini electrice cu șofer Memento Green. Pachetele turistice pot fi achiziționate de pe christiantour.ro, din rețeaua Christian Tour și din agențiile partenere.

Andrada Șeitan, Chief Communications Officer al Therme București, subliniază: „Therme Bucuresti se bucură de o serie de superlative care îl fac unic în Europa, motiv pentru care a devenit o destinație în sine pentru vizitatori din zona Balcanilor, Marea Britanie, Germania, Italia, Austria sau Israel. Popularitatea lui internațională a crescut exponențial, însă același lucru se întâmplă și în interiorul țării. Numărul din ce în ce mai mare de români care vin din alte zone ne-a convins că e timpul să ne extindem oferta pentru cei care locuiesc în afara Bucureștiului și care își doresc o experiență de relaxare și wellness cum numai aici pot găsi”.

La Facultatea de Inginerie Electrică a Universității Politehnica din București, compania Honeywell (NYSE:HON), furnizoare de tehnologii de control pentru clădiri și spații industriale, materiale avansate etc., a inaugurat un laborator de ultimă generație, complet dotat cu cele mai noi tehnologii folosite de companie la nivel mondial în proiectele de automatizare a proceselor industriale. Studenții au acces la soluții inovatoare bazate pe software folosite de companiile din domeniul industrial din întreaga lume pentru creșterea productivității, eficienței și siguranței operațiunilor. Investiţia este de 50.000 de dolari,

Cu ocazia inaugurării, Ronald Binkofski, preşedintele Honeywell pentru Europa Centrală şi de Est, a subliniat: „La Honeywell, înțelegem că sectorul industrial se află într-o schimbare accelerată, făcută posibilă de Industria 4.0 și de Internet of Things. În acest mediu aflat într-o continuă dezvoltare, generațiile viitoare de ingineri vor avea nevoie de un nou set de abilități complet diferit de cele solicitate până acum, de cunoștințe noi care vor completa fundamentele tradiționale ale ingineriei. Noul laborator reprezintă o inițiativă prin care ne dorim să oferim studenților tehnologii folosite în prezent în mediul de business pentru a-i ajuta să-și dezvolte abilitățile și să fie bine pregătiți pentru o carieră în inginerie și în domenii tehnice care au potențialul să aducă o contribuție semnificativă în lumea în care trăim.”

Mihnea Costoiu (foto), rectorul Universității Politehnica din București, a accentuat:  „Vrem ca studenții noștri să aibă o pregătire cât mai apropiată activității cu care se vor întâlni în cadrul companiilor. De aceea, dezvoltăm în fiecare an servicii și facilități menite să familiarizeze studenții cu situații practice. Este unul dintre motivele pentru care avem o rată de angajare de peste 95% în primul an după absolvire. Mulțumită Honeywell, care este unul partenerii de încredere ai universității noastre, vom putea de acum să arătăm studenților ce înseamnă activitățile de control, mentenanță și automatizare din cadrul proceselor industriale ale unei companii”.

Honeywell dezvoltă asemenea parteneriate şi cu  Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti şi Universitatea Politehnica Timișoara.

Agenţii economici din Ilfov anunţă în acest moment 987 de locuri de muncă vacante, după cum informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov prin purtătorul de cuvânt Corina Florentina Preda (foto).

Din totalul locurilor, 74 sunt pentru studii superioare, 245 pentru studii medii, 337 pentru muncitori calificaţi, 351 pentru muncitori necalificaţi. Oferta este în profesiile, meseriile sau ocupaţiile: ajutor de bucătar, morar, stivuitor, tapiţer, lăcătuş mecanic, sudor, fierar betonist, casier, agent de securitate, lucrător comercial etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Institutul de Studii Financiare a organizat ediţia a V-a a Conferinţei Internaţionale Anuale de profil, cu tema „Competenţe profesionale pentru generaţiile noi de angajaţi”. Au fost abordate subiecte privind „Revoluția din asigurări, bancassurance, inovare și insuretech”, „Optimizarea şi transformările digitale din serviciile financiare”, „Sisteme de învățare pentru adulți gata pentru viitor”, „Competenţe profesionale financiare recunoscute la nivel internaţionale”, „Produse financiare pentru generaţiile viitoare”.

Dan Armeanu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a reliefat în expunerea sa importanţa educaţiei financiare, a educaţiei în general, pentru dezvoltarea ţării: „Educaţia este cea care face difernţa între ţări. Calitatea factorului uman este determinată de nivelul de educaţie, iar acest lucru se întâmplă şi în sectorul financiar. Cererea şi oferta pe piaţa financiară ar trebui să se afle într-un echilibru determinat de gradul de educaţie financiară încorporat în cerere şi ofertă. Ce s-ar întâmpla dacă am avea o cerere educată şi o ofertă mai puţin educată sau invers?! Nivelul de educaţie încorporat în cerere şi în ofertă dă şi o imagine a pieţei financiare. Din păcate, în România, pieţele financiare nebancare au o dimensiune mai redusă, deşi în creştere, ajungând la 13% ca active în PIB”. Concomitent, a subliniat vicepreşedintele ASF, cea mai valorosă investiţie, deopotrivă la nivel micro, pentru întreprinderi, ca şi la nivel macro, de către stat, este investiţia în oameni.

În acelaşi spirit, Leonardo Badea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a apreciat că “în România, avem nevoie de creşterea nivelului de educaţie financiară”. Argumente în acest sens a oferit prin prezentarea studiului „Fintech – evoluţii recente şi implicaţii pentru stabilitatea sistemului financiar”. În opinia profesorului Leonardo Badea, bazată pe realitatea evoluţiei în domeniu, „fintech-urile grupează toate tehnologiile inovatoare care au ca scop îmbunătăţirea serviciilor financiare. Trăim într-o lume globală, în care informaţia circulă cu o viteză ameţitoare. Astfel, se demonstrează mai mult ca oricând că timpul costă bani şi produce bani”. În aceste condiţii, „inovaţia are un rol important în cadrul tehnologiei, iar sub umbrela fintech putem grupa idei inovatoare, putem îmbunătăţi modelele de afaceri şi putem dezvolta noi afaceri. La nivel global, aproape un sfert dintre IMM-uri utilizează fintech”.

Rata de adoptare a tehnologiilor fintech în domeniul financiar a ajuns, la nivel global, la 64%, iar aproape un sfert dintre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) utilizează aceste noi tehnologii, a declarat, joi, într-o conferință de specialitate, Leonardo Badea, viceguvernator în cadrul Băncii Naționale a României (BNR).

„În România, avem nevoie de creșterea nivelului de educație financiară. Fintech-urile au provocat în ultimii 10 ani mai multe inovaţii decât în 200 de ani de management bancar profesional, spune The Guardian. Este o analiză făcută în cadrul ziarului şi cam asta este concluzia… Acest concept, de fapt, grupează toate tehnologiile inovatoare care au ca scop îmbunătățirea serviciilor financiare. Trăim într-o lume globală, în care informaţia circulă cu o viteză ameţitoare. Astfel, se demonstrează mai mult ca oricând că timpul costă bani şi că timpul produce bani. Ajungem în situația în care această tehnologie financiară reprezintă o tehnologie importantă, iar alături de ea inovația are un rol la fel de important în cadrul tehnologiei. Sub umbrela fintech putem grupa idei inovatoare, putem îmbunătăți modelele de afaceri şi putem dezvolta noi afaceri. La nivel global, rata de adoptare a serviciilor fintech a crescut la 64%, după cum reiese dintr-un studiu efectuat de EY. De asemenea, tot la nivel global, aproape un sfert dintre IMM-uri utilizează fintech-ul. Cea mai mare rată se înregistrează, astăzi, în China, urmată la distanță mare de Statele Unite”, a spus Leonardo Badea.

Viceguvernatorul BNR a susținut ideea că firmele de fintech şi companiile mari de tehnologie ar putea modifica universul furnizorilor de servicii financiare, în sens material.

„E important şi modul în care reglementăm şi contribuim la dezvoltarea acestor noi produse financiare. Firmele de fintech şi companiile mari de tehnologie ar putea modifica universul furnizorilor de servicii financiare în sens material. Ne referim atât la hardware, cât şi la software. Fintech-ul oferă o şi mai mare competiție şi diversitate în ceea ce privește împrumuturile, plăţile, asigurările, toate domeniile. Avem o dependenţă de dispozitivele mobile pe care rulează soluţiile fintech. Se utilizează telefoane inteligente şi cred că toată lumea vede cum facem plasări de bani de pe telefon, cum se pot furniza servicii de retail banking sau de investiții sau se poate merge până la consiliere financiară prin aceste platforme mobile”, a menţionat Leonardo Badea.

Institutul de Studii Financiare (ISF) a organizat, joi, pentru al cincilea an consecutiv, Conferinţa Internaţională Anuală, cu tema „Competenţe profesionale pentru generaţiile noi de angajaţi”.