În vara acestui an, patrimoniul recunoscut ca atare al pădurilor virgine și cvasivirgine din țara noastră a crescut cu 2.227,16 hectare de păduri de stat administrate de Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva. Suprafețele nou identificate, printr-un proces științific riguros, au fost incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma proiectului lansat de anul trecut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru identificarea de noi suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine și realizarea studiilor de fundamentare.

Protecție strictă, la standarde înalte

Suprafețele nou identificate sunt administrate de Direcția Silvică Argeș, ocoalele silvice Aninoasa, Domnești, Mușătăști și Vidraru – 1.831,16 hectare de păduri de stat și de Direcția Silvică Prahova, ocoalele silvice Azuga, Doftana și Sinaia – 396 hectare de păduri de stat.

Marea majoritate (85%) a directorilor generali din România planifică creșteri ale investițiilor în transformarea digitală în următorii trei ani, potrivit sondajului „CEO Survey 2021”, realizat de PwC România. Astfel, transformarea digitală urcă pe primul loc în topul domeniilor pentru care executivii vor aloca mai multe fonduri.

Întrebați despre modul în care și-au schimbat intențiile de investiții ca urmare a crizei provocate de pandemie, directorii generali din România au menționat în ordine, după transformarea digitală (85%), inițiativele în vederea eficientizării costurilor (83%), stilul de conducere – leadership și dezvoltarea talentelor (79%), securitatea cibernetică (76%).

„Transformarea digitală a surclasat în 2021 eficientizarea operațională care a fost prioritară în ultimii ani și care ne-am fi așteptat să rămână dominantă, mai ales pe fondul crizei sanitare, așa cum a fost în criza financiară din urmă cu un deceniu. Orientarea spre digitalizare este atât un efect al situației din ultimul an și jumătate, în care tehnologiile au însemnat inclusiv supraviețuirea afacerilor, cât și o mai mare conștientizare, tocmai datorită acestui context recent, că viitorul aparține digitalizării”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner la PwC România.

Monica Movileanu, partener, lider ESG, PwC România
Cristina Angheluță, senior manager, ESG, PwC România

Tot mai multe companii încep să includă în pachetele de remunerare a directorilor indicatori privind îndeplinirea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG). Tonul este dat de companiile listate la bursă. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre cele mai mari 100 de corporații incluse în indicele FTSE 100 al Bursei din Londra au anunțat că își vor plăti directorii în funcție de câte obiective ESG vor îndeplini, indiferent dacă este vorba de reducerea emisiilor, bunăstarea clienților sau diversitatea forței de muncă, arată raportul PwC „Paying well by paying for good”. Companiile din SUA urmează același trend. Nume mari, precum Apple, McDonald’s, Rio Tinto, Royal Dutch Shell și Unilever, au anunțat că includ obiective ESG în plata executivilor.

De exemplu, Apple a introdus un indicator în bonusurile directorilor, ajustându-le cu până la 10% pe baza performanței privind îndeplinirea „valorilor Apple”, ce țin de accesibilitate, educație, mediu, diversitate și incluziune și confidențialitate. Rio Tinto, cu sediul în Melbourne, a anunțat recent realinierea planului său de stimulare pe termen scurt (STIP) prin reducerea componentei de performanță individuală la 15% de la 30% și alocarea celor 15% către rezultate din ESG.

SUMAL 2.0. – Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos – e mereu gata să observe tot ce iese tăiat din pădure și pe ce cale apucă și, în același timp, să-i ajute pe silvicultori în birocrația domeniului. Face asta de la 31 ianuarie 2021, de când a fost pusă în funcțiune varianta sub care funcționează în prezent, perfecționată față de cea inițială. Este „unul dintre cele mai mari sisteme informatice din România, care funcționează 24 de ore din 24, șapte zile din șapte”, îl caracterizează ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.

Descurajarea tăierilor ilegale

Cât de folositor este SUMAL 2.0 pentru economie în general și pentru silvicultură în special o arată datele furnizate de ministru după șase luni de funcționare a sistemului: „Peste 64.000 de utilizatori înregistrați în SUMAL, care au generat peste 2,2 milioane de avize de transport de la locul recoltării sau din depozit, adică o medie de aproximativ 12.600 de avize pe zi. În ceea ce privește volumul transportat, vorbim despre aproximativ 21 milioane de metri cubi de material lemnos. De asemenea, avem un total de peste
858.000 de interogări în baza de date SUMAL 2.0, realizate direct de către cetățeni, prin intermediul aplicațiilor puse la dispoziție. Acest fapt demonstrează interesul crescut al cetățenilor pentru combaterea și descurajarea transportului ilegal de lemn. Vor exista în continuare persoane care nu respectă legea, dar tocmai acesta este rolul SUMAL-ului, să reducem la minimum ilegalitățile din sectorul silvic și riscurile care trebuie asumate de cineva care nu respectă legea să fie din ce în ce mai mari, astfel încât sistemul să fie mai curat și legea să fie respectată”.

Majorarea costului de transport de mărfuri din China, atât pe cale aeriană și feroviară, dar mai ales pe cale maritimă, a reprezentat cea mai mare provocare a ultimului an pentru toate companiile prezente în domeniu, un lucru experimentat din plin și de ROMASIA, jucător activ de peste 12 ani în această piață. Ca o consecință, fenomenul creșterii de preț din transport s-a tradus prin scumpiri pe întreg lanțul de aprovizionare.

„Costul transportului containerizat maritim s-a mărit de șapte-opt ori față de prețurile de dinaintea pandemiei. Dacă pentru un container de 40 de picioare din China până în Constanța, costul de transport era de 1.800-2.500 de dolari (USD), astăzi acest cost este de 14.000-16.000 de dolari, la același volum de marfă transportat. Noi am căutat soluții și am eficientizat anumite procese astfel încât prețul pe metru cub să crească procentual mult mai puțin”, declară Marius Grada, cofondator și CEO al ROMASIA, un business de aproximativ 10 milioane de lei anul trecut, ca încasări din transport și servicii pentru România.