Consultanță pentru fiscalitate, contabilitate, bugetare

Florin Antonescu
-
0
Consultanță pentru fiscalitate, contabilitate, bugetare

Sub egida incubatorului JA BizzFactory™ – definit drept „cea mai importantă parte componentă a programului internațional de antreprenoriat Junior Achievement”, cu „rolul de a dezvolta competențe antreprenoriale, digitale și de comunicare, necesare pentru profesiile viitoare, dar și de a-i motiva pe elevi sau studenți să treacă de la idee la pilot de afacere sau start-up” – s-a derulat primul webinar susținut de consultanții Citibank pe tema „Fiscalitate, Contabilitate, Bugetare”.Au participat 255 de elevi de liceu și studenți. 

Duras Franțescu, Local Regulatory Reporting Head pentru Citibank România și Bulgaria, a prezentat teme legate de impozite, taxe, elemente de contabilitate, planificare și bugetare pentru afaceri. Reținem din aprecierile participanților: „Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost detalierea modului în care o companie gestionează partea de contabilitate, precum și importanța impozitelor și taxelor. Mi-a plăcut mult tema deoarece nu aveam prea multe cunoștințe în domeniu”; „Apreciez mult modul în care prezentatorii ne explică materialul prezentat și ne răspund la întrebări, pentru a face mult mai clar conținutul sesiunilor. Țin să le mulțumesc pentru timpul acordat și pentru ajutor!”

Sesiunile tematice online și de mentorat pentru echipe de tineri sunt susținute de voluntariprofesioniști ai grupului CitiBank. Ei explică pe înțelesul tinerilor concepte și termeni din diferite domenii de expertiză, oferind în aceeași măsură recomandări inspirate din propria lor experiență profesională. Activitatea, subliniază inițiatorii, „face parte din programul lansat în septembrie 2020, Entrepreneurship Education for Youth 2.0 – Educație antreprenorială pentru tineret 2.0, care continuă parteneriatul dintre JA Romania, Citi și Citi Foundation în domeniul educației antreprenoriale. Programul asigură tinerilor elevi și studenți accesul la resursele educaționale puse la dispoziție de JA România, sesiuni de mentorat și consultanță organizate în colaborare cu voluntarii Citi, precum și participarea la Incubatorul JA BizzFactory. Tinerii participanți în program au și posibilitatea de a obține certificarea la nivel european, Entrepreneurial Skills Pass.

Seria de webinarii susținute de voluntarii Citi va continua în perioada următoare cu teme legate de legislația muncii pentru antreprenori și impactul evoluțiilor economice asupra mediului de afaceri.

Pentru mai multe informații despre incubator puteți accesa: https://jar.ro/incubator”.

Dispoziția de măsuri – o practică discutabilă în contextul controalelor antifraudă?

Economistul
-
0
Dispoziția de măsuri – o practică discutabilă în contextul controalelor antifraudă?

Material de opinie de Emanuel Bondalici, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)

Subiectul controalelor tematice având ca obiect tratamentul fiscal aplicat tichetelor cadou, demarate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), este în continuare de actualitate. Dincolo de aspectele legate de regimul fiscal aplicabil acordării unor astfel beneficii, apare și o problemă juridică ce ține de legalitatea dispozițiilor de măsuri cuprinse în procesele-verbale emise în urma controalelor antifraudă, dublată de eventuala abordare prudențială pe care ar trebui să o aibă o societate în fața unor asemenea măsuri. Astfel, apare întrebarea în ce măsură aceste dispoziții emise în urma controalelor antifraudă reprezintă acte administrative susceptibile să oblige contribuabilul la plata unor sume suplimentare și în ce condiții pot fi contestate?

Un exemplu de dispoziție des întâlnită în rubrica de concluzii a proceselor-verbale întocmite de DGAF stabilește în sarcina „societății următoarele măsuri: depunerea declarațiilor rectificative D112 aferente lunilor în care au fost distribuite tichete cadou peste valorile neimpozabile; plata contribuțiilor sociale calculate de inspectorii antifraudă și declarate prin declarațiile rectificative”. În plus, aceleași documente conțin și o precizare potrivit căreia „prezentul proces verbal nu constituie titlu de creanță fiscală în sensul art. 93 din Legea 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, nu este susceptibil de a fi contestat conform art. 268 din același act normativ și implicit nu pot fi invocate prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind Contenciosul Administrativ”.

Cele două paragrafe citate sunt, în mod evident, contradictorii. În prezent, procesul-verbal întocmit de DGAF ca urmare a unui control operativ nu poate fi asimilat unei decizii de impunere și nici nu produce efectele acesteia. Conform Codului de procedură fiscală, doar organul de inspecție fiscală (de exemplu, administrațiile județene ale finanțelor publice, direcțiile regionale, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili etc.) poate emite un act administrativ-fiscal (Decizie de impunere sau Dispoziție de măsuri) prin care să dispună în sarcina unui contribuabil obligația de a depune declarații fiscale rectificative și de a achita obligațiile fiscale suplimentare. Aceste cerințe nu sunt îndeplinite în cazul unui proces-verbal emis de DGAF, din moment ce acest înscris nu este asimilat unei decizii de impunere și cât timp DGAF nu are competențe în administrarea contribuabililor.

Prin urmare, un astfel de proces-verbal este un simplu înscris probatoriu ce urmează să fie valorificat de organele de inspecție fiscală într-un eventual control de fond ulterior.

Pe de altă parte, deși o dispoziție de măsuri întrunește toate condițiile legale pentru a fi considerată un act administrativ care produce efecte juridice, totuși includerea ei într-un proces-verbal antifraudă contravine dispozițiilor legale și jurisprudenței care stabilesc că, în sine, un astfel de proces-verbal nu este act administrativ.

Legislația neclară lasă loc la interpretări

Conform actualului cadru normativ, dispoziția de măsuri este reglementată într-o manieră lacunară, fapt care ar putea lăsa loc la interpretări. Din analiza prevederilor Codului de procedură fiscală, potrivit cărora „contribuabilul/ plătitorul are obligația să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale, în termenele și condițiile stabilite de organul de inspecție fiscală”, nu reiese foarte clar dacă dispoziția de măsuri este un act administrativ de sine stătător sau reprezintă doar o operațiune administrativă, accesorie actului de impunere. În schimb, din Ordinul ANAF nr. 3833/2015 pentru aprobarea formularului „Dispoziție privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală” reiese că împotriva unei dispoziții de măsuri se poate formula contestație. Mai mult, ordinul menționează „posibilitatea contribuabilului/plătitorului de a formula contestație împotriva prezentului act administrativ, în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ 554/2004”. Această abordare este confirmată și de doctrina și jurisprudența națională.

Prin urmare, o dispoziție de măsuri este un act administrativ care poate fi contestat, iar inspectorii sunt obligați să  menționeze acest aspect în procesele verbale. Însă, în exemplul prezentat mai sus, DGAF precizează în mod expres că procesul-verbal nu este act administrativ și nu poate fi contestat, în ciuda faptului că în cuprinsul acestuia există și obligații (măsuri) concrete stabilite în sarcina contribuabilului.

Când devine contestabil procesul-verbal emis de DGAF?

Reprezentanții mediului de afaceri au solicitat în mai multe rânduri modificarea Codului de procedură fiscală astfel încât să se prevadă posibilitatea contestării proceselor-verbale întocmite în urma controalelor inopinate și antifraudă. Deși legislația prevede clar că acestea nu generează obligații de plată certe și exigibile în sarcina contribuabilului, stabilirea unor creanțe de către o autoritate care folosește în denumire termenul de „antifraudă” și care emite acte ce au un caracter acuzator îndreptățește contribuabilul să își dorească să aibă resorturile procedurale pentru a scăpa de o astfel de acuzație printr-un mijloc mai eficient decât un banal punct de vedere, a cărui finalitate practică este inexistentă. Totuși, până la orice modificare legislativă, procesul-verbal emis de DGAF nu este un act administrativ, ci doar un mijloc de probă.

Revenind la exemplul prezentat anterior, o dispoziție de măsuri inclusă într-un proces-verbal nu face decât să transforme acest mijloc de probă într-un act administrativ, contrar jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale a României, care a stabilit, în 2019, că „procesul-verbal de control întocmit de inspectorii antifraudă nu este de natură să producă efecte juridice prin el însuși față de entitatea verificată și nu stabilește creanțe fiscale în sarcina acesteia, astfel încât, indiferent de constatările din cuprinsul său, acesta constituie doar un act premergător unor acte juridice ce urmează a fi întocmite, sau a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, într-o decizie din 2018, susține că „procesul-verbal întocmit de inspectorii antifraudă cu ocazia controlului curent, operativ și inopinat sau a controlului tematic nu întrunește trăsăturile caracteristice ale unui act administrativ fiscal”.

Însă un astfel de proces-verbal, care conține o dispoziție de măsuri care stabilește în sarcina contribuabilului obligația de a depune declarațiile rectificative și de a achita debitul stabilit de inspectorii DGAF, devine un act administrativ susceptibil de a fi atacat în contencios administrativ (după parcurgerea procedurii contestației). În mod normal, instanța ar trebui să anuleze o astfel de dispoziție de măsuri ca fiind emisă în lipsa unui temei legal și de către o autoritate care nu are competența emiterii unui astfel de act.

Totuși, ce dispoziții poate să emită DGAF?

Pornind de la anumite prevederi ale Codului de procedură fiscală (art. 135) se poate ridica întrebarea legitimă dacă DGAF ar putea să emită anumite dispoziții de măsuri. OUG nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative arată că „în exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul din cadrul Agenției care ocupă funcții publice în cadrul Direcției generale antifraudă fiscală (…) are dreptul să dispună măsuri (….) cu privire la confiscarea, în condițiile legii, a bunurilor a căror fabricație, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum și a veniturilor realizate din activități comerciale ori prestări de servicii nelegale și să ridice documentele financiar-contabile și de altă natură care pot servi la dovedirea contravențiilor sau, după caz, a infracțiunilor; să dispună (…) luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă, să își înstrăineze ori să își risipească patrimoniul (…)”. Așadar, DGAF poate dispune doar măsuri cu un caracter preventiv și cu un regim distinct de contestare, de unde rezultă că inspectorii antifraudă nu au posibilitatea legală de a emite o dispoziție de măsuri care să stabilească obligații de plată sau obligația depunerii unor declarații rectificative.

De altfel, inserarea în cuprinsul procesului-verbal a unor obligații de plată fără posibilitatea expresă de a contesta nelegalitatea unor asemenea măsuri aduce atingere dreptului contribuabilului la un proces echitabil. Practic, în măsura în care DGAF ar invoca inadmisibilitatea unei acțiuni în contencios, motivând că procesul-verbal este doar un mijloc probatoriu, și nu un act administrativ, s-ar încălca inclusiv dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În concluzie, o dispoziție de măsuri emisă de DGAF și care stabilește în sarcina contribuabilului obligația depunerii unor declarații rectificative, cu plata obligațiilor fiscale implicite, este nelegală din moment ce ea transformă un simplu mijloc material de probă într-un veritabil act administrativ producător de efecte juridice, contrar dispozițiilor legale incidente și contrar jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale a României și respectiv a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Așadar, în cadrul unui control tematic, inspectorii DGAF pot dispune doar acele măsuri prevăzute în mod limitativ de OUG 74/2013.

Colliers: Pandemia a validat teoria „un oraș, un parc de retail”, care probabil va domina prima parte a acestui deceniu

Economistul
-
0
Colliers: Pandemia a validat teoria „un oraș, un parc de retail”, care probabil va domina prima parte a acestui deceniu

Cu un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătrați, segmentul de retail din România a avut în 2020 unul dintre cei mai grei ani de la recesiunea financiară din 2009-2010 încoace. Cu toate acestea, banii au continuat să curgă în economie, iar vânzările de produse nealimentare au înregistrat o redresare rapidă în formă de V, deși se observă schimbări majore în structura cheltuielilor, cum ar fi trecerea la cumpărături online și preferința consumatorilor pentru articole sportive, articole de uz casnic sau articole destinate îmbunătățirii nivelului de trai, inclusiv renovarea locuințelor și aparate electrocasnice mari, în detrimentul articolelor precum îmbrăcămintea, arată raportul privind evoluția pieței în 2020 publicat de Colliers. De asemenea, pandemia a validat teoria menționată de Colliers acum câțiva ani că în orice oraș din România cu peste 30.000 de locuitori ar trebui să existe, în cele din urmă, un centru comercial modern.

În 2020 au fost livrați aproximativ 142.400 de metri pătrați de noi spații comerciale moderne, puțin peste jumătate din estimarea  avansată înaintea Covid-19, de aproximativ 250.000 de metri pătrați, pentru că pandemia a provocat întârzieri în activitățile de construcție și închiriere și a determinat dezvoltatorii să aibă o abordare mai prudentă. Cea mai mare parte a livrărilor a venit de la trei mall-uri: proiectul dezvoltat de AFI la Brașov (45.000 mp), NEPI Rockcastle Shopping City din Târgu Mureș (40.000 mp) și Dâmboviţa Mall, dezvoltat de Prime Kapital în Târgoviște (33.000 mp).

Consultanții Colliers au observat o creștere a activității consumatorilor în segmentul comerțului online, datele statistice arătând un plus de 35% în 2020 față de creșterea cu 5% a vânzărilor totale de produse nealimentare, care a devenit un element fundamental al transformării continue a retailului, alături de dezvoltarea tehnologiei și schimbările în comportamentul consumatorilor. Un aspect pozitiv este că și consumatorii au rămas destul de deschiși achizițiilor în timpul acestei perioade de criză, deoarece pierderile de locuri de muncă au fost de câteva ori mai mici decât după recesiunea din 2009-2010 (sub 100.000 de locuri de muncă nete pierdute de această dată, față de aproape 700.000 atunci), iar creșterile salariale s-au menținut în general.

Izolați în case, mulți români au început renovarea, dar o parte semnificativă a cheltuielilor nu a ajuns la comercianții care au o prezență fizică. La fel ca în orice recesiune economică, prețurile scăzute tind să atragă mai mulți oameni, prin urmare discounterii au avut rezultate foarte bune (unii crescându-și afacerile cu două cifre pe fondul creșterii rețelei lor de magazine), în timp ce piața de fashion a înregistrat în general rezultate similare cu cele din 2019, în segmentul de mass market.

Alte segmente de piață au avut rezultate financiare destul de slabe, precum retailerii de modă premium și de lux (inclusiv ținute de birou și de seară) și cei de încălțăminte, care au o pondere semnificativă în ceea ce privește suprafețele închiriate în centrele comerciale. Unele luni bune – cum ar fi septembrie – nu au putut compensa un an prea slab. Din fericire, decembrie, care reprezintă aproximativ 15-20% din veniturile unui an întreg în retail, a înregistrat vânzări de bunuri nealimentare cu aproape 7% mai mari față de în urmă cu un an.

„Credem că un brand de modă consacrat, de exemplu, ar putea să își valorifice mai mult poziția și ar putea beneficia de oportunități de vânzare multicanal atractive, cum ar fi modelele de achiziție online și ridicare a cumpărăturilor din magazin (BOPIS – buy online pick-up in store). De altfel, jucătorii tradiționali care au început să vândă și online au mușcat din cota de piață a magazinelor online clasice. Centrele comerciale dominante își vor păstra probabil statutul de destinație, consolidate în continuare de magazinele ancoră și de marii retaileri alimentari (inclusiv BOPIS). Iar asta înseamnă că jucătorii din zona de mijloc ar putea să sufere cel mai mult: centrele comerciale nedominante din orașele competitive și retailerii cu putere financiară limitată, care nu pot susține extinderea necesară canalului de vânzări online. Unii dintre ei ar putea decide să plece din România sau să își vândă afacerea din țară în următorii câțiva ani”, explică Simina Niculiță (foto), Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

În ceea ce privește chiriile și rata de neocupare, proprietarii simt dubla lovitură a unor chirii mai mici, cu reduceri ale chiriilor de bază în zona a 15-20%, în special pe fondul unor luni fără chirie adăugate, și până la 30% în unele cazuri speciale, dar și o rată de neocupare mai mare, cu unele centre comerciale mari care văd procente de o cifră în acest sens. Este o diferență semnificativă de la situația anterioară anului 2020, când unele mall-uri aveau liste de așteptare pentru chiriași și nu aveau spații libere.

Consultanții Colliers remarcă faptul că achizițiile din impuls s-au redus semnificativ, iar sesiunile de cumpărături au devenit mai scurte, mai puțin frecvente, dar cu o valoare a bonului de cumpărături mai mare, în unele cazuri.

„Pe termen lung, credem că mai multe categorii de jucători din piață, proprietari sau chiriași, vor fi câștigători: cei cu o cotă de piață semnificativă, care își pot valorifica poziția în consecință, cei care dezvoltă proiecte de proximitate, în special în zonele rezidențiale emergente și proiectele mici și mijlocii, precum parcurile de retail din orașele cu acoperire redusă a sistemelor moderne de retail”, spune Simina Niculiță.

Peste 80% din noile spații de vânzare așteptate în 2021 vor fi sub formă de parcuri de retail, inclusiv centre comerciale mai mici, subliniind o schimbare a pieței către proiecte bazate pe proximitate sau cele cu un impact financiar mai mic pentru dezvoltator. În acest an, suprafața totală închiriabilă anunțată este de peste 150.000 de metri pătrați de noi spații comerciale moderne, cea mai mare parte a acestora provenind de la doar doi dezvoltatori, un joint venture Prime Kapital / MAS REI – aproape 53.000 de metri pătrați din trei noi proiecte (în Ploiești, Sfântu Gheorghe și Bârlad) și Mitiska – aproape de 25.000 de metri pătrați în patru proiecte noi (în Baia Mare, Tulcea, Mediaș și Slatina).

O extindere de remarcat în acest an în București este Colosseum Retail Park, cu peste 16.000 de metri pătrați, una dintre cele mai mari livrări din Capitală din ultimii ani. O altă noutate este intrarea pe piață a dezvoltatorului polonez Scallier, care a achiziționat mai multe terenuri în țară și promite 40.000 de metri pătrați de noi spații comerciale până în 2022, iar o parte dintre acestea urmează să fie livrate în 2021.

„Având în vedere tot acest context, pe fondul unui stoc destul de redus pe cap de locuitor al spațiilor de retail din România (o treime sub Polonia, de exemplu), evenimentele negative, precum cele prin care am trecut în 2020, ar trebui absorbite de piață, iar creșterea ulterioară ar trebui să ducă la o recuperare rapidă a pierderilor – profitabilitatea retailerilor este de câteva ori mai mare decât media UE, conform cifrelor Eurostat. Până la finalul acestui deceniu am putea ajunge la un stoc total de retail modern de 5,5 milioane de metri pătrați, care ar fi probabil mai mic pe cap de locuitor decât ceea ce au unii jucători regionali”, concluzionează Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

În perspectivă, majoritatea noilor proiecte așteptate în acest deceniu vor fi în orașele cu o prezență limitată a centrelor de retail sau în noile suburbii ale orașelor mari, unde zonele sunt semnificative și relevante în ceea ce privește puterea de consum. Vânzările omnichannel vor consolida sau vor eroda poziția unui retailer în următorii ani, întrucât integrarea preferințelor personale și flexibilitatea sporită vor favoriza un mix de comerț offline-online. O schimbare de generații ar putea defini, de asemenea, o mulțime de lucruri: generația Z, crescută în lumea digitală și cu o atitudine mai conștientă față de consum și ecologie sau cheltuieli etice, va fi mai relevantă. De asemenea, ne așteptăm ca salariile în România să continue să urce mult mai repede decât media UE în următorul deceniu, ceea ce ar duce probabil la un consum mai mare și la o predilecție crescută pentru bunurile de lux, pentru a se apropia de 90% din media UE, de la sub 80% în prezent.

Despre Colliers

Colliers (NASDAQ, TSX: CIGI este unul dintre liderii globali în servicii de consultanță imobiliară și de management al investițiilor. Cu operațiuni în 67 de țări, cei peste 15.000 de specialiști lucrează împreună pentru a oferi consultanță de specialitate pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. Cu venituri anuale de 3 miliarde de dolari (3,3 miliarde de dolari inclusiv afiliații) și active gestionate de 40 miliarde de dolari, compania maximizează potențialul proprietăților și accelerează succesul clienților și al angajaților. Pentru mai multe detalii despre Colliers accesați corporate.colliers.com, Twitter @Colliers sau LinkedIn.

ICPE-CA, o nouă performanță internațională în inginerie electrică

Florin Antonescu
-
0
ICPE-CA, o nouă performanță internațională în inginerie electrică

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a fost distins cu premiul I al Institutului Unificat pentru Cercetări Nucleare – IUCN Dubna din Rusia, pentru lucrarea „Sistem de magnet supraconductor de temperatură ridicată (HTS), pentru difractometrul cu neutroni DN-12 de la instalația IBR-2, cu cameră de înaltă presiune ce funcționează în câmp magnetic de până la 5 T și temperatură de 4,5-300 K”, realizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea unor tehnologii noi în scopul realizării bobinelor HTS prin optimizarea parametrilor funcționali ai unui generator de câmp magnetic uniform și de intensitate mare”, proiect elaborat în parteneriat cu Laboratorul Frank de fizica neutronilor din IUCN Dubna, în perioada 2018-2019.

Autorii performanței își caracterizează astfel realizarea: „Aspectele inovative ale electromagnetului supraconductor de temperatură înaltă sunt legate de utilizarea supraconductorilor HTS și a răcirii criogenice (4,5 K) conductive cu criorăcitoare, ceea ce aduce beneficii atât în domeniul aplicațiilor din fizica nucleară (diverse sisteme de măsură pentru temperaturi joase și câmpuri magnetice intense), cât și în industrie sau medicină, în procesele care necesită câmpuri magnetice intense (imagistică medicală).

Acest premiu reflectă, încă o dată, caracterul aplicativ de nivel înalt al cercetărilor desfășurate de ICPE-CA în domeniul ingineriei electrice, în beneficiul instituțiilor publice și private”.

Foto: ICPE-CA

ARIR organizează evenimentul online „Pulsul Pieței Financiare”

Economistul
-
0

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România vă invită să vă alăturați ediției din luna martie a evenimentului online „Pulsul Pieței Financiare”, pe care îl organizează joi, 25.03.2021, începând cu ora 10.00.

Vom discuta cu reprezentanții Băncii Naționale a României, ai fondurilor de investiții și analiști despre ce se întâmplă cu economia, evenimentele recente și impactul asupra pieței, strategii de investiții, precum și perspectiva revenirii din criză.

Se vor alătura discuției: Cristian Popa, CFA, Membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a României, Dragoș Manolescu, CFA, Director General Adjunct, OTP Asset Management, Aurel Bernat, Director General, BT Asset Management SAI, Andreea Pipernea, Director General, NN Pensii.

Evenimentul va fi moderat de Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR și va fi transmis pe pagina de Facebook a asociației: Facebook.com/ARIR.Romania. Discuțiile vor avea loc în limba română. Mai multe detalii despre eveniment aici.

1,3 milioane de vehicule electrice au fost vândute în China în 2020

Economistul
-
0
1,3 milioane de vehicule electrice au fost vândute în China în 2020

Se preconizează o creștere de 51% până în 2021

China a devenit o piață relativ bogată pentru vehiculele electrice (VE) în ultima vreme, iar companiile precum Tesla au profitat de această oportunitate. China a înregistrat un număr record de vehicule electrice vândute în țară în 2020, în ciuda recesiunii globale a industriei auto din cauza pandemiei COVID-19. Conform datelor prezentate de TradingPlatforms.com, 1,3 milioane de vehicule electrice au fost vândute în China în 2020 – o creștere de 8% anual, dar se estimează că va crește cu peste 51% în 2021, la aproape 2 milioane.

Vehiculele electrice devin mainstream. China una dintre piețele promițătoare, în ciuda efectelor negative ale pandemiei

Vehiculele electrice au intrat în mainstream-ul auto în ultima vreme, Tesla dând tonul vehiculelor electrice accesibile și totuși elegante. În 2019, piața globală a VE a fost evaluată la puțin peste 162 miliarde de dolari și se așteaptă să aibă o creștere extraordinară în următorul deceniu. Se preconizează că piața globală a vehiculelor electrice va avea o rată de creștere anuală compusă de 22,12% în perioada 2019-2026 și va crește la o valoare de aproape 803 miliarde de dolari în 2026.

China este o piață deosebit de puternică pentru vehicule electrice, unde s-au vândut un număr record de vehicule electrice în 2020. Cu toate acestea, schimbările recente de politici din industria vehiculelor electrice din China și pandemia de coronavirus au încetinit avântul pe piață a vehiculelor electrice. În ciuda acestui fapt, numărul de vehicule electrice vândute în China a înregistrat în continuare o creștere modestă de 8% pe an între 2019 și 2020 la un record de 1,3 milioane de unități vândute.

Se așteaptă o revenire a cererii după scăderea puternică din  2020 din întreaga industrie, iar vânzările de vehicule electrice să crească cu peste 51% până la aproape 2 milioane de vehicule electrice vândute. Expertul în industria auto Chris Jones a remarcat: „Perspectivele sunt foarte bune pentru piața vehiculelor electrice din China în 2021. Există deja o rețea publica standardizată excelentă de stații de încărcare a vehiculelor electrice în China, un sprijin guvernamental bun și acum o revenire a cererii”.

SAIC-GM-Wuling și Tesla au susținut industria chineză de vehicule electrice în vremuri tulburi

Două mărci și vehiculele lor au transportat industria chineză de vehicule electrice prin  perioada dificilă cauzată de pandemie; SAIC-GM-Wuling și Tesla. Tesla Model 3 a fost cel mai popular VE din China până când Mini VE Wuling Hong Guang a intrat pe piață la mijlocul anului 2020. Începând din iulie 2020, Tesla Model 3 a fost cea mai înregistrată mașină electrică nouă din China cu Mini Wuling Hong Guang urmând-o îndeaproape.

Până la sfârșitul anului 2020, SAIC-GM-Wuling devenise cel mai popular brand Mini VE Wuling Hong Guang din China, cu aproximativ 177.000 de unități vândute, comparativ cu cele 137.460 de unități Tesla.

Ambele mărci au avut success, desi oferă două vehicule electrice foarte diferite, fapt ce susținut piața chineză a vehiculelor electrice într-un moment dificil.

„Dacă nu ar fi fost succesul uriaș al acestor două vehicule electrice foarte diferite, piața chineză a vehiculelor electrice ar fi scăzut în 2020. Între ele, cele două modele reprezentau unul din cinci din toate vehiculele electrice vândute în China”, mai declara jones.

Mai multe statistici și informații la: https://tradingplatforms.com/blog/2021/03/17/1-3m-electric-vehicles-were-sold-in-china-in-2020-projected-for-51-increase-by-2021/

Reff & Asociații | Deloitte Legal – victorie care confirmă deductibilitatea cheltuielilor cu servicii de management și suport

Economistul
-
0
Reff & Asociații | Deloitte Legal – victorie care confirmă deductibilitatea cheltuielilor cu servicii de management și suport

Reff & Asociații | Deloitte Legal obține o victorie definitivă în fața ÎCCJ care confirmă deductibilitatea cheltuielilor cu servicii de management și suport prestate în cadrul unui grup de companii

Echipa de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal a obținut în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) o soluție definitivă care confirmă deductibilitatea cheltuielilor cu servicii de management și suport prestate de o societate ce face parte dintr-un grup lider în domeniul materialelor de construcție. Victoria obținută vine în contextul în care organele de inspecție fiscală refuză, de cele mai multe ori, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile achiziționate de societățile din România de la societățile din grup, motivând că societatea din România nu poate demonstra necesitatea serviciilor facturate și că, în realitate, aceste servicii sunt în beneficiul grupului, iar nu al contribuabilului român. De altfel, inspecțiile fiscale care au ca obiect tranzacțiile intra-grup au o pondere tot mai mare, acestea fiind analizate de către organele fiscale din perspectiva respectării principiilor care guvernează prețurile de transfer, precum și a condițiilor necesare pentru deductibilitatea acestor cheltuieli.

Prin soluţia obținută de echipa Reff & Asociații | Deloitte Legal, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că, chiar și atunci când serviciile sunt prestate de societatea din grup către mai multe subsidiare din diferite jurisdicții, se poate constata că alocarea costurilor s-a realizat unitar pentru toate subsidiarele, iar din descrierea documentelor justificative rezultă că ele au legătură cu activitatea economică, au fost prestate în interesul acesteia și au fost necesare în scopul realizării de venituri impozabile.

Echipa de litigii care a condus reprezentarea companiei din domeniul materialelor de construcție în acest proiect a fost coordonată de Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, şi Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto).

„Instanțele de judecată au avut în vedere complexitatea tranzacțiilor din cadrul grupului, concluzionând că, în lipsa serviciilor suport, societatea nu și-ar fi putut desfășura activitatea operațională în aceleași condiții, iar contractarea lor este o expresie a principiului libertății de gestiune, principiu garantat de Constituție. Sperăm ca hotărârea ÎCCJ să contribuie la schimbarea abordării organelor de inspecție fiscală cu privire la deductibilitatea serviciilor de management și suport prestate în cadrul grupului, iar simpla apartenență la un grup de societăți să nu mai fie privită ca o prezumție de vinovăție fiscală a contribuabilului”, a declarat Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate în cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal și coordonatorul echipei de proiect.

„Echipa noastră a obţinut o soluţie favorabilă care recompensează încrederea acordată de clientul nostru și care totodată contribuie la cristalizarea unei practici la nivelul instanţei supreme din România ce asigură o protecţie adecvată a dreptului contribuabililor de deducere pentru astfel de servicii, ce sunt folosite la scară largă de clienţii noştri din toate industriile”, a declarat Mihnea Galgoţiu-Săraru, Partener în cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, coordonatorul practicii de litigii.

Practica de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, ce cuprinde peste 20 de avocaţi, acoperă toate tipurile de proiecte de litigii din mediul de afaceri, de la cauze fiscale, la dispute comerciale şi administrative.

Reff & Asociații | Deloitte Legal, una dintre cele mai importante societăți de avocați din România, oferă servicii ce acoperă domeniile financiar-bancar, concurență, dreptul muncii, energie și mediu, insolvență, consultanță juridică de management, litigii, fuziuni și achiziții, sectorul public și drept imobiliar. Reff & Asociații reprezintă România în rețeaua globală Deloitte Legal, care are peste 2.500 de avocați în 85 de țări.

Pentru mai multe informații despre Reff & Asociații | Deloitte Legal, accesați www.reff-associates.ro. Pentru mai multe informații despre rețeaua globală Deloitte Legal, accesați www.deloittelegal.com.

COFACE: Pandemia determină țările producătoare de petrol să se îndrepte către energia regenerabilă

Economistul
-
0
COFACE: Pandemia determină țările producătoare de petrol să se îndrepte către energia regenerabilă

Diversificarea este una dintre multiplele consecințe ale volatilității prețului petrolului asupra producătorilor de petrol din Orientul Mijlociu și din Africa.

Impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra evoluției PIB-ului global și a volumelor comerciale mondiale a provocat o scădere bruscă a prețurilor petrolului în primăvara anului 2020. Această scădere a prețurilor, chiar dacă temporară, a afectat diferit exportatorii de petrol din Orientul Mijlociu și din Africa, în linie cu dependența producției lor naționale de petrol, precum și puterea lor fiscală și rezervele internaționale. Deși Coface se așteaptă ca prețurile petrolului să ajungă în medie la 60 USD pe baril în 2021, volatilitatea acestora va rămâne o provocare pentru țările producătoare. În plus, situația fiscală a acestor țări s-a deteriorat. În aceste condiții, diversificarea economică – în special către surse regenerabile de energie – a devenit și mai importantă.

  • După scăderea sub 15 USD la jumătatea lunii aprilie, prețul petrolului Brent a revenit la o medie de 41,7 USD pentru anul 2020 față de 64,3 USD în 2019. În 2021, este de așteptat să ajungă la 60 USD.
  • Țări precum Oman, Iran, Angola, Congo și Guineea Ecuatorială au un grad mai mare de dependență de petrol în termeni de PIB.
  • Orientul Mijlociu deține aproape jumătate din rezervele mondiale de petrol și 65% din rezervele de petrol conform OPEC. În ciuda implementării programelor de diversificare, majoritatea țărilor din Orientul Mijlociu rămân dependente de veniturile din petrol din punct de vedere al exporturilor, veniturilor fiscale și PIB-ului. În ciuda unei redresări a prețurilor petrolului în 2021, conturile publice ale acestor țări vor rămâne deficitare în 2021, în timp ce raportul dintre datorie și PIB va fi mai mare.
  • În regiunea Golfului, veniturile din hidrocarburi reprezintă între 50% și 80% din veniturile fiscale totale și între 20% și 90% din exporturile totale. Între 20% și 50% din producția națională depinde în continuare de sectorul hidrocarburilor.
  • În timp ce câteva țări se remarcă în acest sector, Africa nu cântărește mult în industria globală a petrolului și gazului (O&G). Acesta reprezintă 7,2% și 7,5% din rezervele mondiale cunoscute de petrol și gaze, 8,9% și 6% din producție, 10,2% și 9,1% din exporturi și 4,2% și 3,8% din consum.
  • 75% din țițeiul produs este exportat și toate cu excepția a patru țări (Algeria, Coasta de Fildeș, Congo și Niger) sunt importatori neți de produse petroliere.
  • În timp ce douăzeci de țări africane produc petrol si gaze, cinci dintre ele generează peste 80% din producția continentală: Algeria, Angola, Nigeria, Egipt și Libia (în perioade normale pentru cea din urmă, deoarece producția și exporturile au fost suspendate în cea mai mare parte a anului 2020).
  • Diferențialul de creștere între 2019 și 2020 va fi semnificativ în țările în care petrolul și gazele au un rol major în economie, precum Algeria (95% din exporturi, 52% din veniturile guvernamentale și 25% din PIB), Ciad (59%, 30%, respectiv13%), Congo (80%, 63% și 61%) și Nigeria (90%, 55% și 8%).
  • Multiple proiecte de investiții în hidrocarburi au fost amânate, în timp ce implementarea altora a fost întârziată. Cu toate acestea, în general, acestea nu sunt puse sub semnul întrebării, în special în ceea ce privește gazul, care este considerat un pas către energia regenerabilă.
  • Pentru unele țări, sursele regenerabile de energie reprezintă o sursă importantă de diversificare (Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită), alături de turism, finanțe, transport și construcții (Qatar, Emiratele Arabe Unite), agricultură, silvicultură și alte activități extractive (Camerun, Ciad, Congo, Gabon).
  • Investitorii străini atât în energia tradițională sau regenerabilă, cât și din afara ei, vor fi sensibili la calitatea mediului de afaceri, care este problematic în mai multe țări.

Rezultatele stuiului pot fi consultate aici.

Genesis Property: La un an de pandemie, aproape 55% dintre angajați lucrează parțial sau exclusiv de la birou

Economistul
-
0
Genesis Property: La un an de pandemie, aproape 55% dintre angajați lucrează parțial sau exclusiv de la birou

Aproximativ 55% dintre angajații care au răspuns unui sondaj recent inițiat de Genesis Property susțin că lucrează în prezent fie parțial (17,3%), fie exclusiv de la sediul companiei (37,4%). Aproape 41% dintre respondenți se declară mulțumiți de actualul mod de lucru, în contextul în care 4 angajați din 10 susțin că biroul lor este acum mai sigur decât la începutul pandemiei, mai arată sondajul Genesis Property, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de birouri de clasa A din România, care deține West Gate Business District și Novo Park.

Declarată în mod oficial în martie 2020, pandemia a adus schimbări majore în modul de lucru al angajaților, la nivel global. După un an, optimismul revine încet-încet în rândul angajaților români, pe măsură ce sunt implementate tot mai multe măsuri pentru creșterea siguranței lor la locul de muncă. Totodată, campania de vaccinare este în plină desfășurare, iar pentru 32,4%, vaccinul le oferă speranța că lucrurile vor reveni la normal atunci când va fi atinsă o masă critică de persoane imunizate, în timp ce 40,9% spun că au reușit să găsească un echilibru emoțional chiar și în contextul incertitudinilor pe care le traversează.

Măsuri luate pentru creșterea siguranței la birou

Atmosfera la locul de muncă este destul de optimistă, spun 40,6% dintre respondenți, pe măsură ce oamenii devin tot mai încrezători într-o evoluție pozitivă a situației pe termen lung. Alți 45% spun că percepția lor și a colegilor despre contextul în care se află acum, un an mai târziu, este neutră și doar 14,4% spun că au o percepție mai degrabă negativă și o lipsă de încredere în viitor.

„Deși 2020 a venit cu multiple provocări, oamenii sunt astăzi ceva mai optimiști decât erau în primele luni de pandemie. Măsurile pentru protejarea sănătății implementate în clădirile de birouri, multe dintre ele recomandate de standardul The IMMUNE Building Standard™ (IMMUNE™), au avut o contribuție importantă în recâștigarea încrederii, chiar dacă parțială, alături de progresele privind vaccinarea populației. Suntem însă abia la început, dar cu măsuri coerente pentru sănătate aplicate în spațiile în care oamenii își petrec cea mai mare parte a timpului vom reveni tot mai mult la o nouă normalitate și angajații își vor relua activitatea la birou la scară largă”, spune Darren Allen, director de dezvoltare în cadrul Genesis Property, responsabil de implementarea proiectului IMMUNE™.

Darren Allen, Genesis Property

33,7% dintre respondenți spun că în clădirea de birouri unde lucrează au fost deja implementate mai multe măsuri pentru siguranța lor. Alți 48,3% spun că au observat unele îmbunătățiri, însă mai e nevoie de măsuri suplimentare care să-i facă să se simtă mai liniștiți atunci când lucrează la birou. Inițiat în aprilie 2020, la scurt timp după începerea pandemiei, IMMUNE™ propune peste 120 de măsuri relevante pe care orice proprietar de clădiri de birouri sau angajator care își desfășoară activitatea în clădire le poate aplica pentru a îmbunătăți reziliența birourilor.

Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre viitorul birourilor și perspectiva reîntoarcerii la birou a fost desfășurat în februarie-martie 2021 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.183 de utilizatori de internet din toată țara. Aproape 59% dintre participanți sunt femei, aproximativ 60% au vârsta între 25 și 40 de ani și 9 din 10 sunt angajați full-time.

__________

Despre Genesis Property

Genesis Property este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de birouri de clasa A din România. Cu o experiență de peste 20 de ani în industrie, compania deține peste 150.000 de metri pătrați de spații de birouri de clasa A care găzduiesc peste 20.000 de angajați: Novo Park din Pipera și West Gate Business District din zona Militari. Genesis Property este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus studențesc privat din România, West Gate Studios, și al unității de cazare de 4 stele Studio One Accommodation Suites.

EFECTELE PANDEMIEI: SERVICIILE DE POȘTĂ ȘI CURIERAT, LA MAXIM ISTORIC ÎN 2020

Economistul
-
0
EFECTELE PANDEMIEI: SERVICIILE DE POȘTĂ ȘI CURIERAT, LA MAXIM ISTORIC ÎN 2020

Cifra de afaceri a pieței serviciilor de poștă și curierat din România a avansat cu 12% față de 2018 și a depășit cu 112% nivelul din 2010, ajungând la 5,3 miliarde de lei în 2019, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Mai mult,analiștii KeysFin mențin estimarea din mai, anul trecut, ca ritmul de creștere să se dubleze cel puțin, iar cifra de afaceri a companiilor care oferă servicii de poștă și curierat să depășească pragul de 6,6 miliarde de lei în 2020, ca urmare a cererii online crescute, generate de pandemia de Coronavirus.

Pe termen mediu, estimările acestora indică o temperare a ritmului anual de creștere a pieței spre cel înregistrat în 2019.

„În ultimii trei ani se vorbește tot mai des despre dezvoltarea comerțului electronic și aportul major pe care îl are acesta în dezvoltarea business-ului din sectorul serviciilor de poștă și de curierat. Cu toate acestea, chiar dacă piața de e-commerce din România a crescut constant în ultimii ani, nicio inovație sau intrare pe piață a unui jucător din comerțul digital nu a avut un ecou atât de puternic pe piața curieratului, precum migrarea către cumpărăturile online adusă de debutul pandemiei de Coronavirus. Astfel că, dacă în 2019 estimam menținerea unui trend ascendentcu care ne obișnuisem, în anul pandemiei ne așteptăm ca piața să aibă o creștere cel puțin dublă, atingând astfel un maxim istoric“,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Piața serviciilor de poștă și curierat este unul dintre puținele domenii în care numărul de companii a avansat considerabil, cu 15% în comparație cu anul 2018 și cu aproximativ 256% față de 2010, la puțin peste 2.400 de companii în 2019. Dacă pentru 2019 specialiștii KeysFin raportează o creștere de 15%, pentru 2020 aceștia estimează o concentrare într-un ritm moderat a pieței, ca rezultat al impactului pandemiei asupra firmelor mici, fără putere logistică și financiară.Cu toate acestea, trebuie menționat că sectorul serviciilor de poștă și curierat este una dintre piețele care au crescut cel mai mult în anul pandemiei, alături de sectorul farmaceutic, retail-ul alimentar, sănătate și asistență socială, IT și comunicații,  distribuitorii de energie și gaze și cei de apă și salubritate.

Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii de poștă și curierat a crescut marginal față de 2018, însă a fost cu peste 318 milioane de lei peste pierderea din 2010, ajungând la aproape 235 milioane de lei în 2019.


POȘTA ȘI CURIERATUL, MARII CÂȘTIGĂTORI AI CRIZEI

POȘTA ROMÂNĂ este în continuare principalul jucător din piața de poștă și curierat din țara noastră, în ciuda valului de concedieri anunțat recent. Compania, deținută de statul român prin Ministerul Comunicațiilor – 93,5% și de Fondul Proprietatea – 6,5%, a raportat în 2019 o cifră de afaceri de aproape 1,3 miliarde de lei (23,9% din total).De menționat că, în 2018, cifra de afaceri a acestei instituții a fost de 1,2 miliarde de lei, astfel încât compania a menținut trendul crescător din anul anterior.

FAN COURIER EXPRESS SRL, liderul segmentului de curierat, continuă să câștige teren: în 2019, compania cu capital privat 100% românesc a făcut afaceri de aproape 792 de milioane de lei, respectiv un avans de peste 15% față de 2018.

La fel ca în anul anterior, CARGUS SRL (453 milioane de lei, 8,5% din total) vine în completarea podiumului, în urma samenținându-se în top aceeași jucători principali din industrie: TNT ROMANIA SRL (351 milioane lei, 6,6% din total, companie care a depășit DHL în 2018) și DHL INTERNAȚIONAL ROMÂNIA SRL (341 de milioane de lei, 6,4% din total).Cumulat, cele mai mari 10 companii au generat 76,4% din cifra de afaceri totală.

Analiza nu ia în considerare performanța unor companii precum BRINGO MAGAZIN SRL (controlată indirect de Carrefour Nederland BV) sau GLOVOAPPRO SRL (deținută de spaniolii de la Glovoapp23 SL), acestea declarând ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului IT&C. Potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, cele două companii au raportat creșteri majore de 215%, la 21,3 milioane de lei (BRINGO) respectiv de 97%, la 63,8 milioane de lei (GLOVO), în primul semestru din 2020 față de sfârșitul lui 2019.

FOODPANDA RO SRL (deținut de germanii de la BRILLANT 1421 GMBH) are ca principal domeniu de activitate codul CAEN 4619: intermedieri în comerțul cu produse diverse, domeniile secundare ținând de comerțul retail și wholesale (4617, 4618, 4711, 4729, 4791) și nu a raportat rezultatele pentru 2019 până la momentul întocmirii analizei.

NOUA ERA A CURIERATULUI, ALIMENTATĂ DE EXPANSIUNEA COMERȚULUI DIGITAL

În 2019, aproximativ 41.000 angajați lucrau pentru companiile locale de poștă și curierat, cu 0,7% mai mulți decât în 2018.  Pentru 2020, analiștii KeysFin estimează un avans de aproximativ 10% la aproximativ 45.000 angajați, ca urmare a creșterii accentuate pentru serviciile de curierat.

Datele din piața comerțului digital cu bunuri de larg consum estimează creșteri în jurul valorii de 40% pentru anul încheiat, iar statisticile celui mai popular motor de căutare din România ilustrează o creștere a căutărilor românilor în categoria de livrări online cu 58% în 2020 faţă de anul anterior, atingând vârfuri chiar şi de 200% în anumite perioade precum luna aprilie.

Astfel că piața serviciilor de poștă și curierat se pregătește intens prin investiții pe termen lung, optimizarea fluxurilor și creșterea scalabilității, pentru trecerea la o nouă etapă, în care să poată fi pregătită să susțină dezvoltarea accelerată a comerțului online, potențată suplimentar în ultimul an de contextul creat de pandemia de Coronavirus.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 53: activități poștale și de curier. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase la începutul lui 2021.

1...1.4241.4251.426...2.019Pagina 1.425 din 2.019