Groupama Asigurări, unul dintre liderii pieței de asigurări din România, a atins în 2020 un volum total al primelor brute subscrise de peste 1 miliard de lei, în scădere cu 2.3% față de anul anterior, în condițiile în care poziția pe RCA a fost în continuare una conservatoare. În afara RCA, creșterea este de 5,1% față de anul precedent, cu un total al primelor brute subscrise de 943 de milioane lei. Totodată, compania raportează și o contribuție IFRS de 10 milioane lei.  Evoluția companiei este una bună, în contextul unui an marcat de evenimente fără precedent, rezultatele la 9 luni poziționând Groupama Asigurări pe locul 3 fără RCA și locul 5 în clasamentul general al pieței de asigurări din România.

Anul 2020 a pus la încercare reziliența și puterea companiei, după un an 2019 cu multe provocări, iar rezultatele au fost deopotrivă influențate de aspecte pozitive, printre care creșterea pe linii profitabile sau consolidarea profitabilității pe liniile principale de business, dar și de aspecte negative, precum daunele mari înregistrate pe liniile RCA sau daunele climatice cauzate de seceta extremă.

„2020 a fost un an fără precedent, cu provocări și schimbări pe care cei mai mulți dintre noi nu ni le-am imaginat ca fiind posibile. A fost un an care ne-a obligat să dăm dovadă de agilitate, de reziliență și curaj, un an care s-a tradus în eforturi semnificative la nivelul întregii companii, pentru care țin să le mulțumesc tuturor colegilor mei. Nu doar pandemia ne-a pus la grea încercare, ci și seceta extremă, care a afectat puternic segmentul Agro. Am mizat pe eficientizare, un element cheie în strategia noastră, pe care ne bazăm pentru a putea oferi cele mai bune servicii, la un preț corect. Pentru noi, 2020 rămâne anul în care am luat rapid decizii curajoase, cum ar fi acoperirea riscurilor asociate Covid-19, anul în care am pus sănătatea și siguranța colegilor și clienților noștri pe primul loc, anul în care am găsit noi moduri de a rămâne aproape, chiar și de la distanță. Privim cu optimism viitorul și suntem încrezători că fundația noastră este solidă, parteneriatele noastre consolidate, în timp ce avem tot suportul Grupului nostru”, a declarat François Coste (foto), CEO Groupama Asigurări.

Anul 2020 a marcat o creștere semnificativă a segmentului asigurărilor de persoane, acesta însumând 107 milioane lei, în creștere cu 27,5% față de anul precedent. Asigurările de viață au avut o contribuție de 46 de milioane lei (30,2%), în timp ce asigurările de sănătate și accidente au crescut cu 25,5% față de 2019, cu o valoare totală a primelor brute subscrise pe această linie de 61 de milioane lei. Evoluția pozitivă înregistrată pe acest segment este în linie cu trendul ascendent care se remarcă și la nivel global pe piața asigurărilor, confirmând un grad mai ridicat de conștientizare a riscurilor în rândul românilor, dar și o importanță mai mare acordată sănătății și stabilității financiare.

Segmentul CASCO, prima linie de business a companiei, a avut și el o contribuție importantă la veniturile totale și a atins, în 2020, 492 de milioane lei, în ușoară scădere față de anul precedent, cu 0,6 procente.

În 2020, segmentul Property, inclusiv Agro, a doua linie de business ca pondere în veniturile totale, a avut de asemenea o contribuție semnificativă la rezultatele companiei, generând venituri de 277 de milioane lei, echivalentul unei creșteri de 8,6% față de 2019. Cu toate acestea, rezultatele pe acest segment au fost influențate negativ de seceta excepțională, care a afectat culturile și a generat daune semnificative.

În ceea ce privește asigurările RCA, Groupama a înregistrat o scădere, această linie continuând să rămână neprofitabilă, pe fondul unor daune însemnate.

Eficientizarea a fost în continuare un obiectiv esențial pentru companie, iar eforturile depuse au permis o scădere în rata cheltuielilor administrative cu 0,6 puncte.

Groupama Asigurări anunță totodată și o rată de solvabilitate de 158%, calculată pentru Trimestrul 4 al anului 2020.

Rezultatele obținute de Groupama în România se remarcă pe fondul unor servicii și produse de calitate, simple și la un preț corect, care au în centru nevoile reale ale clienților. În 2020, Groupama Asigurări a fost primul asigurător care a decis acoperirea în mod excepțional a riscurilor asociate pandemiei de Coronavirus, atât pentru clienții actuali, dar și cei care au încheiat ulterior o Asigurare medicală integrală, o Asigurare de viață sau o Asigurare de călătorie. Tot în 2020, Groupama Asigurări a lansat și Asigurarea pentru călătorii în România, un produs gândit să răspundă nevoilor de călătorie în context pandemic, dar și să sprijine turismul local. Pentru a asigura accesul facil la serviciile companiei, Groupama Asigurări a mizat în 2020 pe digitalizare, punând la dispoziția clienților servicii precum Video Asist, pentru constatarea daunelor la distanță, autoconstatarea pentru daunele mai mici de 2.000 de lei sau semnarea electronică a documentelor de asigurare.

În plus, în contextul unui an dificil, Groupama Asigurări a rămas alături de partenerii săi, implicându-se activ în comunitate.

La nivel de Grup, Groupama a înregistrat pentru perioada raportată o valoare totală a primelor brute subscrise de 14,4 miliarde Euro și un profit operațional de 306 milioane Euro.

Strategia Groupama Asigurări pentru perioada următoare implică transformarea prin tehnologie și inteligență artificială și oferirea de produse și servicii relevante, predictibile și de calitate, care să asigure continuitatea planurilor clienților săi.

_________________

Despre Groupama Asigurări:

Groupama Asigurări, lider pe piaţa de asigurări din România, este recunoscut pentru calitatea serviciilor şi soluţiile flexibile de asigurare oferite celor peste 1 milion de clienţi individuali şi peste 80,000 de companii. Parte a unui grup internaţional de asigurări şi servicii financiare, mutualist si cu o istorie de peste 100 de ani, cu 32.600 de angajaţi deservind peste 13 milioane de clienţi la nivel global, Groupama Asigurări îşi orientează strategia de dezvoltare în jurul celui mai important partener al său, clientul, pentru care dezvoltă produse şi servicii simple şi flexibile, adaptabile nevoilor acestuia, care să îi asigure continuitatea planurilor atunci când apar evenimente neprevăzute.Mai multe informatii pe www.groupama.ro.

Curtea de Conturi a realizat auditul performanței în domeniul deșeurilor menajere. Conform raportului aferent misiunii de audit al performanței „Analiză și diagnoză în gestionarea deșeurilor menajere”, desfășurată în perioada 16 septembrie 2019 – 28 februarie 2020 la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și Garda Națională de Mediu. aprobat de plenul Curții de Conturi a României, țara noastră este departe de obiectivele de reciclare impuse de Uniunea Europeană.

Implementarea măsurilor asumate prin tratatul de pre-aderare, esențiale pentru atingerea obiectivelor de reciclare impuse de UE, întârzie să apară. În Raportul misiunii, auditorii Curții de Conturi apreciază că rata actuală a progresului nu este suficientă pentru a atinge țintele stabilite privind gestionarea deșeurilor. Cea fixată pentru anul 2020 a fost ratată, existând perspective similare și pentru țintele aferente anului 2025.

Deficiențele constatate de auditorii publici externi, în combinație cu neajunsurile semnificative observate în planificarea, monitorizarea și evaluarea activităților Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), au periclitat implementarea eficientă a Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) 2014 – 2020. De asemenea, absența unei monitorizări a indicatorilor stabiliți prin plan și a unor acțiuni corelate și coordonate ale tuturor autorităților responsabile compromite îndeplinirea obiectivelor strategice privind gestionarea deșeurilor și prevenirea generării acestora.

Din prelucrarea datelor puse la dispoziție de ANPM, date raportate de operatorii economici care realizează servicii de salubrizare, reiese că peste 90% din deșeurile municipale generate de populație și de agenți economici sunt colectate în amestec, sub 10% din această cantitate fiind colectată separat. Totodată, se constată o rată de depozitare a deșeurilor de peste 60%, determinată mai ales de gradul scăzut de colectare separată a deșeurilor. În acest context, obiectivul de reducere treptată  a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare nu se va realiza.

Implementarea scăzută a colectării separate a deșeurilor reciclabile și biodegradabile duce implicit la depozitarea preponderentă a deșeurilor. Acest aspect, coroborat cu depozitarea în spații neconforme, generează un impact negativ semnificativ asupra aerului, apelor și solului, biodiversității și, în final, asupra sănătății populației. Nerealizarea colectării separate constituie principala cauză pentru neîndeplinirea țintelor propuse la nivel național.

Potrivit Raportului, multe autorități ale administrației publice locale evită să adopte măsuri organizatorice pentru implementarea colectării separate, în așteptarea funcționării Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor. Dacă le adoptă, autoritățile respective nu se asigură de realizarea acestei activități în conformitate cu prevederile contractuale.

În prezent, România nu are un sistem complet de trasabilitate a deșeurilor, iar datele necesare deciziilor strategice se obțin cu o întârziere foarte mare, precedate de prelucrări și validări ample. Acest lucru încetinește implementarea politicilor de mediu și creează riscuri majore în ceea ce privește întărirea controlului la granițe și înlăturarea riscurilor asociate practicilor clandestine cu deșeuri.

O altă constatare a auditorilor este că România a transpus integral legislația europeană privind deșeurile, însă, în unele situații, au fost identificate întârzieri excesive, atât în adoptarea cadrului legislativ necesar sferei de activitate, cât și în monitorizarea rezultatelor. Legislația națională aplicabilă domeniului deșeurilor este vastă și dificil de aplicat.

Ca urmare a acțiunilor derulate de Camerele de Conturi teritoriale, s-a constatat că actele normative care conțin prevederi specifice domeniului salubrității (Legile 51/2006, 101/2006, 211/2011, ordinele ANRSC 109 – 112/2006) sunt prea puțin cunoscute și aplicate de către unitățile administrativ-teritoriale (UAT), în special de către autoritățile publice locale. De cele mai multe ori, acestea au percepția greșită potrivit căreia, de la momentul delegării serviciului de salubrizare, UAT nu mai are nicio responsabilitate privind deșeurile din localitate.

Ministerul Mediului este autoritatea care, conform prevederilor PNDG, are obligația preluării tuturor responsabilităților privind reglementarea, monitorizarea și controlul gestionării deșeurilor municipale. Cu toate acestea, instituția nu a realizat monitorizarea și raportarea anuală a îndeplinirii obiectivelor și a măsurilor cuprinse în PNGD, în conformitate atât cu prevederile Legii nr 211/2011, cât și ale HG 942/2017. Monitorizarea gradului de realizare a obiectivelor a fost făcută doar la nivelul de constatare a adoptării reglementărilor legale.

Garda Națională de Mediu, deși a constatat nenumărate situații de încălcare a reglementărilor aplicabile cu privire la depozitarea necontrolată a deșeurilor, nu a încadrat faptele constatate în conformitate cu gravitatea acestora și cu legislația incidentă. Această entitate s-a limitat în a aplica măsuri care nu descurajează practica nelegală de depozitare necontrolată a deșeurilor. Deși activitățile de inspecție și control, dar și sancțiunile aplicate, s-au intensificat, eficiența acestor acțiuni nu și-a atins potențialul. Astfel, este necesară realizarea unei analize fundamentate a tuturor acțiunilor Gărzii de Mediu, luând în considerare prevederile SNGD și PNGD.

Auditorii publici externi au emis în urma misiunii de audit o serie de recomandări în sprijinul entităților responsabile. De pildă, MMAP împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară și consiliile județene vor urmări modul în care investițiile propuse în cadrul proiectului „Consolidarea capacității instituționale și îmbunătățirea funcționalității proiectelor în sectorul deșeurilor” vor fi cuprinse în Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor și, ulterior, realizate și puse în operare.

De asemenea, MMAP se va asigura de realizarea de acțiuni de control privind implementarea și aplicarea efectivă, de către toate UAT–urile și operatorii de salubrizare, a principiului „plătește pentru cât arunci”. Toate recomandările auditorilor, precum și detalii cu privire la auditul performanței privind domeniul deșeurilor menajere, le găsiți pe www.rcc.ro.

Noul raport mondial despre calitatea aerului dezvăluie modificări substanțiale în 2020. Rezultatele subliniază rolul pe care îl are comportamentul uman în poluarea aerului.

Noi date de la platforma globală de date privind calitatea aerului IQAir, publicate în Raportul mondial despre calitatea aerului în 2020, dezvăluie impactul carantinei COVID-19 și modificările aduse nivelurilor globale de poluare cu particule fine (PM2.5).

Datele pot fi vizualizate online pe o hartă globală interactivă.

Descoperiri cheie:

• Impactul COVID-19: În 2020, 84% din țările monitorizate au observat îmbunătățiri ale calității aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Îmbunătățirile privind calitatea aerului în 2020 comparativ cu 2019 au fost observate în orașe precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) și Seul (-16 %).

• Doar 24 din cele 106 țări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru PM2.5 în 2020.

• Schimbările climatice continuă să afecteze calitatea aerului: anul 2020 este la egalitate cu 2016 ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat. Incendiile și furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare în California, America de Sud, Siberia și Australia.
  
  
• Europa: în 2020, aproximativ jumătate dintre orașele europene au depasit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, Bosnia Herțegovina, Macedonia de Nord și Bulgaria fiind în frunte. 

România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai
poluate țări din Europa

Concentrațiile de PM2.5 tind să fie mai mari în Europa de Sud și de Est, decât în Europa de Nord și de Vest. Această tendință este deosebit de pronunțată în timpul iernii, când țările cu o dependență mai mare de energie pe bază de cărbune și arderea biomasei pentru încălzire observă cele mai mari fluctuații sezoniere. Zonele urbane din Polonia, Bosnia-Herțegovina, Serbia și Turcia experimentează în mod obișnuit două sau mai multe luni în care calitatea aerului este clasificată ca „nesănătoasă” (≥ 55,5 μg / m3), conform standardelor AQI ale SUA.
Orașele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS (≥ 25,5 μg / m3) sunt încălcate. 

Monitorizarea și raportarea guvernamentală a calității aerului în Europa este relativă. În timp ce Europa de Nord și de Vest au cele mai dense rețele de monitorizare a calității aerului cu 818 orașe acoperite, în Europa de Est și de Sud sunt doar 616 orașe acoperite. Monitorizarea calității aerului este comună în marile orașe și zone urbane și mai puțin frecventă în zonele rurale.

„În România, autoritățile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe rețele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În București, doar una din cele 6 stații oficiale monitorizează praful fin, și aceea e amplasată la periferia orașului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant.” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Raportul conține și un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucureștiul ocupă locul 51. Cea mai poluata capitala este Delhi, India, iar la polul opus, aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands și Noua Zeelanda, sau în capitalele țărilor nordice Suedia și Finlanda.

„Multe părți ale lumii au cunoscut îmbunătățiri fără precedent, dar de scurtă durată, a calității aerului în 2020, deoarece restricțiile legate de pandemia COVID-19 au cauzat o scădere accentuată a consumului de combustibili fosili”, a spus Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul pentru Cercetări privind energia și aerul curat (CREA). „Această calitate îmbunătățită a aerului a însemnat zeci de mii de decese evitate din cauza poluării aerului. Prin tranziția către energie curată și transport curat putem realiza aceleași îmbunătățiri într-un mod susținut.”

Raportul poate fi consultat aici.

Fondul de investiții Neogen Capital investește 450.000 euro în aplicația RacketPal, un startup fondat în Londra de doi români, dintre care un fost sportiv de performanță, care îi ajută pe pasionații de sporturi precum tenis, badminton, squash, ping pong sau padel să-și găsească partenerii de joc potriviți. Investiţia va fi alocată în principal pentru creșterea și dezvoltarea continuă a aplicației și mărirea echipei operaţionale, ținta fiind de 100.000 de utilizatori înregistrați pe platformă până la finalul acestui an.

Lansată în 2019, aplicația RacketPal este folosită deja de peste 10.000 de utilizatori ai platformelor Android și iOS, media zilnică de utilizatori activi fiind de 300. „Cei care accesează RacketPal sunt oameni pasionați de tenis, badminton, ping pong, squash sau  padel care nu au întotdeauna cu cine să joace un meci. Ideea acestei aplicații a venit tocmai din această necesitate. Eu și partenerul meu de business, Bogdan Demeny, doi oameni obișnuiți, iubitori de sport, mutați la Londra, am constatat că e greu să găsești un partener sportiv în apropiere cu care să fii compatibil din punct de vedere al nivelului de joc. Am vorbit cu sute de alți jucători pasionați și am descoperit că și ei au această problemă, ceea ce ne-a confirmat nevoia unei astfel de soluții care să ajute oamenii să se întâlnească pentru a juca sportul preferat”, povestește Robert Rizea, CEO și cofondator RacketPal, care a făcut tenis de performanță până să se stabilească la Londra în 2016.

Până acum, fondatorii Robert Rizea și Bogdan Demeny au investit peste 230.000 de euro în dezvoltarea platformei RacketPal, ținta de business pentru anul acesta fiind să ajungă la 100.000 de utilizatori în Londra și Marea Britanie. „Ne dorim și să începem să monetizăm platforma. În următorii ani vrem să accesăm o nouă rundă de investiție, care ne va permite să scalăm și să ne extindem în alte țări și către alte sporturi. Atunci sperăm să atingem un milion de utilizatori înregistrați, iar planurile vor fi mult mai mari și la nivel global. Până acum, principalele obstacole întâmpinate au ținut de partea de angajare și găsire a oamenilor buni. Cred că oricine poate reuși absolut orice dacă are o echipă de oameni deștepți și pasionați alături de el. Și este foarte greu să găsești astfel de oameni. Noi am fost și suntem norocoși să avem o super echipă, de la cel mai mic la cel mai mare”, mai spune Robert Rizea.

În viziunea celor doi fondatori, RacketPal va deveni, pe termen lung, cea mai mare platformă online de sportivi din lume, cu 100 de milioane de sportivi înregistrați, iar oricine, din orice colț al lumii, dacă va dori sa joace tenis, sau orice alt sport cu racheta, să-și găsească un partener chiar lângă el, în doar câteva click-uri. „Vrem să ajutăm oamenii să facă mai mult sport, oricare ar fi el, prin simplificarea procesului găsirii de parteneri, de terenuri sportive, de antrenori etc. Cu ajutorul acestei finanțări vom continua să îmbunătățim platforma astfel încât să putem oferi utilizatorilor noștri cea mai bună experiență posibilă și să garantăm că oricine se înscrie va găsi un partener sportiv în câteva minute”, conchide Robert Rizea, CEO și cofondator RacketPal, explicând că aplicația ar urma să fie completată și cu diverse „ligi și competiții, pentru că ne-au fost cerute de utilizatori”.

O macro educație ar conduce către o micro îndatorare

Serviciile financiare au intrat într-o nouă eră, în care noi modele de educație financiară axată pe protecția consumatorului și a companiilor, digitalizarea și inovația dictează noile reguli. Cine va ține pasul cu transformarea va crește, cine nu, se va retrage în declin. Serviciile financiare ale viitorului vor include roboți, servicii financiare deschise, inteligența artificială. Iar noile generații de consumatori se vor impune mai mult în piața financiară. Acestea sunt câteva concluzii ale  ediției a V-a a Conferinței Europene a Serviciilor Financiare cu tema „Provocările noului deceniu în sectorul serviciilor financiare”, care a avut loc miercuri, 11 martie, în format online.

La conferință s-au înscris 118 participanți din mediul academic – cadre didactice, doctoranzi, studenți –  din mediul de afaceri – reprezentanți ai companiilor de asigurări, pensii private și investiții, precum și reprezentanți ai Autorităţii de Supraveghere Financiară.

 Evenimentul a inclus o sesiune plenară, două dezbateri și 6 paneluri științifice, având 57 de intervenții:

• Dezvoltarea carierei financiare pentru tinerii absolvenţi
• Profesionalizarea piețelor financiare în sprijinul clientului
• Tendințe generale în sectorul serviciilor financiare
• Preocupări moderne în procesul de raportare financiară
• Provocări ale economiei digitalizate

„În ultimul an s-au înregistrat progrese în materie de digitalizare pentru piața românească, așa cum în mod normal s-ar fi văzut în câțiva ani, forțată cumva și de pandemia pe care o parcurgem. Potrivit analizelor, avantajele digitalizării sunt reducerea timpului, transparența proceselor, siguranța utilizatorului dar și reducerea costurilor”, a declarat Valentin Ionescu președintele Institutului de Studii Financiare, la deschiderea conferinței.

Educația financiară este o prioritate pe care trebuie să o aibă în vedere orice țară, mai ales în contextul actual și în contextul inovării și digitalizării. Aceasta este complementară protecției consumatorului. Asta presupune o și mai mare atenție din partea autorităților pentru că ea contribuie la păstrarea încrederii în piețe, este de părere Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, responsabil de sectorul pensiilor private.

„Autoritatea de Supraveghere Financiare s-a angajat în ultimii ani să sprijine și să promoveze acest proces de educație financiară prin diferite parteneriate încheiate cu universități, mediul de afaceri, inspectoratele școlare prin acțiuni concrete. Mai mult, în scopul informării corecte și complete a consumatorilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară pune accent pe formarea profesională a intermediarilor de produse financiare. Un rol important îl are ISF, pentru că, prin aceste acțiuni se asigură actualizarea cunoștințelor transmise către clienți. Un element important care a influențat, în ultimul an, procesele economice, este criza pandemică care a schimbat paradigma modului de desfășurare a multor activități dar și relaționarea cu clienții. Riscurile s-au schimbat, poate s-au amplificat. Impactul asupra potențialului de dezvoltare poate fi pozitiv dacă această schimbare de paradigmă se manifestă calitativ și se trece la dezvoltarea inteligentă, digitală”, a explicatDan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară.

Misiunea universităților, în acest context în continuă schimbare, este să livreze absolvenți informați și conectați la realitățile globale. Iar pentru asta e nevoie ca acestea să se apropie de mediul economico-social.

„ISF este un partener tradițional al nostru. Alături de care continuăm să susținem și pregătirea profesională pe domenii de nișe, precum programul de masterat de actuariat. ASE face concurență universităților străine cu bugete cât bugetul național pe educație al României. Pentru aceste performanțe a trebuit să dovedim și să muncim mult. Ne-am apropiat mai mult de mediul economico- social. De asemenea, e nevoie de parteneriate străine pentru proiecte transnaționale de cercetare” a declarat Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice București.

Mediul academic trebuie să se conecteze la realitatea economică și în ceea ce privește oferta educațională.

„Pandemia este o oportunitate pentru a reseta lumea. Multe lucruri erau spune înainte de pandemie cu privire la dificultățile de adaptare a învățământului la o lume tot mai dinamică. Reprezentanții companiilor s-au plâns de mulți ani de slaba pregătire a noilor angajați. S-a constatat că în economia actuală tot mai puțini oameni activează în aceeași meserie cu care s-au pregătit inițial. Foarte mulți dintre aceștia schimbă fie meseria, fie domeniul și au nevoie cunoștințe noi , pregătirea inițială nemaifiind suficientă pentru profesionalizare. Trebuie judecat dacă ceea ce oferă universitățile în acest sens este adecvat, dacă accentul pus pe studiul pentru o singură ocupație este suficient pentru a pregăti oamenii pentru schimbările care vin. Există avertismente care arată că sunt tot mai importante competențele transversale”, a explicat Bogdan Murgescu, prorector pentru bugetare și resurse umane și, totodată, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București.

În ceea ce privește finanțarea economiei, rolul bursei a devenit mai important în pandemie.

„În ultimii 20 de ani, băncile centrale au aruncat cu bani în piețe pentru a face față crizelor. Toată cantitatea de bani injectată în piață a avut un rol de a contracara impactul negativ al crizelor. Această intervenție s-a resimțit în dobânzile cheie, la nivel de  cost al banilor, respectiv s-a redus costul de finanțare. Aceste intervenții care au pus presiune pe dobânzi au ajutat și guvernele, dar și companiile. Costul de finanțare pentru companiile românești a scăzut în ultimii ani. În ceea ce privește depozitele companiilor și ale persoanelor fizice, acestea au crescut semnificativ. Vedem și o creștere semnificativă a activelor fondurilor de pensii, care investesc și în companii locale. Dacă ne uităm la zona de asset management, vedem creșterea alocării pe acțiuni. Înseamnă că administratorii de fonduri locali alocă mai mulți bani plasamentelor în companiile locale listate. În acest context inundat de lichiditate, deținătorii de capital caută alternative de plasament. Aici intervine rolul Bursei de Valori București. Parte din cele mai mari companii românești sunt listate la BVB. În 2021, ne așteptăm să avem cel puțin 20 de listări pe obligațiuni sau acțiuni. Ne bucurăm să vedem că antreprenorii locali se uită tot mai des la bursă ca și la o sursă de finanțare”, a explicat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.

Dincolo de finanțare, în această perioadă companiile au nevoie și de asigurări care să îi protejeze. Costurile pandemiei la nivelul business-urilor trebuie asumate într-un parteneriat între asigurători și guverne. Din perspectiva companiilor de asigurări, riscurile pandemiei nu sunt asigurabile.

„Adaptarea companiilor de asigurări la noile condiții s-a realizat din toate punctele de vedere, respectiv ofertei, modul de administrare al daunelor, la felul în care se evaluează riscurile, la pregătirea angajaților, la interacțiunea cu clienții, etc. Legat de principalele riscuri , cel mai mare impact pe care piața l-a cunoscut în această perioadă: Business Interuption- o formă de asigurare care despăgubește clienții dacă se produce un risc pentru proprietatea respectivă și nu se mai poare desfășura activitatea economică. În realitate, s-a constatat că în această perioadă, aceasta a fost vândută de către companii de asigurare fără să fie partea de o asigurare de proprietate. Acest lucru a dus la multe litigii, mai ales în contextul în care multe business-uri au fost închise ca urmare al unei decizii guvernamentale. Iar partea referitoare la pandemie era evazivă în contractele de asigurare, sau nemenționat. O evaluare făcută de OECD legată de care ar fi volumul total de protecție pentru companii arată că acesta e de 4,5 trilioane de dolari. Riscul de pandemie nu a fost menționat în aceste polițe. Dar acolo unde a fost făcut, s-a decis că sub 1 la sută din această valoare la nivel global va fi acoperit și va fi plătit. Asociația de la Geneva  destinată cercetării în domeniul asigurărilor consideră că riscul de pandemie nu e asigurabil pentru că nu întreruperea businessului nu e un criteriu de asigurabilitate, pentru că pierderile nu sunt nici probabilistice nici independente și pentru că întreruperile sunt deliberate prin decizia guvernului, iar pierderea maximă posibilă nu poate fi administrată din punct de vedere al solvabilității”, a explicat Violeta Ciurel, fost CEO NN România.

Realitatea pe care o traversăm schimbă jocul, iar pregătirea și informarea consumatorului este esențială. Profesionalizarea pieței nu mai poate aștepta.

„În pandemie, a crescut apetitul pentru investițiile pe piața de capital sau în active precum crypto monede. Trebuie să aducem în atenție principii precum toleranța la risc. Noi milităm pentru adecvarea investițiilor. Cred că oamenii trebuie instruiți și despre riscurile acestor investiții și trebuie îndrumați să aleagă tipul de investiție potrivită profilului personal de risc. Vrem să demonstrăm că piața de capital, produsele de asigurare și cele de investiții nu sunt exclusiv pentru cei bogați, dimpotrivă. Pot să îi ajute pe cei cu venituri mici. În ceea ce privește investițiile în crypto monede, reglementarea va veni pe această zonă. E nouă, nu o înțelegem complet, dar cred că reglementarea va veni. E imposibil să existe în jurul nostru un instrument financiar care atrage atât de mult atenția consumatorilor și care să nu atragă atenția reglementatorilor. Sunt convinsă că în următorii ani vom vedea reglementare și deja au venit mesaje de la autorități în această direcție”, a explicat Alexandra Smedoiu, PreședinteCFA și PartnerDeloitte.

Programele de educație financiară au ajuns la milioane de români, spune Adrian Marin, președintele UNSAR.

„Punând accentul pe tinerele generații, piețele financiare nebancare și implicit industria noastră își asigură viitorul. Apreciem demersul de apropia zona academic de cel de business creează premisele unei generații independente și responsabile din punct de vedere financiar. În pandemie, au fost accelerate procesele de digitalizare și multe operațiuni s-au mutat în online. Vom continua programele de educație financiară, ale căror beneficiari sunt milioane de români”

Adrian Marin, președinte UNSAR.

„E de apreciat implicarea mediului academic în programele de internship și educație financiară. Acesta este un facilitator între piață și noua generație de consumatori. Vom cuantifica la final eficacitatea acestor programe. Sperăm că va crește măcar cu câteva procente gradul de educație financiară”, a completat Dorel Duța, președinte UNSICAR.

Avem oportunități de învățare în România, în ceea ce privește educația financiară, dar mai sunt mulți pași de urmat până să avemun nivel satisfăcător de educație financiară în rândul populației.„Totuși, piața și societatea nu au avansat suficient în ceea ce privește educația financiară. Doar faptul că cea mai vândută poliță de ani de zile este RCA, arată gradul scăzut de educație financiară în asigurări”, a atras atenția Adriana Grecu, președinte PRBAR.

Cu ocazia organizării acestui eveniment au fost oferite 6 premii , după cum urmează:

Premiul pentru cea mai bună prezentare  Melinda Timea FULOP, Dan Ioan TOPOR, Alexandra Delia BUGNARIU, Universitatea Babeș Bolyai Cluj, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, pentru lucrarea „Rolul și importanța funcției de audit în cadrul instituțiilor financiare nebancare”

Premiul este oferit  participantului din mediul academic cu cea mai bună prezentare, care descrie abordarea pe care aceasta a adoptat-o ​​pentru a comunica cercetarea sa și impactul pe care l-a generat.

Premiul pentru cel mai bun aport ştiinţific  Alin Marius ANDRIEȘ, Nicu SPRINCEAN, Daniel JURAVLE, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași pentru lucrarea „Pandemia de COVID-19 și performanța companiilor românești”

Acest premiu este dedicat participanţilor din mediul ştiinţific la Conferinţa ECFS care au realizat o cercetare inovativă şi de impact

Premiul pentru cel mai loial participant ECFS din mediul universitar Lect. univ. dr. Sergiu GOLUB, Universitatea Babeș-Bolyai

Acest premiu recunoaște eforturile cadrelor didactice  în participarea an de an la Conferinţa ECFS. (intervenții/participări)

Premiul pentru cel mai loial participant ECFS din mediul de afaceri Ștefan PRIGOREANU, CEO, Millenium Insurance Broker

Acest premiu recunoaște eforturile reprezentanților mediului de afaceri în participarea an de an la Conferinţa ECFS. (intervenții/participări)

Premiul pentru cel mai bun susţinător al evenimentului Universitatea Transilvania din Brașov – Prof. univ. dr. Marius DINCĂ

Acest premiu recunoaște eforturile universităţilor în participarea la Conferinţa ECFS. Universitățile sunt evaluate pe baza numărului de participanți la Conferința ECFS.

Premiul de excelenţă Drd. Narcis PĂVĂLAȘCU, Președinte Asociația Centrul de Arbitraj și Mediere în Asigurări (ACAMA)

Acest premiu se acordă persoanei care a oferit suport semnificativ evenimentului și întregii activități a ISF.