Autor: Miruna Enache, Partener,
Asistență fiscală și juridică, EY România (foto)
Piața criptomonedelor a
trecut săptămâna trecută de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în
istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului și cu
370% în ultimele 12 luni. Nu ar trebui, deci, să mire pe nimeni că Uniunea
Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică își propun să
reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administrațiile fiscale
naționale să obțină informațiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de
venituri, dar și pentru unificarea cadrului legal și a sancțiunilor aplicate pe
baza dispozițiilor actuale. Destul de departe de datele globale, dar cu un mare
potențial de creștere, dimensiunea economiei digitale locale a fost evaluată de
mai mulți specialiști la peste 16 miliarde de euro în 2019, așa cum arată ultimele
cifre disponibile.
Lipsa controlului
centralizat pentru activele cripto, cvasianonimatul lor, dificultățile de
evaluare, caracteristicile hibride, evoluția rapidă a tehnologiei, dar și forma
pe care o pot lua monedele virtuale sunt tot atâtea provocări pentru stabilirea
unor obligații fiscale. În plus, formele pentru care pot fi utilizate, atât
pentru plăți, cât și în scop de investiții, îngreunează clasificarea și
conformitatea fiscală potențială. Dificultăți decurg și din necesitatea de a
identifica intermediarii relevanți, evenimentul raportabil, evaluarea activelor
și informațiile disponibile, printre altele. Pentru că este clar pentru toată
lumea – la fel ca instrumentele financiare „tradiționale”, și veniturile
obținute din cripto-active ar trebui să fie supuse impozitării. Și în cazul
lor, aplicarea corectă a obligației fiscale se bazează pe o raportare adecvată
și pe capacitatea administrațiilor fiscale de a avea acces la informații.
Încă de la începutul
dezbaterii necesității reglementării criptomonedelor, în 2018, Pascal
Saint-Amans, șeful Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a
susținut că este nevoie de o soluție globală, care să fie aplicabilă oricărui
stat. Saint-Amans a dezvăluit că majoritatea statelor membre ale OCDE sunt din
ce în ce mai interesate de reglementarea monedelor digitale, inclusiv de impozitarea
acestora, ceea ce a determinat organizația să se implice mai activ în această
direcție. Recent, Amans a anunțat că OCDE va furniza noi standarde în industrie,
cel mai probabil până la finalul acestui an. Prin urmare, OCDE este hotărât să vină
cu noi reguli care ar putea defini planul global de impozitare a monedei
digitale, având în vedere că structura OCDE înglobează 37 de state membre
(inclusiv SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Franța, Japonia, Coreea de Sud
și Australia) și reprezintă, colectiv, peste 60% din PIB-ul nominal global.
De altfel, la finalul anului trecut, OCDE a publicat o prezentare generală a problemelor emergente de politică fiscală în domeniul cripto. Într-un document de 70 de pagini, OCDE subliniază unele dintre provocările cheie, inclusiv impozitarea furcilor (engl. „hard forks”), definițiile monedei digitale, apariția monedelor stabile și a CBDC-urilor (monede digitale ale băncilor centrale, acele tipuri cu care guvernele din anumite state – China, Coreea de Sud – realizează la acest moment experiențe), finanțarea descentralizată și impozitarea veniturilor din mining.
Printre concluziile
studiului amintit, OCDE recomandă actualizarea permanentă a politicilor privind
criptomonedele, inclusiv pentru asigurarea unei politici coerente cu
tratamentul altor active, imobilizări necorporale și pentru a aborda evenimente
impozabile majore. Sprijinirea îmbunătățirii conformității, inclusiv prin
luarea în considerare a normelor simplificate privind evaluarea și pragurile de
scutire pentru micii comercianți sau pentru comercianții ocazionali, este o
altă recomandare a Organizației. Tot OCDE spune că ar fi necesară alinierea
tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendințe
politice, inclusiv cu utilizarea în scădere a numerarului, care este accelerată
și de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, având în vedere, de exemplu,
că exploatarea monedelor virtuale poate să se dovedească mare consumatoare de
energie.
De cealaltă parte, și Comisia Europeană este de părere că, deși inovația tehnică poate îmbunătăți eficiența și incluziunea sistemului financiar și a economiei, cripto-activele ridică probleme cu privire la protecția consumatorilor și a investitorilor, la integritatea pieței, evaziunea fiscală, spălarea banilor și finanțarea terorismului. Pentru europeni, însă, aplicarea corectă a obligației fiscale se bazează pe o raportare adecvată și pe capacitatea administrațiilor fiscale de a avea acces la informații. Drept urmare, Comisia a anunțat la rândul său că intenționează să oblige intermediarii să raporteze tranzacțiile de tip cripto, printr-o nouă directivă – DAC 8.
Dispozițiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea
administrativă între statele membre, șase la număr
până acum, prevăd obligația intermediarilor financiari de a raporta
administrațiilor fiscale și schimbul de informații între statele membre. Pentru
cripto-active și bani electronici, nu există o astfel de obligație de
raportare, deoarece cripto-activele și banii electronici, precum și
intermediarii relevanți pentru aceste active, nu sunt în prezent acoperiți în
totalitate de directive, iar autoritățile fiscale naționale nu pot obține
aceste informații. Acest lucru este deosebit de îngrijorător într-un domeniu în
care toate platformele sunt digitale și, prin urmare, își mută cu ușurință
activitățile între statele membre și desfășoară activități transfrontaliere. În
general, nivelul transparenței fiscale este foarte scăzut mai ales pentru că
această nouă tehnologie este, de asemenea, utilizată pentru a crea, păstra și
transfera active fără intermediari terți.
În plus, în lumina
schimbului de informații de la instituțiile financiare cu privire la conturile
financiare stabilite de DAC2 în 2014, aceste evoluții pot duce la erodarea
integrității unor schimburi de informații ca instrument de combatere a
evaziunii fiscale offshore. Conformitatea cripto-activelor și a instituțiilor
de monedă electronică cu raportările DAC2 sunt esențiale și ar trebui abordate
de noua directivă fie ca o dispoziție autonomă, fie ca o extindere a
dispozițiilor DAC2 existente sau chiar ambele, pentru a acoperi toate
particularitățile unice ale acestor instrumente.
Pentru asigurarea unei impozitări adecvate,
inițiativa va trebui să definească cripto-activele pentru a determina domeniul
de aplicare material al directivei, precum și pentru a identifica intermediarii
relevanți în scopuri fiscale, de raportare comună și de due-diligence.
Evaluarea impactului va lua în considerare activele care ar trebui incluse
pentru a determina, de exemplu, dacă așa-numitele monede stabile și monedele
electronice trebuie incluse de domeniul de aplicare. Mai mult, este necesar să
se abordeze unele ineficiențe ale actualei directive, în special dispozițiile
limitate privind sancțiunile și alte ajustări punctuale necesare.
Orice reglementare va fi operată în viitor
și în România, ea nu va veni pe un loc gol, pentru că și la acest moment există
reguli generale de impozitare care se aplică implicit și în domeniul cripto, atât
la persoane fizice, cât și la cele juridice.
În concluzie, criptomonedele vor fi „decriptate” peste puțin timp. Este un semnal important pentru piață, care subliniază importanța pe care au început să o capete monedele digitale, cât și nevoia de stabilire a unor reguli fiscale clare, comune, ușor de înțeles și de aplicat.