Mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, transmis la Summit-ul Administratorilor de Fonduri din România, prezentat de Directorul Direcției de Comunicare și Relații Interinstituționale al Autorității, domnul Daniel Apostol

23 septembrie 2020

Domnule Ministru secretar de stat,

Domnule Horia Gusta,

Stimați participanți,

Doamnelor și domnilor,

dați-mi voie să vă transmit mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu:

„Înainte de toate, trebuie să salut și cu această ocazie câștigarea de către BVB a statutului de piață emergentă. Pentru economia românească și pentru piața de capital autohtonă se deschid astfel noi perspective, concrete, pentru dezvoltarea economiei românești.  Piața de capital trebuie să ajungă un motor al economiei care oferă sursă de finanțare companiilor, precum și un loc de investiții pentru societățile de asigurare, respectiv pentru fondurile de pensii, ceea ce poate conduce în mod direct și indirect la creșterea economică a României.

Subliniez și astăzi că Bursa de Valori București trebuie să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european. Pentru acest lucru este nevoie de o lichiditate mai mare, iar aceasta se poate obține prin oferirea de active de calitate, printr-o implicare mai activă a statului român la dezvoltarea acestui sector financiar.

Elaborarea unei strategii naționale pentru piața de capital este unul dintre proiectele importante pe care Autoritatea, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice, îl promovează pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital și facilitarea accesului la finanțare pentru toate tipurile de  investitori.

Reamintesc totodată că Autoritatea de Supraveghere Financiară are ca obiectiv principal asigurarea stabilității, competitivității și bunei funcționări a piețelor de instrumente financiare, promovarea încrederii în aceste piețe și în investițiile în instrumente financiare, precum și asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase.

Este însă un moment bun să vă spun că Autoritatea de Supraveghere Financiară analizează modul în care tehnologia a transformat produsele și serviciile pentru a promova cele mai noi practici în domeniu.

Într-un context macroeconomic global, dar și european greu încercate de incertitudini, stabilirea unor condiții favorabile, mai puțin birocratice și mai puțin costisitoare (de ex: introducerea de către  Autoritatea de Supraveghere Financiară a posibilității pentru subscrierea unităților de fond prin mediul online), pentru fondurile de investiții și pentru consumatori, poate ajuta această industrie să se dezvolte, cu impact pozitiv și asupra altor segmente ale pieței financiare (de ex: Bursa de valori).

Dintre segmentele pieței de capital, în ultimii ani, piața organismelor de plasament colectiv a avut o dezvoltarea mai accelerată și s-a bucurat de o creștere importantă a activelor administrate pe termen lung, în ciuda turbulențelor generate de contextul COVID-19.

Deși piața este încă dominată de fondurile de instrumente cu venit fix, lipsindu-i gradul de sofisticare și diversitatea de produse de acumulare și investire întâlnite pe piețele mai dezvoltate, trebuie scoasă în evidenta importanța industriei fondurilor de investiții în procesul de economisire, mai ales în condițiile unui mediu financiar caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor.

Un alt element important, care poate duce la dezvoltarea industriei fondurilor de investiții este creșterea gradului de incluziune financiară. În acest sens, Autoritatea de Supraveghere Financiară analizează și modul în care tehnologia a transformat produsele și serviciile pentru a promova cele mai noi practici în domeniu care să ajute la dezvoltarea piețelor financiare nebancare prin diversificarea produselor și prin posibilitatea utilizării celor mai noi tehnologii.

Prin acest demers ne dorim să ne asigurăm că atât persoanele fizice, cât și micile afaceri pot beneficia de servicii financiare accesibile și eficiente.

Acestea fiind spuse, urez mult succes tuturor investitorilor din România”.

„Creșterea pensiilor cu 40% este nesustenabilă în contextul pandemic dat, iar iresponsabilitatea parlamentarilor care au votat această majorare va conduce pe viitor la o povară bugetară greu de acoperit”, este de părere Președintele CONAF, Cristina Chiriac (foto).

Este cunoscut faptul că bugetul de stat este deja afectat de situația creată de efectele pandemiei, iar dacă România dorește să continue drumul european spre dezvoltare, spre atragere de investiții şi să își întărească încrederea şi potențialul economic câștigate în faţa cetățenilor proprii, dar şi a partenerilor externi, trebuie să dea dovadă de prudență şi predictibilitate.

Se impune o analiză profundă a riscurilor la care este supus mediul economic şi pentru care este necesară creionarea unei strategii care să nu împovăreze şi să nu sufoce mediul de afaceri sau bugetul statului prin decizii de creșteri salariale, ale pensiilor, care nu vor putea fi în realitate susținute şi onorate fără a provoca o prăbușire economică fără precedent.

Președintele CONAF a declarat: „Fie că vorbim de creșteri salariale sau de pensii, în timp de pandemie, o creștere este o măsura iresponsabilă. Conștientizăm nevoia ca pensiile din România să fie crescute și aceasta să se reflecte direct în sporirea nivelului de trai, însă momentul acesta nu este cel mai potrivit. Evoluția economiei la nivel mondial este una negativă, lucru reflectat în indicatorii macroeconomici ai României. Ca urmare, pentru a acoperi cheltuiala cu majorarea pensiilor, guvernul va trebui să se împrumute și mai mult la un nivel al dobânzilor pe plan internațional în creștere. Ar fi bine dacă am putea discuta de o răspundere a aleșilor din parlament, care promovează astfel de măsuri fără o analiză amănunțită a efectelor în lanț pe care le produc astfel de măsuri populiste.”

***

CONAF – www.conaf.ro, reuneşte interesele femeilor antreprenori, promovează și susține antreprenoriatul românesc, deschizând orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. Confederația a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business. CONAF are în componeță sa, 2 federații patronale, 6 Patronate și 5 Asociații nationale și 9 sucursale.

• Păstrarea calității rețelei și a percepției pozitive din partea clienților sunt elemente esențiale în atingerea obiectivelor comerciale
• 78% dintre respondenții din sectorul telecomunicațiilor își regândesc planurile de transformare digitală pe fondul pandemiei
• Alte riscuri pentru industrie: tulburările geopolitice, modificarea imperativelor legate de confidențialitatea datelor și definirea viziunii 5G

Companiile din sectorul telecomunicațiilor au reușit să facă față exploziei gradului de utilizare a rețelelor în timpul pandemiei, cu toate acestea, presiunea de a menține reziliența infrastructurii rețelei și de a-și extinde acoperirea reprezintă principalele provocări ale acestui sector, conform raportului EY „Principalele 10 riscuri în sectorul telecomunicațiilor în 2020”.

Raportul îmbină cunoștințele de specialitate ale EY în acest sector și informațiile obținute în urma unor sondaje derulate în rândul consumatorilor, punctând cele mai mari amenințări cu care se confruntă, în prezent, operatorii din această industrie.

În contextul măsurilor de izolare impuse în întreaga lume, care au declanșat creșteri ale traficului de până la 70%, operatorii de telecomunicații și-au asumat cu succes un important rol social, în calitate de furnizori de servicii de conectivitate. Dar, având în vedere că o mare parte dintre consumatorii din Regatul Unit (42%) au declarat că operatorii ar trebui să-și concentreze resursele asupra menținerii calității serviciilor de internet în bandă largă, iar o treime (32%) dintre consumatorii din SUA și-au exprimat rezervele în ceea ce privește fiabilitatea, viteza și stabilitatea conexiunii la internet la domiciliu de la începutul pandemiei, companiile din sectorul telecomunicațiilor trebuie să facă mai multe eforturi pentru a păstra percepția pozitivă a clienților asupra serviciilor pe care le oferă.

Prin urmare, pentru a avea succes pe mai departe, se impune o nouă gândire a business-ului, cu noi competențe asociate, în care promisiunea față de clienți să se schimbe de la asigurarea vitezei, la asigurarea fiabilității.

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România (foto): „Analiza este actuală şi pentru jucătorii de telecom din România, unde avem o comunitate largă de specialişti în tehnologie şi în analiza de date. Pe fondul schimbărilor dese ale tehnologiei, ale priorităţilor de business şi ale competențelor necesare personalului, transformările digitale tind să fie efectuate disparat în cadrul organizaţiilor, fără un cadru coerent de coagulare a beneficiilor şi, drept urmare, fără un impact major în rezultatele operaţionale ale întregii firme. Recomandăm tuturor executivilor să aloce timp, buget şi resurse umane pentru a defini o strategie integrată la nivel de companie pentru transformarea digitală şi pentru concentrarea pe nevoile clienților, împreună cu un plan  de implementare ambiţios, dar realist, cu resurse dedicate.”

Realizarea planurilor de transformare pe fondul tulburărilor geopolitice

Incapacitatea de a scala proiectele de digitalizare se situează pe locul al doilea pe radarul riscurilor identificate. Pandemia provocată de COVID-19 alimentează această tendință, având în vedere că, în prezent, 78% dintre operatorii telecom își regândesc sau adaptează viteza programelor de automatizare și de transformare digitală. În pofida acestei reevaluări, se mențin barierele din trecut, inclusiv lipsa abilităților necesare în analiza de date și inteligența artificială.

Escaladarea tulburărilor geopolitice și concurențiale ocupă locul al nouălea în clasament și reprezintă, de fapt, o temă care stă la baza principalelor zece riscuri. Pe fondul perturbărilor suferite de lanțurile de aprovizionare cu echipamente de rețea, generate de forțele comerciale globale, există temeri că lansările tehnologiei 5G ar putea fi amânate. În același timp, actorii din sectorul tehnologic fac demersuri pentru a exercita un control mai mare asupra lanțurilor de valoare, iar nou intrații pe piața telefoniei mobile continuă să scadă tarifele pentru a câștiga cotă de piață.

Construirea încrederii și definirea viziunii 5G, esențiale în atingerea obiectivelor comerciale

Un alt risc important, clasat pe locul al cincilea în top, vizează subestimarea schimbărilor imperativelor legate de protecția vieții private, de securitate și încredere. Mai puțin de jumătate dintre consumatorii din Regatul Unit (47%) consideră că dețin controlul asupra datelor lor din mediul online, iar rapoartele privind problemele legate de confidențialitatea datelor în contextul utilizării diverselor aplicații și a platformelor de apeluri video au sporit îngrijorările în timpul pandemiei.

Raportul subliniază că jucătorii din industrie nu fac legătura dintre încrederea clienților și creșterea veniturilor. Aproape jumătate dintre companiile de telecomunicații (46%) consideră că securitatea cibernetică este, mai degrabă, o cerință legală sau o necesitate în situații de criză și nu o inițiativă proactivă.

Pe poziția a șaptea se situează colaborarea ineficientă cu nișele de piață și cu sectorul public, adeseori din cauza unui grad de conștientizare redus în ceea ce privește beneficiile tehnologiei 5G. Potrivit raportului, deși diferite sectoare se află în diverse etape de investiție în tehnologia 5G, toate au nevoie de sprijin în concretizarea oportunităților pe care le au la dispoziție.

În același timp, 80% dintre companiile din toate nișele de piață doresc ca furnizorii de tehnologie 5G să definească o viziune mai coerentă în acest domeniu, ceea ce evidențiază necesitatea unui dialog mai clar.

Printre celelalte riscuri clasate pe primele zece locuri se numără: eșecul în redefinirea politicilor privind forța de muncă și în asigurarea incluziunii (locul trei în clasament), eșecul în eficientizarea cheltuielilor de capital și în recuperarea investițiilor în rețea (locul al patrulea), gestionarea deficitară a așteptărilor investitorilor și ale acționarilor (locul al șaselea), incapacitatea de adaptare la un cadru legislativ în schimbare (locul al optulea) și eșecul în valorificarea schimbărilor în structura pieței (locul al zecelea). Raportul integral poate fi consultat aici.

Despre raport

Raportul „Principalele 10 riscuri în sectorul telecomunicațiilor în 2020” face parte dintr-o serie permanentă de rapoarte, menite să identifice cu exactitate cele mai critice riscuri cu care se confruntă sectorul telecomunicațiilor. Analiza se bazează pe un program de cercetare a sectorului, făcând apel la concluziile studiilor realizate de EY în rândul consumatorilor și companiilor din domeniu și exploatându-le prin intermediul perspectivelor profesioniștilor din domeniu. Riscurile sunt clasificate prin intermediul radarului de riscuri EY, care organizează factorii de risc pe patru domenii:

1. Amenințări legate de conformitate: generate de politicile din domeniu, de reglementările legale sau guvernanța corporativă
2. Amenințări operaționale: care au un impact asupra proceselor, sistemelor, angajaților și lanțului valoric general al afacerii
3. Amenințări strategice: care au legătură cu clienții, concurenții și investitorii
4. Amenințări financiare: care rezultă din volatilitatea piețelor, ecosistemelor și investițiilor.