Consiliul Național al Întreprinderior Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), exprimândcerințele antreprenorilor, pledează pentru crearea în structura noului guvern,a unuiMinister al Antreprenoriatului, Turismului și Digitalizării. Argumentele sunt următoarele:

„Având în vedere criza economică declanşată de pandemia de COVID-19 şi necesitatea valorificării măsurilor formulate în cadrulProgramului de Guvernare al Mediului de Afaceri 2021-2024 pentru susţinerea antreprenoriatului şi, în special, a IMM-urilor, existenţa unui Minister al Antreprenoriatului, Digitalizării și Turismului este necesară pentru:

1. Dezvoltarea politicilor de susținere a IMM-urilor, implementarea programelor naționale de finanțare a IMM-urilor și a programelor de ajutor de stat;
2. Implementarea Programului România Tech Nation:
3. Susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, în total fiind susţinute minimum 20.500 de start-up-uri:

– acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up;

– includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat;

– asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local;

• Women in tech –sprijinirea femeilor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei;
• Starter kit:
  • Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală;
  • Acordarea de vouchere de digitalizare.
• Înfiinţarea cel puţin a unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ,în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital;
• Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi.
• Tech Capital of the Year –prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întreprinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/ implementeză/ desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;
• Cloud first policy –strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţele necesare pentru a se muta în cloud.
• Plan național de digitalizare a instituțiilor publice

– Digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online;

– Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, inclusiv a posibilității descărcării /completării/transmiterii on-line de formulare;

– Generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;

– Generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singură dată”.

•  Punerea în aplicare a Programului strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești
• Crearea a 8 centre regionalede depozitare, colectare și distribuție,
• Pentru relansarea agriculturii și industriei este necesar pe lângă înființarea de “Centre de colectare” a produselor agricole și de crearea de “Asociații ale producătorilor agricoli și industriali (pe specific: legumicultură, pomicultură etc) dar și asigurarea că în cadrul marilor retaileri procentul de produse fabricate în România dintr-un anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 50%;

d) Implementarea Programului pentru angajarea tinerilor în sectorul privat, prin care persoanele până în 24 de ani, angajați pe durată nederminată şi program complet de lucru, să plătească o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuţii şi impozite, indiferent de valoarea salariului, dar nu mai mult decât salariul mediu brut annual;

• Modernizarea Legii societăţilor nr. 31/1990

1. Introducerea sediului electronic/virtual;

2.Eliminarea radierii automate a societăţii la expirarea valabilităţii contractului de închiriere/ comodat pentru sediu;

3. Introducerea carnetului de conducere al afacerii pentru administrator, cu excepţia absolvenților de învățământ superior sau liceal economic;

4. Introducerea SRL de Exercițiu.

• Sprijinirea turismului

 1. Buget de promovare multianual al României ca destinație turistică, de la minimum 50 milioane de euro pe an, pentru a putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele externe;

2.       Programul de Infrastructură și Agrement pentru Turism – Recreation România

Stimularea construcției de spaţii de agrement, în jurul unităţilor de cazare sau în staţiuni turistice, în scopul atragerii de clienţii şi în afara sezonului turistic (ex: cofinanțare cu 30%-50% a proiectelor, printr-o schemă de ajutor de stat).

3.       Stimularea incoming-ului – aducerea mai multor turiști străini în România

Introducerea primei de incoming, respectiv deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi, pentru fiecare turist străin adus în România”.

Florin Jianu, președinte CNIPMMR, accentuează: „Existența în cadrul guvernului viitor a unui Minister pentru Antreprenoriat, Turism și Digitalizare este o condiție de bază pentru susținerea politicilor economice pentru dezvoltarea României în contexul transformărilor generate de digitalizare și tranziţia către o economie verde. România trebuie să își propună să devină cea mai atractivă ţară din sud-estul Europei pentru derularea afacerilor, o condiţie esenţială fiind debirocratizarea – niciunei companii să nu îi fie solictată o informaţie pe care o altă instituţie a statului o deţine. Prin Programul de Guvernare al Mediului de Afaceri 2021-2024 ne-am asumat politici publice care să susțină plasarea României în primele 20 de țări la nivel global privind uşurinţa de a face afaceri, toate aceste măsuri având nevoie de un minister dedicat”.

De la începutul pandemiei, insolvențele și procesele de restructurare s-au situat la un nivel redus în statele din Europa Centrală și de Est (ECE), excepții fiind România,  care a înregistrat o creștere a numărului de insolvențe, și Cehia, care a raportat un avans al activității de restructurare, potrivit raportului PwC ”Global Restructuring Trends”.

„Până în prezent, atât ratele de insolvență, cât și presiunile de restructurare au fost, în general, ținute sub control de intervenția guvernului prin măsuri precum amânarea la plata taxelor, garanții pentru împrumuturi sau șomaj tehnic. Însă aceste măsuri sunt aplicate pe o perioadă determinată și, odată ce vor înceta, este de așteptat ca numărul insolvențelor să crească. Iată de ce, pentru a avea șanse mai mari de a supraviețui, companiile trebuie să ia în considerare strategii de reconfigurare a planurilor și operațiunilor înainte ca guvernele să-și retragă sprijinul. Unele companii au inițiat deja planuri de restructurare încă din acest ultim trimestru al anului 2020 și este de așteptat ca această activitate să se intensifice în primul trimestru din 2021”, a declarat Dinu Bumbăcea (foto), Partener și Liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.

Potrivit raportului PwC, rata insolvențelor este așteptată să crească la nivel global, pe finalul acestui an și anul viitor, în special în rândul companiilor din industrii grav afectate de criza sanitară, precum turismul, transporturile sau retailul cu produse nealimentare. Industriile care rămân sub presiune în regiunea ECE sunt auto, retail cu produse nealimentare, turism și ospitalitate.

În cazul României, numărul insolvențelor a fost în creștere în 2020, reiese din  datele Oficiului Național al Registrului Comerțului. Astfel, numărul entităților intrate insolvență a urcat de la 1.392, în luna aprilie a acestui an, la 4.606, în octombrie. Totuși numărul se menține sub valoarea înregistrată în aceeași lună a anului trecut.

Activitatea de restructurare poate juca un rol cheie în sprijinirea afacerilor și reducerea numărului de insolvențe potențiale și menținerea ratelor șomajului la un nivel scăzut. În prezent peste 40 de milioane de angajați din 37 de economii la nivel global se află în șomaj tehnic, iar previziunile nu sunt prea optimiste.

De la începutul pandemiei, companiile s-au concentrat în principal pe păstrarea lichidității prin folosirea măsurilor guvernamentale de sprijin, precum și pe reducerea costurilor și stabilizarea lanțurilor de aprovizionare. De acum, ar trebui să se concentreze și pe gestionarea datoriilor acumulate în perioada de blocaj al activității, restructurări financiare, consolidări și dezinvestirea activelor non-core.

Aflat la a treia ediție, raportul ”Global Restructuring trends” analizează modul în care guvernele și companiile au reacționat la impactul economic al pandemiei COVID-19 și prezintă provocările care urmează în 37 de economii din întreaga lume.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020, care relevă faptul că piețele financiare non-bancare din România s-au adaptat bine în fața șocurilor care au lovit economiile europene în acest an, ca efect al pandemiei COVID-19.

Cu toate acestea, impactul crizei sanitare, provocate de virusul SARS-CoV-2, încă persistă asupra economiei reale, care traversează o etapă globală de transformări structurale, implementate într-un timp scurt, determinate de necesitatea de a reduce pierderile și de a se adapta noilor provocări apărute în toate ramurile economice.

„Raportul de Stabilitate Financiară, alături de monitorizarea și evaluarea stabilității financiare, reprezintă elemente importante pentru a asigura calitatea procesului de reglementare și supraveghere a piețelor financiare nebancare. Gestionarea riscurilor oferă o modalitate continuă de evaluare a stabilității piețelor financiare nebancare, chiar dacă există și situații în care efectul șocurilor nu poate fi identificat imediat, deoarece acestea sunt noi sau uneori dificil de cuantificat”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.

Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 scoate în evidență faptul că economia românească a avut o evoluție „blândă” în trimestrul I 2020, comparativ cu alte state europene, care au înregistrat contracții severe. Șocul mai puternic a fost vizibil în trimestrul al II-lea, odată cu măsurile de izolare și de carantină instituite prin starea de urgență din perioada aprilie – mai 2020.  

De la declanșarea crizei generate de pandemia COVID-19 și până în prezent, piețele financiare non-bancare din România au avut evoluții lipsite de convulsii majore.

Pe plan național, fondurile de pensii private se mențin într-o zonă de risc mediu spre scăzut, cu tendință de diminuare. Arhitectura sistemului de pensii private din România, bazat pe contribuții definite, este una solidă, cu multiple mecanisme de protecție pentru participanți. Investițiile fondurilor de pensii sunt realizate prudent, peste 67% din active fiind plasate în titluri emise de statul român. Astfel, riscul de credit este unul redus și conectat cu riscul de țară, în timp ce riscul de piață este diminuat prin diversificarea plasamentelor.

Pe piața asigurărilor din România, riscurile se află la un nivel mediu, dar în creștere, ca urmare a efectelor incertitudinii generate de criza globală. Riscul de afaceri a crescut, din cauza evoluției pandemiei, în timp ce riscurile de profitabilitate și de solvabilitate s-au menținut la un nivel mediu, chiar dacă menținerea ratelor scăzute ale dobânzii poate avea un dublu impact pe partea activelor și a datoriilor, în special asupra asigurătorilor de viață, cu consecințe negative asupra solvabilității și poziției financiare a societăților. Activele totale au avut o dinamică pozitivă, determinând o creștere a excedentului activelor față de datorii, ce reprezintă componenta principală a elementelor de rang 1 aferente fondurilor proprii eligibile să acopere cerințele de capital, potrivit regimului Solvabilitate II. Evoluția ratei combinate a daunei în primul semestru din 2020 a indicat o ușoară îmbunătățire a profitabilității pe segmentul asigurărilor generale, însă continuă să se mențină în teritoriu supraunitar pentru principalele clase de asigurare CASCO și RCA – CMR. Riscul de concentrare rămâne unul ridicat, atât la nivelul întregii piețe a asigurărilor, cât și pe principalele clase de asigurări generale și de viață.

Pe piața de capital din România riscurile se află la un nivel ridicat cu tendință de creștere, în special din cauza specificului burselor de a reacționa imediat, chiar anticipativ, la orice factori perturbatori din economie și nu numai. Bursa de Valori București a înregistrat o creștere anuală a valorii tranzacționate, dar capitalizarea acesteia nu a reușit să recupereze încă scăderile puternice din primul val al pandemiei. În perioada iunie-august, contagiunea a continuat să scadă, concomitent cu relaxarea condițiilor de izolare socială luate de toate economiile europene, iar în luna septembrie a revenit la media pe termen lung. Odată cu materializarea valului al doilea al pandemiei, contagiunea a început să crească în luna octombrie și se așteaptă ca tendința să continue ca urmare a reintroducerii măsurilor de carantină și distanțare socială în mai multe economii europene. În contextul incertitudinilor referitoare la restricțiile viitoare din cadrul pandemiei este posibil să asistăm și la alte episoade de presiune asupra lichidității fondurilor prin creșterea retragerilor, deși acestea pot aplica instrumente legale de management al lichidității. Și pe piața fondurilor de investiții se menține un nivel ridicat de concentrare a serviciilor de depozitare.

            În cadrul Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 poate fi regăsită o interesantă analiză a diferențelor între criza financiară din 2008 și cea provocată de apariția virusului SARS-CoV-2.

Diferențe între criza financiară
din 2008 și cea generată de pandemia COVID-19

Sursa șocului – dacă în cazul crizei din 2008 sursa a fost endogenă sistemului financiar, fiind generată de creditele neperformante și de securitizarea acestora, în 2020 criza a fost exogenă, venind din afara sistemului financiar.

Sănătatea sistemului financiar – la începutul anului 2020, sistemul financiar era robust, fiind capabil să facă față șocurilor, în timp ce în 2008 sistemul financiar era fragil, având probleme interne. În plus, efectele întăririi reglementărilor care au urmat crizei din 2008 au întărit și mai mult sistemul financiar pentru a face față unor șocuri neașteptate.

Viteza de propagare – primele semne ale crizei din deceniul trecut au apărut încă din a doua parte a anului 2007, însă a durat o perioadă până când criza s-a extins la nivel global, culminând cu falimentul Lehman Brothers în septembrie 2008. Bursele au atins un minim în T1 2009, după o perioadă de 17 luni de scădere. Spre deosebire, criza actuală s-a declanșat și s-a extins la nivel global într-un timp foarte scurt, de doar câteva luni. De exemplu, bursele au început să scadă în februarie 2020, revenindu-și la nivelele anterioare la finalul lui mai 2020. Desigur, este încă devreme pentru a putea afirma că sistemul financiar a depășit criza, mai ales având în vedere că ne aflăm în al doilea val pandemic, iar OMS preconizează un al treilea val la începutul anului 2021.

Reacția autorităților – a fost mult mai pronunțată în 2020, stimulul fiscal, de exemplu, ridicându-se la valori în general peste 10% din PIB, în unele cazuri ajungând la aproape 40% din PIB, în timp ce în timpul crizei din 2008, în întreaga perioadă, stimulul fiscal a totalizat câteva procente din PIB. La acestea se adaugă măsuri extinse de relaxare monetară.

Așteptări privind forma revenirii – în 2008 am avut parte de o revenire în U, ceea ce înseamnă că șocul a fost permanent, revenirea creșterii făcându-se pe un trend inferior celui care s-ar fi înregistrat în absența crizei. În momentul de față, există încă speranța unei reveniri în V, care ar însemna o revenire la trendul de dinaintea crizei. Această speranță este alimentată de caracterul exogen al șocului, mergându-se pe ipoteza că, odată șocul îndepărtat, revenirea va fi completă, mai ales având în vedere că, atât economia, cât și sistemul financiar nu aveau probleme structurale evidente. Cu toate acestea, există și voci care anticipează o revenire în W sau chiar în U, argumentând prin contracția puternică a PIB-ului la nivel global și prin semnele unor schimbări de structură a economiei reale, care va necesita ajustări.

Amploarea impactului economic – criza din 2008 a afectat, în special, economiile dezvoltate, PIB-ul la nivel global rămânând pe un teritoriu pozitiv. Spre deosebire, criza COVID-19 pare să afecteze toate țările, PIB-ul la nivel global înregistrând o scădere, cele mai afectate fiind țările mai sărace.

Stimulul fiscal în timpul crizei din 2008 – 2010 comparativ cu criza COVID-19 (%PIB)

Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare – semestrul II 2020 poate fi consultat AICI.

• Studiul realizat de Foodwise Marketing, parte din grupul de comunicare Hello, pe un eșantion reprezentativ național CAWI arată că 35% aleg ingrediente și mâncăruri românești, iar 22% caută proveniența locală, de proximitate
• O treime dintre români optează, la capitolul alimentației, pentru bunurile micilor producători locali, potrivit studiului derulat între 17-23 noiembrie
• Peste un sfert dintre români admit că au început să mănânce neglijent, compulsiv, în perioada izolării, dar 55% se protejează și adaugă meniului vitamine sau suplimente alimentare

Obiceiurile de consum ale românilor au fost influențate considerabil de contextul pandemic, iar un studiu efectuat pe un eșantion național de 1.683 respondenți de către Foodwise Marketing, parte din grupul de comunicare Hello, de 10 ani activ pe piață, arată că 80% dintre respondenți gătesc acasă zilnic sau la două-trei zile, în timp ce 61% apelează la serviciile de livrare cel puțin lunar și aproape un sfert trece din nou la strânsul proviziilor de alimente conservate.

Studiul Foodwise Marketing, parte din grupul care cuprinde companiile Hello Communication și Hello Consumer Interaction, arată că pandemia i-a determinat pe respondenți să acorde o mai mare atenție provenienței ingredientelor sau tipurilor de mâncare pe care le consumă și să sprijine componenta românească. Astfel, 35% aleg produsele românești, 22% caută proveniența locală, de proximitate, în timp ce pentru 43%, decizia încă nu este influențată de acești factori.

De altfel, micii producători sunt și câștigătorii pandemiei – o treime dintre respondenți au început să le achiziționeze mai mult produsele, pe parcursul acestui an. Și produsele marcă proprie din supermarket-uri atrag mai mult și ajung la 31% dintre preferințe, mărcile populare sunt cumpărate mai des de 28% dintre români, iar produsele de premium sunt mai sus ca dezirabilitate pentru aproape 8% dintre respondenți.  

„Ne-am propus să realizăm acest studiu pentru a avea o radiografie la zi a tendintelor în consum, a comportamentelor in food & beverages, un instrument de lucru bazat pe cifre actuale, care arată influența reală a pandemiei. Unul dintre lucrurile pe care le observăm în studiu, și care confirmă tendințele pe care le resimțim, este o mai mare deschidere a românilor față de gătitul acasă – cu ingredientele alese de ei, cu proveniență trasabilă, în condiții de siguranță și un plus de control pentru alimentația zilnică. De altfel noi, la Foodwise, suntem, în esenta, facilitatori de food intelligence, tradus în cunoașterea consumatorului și a dinamicii industriei, know-how si acces la tendințe, așa încât să oferim clienților noștri rezultate și eficiență, gratie specializării ridicate. Dincolo de pandemie, anul 2020, anul celor 10 ani de antreprenoriat, a fost un an al confirmarii maturitatii noastre. Am muncit enorm, am trăit angoase și incertitudini, însă am ales calea curajului și a muncii asidue, pentru a merge mai departe, cu întreaga echipă. Am mers cu motoarele turate la maximum, în permanență alături de clienții noștri – consultativi, creativi, adaptabili”, declară Marilena Istratescu, Managing Partner Hello Group / Foodwise Marketing.

Dacă pentru 30% dintre români alimentația nu a suferit modificări, iar aproape un sfert dintre respondenți confirmă un meniu zilnic echilibrat, mai bine de 25% dintre respondenți spun că au fost afectați de restricții și au început să mănânce neglijent, compulsiv.

Pe de altă parte, respondenții sunt atenți la sănătate și, pentru a-și crește imunitatea, adaugă, în proporție de peste 40%, vitamine meniului zilnic, iar 16% optează pentru suplimentele alimentare. Aproape 14% au decis să consume alimente cu un nivel minim de procesare, în timp ce 27% nu schimbă nimic din modul obișnuit de alimentație.

Odată cu restricțiile ce încurajează statul mai mult acasă, crește și deschiderea față de serviciile de livrare – peste jumătate dintre români comandă alimente și băuturi săptămânal, bilunar sau lunar, iar aproape 8% aleg livrarea mai frecvent, de două-trei ori pe săptămână.

Supermarket-urile rămân destinația preferată pentru achiziția alimentelor și ingredientelor necesare consumului, cu aproape 70% dintre opțiuni, urmate de hypermarket-uri, cu 57%, și de magazinele de cartier, cu 42%. Mediul online ajunge la aproape 16% din preferințe, în studiul Foodwise Marketing.

Ajunși în magazine, șase din 10 români merg la țintă și aleg produsele cu care sunt familiarizați, iar aproape un sfert vânează prețurile avantajoase.

Studiul Foodwise Marketing despre obiceiurile de consum ale românilor în timpul pandemiei a fost realizat pe un eșantion de 1.683 respondenți. Repartizarea în funcție de gen a acestora este de 56,4% feminin și 43,6% masculin. Două treimi dintre respondenți au studii superioare, 68% lucrează în sectorul privat, 30% sunt angajați în structurile publice, iar 2% în aria non-profit.

Anul curent a adus pentru Foodwise Marketing o creștere a proiectelor strategice și creative, inclusiv pentru piața externă, amplificarea componentei de digital, capitalizarea pe soluții inovatoare de shopper marketing, în contextul mutării multor volume de vânzări în retail,  dar și un amplu set de proiecte menite să sprijine brandurile active in Horeca și industria in sine, unul dintre sectoarele sever afectate de pandemie.

„Am fondat Hello Communication la începutul lui 2010, în plină criză economică, și niciun an dintre cei zece de pana acum nu a semanat cu cel anterior. Mantra noastra antreprenoriala este curiozitatea și credința că ne creem singuri viitorul, explorănd minuțios, cu cifre,  prezentul. Așa a apărut Foodwise Marketing – primul hub de comunicare în food & beverages din România și tot așa a apărut Foodcare – platforma de reducere a risipei alimentare. Acum, cu o noua criză în cronologia companiei, focusul nostru este să continuăm să inovăm relevant pentru consumatorii clienților nostri. Pentru că ei sunt, cu adevărat, inima oricărui demers de tip FoodTech sau RetailTech”, afirmă Cristina Diaconescu, Co-fondator si Director de Creație Hello Group / Foodwise Marketing.

Cu o medie de 17 angajați și un hub complet de competențe și talente în multiple domenii relevante industriei food & beverages, grupul Hello, a semnat si a derulat, pe parcursul anului 2020, proiecte majore pentru Ursus Breweries, FrieslandCampina, PPD Romania, Pepsico, Caroli Foods, Nordic Foods, Alexandrion Group, Courtyard by Marriott Floreasca.

Hello a raportat, la nivel de grup, o cifră medie anuală de afaceri de 10 milioane de lei și un profit net mediu de un million de lei, pe parcursul ultimilor trei ani. Grupul de comunicare Hello are capital 100% românesc și cuprinde companiile Hello Communication și Hello Consumer Interaction – cu specializări complementare, care furnizează soluții de strategie, branding, comunicare integrată, PR și comunicare digitală, On și Off trade marketing. Compania deruleaza propriul program de CSR pentru reducerea risipei alimentare (Foodcare) si este implicata in programe de business mentorship si community contributors.

Grupul crește alături de Foodwise Marketing, hub de conţinut, creativitate si executie pentru industria de food & beverages din România – corporaţii, antreprenoriate şi comunităţi de consumatori.

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% în rândul consumatorilor care comandă cel puțin o dată pe lună, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele, potrivit studiului Deloitte „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board”, efectuat în rândul clienților și managerilor de restaurante din SUA. Aproape două treimi (68%) dintre consumatori spun că își comandă mâncare cu livrare, 52% comandă la pachet, iar aproape jumătate (46%) dintre respondenți se așteaptă să-și mențină aceste obiceiuri și după sfârșitul pandemiei. Exponenții generației Millennials, cu vârste cuprinse între 23 și 39 de ani, plasează cele mai multe comenzi cu livrare (65%), în creștere cu 13% față de perioada anterioară pandemiei, iar 77% dintre exponenții Generației X, cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani, comandă mâncare la pachet, cu 20% mai mult decât în perioada pre-COVID.

Studiul subliniază că accesibilitatea, care a fost întotdeauna un criteriu esențial în decizia consumatorilor de a frecventa un restaurant, continuă să fie un aspect important, 62% dintre respondenți afirmând că acesta este motivul principal pentru care aleg un restaurant. În contextul actual, conceptul de accesibilitate include, în accepțiunea consumatorilor, și costurile de transport, timpul de așteptare, adresele de unde pot prelua preparatele la pachet și modalitatea de interacțiune. În ceea ce privește costurile de livrare, respondenții consideră că o taxă medie rezonabilă pentru transport este de patru dolari. Legat de timpul de așteptare, 75% dintre respondenți consideră că 30 de minute sau mai puțin reprezintă un interval rezonabil și doar 20% consideră că este realist să aștepte până la 45 de minute pentru ca masa lor să fie preparată.

Deși sumele cheltuite de clienți la restaurante au scăzut cu peste 20% față de anul precedent, studiul evidențiază o nouă tendință de consum, și anume creșterea notei medii de plată, ceea ce indică faptul că tot mai mulți clienți preferă meniurile de familie sau care includ mai multe porții, informație utilă pentru restaurantele care vor să-și regândească oferta.

Consumatorii care sunt utilizatori de soluții tehnologice se așteaptă ca restaurantele pe care le frecventează să interacționeze cu ei în mediul digital și să le ofere opțiuni bazate pe tehnologii de ultimă generație, capabile să îi recunoască și să le rețină preferințele, conform concluziilor sondajului. Clienții din acest segment sunt dispuși să aloce resurse financiare suplimentare și să plătească în medie cu 14% mai mult pentru astfel de servicii. Șapte din zece respondenți preferă să comande cu livrare prin intermediul soluțiilor digitale, 57% dintre ei au instalată pe telefon o aplicație de livrare de mâncare, iar 48% urmăresc un cont de pe rețelele de socializare al unui restaurant sau al unui brand de produse alimentare.

„Pandemia de COVID-19 a forțat închiderea unor afaceri, dar și identificarea ad-hoc a unor soluții inovatoare. Restaurantele au menținut interacțiunile cu clienții cu ajutorul ecosistemelor digitale – aplicații mobile, noi metode de plată, experiențe personalizate bazate pe comportamentul consumatorilor – și, în unele cazuri, chiar și-au regândit în întregime modelele de business. Industria ospitalității din România a fost grav afectată de criză și a pierdut deja câteva mii de angajați, dar unii jucători au reacționat rapid. Am văzut restaurante care s-au concentrat pe livrări și pe comenzi la pachet prin intermediul platformelor proprii sau al parteneriatelor cu platforme digitale de livrare, dar și pe noi linii de business, cum ar fi crearea de pachete semi-preparate sau de meniuri speciale pentru anumite ocazii”, a spus Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și liderul industriei produselor de consum.

O altă tendință identificată de studiu este atenția sporită acordată siguranței, în contextul în care munca la distanță și evitarea locurilor aglomerate transformă obiceiurile oamenilor de a lua masa. Clienții se așteaptă ca restaurantele să ia măsuri de siguranță, dar să le și comunice în mod vizibil. Patru din cinci respondenți au spus că este mai probabil să aleagă un restaurant despre care știu ce măsuri a luat pentru a asigura curățenia, siguranța preparatelor și a oaspeților și că sunt dispuși să accepte prețuri cu 10% mai mari de la aceste restaurante.

Studiul Deloitte „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule – Time to Get on Board” examinează noile cereri ale consumatorilor apărute pe fondul pandemiei și modul în care restaurantele se adaptează și își regândesc modelele de business pentru o creștere durabilă. Mai multe informații despre studiu sunt disponibile aici.

• Aproape o treime din start-up-urile tech atrag interesul investitorilor
• Calitatea echipelor a fost cel mai bun parametru al anului, la cele 230 de start-up-uri participante la sesiunile de pitch TechAngels
• În 2020, 12% dintre start-up-uri au pivotat
• Jumătate din start-up-uri au nevoie de mai multă orientare spre clienți și piață

31,3% dintre start-up-urile prezente la pitch-uri în primele 11 luni ale anului 2020 au atras atenția investitorilor din cadrul TechAngels. Din 230 de start-up-uri participante la prezentările organizate de TechAngels, 10% au reușit să suscite interesul ferm, individual, pentru investiții. Alte 21,3% au fost atractive pentru investiții în grup – investitorii manifestându-și dorința de a se alătura, în condițiile în care și alți angel investors își propun să investească – sau pentru o fază ulterioară. Aproximativ 40% dintre start-up-uri au fost considerate ca fiind prea timpuriu în căutare de angel investors și au primit recomandarea de a trece printr-un program de accelerare înainte de a utiliza o investiție. Un sfert dintre start-up-uri au fost mai puțin convingătoare și nu au antrenat deloc interesul investitorilor.

Cel mai frecvent parametru notat pozitiv în anul 2020 a fost calitatea echipei, aproape 50% dintre start-up-uri punctând la acest criteriu. Este un progres sensibil spre deosebire de anii anteriori, când structura echipei era una dintre vulnerabilitățile start-up-urilor care se prezentau la pitch-uri.

„Am observat în acest an structurarea mai bună a echipelor care s-au prezentat la pitch, o combinație mai bună de expertiză de produs și competențe din domeniile vizate. Ar putea fi vorba de o maturizare mai rapidă, stimulată și forțată de contextul pandemiei”, spune Mălin Iulian Ștefănescu, Președintele grupului TechAngels.

Pentru 52% dintre start-up-urile tech întâlnite pe parcursul primelor 11 luni din anul 2020, investitorii angel au remarcat necesitatea unei mai bune orientări către înțelegerea necesităților clienților și a pieței în care start-up-ul își desfășoară activitatea. Deși acestea sunt tendințe remarcate constant în ultimii ani, în 2020 au fost încă și mai evidente, tocmai pentru că în toate domeniile au avut loc schimbări care au favorizat transformări, pivotări rapide și au subliniat necesitatea răspunsului la nevoile în evoluție ale potențialilor clienți, nișarea optimă și chiar schimbarea soluțiilor alese.

Un procent de aproximativ 12% dintre start-up-uri au pivotat în cursul acestui an și și-au adaptat strategia sau produsele la condițiile generate de pandemie.

Domeniile reprezentate în pitch-uri au fost diverse, în linie cu anii anteriori acoperind – fintech, vânzări, gaming, cercetare de piață, marketing ș.a, cu o creștere sesizabilă în favoarea proiectelor de tele-medicină, de instrumente colaborative pentru diferite segmente corporate și digital.

Peste 80% dintre start-up-uri au avut pe parcursul anului modele de business cotate mediu sau sub medie, relevând-se astfel necesitatea unei pregătiri mai solide.

„Investitorii angel se uită și dincolo de cifrele imediate ale proiectelor, întrucât pot fi mentori implicați și consilieri pentru planurile de business. Cei 70 de membri ai TechAngels au experiență atât în antreprenoriat, cât și în companii mari, astfel că pot sprijini procesele de testare, de ajustare a produselor și de elaborare a planurilor de business. În ultimul an, și monitorizarea noastră asupra mediului de start-up-uri este mai structurată, pentru că ne dorim să contribuim acolo unde este mai multă nevoie”, adaugă Mălin Ștefănescu.

Investitorii din cadrul TechAngels au livrat peste 1.100 de ore de coaching și mentorat în cursul anului 2020.

Despre TechAngels

TechAngels este un grup deschis de investitori privați interesați să susțină dezvoltarea start-up-urilor din domeniul tehnologiei din România și din regiune. În acest moment, asociația are un număr de 70 de membri. Investitorii din grup sunt antreprenori sau specialiști din companii multinaționale, cu experiență extinsă pe piața din România și din întreaga lume, în planificarea de business, dezvoltarea de produse, abordarea piețelor, vânzări, marketing etc. În calitate de angel investors, membrii grupului asigură mentorat și consiliere pentru start-up-urile selectate. În ultimii trei ani, TechAngels au selectat pentru finanțare peste 100 de start-up-uri cu sume totale de peste 10 milioane de Euro.

Dezvoltatorul Medicai, una dintre platformele medicale online cu cea mai bună rată de adopție din România din ultima perioadă, își schimbă numele în Atta Systems

Start-up-ul românesc de tehnologie, AB4 Systems, dezvoltatorul software al platformei Medicai și a altor soluții software de succes, a anunțat astăzi schimbarea denumirii sale în Atta Systems. Aceasta vine împreună cu schimbarea întregii sale identități de brand, inclusiv la nivel vizual, menținându-și însă misiunea de a crea produse software relevante pentru clienții săi și utilizatorii acestora.

În prezent clienții Atta Systems provin din țări precum SUA, Marea Britanie, Olanda, Germania, România, Singapore și Malaezia. Printre aceștia se regăsesc nume sonore la nivel mondial, precum UiPath, Carrefour sau EY, Banca Mondială, UNICEF și alte agenții ale ONU, dar și start-up-uri de succes din domeniul medical precum Medicai sau SkinVision, branduri din zona de mobilitate și transport, precum Clever Taxi și UrbanAir sau de entertainment și cultură, ca VRTW – Vinyl, Rum, Tapas & Wine și Animest.

Redenumirea companiei are loc în contextul recentei extinderi a amprentei sale globale, prin deschiderea unui nou birou în Singapore. Odată cu pătrunderea mai puternică pe piața globală, s-a manifestat nevoia unui nume cu o sonoritate internațională, recognoscibil, concis și ușor de memorat, care să faciliteze atragerea de noi clienți internaționali și extinderea continuă a portofoliului companiei. Astfel, reprezentanții companiei au decis că vechea denumire, AB4 Systems, și-a atins limitele și este timpul pentru un refresh.

„Fiind în căutarea unui nou nume care să ne reprezinte ca echipă, am apelat la partenerii noștri de la United Pencils. Plecând de la spiritul nostru de echipă și apetitul pentru inovație, ei au făcut imediat paralela cu furnicile Atta, iar ideea creativă per se a pornit de la cartea lui Ayven Sanderson <<Creatures>>, în care el spune că dacă omul și-ar putea însuşi cunoştinţele care de milioane de ani sunt deţinute de furnicile Atta, doar peste câţiva ani am ajunge la cele mai îndepărtate stele. Asta ne-a inspirat și ne-a făcut să alegem denumirea de Atta Systems, căci ne regăsim întru totul în puterea de muncă și determinarea de a concretiza obiective ambițioase, de care furnicile Atta fac dovadă,” a afirmat Andrei Blaj, Managing Partner și cofondator, Atta Systems.

Noua denumire mizează pe simetrie, ușurința pronunției într-o varietate mai mare de limbi, cât și pe povestea neașteptată din spatele ei. Atta reprezintă un gen de furnici care trăiesc pe continentul american și care se remarcă prin organizare și dedicare față de munca lor, acestea fiind singurele furnici care practică agricultura în coloniile lor subterane. De asemenea, furnicile sunt recunoscute pentru sistemele lor ingenioase de comunicare. Toate aceste atribute definesc și echipa start-up-ului românesc, care a dat dovadă de încredere, bună coordonare și comunicare, dar mai ales de maturitate și implicare față de proiectele dezvoltate pentru clienții și partenerii săi.

Odată cu schimbarea denumirii a fost nevoie și de un logo care să ilustreze noua identitate asumată de start-up. Imaginat și executat de cei de la United Pencils, noul logo are trei variante de decriptare: la prima vedere și în cea mai simplă variantă este litera „a”. La o privire mai atentă se observă că ilustrează esența activității start-up-ului – cifrele 0 și 1, „instrumentele” cu care echipa Atta Systems construiește zi de zi produse software pentru clienți din toată lumea. Și nu în ultimul rând, se disting literele grecești alpha și omega, simbolurile începutului și sfârșitului. Acestea reflectă asistența oferită clienților pe tot parcursul dezvoltării produselor, cât și gama cuprinzătoare de servicii de înaltă calitate de care aceștia beneficiază, de la început și până la finalul proiectului.   

Pe lângă dezvoltarea de software pentru web și mobile, Atta Systems abordează și domenii cu tehnologii de ultimă generație, dezvoltând soluții tehnice pentru dispozitive wearable, sisteme de operare pentru TV, pentru platforma de VR/AR Oculus, boți și interfețe conversaționale, data science, machine learning și AI – modelare predictivă, forecasting, analiză statistică, Bussiness Intelligence/Analytics (BI / BA).

„Chiar dacă avem un nume nou, misiunea noastră rămâne aceeași și vom continua să punem accent pe construirea de relații de lungă durată cu clienții noștri, prin care să înțelegem cât mai bine nevoile acestora și să le oferim cele mai bune soluțiile tehnice. Avem o experiență de peste 5 ani și ne mândrim cu faptul că suntem printre puținele companii care oferă un traseu complet de la idee, strategie de produs și designul acestuia, inginerie software, până la lansarea și continuitatea acestuia în piață. Ne place să ne asumăm provocări tehnice dificile, iar în noua formulă, ieșim în față cu o suită completă de servicii centrate pe inovație, aplicând expertiza noastră pe machine learning, AI, data science, big data și multe altele, în domenii precum medtech, fintech, administrație etc.,” a completat Alexandru Artimon, Managing Partner și cofondator, Atta Systems.

Deși anul 2020 a adus un set de provocări neașteptate pentru toate industriile, Atta Systems a reușit să îi facă față și să își îndeplinească planurile de dezvoltare, prin deschiderea noului birou din Singapore. În 2021, start-up-ul românesc de tehnologie își propune consolidarea activității sale de pe continentul asiatic, prin intermediul biroului din Singapore, cât și continuarea creșterii din ultimii 5 ani și extinderea sa pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii.

Despre Atta Systems

Fondată în 2015, sub numele inițial de AB4 Systems, Atta Systems dezvoltă produse software relevante global, care aduc un plus de valoare utilizatorilor și generează impact ridicat. Compania activează pe 3 continente, cu birouri în București, Singapore, Londra și California. Cu produse software livrate către clienți din România, Europa, SUA și Asia, Atta Systems se concentrează pe crearea de valoare prin tehnologie, în context global. La începutul anului 2020, start-up-ul s-a numărat printre câștigătorii premiilor industriei IT din România, oferite în cadrul evenimentului Gala ANIS 2020, pentru platforma Aurora, dezvoltată pentru UNICEF România. Pentru mai multe informații vizitați: https://atta.systems/