Material de opinie de Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner, Reff & Asociații (foto)
Motto: Atunci s-a apropiat Ilie de tot poporul şi a zis: „Până când veţi şchiopăta
de amândouă picioarele?” (Cartea a treia a Regilor – Biblia)
Chiar și în perioada de
criză fără precedent pe care o traversează România, Parlamentul și Guvernul nu
reușesc să aibă o viziune unitară asupra deciziilor de luat și a modului în
care acestea se cuvine a fi legiferate, ceea ce, din păcate, adaugă la
incertitudinea pe care o trăim toți în aceste zile și neclaritățile legislative,
cu consecințe potențiale prejudiciante pentru stabilitatea economică și socială
a României, deja șubrezită de pandemia cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2. Regulile jocului economic se schimbă de la o zi la alta
și asistăm la o succesiune de acte normative redactate, inerent, în viteză, și,
din păcate, la ceea ce pare a fi un concurs de legiferare între decidenții
politici, nealiniați nici măcar în al doisprezecelea ceas.
În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României,
Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 37/2020 privind unele facilități pentru creditele
acordate de instituții de credit și de IFN-uri anumitor categorii de debitori,
scopul declarat de legiuitor fiind de a răspunde problemelor de lichiditate ale
persoanelor fizice și juridice și de limitare a efectelor negative ce
derivă din limitarea sau întreruperea activităților socio-economice. Însă, la
mai puțin de o săptămână de la publicarea ordonanței, Parlamentul urmează să
voteze o lege cu același obiect. Dacă proiectul de lege privind suspendarea rambursării
creditelor, deja aprobat în Senat, trece de votul Camerei Deputaților, legea ar urma să fie trimisă spre
promulgare și, dacă va fi promulgată, va intra în vigoare.
Între OUG 37/2020, deja în vigoare din
30 martie (însă cu aplicare dificilă, în lipsa normelor de aplicare, care își așteaptă
încă publicarea) și proiectul de lege din Parlament există o suprapunere de reglementare, dar și câteva diferențe semnificative, dintre care ies
în evidență cele privind tipurile de contracte pentru care se poate solicita amânarea
la plată (proiectul adăugând și contractele de leasing) și criteriile de eligibilitate aplicabile debitorilor, spre
exemplu cele privind situația de conformare a debitorilor la obligațiile de plată din contracte
(în timp ce, în temeiul OUG
37/2020, pot solicita amânarea doar acei debitori care nu au restanțe la plată sau care le-au
remediat până la data efectuării cererii, conform proiectului de lege vor putea
solicita amânarea plăților
debitorii care înregistrează întârzieri la plată de până la 90
de zile).
Reducând aria de aplicare la IMM-uri, proiectul de lege
schimbă semnificativ și criteriile de eligibilitate pentru persoanele juridice,
care trebuie să facă numai o declarație pe proprie răspundere din care să
rezulte faptul că veniturile sau încasările s-au diminuat cu minimum 15% în
luna în curs raportat la media celor două luni anterioare (fără a necesita
demonstrarea impactului situației
generate de pandemia COVID-19). Conform OUG 37/2020 în vigoare, sunt eligibile orice persoane juridice ce dețineau
certificatul de situație de urgenţă și au fost afectate direct (prin
interdicţia de a-şi desfăşura activitatea, total sau parţial) sau indirect
(prin reducerea încasărilor sau veniturilor) de măsurile luate de autorităţi în
acest context.
O altă modificare semnificativă pe care își
propune să o aducă proiectul de lege aflat în dezbatere în Parlament este
extinderea posibilității debitorilor de a solicita amânarea la plată a creanțelor deținute împotriva lor de către entitățile
care desfășoară activitatea de recuperare de creanțe. Suplimentar, proiectul de
lege propune suspendarea până la 31 decembrie 2020, la cerere, a oricăror proceduri
de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea
silită imobiliară sau popririle de orice fel.
Față de OUG 37/2020 în vigoare,
proiectul de lege din Parlament nu prevede garantarea de către statul român a dobânzii
amânate din creditele ipotecare acordate persoanelor fizice (conform ordonanței,
statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, le garantează în totalitate
creditorilor plata dobânzii ipotecare amânate).
În măsura în care Camera Deputaților votează
proiectul de lege, rămâne de văzut dacă va urma sau nu promulgarea, iar, dacă
va fi legea ar fi promulgată, vom fi în situația nefericită de a avea două acte
normative în vigoare cu suprapunere de obiect, dar cu neconcordanţă de
reglementare (fiind discutabil dacă OUG 37/2020 ar putea fi abrogată de
Parlament prin însăși noua lege, dat fiind că ordonanța nu a fost încă dezbătută
în Parlament). Am ajunge în acest fel într-o situație aflată nu doar în
contradicție cu normele de tehnică legislativă,
ci și de natură a bulversa și mai mult cetățenii României, mediul de afaceri și
societatea românească în ansamblul ei, deja greu încercată de dificultățile fără
precedent cu care se confruntă. Tocmai faptul că întreaga societate se confruntă
cu o situație de criză ar trebui să motiveze mai ales forumul legislativ și
forumul executiv să se alinieze pentru realizarea unui obiectiv comun: buna
guvernare a țării, atât cât se poate în condițiile dificile și presante pe care
le traversăm, ceea ce presupune cel puţin ca provocările suportate de ţară să
nu fie accentuate și prin măsurile guvernanţilor.
