Răspunsul la coronavirus: Comisia a adoptat un pachet bancar care va facilita acordarea de împrumuturi bancare gospodăriilor și întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană

Economistul
-
0
Răspunsul la coronavirus: Comisia a adoptat un pachet bancar care va facilita acordarea de împrumuturi bancare gospodăriilor și întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană

Comisia a adoptat astăzi, 28 aprilie, un pachet bancar care va facilita acordarea de împrumuturi bancare gospodăriilor și întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană. Scopul este de a garanta că băncile pot acorda în continuare împrumuturi pentru a sprijini economia și a contribui la atenuarea impactului economic semnificativ al coronavirusului. Pachetul include o comunicare interpretativă privind cadrele contabile și prudențiale ale UE, precum și soluții rapide pe termen scurt, prin modificarea normelor bancare ale UE.28/04/2020

Datorită normelor instituite în urma crizei financiare, băncile sunt acum mai reziliente și mai bine pregătite pentru a face față șocurilor economice. Comunicarea adoptată astăzi reamintește că normele UE le permit băncilor și autorităților lor de supraveghere să acționeze într-un mod flexibil, dar responsabil, în situații de criză economică pentru a veni în sprijinul cetățenilor și al întreprinderilor, în special al întreprinderilor mici și mijlocii. Regulamentul adoptat astăzi cuprinde o serie de modificări specifice care vor maximiza capacitatea instituțiilor de credit de a acorda împrumuturi și de a absorbi pierderile provocate de pandemia de coronavirus, asigurând, în același timp, menținerea rezilienței.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile să facă față consecințelor economice provocate de coronavirus. Iar sectorul bancar poate ajuta foarte mult în acest sens. Utilizăm întreaga flexibilitate oferită de normele bancare ale UE și propunem modificări legislative specifice pentru a le permite băncilor să furnizeze în continuare lichidități, astfel încât gospodăriile și întreprinderile să poată obține finanțarea de care au nevoie. De asemenea, voi lansa în curând mese rotunde care să reunească grupurile de consumatori și de întreprinderi cu sectorul financiar, astfel încât să putem răspunde celor mai urgente nevoi cu care se confruntă cetățenii și întreprinderile noastre.”

Comisia va lansa discuții cu sectorul financiar european pentru a analiza modalitățile în care poate elabora bune practici care să ofere un sprijin suplimentar cetățenilor și întreprinderilor. Răspunsul UE la această criză trebuie coordonat pentru a se evita fragmentarea națională și a se asigura condiții de concurență echitabile.

Modificări specifice ale normelor bancare

Comisia a propus astăzi anumite modificări specifice pe termen scurt ale normelor prudențiale bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital), pentru a maximiza capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi și de a absorbi pierderile provocate de coronavirus. Comisia propune măsuri temporare excepționale pentru a atenua impactul imediat al pandemiei de coronavirus, prin adaptarea calendarului de aplicare a standardelor internaționale de contabilitate privind capitalul băncilor, prin tratarea mai favorabilă a garanțiilor publice acordate în timpul acestei crize, prin amânarea datei de aplicare a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, precum și prin modificarea modului de excludere a anumitor expuneri de la calculul indicatorului de levier. Comisia propune, de asemenea, să se devanseze data de aplicare a mai multor măsuri deja convenite care vor stimula băncile să acorde finanțare salariaților, IMM-urilor și proiectelor de infrastructură.

Comunicarea interpretativă

Comunicarea publicată astăzi confirmă declarațiile recente privind utilizarea flexibilității autorizate de normele contabile și prudențiale, cum ar fi cele elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și de Banca Centrală Europeană. Comisia încurajează băncile și autoritățile de supraveghere să utilizeze flexibilitatea oferită de cadrele contabile și prudențiale ale UE. De exemplu, comunicarea confirmă – și salută – flexibilitatea prevăzută de normele UE în ceea ce privește moratoriile publice și private privind rambursarea creditelor (orientările ABE din 2 aprilie). Comisia subliniază, de asemenea, domeniile în care băncile sunt invitate să acționeze în mod responsabil, de exemplu prin nedistribuirea dividendelor către acționari sau prin adoptarea unei abordări prudente în ceea ce privește plata remunerațiilor variabile. Comunicarea publicată astăzi reamintește, de asemenea, modalitățile în care băncile pot ajuta întreprinderile și cetățenii prin intermediul serviciilor digitale, inclusiv în ceea ce privește plățile fără contact și digitale.

Solidaritate și interes european

Vasile Pușcaș
-
0
Solidaritate și interes european

În ultima vreme termenii solidaritate și fragmentare s-au pronunțat tot mai frecvent discursul politic din Uniunea Europeană. Mai ales în ultimele luni a fost clamată insistent nevoia de solidaritate între statele membre. Era așteptatăo empatie deschisă față de acele țări și regiuni europene care au fost lovite năprasnic de pandemie. S-a sperat la un sprijin concret din partea acelor state membre care aveau un sistem sanitar mai solid-echipamente medicale,know how epidemiologic,asistență spitalicească și chiar sprijin financiar de la Bruxelles pentru a se putea gestiona efectele puseurilor accelerate ale crizei epidemiei. Până la urmă, treziți de clopotul alarmei umanitare care suna în teritoriile italiene, spaniole, franceze și alte zoneale Uniunii Europene, liderii guvernelor statelor membre și ai instituțiilor europene s-au dezmeticit din astenia politicianist-birocratică și au devenit mai sensibili la strigătele disperate ale partenerilor europeni. Chiar dacă guvernele statelor membre au fost atente prioritar ladurerile și nevoile din propriile țări, împreună cu liderii europeni din Bruxelles au realizat câteva gesturi desolidaritate față de ariile cele mai lovite de epidemie.

De câteva săptămâni, auzim apelul la solidaritate în relație cu efecte socio-economice ale pandemiei, cu strategii și planuri de gestionare a situației în care criza sanitară va fi însoțită de o criză economico-financiară puternică în Uniunea Europeană. S-au auzit glasurile disperate ale liderilor politici din unele state afectate puternic de actuala criză,însoțite mai mult sau mai puțin accentuat de ecoul lamentărilor liderilor instituțiilor europene,care solicitau soluții financiare europene pentru sprijinirea acelor țări care estimau deja consecințe grave economico-financiare. Argumentul conținut în discursul lor revendicativ era tot cel al solidarității europene, câteodată anunțândpercepții catastrofice despre viitorul Uniunii Europene, provocate de alte state membre(reticente la propunerile de mutualizare a datoriilor și pierderilor) care ar fi preferat fragmentarea în locul solidarității. Astfel, coeziunea și unitatea europeană s-ar fi aflat într-un moment critic.

Receptând aceste tonalități stridente ale grupului statelor membre care cereau insistent solidaritate financiară europeană,replicile dubitative ale statelor membre care aveau rețineri și atitudinea ambivalent-confuză a responsabililor din fruntea instituțiilor europene mi-am reamintim că,în primăvara anului 2016,primind premiul “Carol cel Mare”, Papa Francisc a pledat pentru construcția unei Europe care să nu aibă ca bază doar economia,ci și valorile umaniste și creștine. Suveranul Pontif relua ideea lui Jacques Delors, fost președinte al Comisiei Europene, potrivit căruia Uniunea Europeană avea nevoie nu doar de Piața Internă, ci și de suflet și spiritualitate. Deci liderii statelor membre care chemau la solidaritate financiară,prin lansarea unui plan de redresare post-criza pandemică, imaginau o Uniune în care componenta economică să se asocieze trăirilor emotive ale zonelor cele mai afectate de epidemie.

Am văzut că dinspre partea cea mai dezvoltată a Uniunii Europene nu a venit un răspuns pe placul solicitanților solidarității financiare europene. Poate că la Berlin, Haga și spațiul nordic nici nu a fost înțeles prea bine mesajullor. Sunt sigur că dacă liderilor reticenți li s-ar fi putut demonstra că o astfel de soluție este în interesul european,gradul lor de receptivitate la propunerile “suferinzilor” Europei ar fi fost mai mare.Dacă Germaniei, Olandei etc. li se argumenta că era și în interesul lor individual să contribuie la redresarea ariilor europene aflate astăzi la anaghie,liderii acestor țări ar fi fost mai receptivi;că menținerea unei anumite valori a monedei europene pentru a face față și aria sudică a Zonei Euro a fost și în avantajul comerțului exterior al Germaniei,Olandei & Comp.Și în cazul când liderii italieni,spanioli,francezi etc. ar fi practicat negocierea europeană sistematică,în locul discursurilor politice preponderent cu încărcături emoționale, doamna Merkel ar fi rezonat la concluzia că era și în interesul german ca economia europeană să nu înregistreze scăderi alarmante.Iar dacă miniștrilor de finanțe din statele membre cu stabilitate economică mai solidă li s-ar fi prezentat un scenariu prin care viitorul fond de redresare ar fi relaționat nu doar cu viitorul buget european(cum au tot insistat liderii instituțiilor europene),ci și cu un cadru financiar care ar realiza un pas înainte către uniunea financiară,atenția le-ar fi fost sporită față de ideea unui instrument financiar destinat redresării economice europene.Firește,ar fi trebuit dusă o negociere consistentă despre nivelul minim de taxare în Uniunea Europeană,ca și alte domenii ale taxării, dar și pentru o armonizare a concepțiilor despre gestionarea veniturilor și cheltuielilor în cele 27 de state membre.Și,nu în ultimul rând,poate ar fi trebuit definit mai bine interesul european din perspectiva unui plan de redresareîn Uniunea Europeană, în care fiecare stat membru să se regăsească printr-o perspectivă/strategie clară cel puțin pentru durata medie.

De mai bine de un deceniu și jumătate, liderii statelor membre și cei ai instituțiilor europene nu s-au mai preocupat de redefinirea interesului comun european.Mintea leadershipului european a stăruit mai mult asupra interguvernamentalismului(uneori însoțit de anumite atribute),din care se urmărea primordial extragerea elementelor intersului național,nesesizând că marja de realizare a acestuia se tot îngusta pe măsură ce Uniunea Europeană arăta că nu mai era o sursă infinită de bunuri comune europene.Iar Comisia Europeană și Parlamentul European,prin definiție fiind instituții servind interesul comunitar,nu au mai venit cu viziune și soluții de mobilizare a statelor membre la reinventarea interesului european,fiind mai degrabă cenușerese ale Consiliului European. Acesta din urmă,îndeosebi după Tratatul de la Lisabona,operând adesea după cunoscuta formulă a Concertului European și competiției de putere.

Cu astfel de anomalii și disfuncționalități nu e de mirare că Uniunea Europeană nu a mai arătat caracteristicile unei comunități a solidarității și frecvent au apărut percepții ale fragmentării.Actuala criză,dimpreună cu Brexit,au demonstrate iarăși că interdependențele integrării europene sunt încă prezente în mentalitatea și viața economico-socială a statelor membre ale Uniunii,că de această organizație regională încă au nevoie companiile și cetățenii europeni. Tot mai insistent apar apeluri ale unor lideri politici și intelectuali europeni către actualii lideri ai statelor membre și instituțiilor europene să găsească viziunea și curajul unei refondări a Uniunii Europene. Subiectul acestui text doar a înregistrat câteva semnale ale evenimentelor europene din zilele noastre(precum recentul Consiliu European) sperând că și liderii politici,intelectuali,economici din România vor fi atenți la aceste mesaje pe care ar trebui să le recepteze și cetățenii români.Și,firește,să găsim și noi resursele potrivite pentru implicare în reinventarea construcției europene.

Articol publicat in Cotidianul

Economia în stare de urgență – cum repornim economia?

Cosmin Marinescu
-
0
Economia în stare de urgență – cum repornim economia?

În evoluția umanității, la intervale mai mari sau mai mici, apar diverse crize și momente de schimbare profundă în economie și în societate. Aceste puncte de inflexiune survin fie cu regularitate – cum este cazul ciclurilor economice, fie în mod spontan – cum este cazul așa-numitelor „lebede negre”, care dau peste cap toate prognozele și așteptările specialiștilor. Fie că ne referim la criza sanitară sau la cea economică – intervenită aproape instantaneu, criza-corona este un astfel de punct de inflexiune, complet imprevizibil în raport cu dinamica economică și socială la nivel global.

Economia în stare de urgență

În repetate rânduri s-a spus că nimic nu va mai fi la fel după această criză-corona. Nimic nu va mai fi la fel, dar va fi, în sensul că viața își va urma cursul iar economia se va redresa, mai devreme sau mai târziu, în funcție de gradul său de flexibilitate și de eficiența măsurilor de relansare economică.

Este fără precedent modul în care economia, la scară globală, s-a văzut confruntată cu pandemia Covid-19 și cu restricțiile impuse de criza de sănătate publică. Starea de urgență la care au apelat autoritățile, peste tot în lume, înseamnă evident restricții și suspendarea unor activități. Avem de-a face cu un efort aproape global de protejare a sănătății oamenilor, de unde necesitatea de a oferi timp sistemului sanitar să reziste în lupta cu un virus nou, complet necunoscut, a cărei răspândire a devenit pandemică. Astfel, numeroase companii și chiar sectoare întregi ale economiei au ales să intre „în izolare”, în principal din rațiuni de protejare a angajaților.

Acest lockdown quasi-generalizat, combinat cu deteriorarea sentimentului economic în lipsa unui orizont de așteptare în rezolvarea crizei sanitare, explică ajustările drastice ale prognozelor economice, care s-au înrăutățit consistent peste tot în lume. De exemplu, potrivit FMI, economia globală va scădea cu 3% în 2020, în condițiile în care majoritatea economiilor lumii vor evolua în teritoriu negativ, în ciuda măsurilor active anunțate sau pe care guvernele deja le-au adoptat.

Starea de urgență a impus reguli stricte în privința funcționării unor sectoare, obligații specifice pentru asigurarea continuității în funcționare, chiar unele prevederi incomode pentru mecanismele economiei de piață. Din acest punct de vedere, trebuie susținut modul echilibrat în care autoritățile române s-au raportat la mecanismele pieței, cu preocuparea generală de a nu interveni agresiv în funcționarea acestora.

Economiștii și întreprinzătorii de bună-credință știu că măsurile radical intervenționiste pot conduce mai degrabă la efecte adverse, cum ar fi apariția penuriei pe anumite piețe, fie că ne referim la medicamente sau produse alimentare. Tocmai de aceea, economia nu trebuie orientată pe contrasens față de legile cererii și ofertei, nici măcar în starea de urgență, mai ales atunci când întreprinzătorii arată eforturi de solidaritate.  

Să avem încredere în economia de piață

În plină criză sanitară, când nevoia de dispozitive medicale de protecție a crescut brusc, mediul antreprenorial din România a înțeles exigențele momentului. În convergență cu preocupările autorităților, zeci de firme cu capital românesc au ales să producă măști de protecție, combinezoane și alte echipamente. Orice criză oferă, evident, și oportunități. Iar acest efort de reprofilare industrială va fi de mare ajutor în perioada următoare, dacă riscurile pandemiei se vor prelungi în timp.

Cu economia de piață vom traversa starea de urgență și, prin politici publice stimulative, tot cu economia de piață vom reuși să ne redresăm economic și să mergem mai departe.

Însă trebuie să avem grijă, cu atât mai mult în actuala stare de urgență, ca economia de piață să nu degenereze pe calea oportunismului și a hazardului moral. De aceea avem nevoie de transparență, decizii fundamentate și reguli clare pentru toată lumea, fie că ne referim la schemele de sprijin, la șomajul tehnic sau accesul la fondurile publice.

Este important să înțelegem că orice etapă de provocări sistemice necesită flexibilitate sistemică, care este în esență atributul unui mediu antreprenorial de piață. Cu cât o economie comportă mai multă flexibilitate, cu atât mai ușor va face față provocărilor – a se citi costurilor ajustării. Criza actuală devine, astfel, un test de anduranță și viziune pentru orice mediu antreprenorial, dincolo de soluțiile de sprijin guvernamental.

Mai devreme sau mai târziu, vom descoperi că ajustările induse de criza-corona arată profunde efecte disruptive față de modelul economic actual, aflat oricum într-o tranziție evidentă către economia și societatea digitală. În viitor, tendințele disruptive vor deveni normă pentru multe dintre sectoarele actuale, care se vor reconfigura fie prin viziune, fie vrând-nevrând, sub presiunea inovațiilor și tehnologiilor digitale. De aceea, în ecuația crizei-corona trebuie să căutăm și oportunități, căci vor exista cu duiumul.

De exemplu, prin diverse scheme de sprijin și investiții, putem alege să susținem strategic anumite sectoare, pentru reducerea dependenței de unele importuri. Până la urmă, însă, tot la judecata pieței se va ajunge. Numai astfel vom înțelege dacă, pe termen mai lung, producătorii naționali sunt competitivi în raport de concurența de pe piața externă. În caz contrar, injecțiile financiare din prezent nu vor fi valorificate așa cum se presupune. De aceea este important, în speță, să obținem un echilibru fezabil între soluțiile naționale și beneficiile comerțului liber pe plan internațional.

Ce se schimbă, pe scară largă, în economie?

În curând, tot mai multe sectoare își vor relua treptat activitatea. Oamenii se vor întoarce la muncă iar producția pusă în stand-by vreme de săptămâni va fi „repornită”. Aceasta nu înseamnă, însă, că economia în ansamblu va fi repornită. Producția, adică oferta, este doar o parte a economiei. Cealaltă latură a pieței este dată de cerere.

Din punctul de vedere al capacității și vitezei de restart, este evident că producția și oferta își pot reveni destul de ușor. „Starea de urgență” nu a deteriorat factorii de producție și condițiile obiective, tehnice și tehnologice, ale producției, așa cum o știam. Cu totul altfel stau lucrurile, însă, în privința cererii și a consumului populației.

Dacă natura obiectivă și cantitativă a funcției de producție este oarecum imună la coronavirus, lucrurile stau complet diferit în privința consumului și a cererii, care se bazează pe profunde resorturi subiective, calitative și psihologice. Acestea au fost serios perturbate de criza de sănătate publică. În locul înclinației spre consum, care a dat nota economică a ultimilor ani, atât în societate, cât și la nivelul companiilor s-au instaurat atitudini prudente, multiple temeri și incertitudini în raport cu viitorul.

În traducere economică, criza-corona răscolește tocmai datele esențiale ale economiei de piață: prețurile. În acest sens, criza-corona antrenează, de fapt, o adevărată revoluție a prețurilor, care va evolua în pas cu ajustările structurale din economie. Prăbușirea fără precedent a prețului petrolului pe piața internațională este doar un exemplu incipient a anvergurii ajustărilor de piață, în actuala dinamică recesionistă.

Fără a dori să exemplific, multe sectoare ale economiei pe care o știam înainte de criză se vor reconfigura radical, și într-adevăr, nimic nu va mai fi la fel. Iar la nivelul economiei reale, „revoluția prețurilor” indică deja ajustări negative majore, adică falimente și pierderi de locuri de muncă. Unele dintre acestea pot fi prevenite, prin soluții de sprijin financiar, altele însă doar temporizate.

Cum repornim economia?

Aceasta este cea mai frecventă întrebare în dezbaterile economice actuale. Problema este că repornirea economiei nu se poate face întocmai precum a avut loc „oprirea” acesteia, dacă putem spune așa. De fapt, economia nu a fost oprită, cu excepția unor sectoare a căror activitate a fost explicit suspendată prin decizia autorităților, cum ar fi turismul, Horeca, organizarea de evenimente etc.

Problema cu repornirea economiei ține de faptul că economia nu funcționează asemeni unui computer sau motor, înzestrat cu buton start/stop și a cărei funcționare este identică după fiecare sesiune de shutdown.

Economia funcționează prin acțiunile pe care oamenii le întreprind, în funcție de anticipările pe care ei le fac, de riscurile pe care sunt sau nu dispuși să și le asume, de încrederea pe care o au în funcționarea predictibilă a piețelor etc. De aceea, economia nu poate „reporni” ca întreg, în mod nealterat, în parametrii de dinaintea crizei.

În acest sens, unele sectoare vor avea continuitate în funcționare, altele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se trezi la viață, altele vor fi complet reconfigurate după trecerea actualei crize. Mai concret, economia post-corona va fi diferită de cea de dinaintea epidemiei. Ceea ce spunem acum că vrem să „repornim” va ajunge să reprezinte, de fapt, o altă (nouă) economie, după cum și realitatea socială se va schimba semnificativ, probabil pentru mult timp de acum înainte.

Dar cum va arăta economia în viitor, în toată profunzimea ajustărilor sale? De răspunsul la această întrebare va depinde viabilitatea pe termen lung a soluțiilor de relansare.

Nimeni nu poate desluși, cu acuratețe deplină, dinamica schimbărilor structurale din lunile următoare sau chiar din anii următori. Sunt însă deosebit de importante tendințele pe care le putem anticipa în planul evoluțiilor economice și sociale.

Probabil că, în următoarea etapă a vieții noastre, economia va fi într-o mai mică măsură una a mobilității și mai mult o economie a securității – sanitare, alimentare, energetice. Vom avea mai puțin o economie a interacțiunii personale și mai mult una a comunicării digitale. Chiar dacă se va renunța în curând la „stay at home”, acesta va fi înlocuit cu „stay safe”, iar telemunca, videoconferințele, măsurile de protecție și de distanțare socială vor continua să facă parte din viața noastră cotidiană. Poate că unele vor deveni chiar oportunități de afaceri sau noi paradigme în viața socială.

Care sunt soluțiile de relansare economică?

Orice discuție despre relansare ar trebui să pornească de la preocuparea de a înțelege cât mai bine natura crizei economice actuale, pentru a nu stârni conflicte și contradicții la nivelul direcțiilor asumate și al mijloacelor utilizate.

Înainte de enunțarea acestora, se cuvine a schița câteva elemente de context, pentru o cât mai corectă punere în pagină a posibilităților curente, dar și a responsabilităților trecute și viitoare:

  • criza-corona economică nu este o criză standard, ciclică, ale cărei cauze să provină din sfera dezechilibrelor financiare, precum a fost criza economică din 2008-2009, în ciuda coincidenței flagrante cu epuizarea etapei de expansiune a ciclului economic actual, așa cum arătau prognozele macroeconomice încă de la începutul anului 2019;
  • date fiind cauzele, soluțiile trebuie gândite nu doar în raport cu economia de dinaintea crizei, ci cu privirea ațintită cât mai departe în viitor, la economia și societatea care vor fi să fie post-coronavirus, pentru ca ajustările necesare și efectele disruptive să fie valorificate și ca oportunități economice;
  • criza-corona a găsit România dezarmată ca spațiu bugetar de intervenție, date fiind politicile pro-ciclice hazardate ale fostei guvernări, care au făcut din România campioana europeană a deficitelor bugetare, așa cum am anticipat în repetate rânduri, culminând cu solicitarea Președintelui României de reexaminare a bugetului pentru anul 2019;
  • România este singura din UE care a evoluat în ultimii ani pe contrasensul echilibrelor economice, atât în planul responsabilității fiscal-bugetare, cât și prin deficitele externe care s-au adâncit continuu, în ciuda creșterii economice. În prezent, după „deficite gemene” record de 4,6% din PIB în 2019, deteriorarea perspectivei economice include și nota de plată pentru politicile proaste din ultimii ani.
  • spațiul de intervenție în 2020 este limitat la deficitul pe care statul îl poate finanța în contextul suspendării regulilor privind deficitul din Tratatul de Stabilitate și Creștere, însă această capacitate de finanțare nu trebuie niciodată împinsă până dincolo de limite, în special în contextul macroeconomic actual, marcat de volatilitate și riscuri;
  • în plan global, nu există soluții standard dar merită susținute instrumente comune, în special la nivelul Uniunii Europene, în care economiile naționale beneficiază de un grad înalt de integrare, ceea ce reclamă armonizare și un mix (național) adecvat între politicile fiscal-bugetare și politicile monetare.

Date fiind aceste premise contextuale la nivel de fenomen și pentru România, soluțiile economice la criza-corona trebuie axate pe câteva direcții sau obiective imperative:

1. Prima și cea mai importantă direcție este rezolvarea crizei de sănătate publică! Aceasta este soluția „economică” primordială deoarece economia se hrănește din încredere și predictibilitate, de unde nevoia de reducere a incertitudinii și temerilor pe care oamenii le resimt în legătură cu sănătatea și viața lor. De aici ar rezulta doza de optimism și de perspectivă pozitivă care ar susține consumul – deci relansarea cererii.

Este foarte probabil ca problemele de sănătate publică să nu dispară foarte curând iar soluția medicală certă (vaccin și/sau tratament) să întârzie să apară. În aceste condiții, va trebui să învățăm să conviețuim cu acest coronavirus. De aceea vor trebui asigurate resursele financiare pentru ca infrastructura medicală, umană și tehnologică, să poată duce această luptă de anduranță psihologică împotriva Covid-19.

2. A doua direcție vizează asigurarea unui cadru eficient de guvernanță economică, ceea ce se traduce prin măsuri guvernamentale corect fundamentate, transparente și obiective în raport cu problemele identificate, care să ofere soluții eficiente, prin care mediul de afaceri să acumuleze treptat încredere în perspectivele economice iar apetitul antreprenorial să revină în teritoriu pozitiv – deci relansarea ofertei.

În această privință, se impun anumite nuanțe în raport cu mix-ul optimal de măsuri pe partea de ofertă, cele axate pe credite garantate pentru capital de lucru și investiții. Să nu ne imaginăm că întreprinzătorii din sectoarele afectate se vor înghesui să dea curs acum unor noi proiecte de investiții, înainte ca în economie să apară semne clare de revenire. Iar aceasta nu va fi atât de rapidă sau uniformă la scara tuturor sectoarelor.

Din acest motiv, pachetele de finanțare pentru sectorul privat trebuie axate prioritar pe asigurarea capitalului de lucru și, abia ulterior, pe investiții de dezvoltare. Este foarte importantă, în acest sens, implementarea schemei IMM Invest a creditelor garantate, credite destinate IMM-urilor, micilor întreprinzători, meșteșugari sau fermieri, adică tocmai celor mai vulnerabile categorii în fața crizei economice.

3. A treia direcție vizează utilizarea soluțiilor comune care se conturează la nivelul UE, prin care România să mobilizeze capabilități financiare importante, necesare stimulării economice, nu doar în perioada imediată și nu doar pentru sectoarele direct afectate. Este vorba de utilizarea de mecanisme de sprijin și instrumente financiare care să asiste, pe termen scurt și mediu, efortul de redresare economică, în contextul unor politici monetare adaptate rațional momentului.

Din acest punct de vedere, accesarea unor instrumente financiare puternice, cum ar fi inițiativa SURE și Fondul de redresare economică – aflat în prezent pe masa de lucru a Comisiei Europene, ar oferi mediului economic și piețelor financiare garanții cât mai solide privind capacitatea statului de susținere a efortului de redresare – deci încredere economică și instituțională.

Până în prezent, România a aplicat măsurile care se impuneau ca reacție imediată în raport cu sectoarele afectate, în principal prin protejarea angajaților a căror activitate a fost suspendată ca efect al stării de urgență. Aici trebuie amintită și reacția fermă în materie de politică monetară, în linie cu deciziile adoptate de alte bănci centrale.

Pe măsură ce restricțiile administrative vor fi reduse sau eliminate, vor prevala politicile pro-active, de relansare economică, într-un anume mix de tipul protecție – stimulare.

În această abordare s-ar înscrie, de exemplu, inițiativa SURE de la nivelul UE, ca asistență financiară rambursabilă menită să sprijine schemele naționale pentru programul redus de lucru sau alte măsuri cerute de flexibilizarea ocupării forței de muncă. Este evident faptul că, cel puțin pentru anumite sectoare economice, „repornirea” nu se va putea face, în principal din motive de cerere, la nivelul de activitate anterior crizei-corona.

România trebuie să continue să negocieze inspirat toate posibilitățile de relocare a fondurilor europene nerambursabile, care să fie orientate în 2020 către programe majore de dezvoltare, prin accelerarea investițiilor în infrastructura de transport și prin digitalizarea serviciilor publice, cu efecte de antrenare certe în întreaga economie.

Este de bun augur, în acest sens, Programul Operațional de 4,5 miliarde euro dedicat sistemului sanitar, care include construirea și dotarea a trei spitale regionale. Astfel de investiții trebuie rapid operaționalizate și multiplicate și pentru alte domenii.

În plus, într-o viitoare paradigmă a economiei securității – alimentare, energetice, sanitare,România are uriașe oportunități de reașezare strategică pe harta regională a lanțurilor valorice din agricultură și industria alimentară, din energie și din sfera resurselor, precum și în industria dispozitivelor medicale și cea farmaceutică.

Nu în ultimul rând, România trebuie să-și reașeze prioritățile în planul finanțelor publice, date fiind și provocările majore cu care economiile lumii se vor confrunta în următorii ani în materie de stabilitate financiară și sustenabilitate a datoriilor publice.

Odată cu primele îngrijorări asupra implicațiilor economice ale crizei-corona, unele țări au ales să reacționeze cu soluții standard, în principal monetare, precum în cazul crizelor ciclice. Ulterior, a fost evidențiată importanța soluțiilor dedicate economiei reale, în principal structurale, în raport cu cele de factură macro-financiară. Există deci premise majore ca și această criză să își lase amprenta, mai devreme sau mai târziu, asupra sustenabilității datoriilor suverane. Dar prioritară este acum sănătatea oamenilor!

*  *  *

La începutul lunii martie a.c., înainte de declanșarea crizei sanitare, am propus Președintelui României constituirea unui grup de lucru interinstituțional pentru evaluarea implicațiilor economice ale Covid-19. Astfel a fost înființat, prin Memorandum al Guvernului, formatul consultativ GLI ECOROM, în cadrul căruia au fost și sunt organizate consultări active cu toate sectoarele relevante ale mediului de afaceri din România, în vederea identificării de soluții de protejare împotriva efectelor economice ale crizei de coronavirus.

Doresc să încurajez, și pe această cale, transmiterea în continuare de sugestii și propuneri în materie de soluții din partea tuturor celor preocupați de perspectivele economice ale României.

Valentin Ionescu (ASF): Actuala criză va forţa renaşterea multor industrii, cei care se vor adapta vor fi câştigători

Economistul
-
0
Valentin Ionescu (ASF): Actuala criză va forţa renaşterea multor industrii, cei care se vor adapta vor fi câştigători

Criza actuală va genera apariţia de oportunităţi imense de inovare şi va forţa renaşterea multor industrii, a declarat, marţi, într-o videoconferinţă de specialitate, Valentin Ionescu(foto), director Direcţia de Strategie şi Stabilitate Financiară în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

„Criza va declanşa distrugerea creativă. În această criză vor apărea oportunităţi imense de inovare, îmbunătăţiri dinamice ale activităţii atât timp cât resursele de la afacerile ineficiente care acum se văd sau falimentare vor fi realocate în mod eficient către alte zone. Criza forţează clar o renaştere a multor industrii. Toată lumea stă acasă în izolare, reevaluează, îşi reimaginează modurile de consum, interacţiunea şi productivitatea. Paradoxal, datorită tehnologiei, astăzi oamenii sunt mai bine conectaţi ca niciodată. În acelaşi timp, această distrugere creativă pe care criza a declanşat-o va oferi în cele din urmă oportunităţi de inovare şi de îmbunătăţiri în dinamică ale productivităţii atât timp cât resursele din sectoarele ineficiente sau falimentare vor fi realocate în scopuri mai bune, mai profitabile”, a spus Ionescu.

Acesta a punctat faptul că efectele crizei se vor resimţi în economia României, însă afacerile vor trebui să-şi regândească rolul contactului uman.

„Efectele crizei se vor resimţi în economia noastră. Evoluţiile care, în mod normal, se vor derula în decursul anilor vor fi acum înghesuite în câteva luni. Aşa cum căderea a fost rapidă, cred că recuperarea ar trebui să fie, oarecum, asemănătoare dacă nu se întâmplă o altă surpriză pe parcurs. Companiile private care caută capital ar trebui să se aştepte ca investitorii să aplice modele mult mai exigente la evaluare, iar banii nu vor mai curge la fel de liber ca în trecut. Dacă ultimul deceniu a aparţinut unor afaceri cu caracter disruptiv, direcţionate de consum, care au redefinit relaţionarea cu brandurile cunoscute, cred că următorii ani vor aparţine celor care regândesc rolul contactului uman în cadrul afacerilor pe care le desfăşoară, în cadrul tranzacţiilor. În actualul mediu de criză am văzut că afacerile care se desfăşurau online au acum câştig de cauză, iar afacerile tradiţionale au oportunitatea de a se extinde, în această perioadă, de a-şi regândi operaţiunile. Cei care se vor adapta vor fi cei câştigători. Fără îndoială că vor apărea şi noi companii pe piaţă. Criza poate naşte oportunităţi, unele poate chiar de nişă care se vor potrivi noilor norme care acum se construiesc, efectiv. Schimbările trebuie să aibă la bază principiul evoluţiei, şi nu al involuţiei”, a menţionat oficialul ASF.

CEC Bank poate acorda credite de aproximativ 2 miliarde de lei prin programul IMM Invest

Economistul
-
0
CEC Bank poate acorda credite de aproximativ 2 miliarde de lei prin programul IMM Invest

CEC Bank,  instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, poate acorda credite de aproximativ 2 miliarde de lei prin programul IMM Invest, având alocat un plafon de garantare de 1.701.438.000 lei.

„CEC Bank este unul dintre principalii finanțatori din economia României. Cu un portofoliu de peste 12.000 de companii care au apelat la finanțări CEC Bank și sold al creditelor pe acest segment de peste 12 miliarde de lei, CEC Bank nu este doar o bancă de economii, ci un partener de încredere al companiilor. Suntem aici pentru a sprijini repornirea economiei și pentru a încuraja dezvoltarea companiilor cu potențial de creștere”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte – director general al CEC Bank.

Prin programul IMM Invest, IMM-urile, indiferent de categoria acestora, pot accesa finanțări pentru activitatea curentă și pentru investiții în condiții avantajoase. Fiecare beneficiar poate cumula finanțări garantate de stat (credite de investiții și capital de lucru) în limita plafonului de 10 milioane de lei.

Până la sfârșitul anului, dobânda este subvenționată de stat, iar comisionul de risc și comisionului de administrare sunt subvenționate pe întreaga durată de derulare a finanțării. De asemenea, nu se percep comisioane de rambursare anticipată.

Fluxul pentru acordarea acestor finanțări este cel stabilit prin  normele de aplicare pentru programul IMM Invest și presupun analiza și aprobarea solicitării atât la nivelul băncii finanțatoare, cât și la nivelul FNGCIMM. Consilierii CEC Bank sunt pregătiți să ofere tot sprijinul clienților băncii care se înscriu în acest program și aleg CEC Bank ca partener financiar.

Credite pentru finanțarea activității curente prin IMM Invest

Dobânda standard, este ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,5% pe an și este acoperită de stat până la sfârșitul anului.

Suma ce poate fi împrumutată este dublul cheltuielilor salariale, inclusiv contribuțiile suportate de angajator la nivelul anului 2019 sau maximum 25% din cifra de afaceri a anului 2019, sau o valoare care să rezulte din nevoile sale de lichidități pentru maxim 18 luni de la momentul acordării facilității. Plafoanele maxime pentru un astfel de credit au fost stabilite la 500.000 lei pentru microintreprinderi, 1.000.000 lei pentru întreprinderi mici și 5.000.000 lei pentru întreprinderile mijlocii.

Garanția de stat poate acoperi 90% din valoarea finanțării în cazul creditelor acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, respectiv 80% în cazul întreprinderilor mijlocii.

Finanțările pot fi acordate pe o durată de maximum 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire cu un interval similar.

Credite pentru investiții prin IMM Invest

Dobânda standard, este ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2% pe an și este acoperită de stat până la sfârșitul anului.

Suma maximă ce poate fi împrumutată este de 10.000.000 de lei, iar garanția de stat poate acoperi 80% din valoarea finanțării, indiferent de categoria IMM-urilor.

Finanțările pot fi acordate pe o durată de maximum 72 de luni, cu posibilitatea unei perioade de gratie de maximum 18 luni.

Barometru Frames: Descurcați-vă singuri! Cuvântul de ordine în business după starea de urgență

Economistul
-
0
Barometru Frames: Descurcați-vă singuri! Cuvântul de ordine în business după starea de urgență

Revenirea economică după perioada de shut-down generată de starea de urgență va sta exclusiv în sarcina mediului de afaceri care trebuie să găsească soluții pentru repornirea business-ului. 78% dintre antreprenorii chestionați de compania de consultanță Frames nu au încredere în planul de susținere a economiei anunțat de autorități.

Descurcați-vă singuri! Acesta se anunță a fi cuvântul de ordine în business după starea de urgență.

Potrivit unui barometru privind starea economiei realizat de Frames, în perioada 13-23 aprilie,  în rândul a 250 de companii din întregul spectru economic,78% dintre antreprenorii și managerii chestionați au declarat că nu cred că statul va veni în sprijinul lor cu un plan concret pentru susținerea reluării activității.

Motivele aceste percepții țin, în principal, de resursele financiare insuficiente, indicată de 81% dintre cei chestionați și de incapacitatea administrativă (62%).

 Întrebați care va fi rolul statului în perioada de după starea de urgență, majoritatea respondenților (71%), l-au clasificat drept unul nesemnificativ, în timp ce numai 15% îl consideră drept important.

,,Absența unor măsuri reale de susținere a mediului de business, dincolo de plățile pentru șomajul tehnic, a afectat în mod semnificativ percepția oamenilor de afaceri în privința rolului autorităților în gestionarea situației economice’’, arată concluziile barometrului Frames.

În afara șomajului tehnic, văzută de 82% dintre antreprenori drept o măsură pozitivă, toate celelalte măsuri guvernamentale au înregistrat percepții negative, de la programul de susținere a amânării plății ratelor la proiectul IMM Invest.

Întrebați dacă amânarea plății ratelor, gestionată de stat, este o măsură funcțională, 63% dintre respondenți au răspuns că nu, iar 21% au declarat că nu știu să răspundă.

În ceea ce privește programul IMM Invest, opinia generală (92%) este că acest program s-a născut mort.

,,Eșecul acestui program IMM Invest pare să fi afectat cel mai mult percepția negativă a mediului de afaceri în privința ajutorului din partea statului’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de condițiile restrictive de participare la program, faptul că statul nu a reușit, cel puțin până în acest moment, să asigure o platformă web funcțională pentru depunerea cererilor a erodat semnificativ încrederea investitorilor. Lansarea campaniei de publicitate asociată acestui program nefuncțional a întârit și mai mult percepția că IMM Invest reprezintă doar un proiect de imagine’’, a mai spus Negrescu.

ECONOMIA ÎȘI REVINE ABIA ÎN 2021

Ce vor face investitorii după încheierea perioadei de urgență? 78% dintre antreprenorii și managerii chestionați au declarat că vor relua activitatea. Interesant și relevant este faptul că 19% au evitat să răspundă.

Întrebați când cred că economia va reveni la nivelul dinainte de criză, 58% au indicat intervalul peste 6 luni, 23% au estimat intervalul 3-6 luni și numai 12% au indicat intervalul 1-3 luni.

,,Marea majoritate a investitorilor privesc destul de rezervat perioada următoare. Lipsa banilor din economie, scăderea acută a cererii de produse și servicii, accentuarea blocajului financiar și temerile privind insolvența și falimentul se află în prim-plan. Există o acută lipsă de predictibilitate, o incertitudine generalizată amplificată, din păcate, de comportamentul ezitant al statului’’, arată concluziile barometrului.

Întrebați care sunt cele mai mari provocări pentru mediul de business în perioada următoare, cei mai mulți dintre respondenți au indicat scăderea cererii de produse și servicii (65%), accentuarea blocajului financiar (62%) și creșterea prețurilor – inflația (49%). La capitolul provocări, managerii au mai menționat, printre altele, evoluția cursului valutar (37%) și potențiala reluare a măsurilor de restricție (28%).

,,Mulți dintre investitori privesc cu teamă la sezonul de toamnă atunci când, potrivit estimărilor, nu este exclus să asistăm la un nou val de îmbolnăviri. Dacă autoritățile vor impune din nou restricții, pentru multe dintre afaceri, 2020 va fi un an compromis, iar multe dintre afaceri se vor închide’’, afirmă Adrian Negrescu.

CE AR TREBUI SĂ FACĂ STATUL

Dincolo de asigurarea propriilor măsuri de supraviețuire a business-ului, antreprenorii și managerii au fost chestionați și în privința rolului pe care statul trebuie să-l joace în relansarea economică.

Chiar dacă percepția generală este că statul nu va ajuta prea mult mediul de afaceri, managerii și-au exprimat opiniile legate de măsurile necesare, cele mai multe de ordin fiscal.

Întrebați ce măsuri administrative trebuie să se afle în prim-plan, 89% au indicat scăderea taxelor salariale, alături de oferirea de stimulente pentru angajări (71%). 

,,Într-o perioadă în care peste 1,5 milioane de români se află în șomaj tehnic, au fost disponibilizați sau au rămas fără locuri de muncă în Occident și s-au întors în țară, reducerea taxelor salariale este considerat prima și cea mai urgentă măsură care să susțină angajările și consumul intern. Stimularea companiilor să angajeze, prin oferirea unor facilități suplimentare (susținerea unei părți din salariu pentru noii angajați, taxe zero timp de șase luni etc.) este văzută de manageri drept o altă măsură eficientă pentru restartarea economiei’’, mai arată concluziile barometrului Frames.

Pe lista sugestiilor mediului de afaceri s-au mai aflat continuarea susținerii firmelor aflate în șomaj tehnic dincolo de perioada de urgență prin intermediul unei soluții cum este cea adoptată în Germania (42%), dezvoltarea unui program de finanțare pe termen mediu și lung prin fonduri asigurate de stat/fonduri UE (menționată de 47%), extinderea bonificațiilor pentru plata taxelor  și a impozitelor (36%) și eliminarea impozitului pe dividende (27%).

,,România se află într-o concurență directă cu țările din regiune în privința relansării economice și oferirii de oportunități de investiții pentru companiile care vor alege, de exemplu, să își mute facilitățile de producție din China. Radiografia măsurilor economice luate până în prezent în țara noastră ne situează pe o poziție mai puțin avantajoasă.  Nu putem aștepta, la nesfârșit, ca Bruxelles-ul să deblocheze linii de finanțare pentru România’’, arată concluziile barometrului Frames.

,,Ezitările autorităților în privința restructurării aparatului public și absența unui plan concret de măsuri economice post criză au afectat deja încrederea investitorilor, dovadă înrăutățirea calificativelor acordate de agențiile de rating. Fără măsuri concrete, vom pierde, din păcate, trenul relansării economice’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Barometrul privind starea economiei a fost realizat de compania de consultanță Frames în perioada 13-23 aprilie,  prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 250 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbați și 32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.

Analiză privind surplusul de economii în Europa

Florin Antonescu
-
0
Analiză privind surplusul de economii în Europa

Euler Hermes, lider mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor,prezintă oanaliză asupra economiilor realizabile la nivel european în contextul pandemiei actuale.

Europa ar trebui să deblocheze surplusul de
economii apărut ca un răspuns la criza provocată de COVID-19

Estimăm că în Europa, ratele de economisire ale gospodăriilor ar putea crește cu până la 20 de puncte procentuale, ajungând la o medie de 36% în  trimestrul 2 al anului 2020 (a se vedea figura 1). Aceasta înseamnă economii suplimentare de 1,3 trillioane EUR sau de 10% din PIB. Economiile totale ar putea atinge un nivel record de 2,3 trilioane EUR. În anul 2009, economiile din cele 28 de state membre ale UE au crescut cu 100 miliarde de EUR, ajungând la un total de 1,1 trilioane EUR  economii (anualizate) observate la momentul cel mai acut al crizei.

Restricțiile cauzate de virusul Covid-19 au făcut consumul în multe domenii – de la mâncatul în oraș la călătorii – practic imposibil. Consumul privat va scădea puternic, pierzând în timpul restricțiilor în medie 35% din nivelul normal. În plus, estimăm că 40 % din populația activă va fi plasată în șomaj tehnic, ceea ce îi va proteja parțial veniturile, dar va duce la o pierdere de 20% până la 40% din veniturile disponibile; astfel, venitul total al gospodăriilor ar putea să scadă cu 8% până la 16%. În general, rata economiilor va crește cu +5 puncte procentuale la o scădere a venitului total al gospodăriilor cu 5 % și la o cădere a consumului privat cu 10 %.

Grafic 1 – Rata de economisire pe țară, % din venitul brut disponibil

Surse: Eurostat, Allianz Research

În timpul procesului de relaxare progresivă a restricțiilor, economiile preventive ar putea deveni o problemă: ratele de economisire sunt estimate să rămână cu +6 puncte procentuale peste nivelurile anterioare crizei, respectiv la 21% la sfârșitul anului 2020. Astfel, nivelul ar fi de aproximativ 400 miliarde EUR, adică 3% din PIB. În vremuri instabile, gospodăriile devin mai reticente la a-și asuma riscuri și se pot îndepărta de consum sau de investiții. Aceste economisiri preventive influențează activitatea economică, menținând-o sub potențial. Surplusul de economii sau economiile preventive tind să nu fie utilizate în scop de capitalizare pe termen lung, regăsindu-se în depozite bancare. Probabil băncile vor înăspri condițiile de creditare și vor fi reticente în acordarea de împrumuturi noi în perioade de criză. În timpul procesului de relaxare a restricțiilor, estimăm că tot consumul privat va rămâne cu 10% până la 15% sub nivelurile anterioare blocajului, deoarece ne așteptăm ca, în medie, o treime din angajații aflați în șomaj tehnic ar putea să își piardă locurile de muncă.

Cât timp nu există un vaccin eficient împotriva Covid-19, țările vor rămâne vulnerabile la apariția de noi focare ale pandemiei, ceea ce ar duce la repetarea fazelor de blocare și de repornire a economiei. Reacția evidentă a gospodăriilor va fi creșterea economiilor, în special în țările care au un nivel ridicat al datoriei gospodăriilor și în țările cu nivel ridicat de creștere a ratei șomajului (țările nordice, Olanda, Regatul Unit și, într-o măsură mai mică, Franța, Belgia, Spania și Portugalia – vezi graficul 2).

Grafic 2 – Structura gospodăriilor în funcție de tipurile de proprietate, în %

Sursa : OECD, Allianz Research

Factorii de decizie ar trebui să se concentreze pe politici care să permită deblocarea economiilor. Încrederea în primul rând: testele, măștile, protocoalele sanitare, tratamentele și vaccinurile vor contribui la crearea unui mediu favorabil pentru relansarea consumului:

  • Programe specifice și complementare sistemelor existente. Sistemele de șomaj tehnic și de garanții publice, foarte eficiente în perioada de criză, pot genera economisiri preventive din teama pierderii locului de muncă și din înăsprirea condițiilor de creditare. Evitarea efectelor excepționale și a celor ireversibile ar putea ajuta finanțarea unor investiții publice specifice (ecologice, digitale, de cercetare și dezvoltare) cu multiplicatori ridicați – inclusiv reducerea impozitelor pe profit și pe forța de muncă, în loc să se impoziteze consumul sau transferurile.
  • Protecție socială adaptată. Este foarte important ca populația să-și înfrângă temerile legate de investirea surplusului de economii, de exemplu pentru perioada târzie a vieții. Cheia succesului sunt produsele adecvate – care combină siguranța, flexibilitatea și performanța pe termen lung – precum și mai multe investiții în educația financiară, ușurința accesului  la servicii de gestionare a averii și sprijin pentru persoanele cu venituri mici și medii, pentru a evita greșelile din 2009.
  • Fluiditatea structurală. Multiplicatorii fiscali și înclinația către consum depind de dimensiunea relativă a pieței interne a unei țări, de flexibilitatea salariilor, de dimensiunea stabilizatorilor automați la nivel macroeconomic și de nivelul datoriilor.

Previzionarea riscurilor comerciale și de
neplată de astăzi, înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

Pulsul pieței financiare în context COVID-19

Economistul
-
0
Pulsul pieței financiare în context COVID-19

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) organizează joi, 30 aprilie 2020, începând cu ora 11.00,  a doua discuție online „Pulsul Pieței financiare în context COVID-19″.

Vom vorbi cu reprezentanții Băncii Naționale a României, ai fondurilor de investiții, ai fondurilor de pensii și analiști despre percepția lor asupra situației actuale și care sunt măsurile implementate și strategia fiecărei organizații pentru perioada următoare. Vom afla cat de conectata este piața din România cu piețele globale, cum s-au adaptat companiile listate la noul context și care sunt recomandările- tranzacționăm, cumpărăm, vindem.

Invitații care se vor alătura discuției, joi, 30 martie, începând cu ora 11.00, sunt:

  • Cristian Popa, Membru CA, BNR
  • Laura Simion, Coordonator analiza piețe financiare, BRD
  • Mihai Purcarea, CEO, BRD Asset Management
  • Mugur Popescu, Director Investitii, BCR Pensii
  • Ștefan Lungu, Analist, Wood & Co

Moderator: Daniela Șerban, Președinte ARIR

 

 

Aegon acordă despăgubiri si în cazul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus

Florin Antonescu
-
0
Aegon acordă despăgubiri si în cazul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus

Compania de asigurări de viață Aegon România, parte a grupului financiar internațional Aegon (asigurări de viață, planuri de pensie, soluții pentru investiții), anunță că în acest an nu aplică excluderea riscului pandemiei la niciunul dintre produsele din portofoliu care acoperă decesul sau spitalizarea din îmbolnăvire, ca o măsură excepțională, pentru.  

Sînziana Maioreanu (foto), director general al Aegon România: „În situațiile dificile este cel mai bun moment să dăm dovadă de solidaritate, să fim uniți, să le întindem o mână de ajutor celor din jur. Noi am decis să ne despăgubim clienții si în cazul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus. Concret, pentru asigurările noastre de viață unde există excludere de despăgubire în caz de pandemie, am eliminat acele excluderi până la finalul acestui an, măsură valabilă atât pentru contractele deja existente, cât și pentru cele viitoare. Îmi doresc ca toți clienții noștri să fie sănătoși și în siguranță, dar să știe că, în cazul în care au nevoie, noi suntem gata să îi susținem. Deja ne-am informat clienții și partenerii despre această decizie”.

Alte măsuri aplicate de Aegon România pentru susținerea clienților, a comunității și pentru limitarea pandemiei: munca de acasă pentru toți angajații companiei, modalități digitale prin care clienții își pot administra asigurările, consultanță online și telefonic, donarea a două izolete către Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cluj.

Aegon România apreciază că „industria asigurărilor va fi afectată de faptul că oamenii nu se mai pot deplasa la bănci sau brokeri, precum și de climatul de nesiguranță economică, așadar se va observa o scădere a vânzărilor, chiar dacă jucătorii din acest domeniu fac demersuri semnificative pentru a continua vânzările în mediul online”. 

În 2019, Aegon a înregistrat o creștere cu 25% a vânzării principalelor produse față de 2018. Rezultate principale, comparativ cu anul precedent: volumul total al primelor brute subscrise – circa 120 milioane lei (aproximativ 25 milioane euro), creștere cu circa 25%, peste valoarea estimată; valoarea plasamentelor – 362 milioane lei, creștere cu 44 milioane lei; prima medie brută – 2.313 lei; indemnizațiile pentru polițele ajunse la finalul perioadei contractuale (beneficiile de maturitate și anuitățile) – 6,81 milioane lei; valoarea indemnizațiilor pentru evenimentele asigurate (daune) – 1,8 milioane lei; valoarea medie a despăgubirilor acordate per dosar – 3.817 lei. Aegon a urcat pe locul șapte în clasamentul celor mai importanți asigurători de viață activi pe piața locală. Pe plan internațional, a înregistrat venituri nete de 910 milioane euro în a doua jumătate a anului trecut.

Sînziana Maioreanu: „Cu certitudine că 2020 va arăta complet diferit față de previziunile pe care le-am făcut cu toții la încheierea lui 2019. Cel mai important acum este să trecem cu bine peste această încercare, iar noi și familiile noastre să fim sănătoși. În ceea ce privește industria asigurărilor, cu siguranță că va fi afectată. Totuși, să nu uităm că nevoile noastre rămân aceleași legate de viață, sănătate, economisire, grija pentru cei dragi, pentru propria persoană. Cred că se va schimba modul în care percepem aceste nevoi, care va deveni mai pregnant, de aceea cred că și noi, jucătorii de pe piața asigurărilor, va trebui să ne adaptăm și să îmbunătățim modul în care satisfacem acestei nevoi. Acum, mai mult decât oricând, este lesne de observat că asigurarea nu este un lux, ci o necesitate, pentru că normalitatea cu care eram obișnuiți se poate schimba într-o fracțiune de secundă!”

Au început testările noului sistem de monitorizare a pădurilor

Florin Antonescu
-
0
Au început testările noului sistem de monitorizare a pădurilor

Ministerul Mediului și Păduriloranunță căau început testările noului Sistem Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL). Participă ocoale silvice și depozite de material lemnos și gărzile forestiere, în etape, până la extinderea sistemului la nivel național. Faza finală a testării este programată în iunie. Atunci vor fi implicate autoritățile de control care vor avea acces la SUMAL: gărzile forestiere, Poliția Română, Agenția Națională de Administrare Fiscală. Noul SUMAL va contribui și la reducerea birocrației, se estimează, cu 50%.  

Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Acum câteva luni, când am preluat mandatul de ministru, noul SUMAL 2.0 era doar un plan bun pentru stoparea tăierilor ilegale, dar care a fost întârziat sistematic și nejustificat de fosta guvernare. Iată că, începând de ieri, planul este deja în acțiune. Am început să-i testăm toate funcțiile, esențiale pentru a scăpa odată pentru totdeauna de tăierile ilegale din pădurile României. Pentru că digitalizarea supravegherii pădurilor din România ne dă posibilitatea să vedem, în timp real, orice mișcare din pădure. Cu noul SUMAL 2.0 putem urmări, prin coordonate GPS, orice transport de masa lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare. În acest fel, va fi extrem de dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz. SUMAL 2.0 obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și însemnarea, în pădure, parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS, înainte de a se efectua tăierea. Mai mult, în noul SUMAL 2.0 se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. În plus, cantitățile de lemn din depozite vor fi actualizate automat de SUMAL 2.0, fără să mai poată fi făcute uitate alte volume. Cu aceste funcții, dar și cu altele, pădurea românească va fi sub lupă în timp real, iar autoritățile de control vor putea interveni la fiecare alarmă forestieră. Iar acei agenți economici și acei silvicultori care vor o industrie debirocratizată și mai eficace se vor putea bucura de eliminarea unui număr însemnat de documente redundante”.

1...1.5561.5571.558...1.957Pagina 1.557 din 1.957