Horváth & Partners: Costurile materiilor prime pentru lactate, creștere cu 5-10% pe durata pandemiei

0

Compania internațională independentă de consultanță în management Horváth & Partners estimează că până la sfârșitul anului în curs, prețul materiilor prime în industria lactatelor va crește cu peste 5% conform prognozelor, în timp ce costul producției de mezeluri va scădea cu aproximativ 2%. Estimările rezultă din studiul realizat de Horváth & Partners în perioada mai-iulie 2020. Cauzele sunt identificate în creșterea materiilor prime generale (carne și lapte crud) și în schimbările de comportament al consumatorilor români și în modificarea costurilor de producție, pe fondul vulnerabilităților structurale ale pieței de profil. Studiul arată că de la începutul lui martie până în iulie, costurile materiilor prime au scăzut cu aproximativ 10% pentru carnea crudă și au crescut cu peste 4% pentru laptele crud. Noile măsuri de igienă și siguranță în condițiile pandemiei vor duce la creșterea costului unitar de producție în industria mezelurilor și în cea a lactatelor cu 1-2%.

Studiul arată că „prețul cărnii crude va rezista mai bine, având în vedere disponibilitatea mai mare a producției locale. Astfel, pentru prețul cărnii crude de porc este estimată o scădere de aproximativ 2%, în timp ce prețul cărnii crude de pui se va diminua cu mai puțin de 2%. Întregul sector agricol este, în general, afectat de slaba pregătire teoretică a fermierilor. În 2018, doar 14% din terenul agricol era folosit de fermieri cu o pregătire teoretică deplină. Din cauza acestui fapt, atât producția agricolă per capita/per hectar cât și calitatea acesteia sunt afectate negativ, ceea ce limitează considerabil competitivitatea pieței”. 

Vlad Gheorghe (foto), Senior Project Manager al Horváth & Partners România, subliniază: „Aceste evoluții ale costurilor de producție survin pe fondul unor deficiențe structurale majore. Referitor la piața de lapte, România ocupă primul loc din Uniunea Europeană ca pondere a fermelor cu mai puțin de zece capete de vaci de lapte, cu 72%, urmată de Lituania cu 26%. De asemenea, vedem o preferință mare pentru rasa locală de vaci de lapte, Bălțata Românească, chiar dacă aceasta are un randament al lactației considerabil mai mic, de 15-18 litri/ zi, comparativ cu alte rase consacrate de vaci de lapte, cum este Holsten, 32-38 litri/zi. Competitivitatea pieței de lapte crud, și în consecință a pieței de lactate, este semnificativ redusă de aceste aspecte”.

În privința cererii, observația sa este că experții „s-au arătat convinși că viitorul mezelurilor și al lactatelor, cel puțin pe termen mediu, este al segmentelor marcă proprie, private label, sau economice, economy, în special ca urmare a scăderii economice așteptate. Practic, segmentul de mid-market va dispărea aproape complet, fiind înlocuit în cea mai mare măsură de aceste segmente. Mai mult, pe toată perioada pandemiei, românii reîntorși în țară vor crește semnificativ cererea pentru produsele private label și economy. Astfel, piața producătorilor de lactate și mezeluri va deveni o piață a capacității de producție în care vor avea de câștigat în special companiile cu capacitate mare de producție”.

Referitor la preconizata conversie a consumului HoReCa în consum casnic, Vlad Gheorghe semnalează: „Ipoteza noastră inițială a fost că o mare parte din consumul din HoReCa, care a scăzut drastic ca urmare a măsurilor de distanțare socială, va fi compensată de creșterea consumului casnic de lactate și mezeluri datorită descoperirii sau redescoperirii gătitului acasă de către români. Totuși, pe baza discuțiilor avute cu experții, am realizat că rata de conversie a consumului HoReCa în consum casnic este subunitară, în special din cauza diferențelor rețetelor și a tipurilor diferite de mezeluri sau lactate între cele două categorii de consum”.

Studiul de față, realizat de Horváth & Partners pentru susținerea producătorilor locali de lactate și mezeluri în depășirea efectelor pandemiei Covid-19, a fost elaborat prin metoda Delphi (apel la experți pentru realizarea obiectivului studiului pe bază de chestionar), obiectivul fiind determinarea impactului pandemiei asupra producătorilor de lactate și mezeluri. Experții participanți la cercetare sunt consacrați pe piața relevantă, cu experiență semnificativă pe toate segmentele lanțului valoric. Detaliile studiului, concluziile, metodologia: https://www.horvath-partners.com/ro/publicatii/studii/viitorul-industriei-de-lactate-si-mezeluri-in-romania/.

Tremend, în top 500 cele mai dinamice companii de tehnologie

0

Compania Tremend – cu expertiză în servicii de software engineering și consultanță – se află pentru a treia oară în clasamentul Deloitte Tremend Technology Fast 500 EMEA al celor mai dinamice companii de tehnologie din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, situându-se pe locul 342. Între companiile din România prezente în top (4, specializate în soluții de software și fintech), ocupă prima poziție, cu cea mai mare creștere medie a veniturilor: 336%, în perioada 2015-2018. Clasamentul Deloitte Technology Fast 500 EMEA ediția 2020 cuprinde companii din 22 țări, din fintech, software, hardware, media și entertainment, asistență medicală și științele vieții, comunicații, tehnologia mediului, cu o rată medie de creștere de 1258% în 2019, comparativ cu 969% în 2018. Evaluarea a fost făcută în funcție de creșterea veniturilor în anii fiscali din perioada 2015-2018.

Ioan Cocan, Managing Partner, Tremend, subliniază: „Suntem onorați să fim prezenți pentru a treia oară în topul Deloitte Technology Fast 500 EMEA. Este o recunoaștere la nivel internațional a performanțelor echipei Tremend, care infuzează inovație în soluții ce răspund nevoilor de digitalizare ale companiilor. Totodată, ne reconfirmă rolul de partener de tehnologie puternic și de încredere, într-o piață extrem de dinamică și competitivă”.

Marius Hanganu, Managing Partner, Tremend, apreciază că „pentru a concura cu liderii din industrie și totodată pentru a avea un impact la nivel global, echipa noastră de ingineri software trebuie să experimenteze permanent cu tehnologiile de ultimă generație. De aceea, investiția în zona de R&D este un pilon important ce ne consolidează eforturile de dezvoltare de prototipuri și produse bazate pe tehnologii emergente, ce susțin nevoile actuale și creează noi oportunități”.

Tremend accentuează că la baza performanțelor se află „focusul puternic pe inovație, precum șiadoptarea rapidă a tehnologiilor emergente precum Inteligența Artificială,Machine Learning, IoT, Microservicii, Big Data și blockchain și integrarea lor în produse software dezvoltate pentru sectoare precum telecom, financiar, auto sau retail.Compania a înregistrat o dezvoltare accelerată și sustenabilă a echipei în ultimii ani, ajungând în prezent la peste 400 de ingineri software și un portofoliu de peste 700 de proiecte de anvergură pentru clienți din 20 de țări, de pe 4 continente. Trendul ascendent s-a menținut și în 2019, când Tremend a înregistrat o cifră de afaceri de 15,1 milioane de euro, o evoluție cu aproximativ 55% față de 2018. Compania fondată de Ioan Cocan și de Marius Hanganu (foto) are peste 14 ani de experiență în furnizarea de servicii de software avansate, două centre locale de dezvoltare, în București și în Brașov, și birouri în SUA, Belgia și UK. În următoarea perioadă, Tremend vizează cu prioritate investiții în creșterea zonei de cercetare și dezvoltare (R&D). Astfel, în ultimele luni, a lansat pe piață două produse ce sprijină nevoia de digitalizare actuală: TORP, soluția competitivă de înrolare digitală cu aplicabilitate în industrii variate, de la financiar și telecom, până la educație și sănătate, și observED, un instrument inovator de supraveghere la distanță a examenelor online, bazat pe date biometrice. Totodată, inginerii software din Divizia de Inovație Tremend lucrează la soluții de telemedicină și pentru facilitarea întoarcerii în siguranță a angajaților la birou în urma pandemiei de coronavirus”.

În contextul cerințelor actuale privind activitatea din sistemul educațional, Tremend reamintește că „a lansat un proiect de cercetare alături de Universitatea din București pentru dezvoltarea aplicației HumanoID, pentru verificarea identității unei persoane și validarea autenticității documentelor oficiale. Bazată pe Inteligență Artificială, soluția va putea fi utilizată pentru digitalizarea și securizarea fluxului de înrolare a utilizatorilor în aplicații ce necesită validarea identității”.

Suspendarea totală a activității HoReCa – Comunicat de presă

0

Organizația Patronală HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, care are misiunea de a susține și de a promova interesele și valorile comune ale membrilor săi, pe plan național și internațional.

Având în vedere faptul că industria HORECA din România se confruntă cu o situație de criză fără precedent, ne simțim obligați să luăm o poziție fermă și să organizăm un protest pașnic prin suspendarea activității, miercuri 19.08.2020 între orele 17:00-18:00, acțiune la care vom respecta toate prevederile sanitare in vigoare.

La protest vor participa atât angajații cât și partenerii industriei. Locurile de muncă din industria ospitalității salvează vieți!

Toți cei care lucrează în sau pentru industria HORECA pot participa la protestul de miercuri, 19 august, pentru a trage impreună un semnal de alarmă asupra viitorului celor 400000
ce lucrează în această industrie.

Miercuri, între orele 17:00 și 18:00 întrerupem vânzarea și ne poziționăm în fața restaurantelor și a teraselor cu pancarte însoțite de mesaje ferme, prin care ne exprimăm, pașnic și conform normelor de prevenire a răspândirii COVID-19, nemulțumirea față de măsurile adoptate.

Cei care vor să ia parte la protest, o pot face astfel:

1. Accesează link-ul https://we.tl/t-k6jCEE6YkQ, unde se găsesc toate pancartele în format print
2. Printează pancartele pentru toți membrii echipei
3. Opresc actvitatea comercială începând cu ora 17:00 și se poziționează în fața restaurantelorși a teraselor cu pancartele din link-ul de mai sus printate, până la ora 18:00.

În ceea ce privește activitatea din alte țări europene se poate observa că industria HORECA poate funcționa!

În afara României, toate țările Comunității Europene au redeschis restaurantele (interior și exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reușind astfel să mențină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire față de România.

Președinte, Daniel Mischie, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România

Telemunca pe termen lung

0

Patru din cinci directori generali se așteaptă ca munca de la distanță în companiile lor să continue pe termen lung, după ce au constat că temerile privind scăderea productivității în perioada de lockdown s-au dovedit nefondate, rezultă din raportul CEO Panel Survey realizat de PwC la nivel global, în perioada iunie-iulie 2020.
Un sondaj anterior PwC, CFO Pulse, din luna aprilie arăta că aproape jumătate dintre directorii financiari se așteptau la scăderea productivității din cauza lipsei capacităților de lucru la distanță. Două luni mai târziu, acest procent a coborât la 26%. 
”Directorii generali consideră că au trecut un test critic în ultimele luni și acum sunt pregătiți să valorifice tendințele durabile aduse de COVID-19. Noua normalitate a pus la încercare capacitatea companiilor de a-și desfășura activitățile fără ca angajații să călătorească, fără întâlniri în persoană și alte modalități de lucru ce păreau indispensabile și le-a impus să se adapteze pentru a avea o productivitate comparabilă sau mai mare. Cultura organizațională, specificul afacerii și investițiile în tehnologie au jucat și vor juca un rol foarte important în acest proces, unele activități devenind chiar mai eficiente. Pe viitor ne așteptăm ca multe companii să îmbine munca de de la distanță cu cea de la birou”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.  
Două teme cheie au rezultat din răspunsurile date de directorii generali atunci când au fost întrebați despre prioritățile lor. Prima temă este intenția de a adopta mai mult digitalizarea în cadrul companiilor, fie prin automatizarea operațiunilor principale, fie adăugând produse și servicii digitale. Cea de-a doua temă cheie vizează dezvoltarea unei forțe de muncă mai flexibilă și mai implicată prin creșterea ponderii lucrătorilor la distanță și a celor contingenți, precum și prin programe de îmbunătățire a siguranței și sănătății.
În aceste condiții, tendințele generate de pandemia COVID-19 care vor continua sunt automatizarea, menționată de 76% dintre directorii generali, spațiile de birouri cu puțini angajați (61%), securizarea lanțurilor de aprovizionare (58%), contractele temporare (54%) și siguranța publică (50%).
Mai mult pesimism privind evoluția economiei globale
În ceea ce privește direcția economiei globale în următoarele 12 luni, directorii generali sunt mult mai pesimiști acum decât erau la sfârșitul anului 2019, doar 30% spunând că avansul economic se va îmbunătăți în anul următor. Și cu un motiv întemeiat: Banca Mondială prognozează că economia globală va scădea cu 5,2% în 2020, reprezentând cea mai profundă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Ca urmare, liderii de organizații se confruntă, de asemenea, cu incertitudini cu privire la propriile operațiuni, doar 15% indicând că sunt foarte încrezători în perspectivele de venituri ale organizației lor.

COVID-19: Comisia și UNESCO își unesc forțele pentru a combate teoriile conspirației din mediul online

0

Comisia Europeană și UNESCO, precum și Twitter și Congresul Mondial Evreiesc își unesc forțele pentru a sensibiliza publicul cu privire la teoriile conspirației din mediul online. În cadrul acestei inițiative s-a publicat o nouă serie de infografice menite să vină în sprijinul cetățenilor. Infograficele oferă scurte explicații cu privire la motivele pentru care teoriile conspirației sunt periculoase – în special în perioade de criză – și la modul în care acestea pot fi identificate și combătute în mod eficace cu argumente bazate pe fapte.17/08/2020

Astfel cum s-a subliniat și în Comunicarea privind dezinformarea, prezentată de Comisie în luna iunie, actualul climat a oferit un teren deosebit de fertil pentru teoriile conspirației care subminează știința și faptele prin explicații nocive și neverosimile despre eventualul loc de proveniență a virusului și vinovații de răspândirea acestuia. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a dus, de asemenea, la o intensificare a discursurilor de incitare la ură și a atacurilor rasiste și antisemite în mediul online. 

Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, a declarat: „Dezinformarea și teoriile conspirației dăunează sănătății democrațiilor noastre – acest lucru a devenit foarte clar în contextul unei pandemii mondiale. Cetățenii trebuie să dispună de instrumente utile pentru a le recunoaște și a le demonta. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, instituțiile publice trebuie să colaboreze între ele, precum și cu platformele digitale, cu profesioniștii din domeniul mass-media, cu verificatorii de fapte și cu cercetătorii, așa cum fac Comisia Europeană și UNESCO.” 

Noile infografice sunt disponibile pe site-ul web al Comisiei și pe platformele de comunicare socială, utilizând hashtag-ul #ThinkBeforeSharing(link is external). Mai multe informații sunt disponibile și în comunicatul de presă al UNESCO

Poziția ASPES față de revocarea acad. Nicolae-Victor Zamfir din funcţia de director general al IFIN-HH

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) își exprimă totala consternare, dar și îngrijorare față de demiterea Domnului Academician Nicolae Zamfir din funcția de director general al Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și precizează că decizia luată de Ministerul Educației pune în pericol cel mai important proiect al României pentru activitățile de cercetare românești și mondiale prezente și viitoare, respectiv: LASERUL DE MARE INTENSITATE DE LA MĂGURELE (EXTREME LIGHT INFRASTRUCTURE-NUCLEAR PHYSICS-ELI-NP).

În finalizarea  dezbaterilor organizate de către ASPES în cadrul demersului „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN U.E. ROMÂNIA-ORIZONT 2040 ” Laserul de mare intensitate de la Magurele, ca cel mai mare laser din lume, consitituie un pol de referință pentru dezvoltarea unor industrii ale viitorului în România și nu numai.

Revista „ECONOMISTUL ” editată de către ASPES a prezentat în numarul său din luna aprile 2019 realizarea cu totul excepțională făcută la Magurele, apreciind-o ca una din cele mai mari realizări ale științei românesti în colaborare cu personalități ale științei mondiale și a așezat-o alături de alte evenimente din istoria trecută a României, respectiv:

1857 – România, prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată oficial în statisticile internaționale.

A fost urmată în 1859 de SUA, în 1860 de Italia, în 1862 de Canada și în 1863 de Rusia.

Prima sondă petrolieră forată prin mijloace mecanice, prima rafinărie industrială, construită lângă Ploiești, prima școală din lume de maiștri sondori și rafinori, la Câmpina, iar Bucureștiul a fost primul oraș din lume iluminat public cu petrol lampant.

1906 – românul Traian VUIA devine primul om din lume care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul.

1910 – românul Henri COANDĂ realizează primul avion din lume cu propulsie reactivă – avion cu reacție – EFECTUL COANDĂ.

1938 – românul Ștefan ODOBLEJA, primul om din lume care abordează teme majore ale ciberneticii în lucrarea sa „Psihologia consonantistă”.

7 martie 2019 – laserul de la Măgurele, România, ELI-NP, cel mai mare din lume, atinge o putere de 10,9 petawați, adică 10% din puterea Soarelui.

Așa cum se știe toate aceste realizări epocale ale României nu și-au găsit audiența și sprijinul necesar prin politicile guvernanților vremii.

Stimată Doamnă Ministru Monica Anisie,

Vă solicităm cu toată tăria și motivația necesare să NU facem și cu Laserul de la Măgurele ceea ce s-a întamplat cu descoperirile epocale la care ne-am referit înainte și să lăsăm valorile științei românești care nu au și nu trebuie să aibă culoare politică, să lucreze în beneficiul progresului și prosperității Romaâniei și al omenirii.

Dr. Ec. Constantin Boștină, Președinte ASPES, Director General revista „ECONOMISTUL ”

XTB România: Călătoria investitorilor la bursă a fost anul acesta de o viteză și o volatilitate demne de manualele de istorie

  • Bursa de Valori București a demonstrat abilitatea de a reveni după șocul scăderilor din primăvară, însă evaluarea nu poate fi în întregime optimistă.
  • Piața locală ”seamănă” mai mult cu indicii europeni, care sunt încă la distanță de vârfurile anuale.
  • Evolutia indicelui BET și a titlurilor Băncii Transilvania, BRD, Petrom, Nuclearelectrica și Fondului Proprietatea în 2020 sunt analizate de Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia.

Călătoria investitorilor la bursă a fost anul acesta de o viteză și volatilitate demnă de manualele de istorie. Bursa de Valori București (BVB) a demonstrat abilitatea de a reveni după șocul scăderilor din primăvară, însă evaluarea nu poate fi în întregime optimistă. Deși indicele BET a recuperat aproape 1.800 de puncte din scăderea de aproape 3.300 de puncte înregistrată în vârful șocului negativ din februarie-martie, acesta se află încă la o distanță de peste 1.500 de puncte sau puțin sub 15% (marți în deschidere) de vârfurile multianuale atinse la începutul anului și cu aproape 20% sub vârful istoric din vara lui 2007, este de părere Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România (foto), unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia.

Deși stimularea monetară a calmat piețele internaționale, aducând chiar noi recorduri pentru indicele american Nasdaq și o revenire la vârfurile anterioare pentru S&P500, piața locală „seamănă” mai mult cu indicii europeni, care sunt încă la distanță de vârfurile anuale. BET este astfel mai aproape de Eurostoxx 50, aflat de asemenea la 15% sub maximul recent decât de DAX, indicele german, propulsat de încrederea investitorilor la puțin peste 7% sub vârful anului, care este și record istoric.

Scăderile foarte adânci înregistrate de titlurile Băncii Transilvania, au fost lăsate în urmă, de la aproape -40% din vârful anului ajungându-se la aproxumativ -18%. Profitul la 6 luni a marcat o scădere de 28%, însă veștile referitoare la situația Victoriabank din Republica Moldova, unde bunuri ale băncii se află sub sechestru sau decizia recentă referitoare la impozitul aferent tranzacției Volksbank au limitat apetitul pentru titlurile sale. Pentru moment, direcția favorabilă nu este amenințată din perspectivă tehnică (analiza graficului), deși tendința generală va depinde în mod esențial de perspectivele economiei locale și, implicit, de evoluția crizei sanitare.

BRD, pe de altă parte, nu a reușit o recuperare consistentă, fiind încă la 29% distanță de vârfurile anului. În cazul băncii, rezultatul net la semestru la nivel de grup de 0.588 pe acțiune se compară nefavorabil cu 1.123 RON pe acțiune înregistrat anul trecut.

Petrom a fost anul acesta la câteva procente distanță de înjumătățirea cotației, o situație ușor de înțeles în condițiile scăderilor istorice ale cotației barilului de petrol (WTI a ajuns chiar la niveluri negative, dar referința Brent sau Urals e mai utilă pentru SNP). Cu toate limitările pandemiei și ale prețului petrolului, principalul producător din domeniul petrolului a reușit să rămână pe profit, deși acesta a fost cu aproape 56% mai jos în S1 decât anul trecut în perioada similară. Segmentul de gaze naturale a compensat în parte scăderea din segmentul petrolier, dar rezultatul nu ar fi fost realizabil fără reziliența cererii pentru transport și a reducerii investițiilor de capital. În perspectivă îndelungată, de peste 1-2 ani, titlurile companiei ar putea beneficia de pe urma unei tendințe de revenire a prețului petrolului în condițiile în care atât economia globală ar depăși cauza sanitară a contracției severe. cât și ar deveni vizibile efectele investițiilor insuficiente sau amânate din acest sector, ducând la un dezechilibru favorabil prețului petrolului.

Nuclearelectrica, la 13% sub vârfuri, este în perioada aceasta într-o tendință de revenire. Titlurile sale, în ultimii ani susținute de un dividend generos (randamentul dividendului s-a apropiat de 10% în câteva ocazii) nu se comportă totuși întotdeauna cu stabilitatea sau predictibilitatea asociată sectorului utilităților. Profitul net a crescut cu 18.1% în prima jumătate a anului față de perioada similară din 2019, o situație rar întâlnită între titlurile listate la bursa locală.

Fondul Proprietatea se află într-o poziție favorabilă, nu departe de vârful recent (aprox. 10%) și cu o tendință recentă de consolidare care pare a oferi un indiciu asupra încrederii investitorilor în titlurile sale. Pentru prețul acțiunii FP, strategia utilizării secvențiale a programelor de răscumpărare s-a dovedit a fi constructivă, și în lipsa unor ajustări corective largi ale bursei, apetitul moderat al investitorilor ar putea fi vizibil în continuare.

Piața de capital locală se află într-o regiune de optimism moderat, privind dincolo de suferința economiei reale, într-o mișcare aliniată atât cu piețele majore europene cât și la abordarea stimulativă a băncilor centrale. Perioada electorală din toamnă (local, dar și în SUA), vulnerabilitatea asociată evoluțiilor geopolitice sau chiar tentația ocazională a unor marcări de profituri pot induce o volatilitate în creștere, posibilă mai ales în septembrie sau octombrie, dar tendința largă favorabilă ar putea fi reluată în cazul în care o serie de tratamente sau vaccinuri ar aduce, posibil chiar anul acesta, depășirea restricțiilor impuse de pandemie.

Poziția Academiei Române față de revocarea acad. Nicolae-Victor Zamfir din funcţia de director general al IFIN-HH

0

În urma revocării academicianului Nicolae-Victor Zamfir din funcţia de director general al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Academia Română a înaintat ministrului educaţiei şi cercetării, Monica Cristina Anisie, un protest în care argumentează revocarea ca nejustificată și reiterează valoarea științifică și economică a Centrului ELI-NP – Extrem Light Infrastructure-Nuclear Physics, condus de acad. Nicolae-Victor Zamfir, centru administrat de IFIN-HH sub egida Ministerului Educației și Cercetării:

„Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu profundă dezamăgire de decizia Ministrului Educaţiei şi Cercetării, doamna Monica Cristina Anisie, de revocare nejustificată a colegului nostru, acad. Nicolae-Victor Zamfir, din funcţia de Director General al Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH). Cariera ştiinţifică, prestigiul şi rezultatele academicianului Zamfir în conducerea IFIN-HH şi a Proiectului ELI-NP sunt de notorietate la nivel naţional şi internaţional. În virtutea colaborării dintre Academia Română şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ne-am fi aşteptat la un dialog, înainte de luarea unei asemenea grave decizii.

Academia Română a dezavuat deja, prin punct de vedere făcut public în data de 21 mai 2020, acţiunile concertate de discreditare a României, a Centrului ELI-NP, şi a atras atenţia, la acel moment, asupra evidenţei existenţei unor interese obscure, al căror scop se situează în afara intereselor cercetării ştiinţifice româneşti şi ale României
(https://acad.ro/mediaAR/pctVedereAR/2020/d0521-Punct-de-vedereELI-NP.pdf). Membrii Academiei Române consideră că proiectul ELI-NP este reprezentativ pentru plasarea României pe harta ţărilor puternice în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice.

Actul şi maniera demiterii de către Ministrul Educaţiei şi Cercetării a Directorului General al Institutului care implementează Proiectul ELI-NP sunt de neînţeles. În plus, ele au conotaţii mai largi, reprezentând o ameninţare reală de blocare a evoluţiei clar ascendente a cercetării ştiinţifice româneşti la nivel mondial. Proiectul ELI-NP înseamnă investiţii în tehnologii de vârf, unice în lume şi deja puse în funcţiune, înseamnă atragerea de specialişti de cea mai înaltă calificare din întreaga lume, valorificarea inteligenţei româneşti la cel mai înalt nivel şi, nu în ultimul rând, readucerea în România a tinerilor plecaţi tocmai din cauza lipsei infrastructurii performante de cercetare. Demiterea conducerii Institutului în momentul când ELI-NP începe să fie operaţional pune în pericol finalizarea proiectului, având grave consecinţe financiare şi afectând imaginea României. În aceeaşi măsură, gestul nejustificat al acestei demiteri ilustrează, din păcate, incapacitatea factorilor decizionali de a acţiona coerent şi predictibil şi de a arăta lumii că România are potenţialul şi capacitatea de a fi partener cu drepturi egale în cel puţin un domeniu de referinţă la nivel mondial: cercetarea ştiinţifică.

Biroul Prezidiului Academiei Române consideră că este de datoria celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării să dezaprobe public astfel de practici şi să atragă atenţia asupra pericolului ca o administraţie neconsolidată în plan strategic să contribuie la distrugerea domeniului deschis de ELI-NP. Academia Română trage un semnal de alarmă către Guvernul României, cerându-i să se implice în stoparea unor astfel de acţiuni contrare intereselor ţării noastre.

Biroul Prezidiului Academiei Române”.

Studiu de piață: Pandemia i-a făcut pe români să mănânce mai sănătos și să redescopere produsele locale

Pandemia de COVID-19 a modificat multe aspecte ale vieții românilor, mâncarea nefăcând excepție. Studiile ne arată răspunsuri neașteptate, dar îmbucurătoare, la întrebarea „Astăzi ce mai mâncăm?”

În prima jumătate a anului în curs, agenția de cercetare de piață IZI Data a realizat trei sondaje cu scopul de a evalua atitudinile românilor față de produsele locale, în cadrul unui proiect de consultanță al Fundației Friends For Friends dedicat food-hub-urilor: Nord Natural, Nod Verde, Roade și Merinde și Cumsecade. Rezultatele vizează și modificările de comportament ale românilor față de alimentație în contextul pandemiei de COVID-19. Sondajele au relevat că perioada pandemiei a fost una de conștientizare și schimbare de comportament pentru români, care declară că acum fac alegeri mai sănătoase în materie de alimente și sprijină producătorii locali.

Pandemia a reprezentat și o perioadă de conștientizare a comportamentului alimentar: 26% dintre români declarând că mănâncă mai sănătos. De asemenea, 30% dintre tineri (18-24 ani) susțin că achiziționează alimente sănătoase, în timp ce 35% din bucureșteni se încadrează în același trend.

O treime dintre românii care locuiesc la oraș au început să gătească mai des, în timp ce 74% au comandat mai rar mâncare gata preparată.

Tinerii sunt fruntașii clasamentului când vine vorba de gătit, peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declară că gătesc mai des în perioada pandemiei, cu o scădere liniară corelată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mature găteau oricum și înainte de perioada pandemiei: 60% din total eșantion susțin că gătesc la fel de des ca înainte.

Producătorii locali au înregistrat creșteri semnificative ale vânzărilor

Un studiu iZi data realizat la începutul anului, înainte de pandemie arăta că 19% din români achiziționau din online produse de la micii producători locali.

Una dintre schimbările de comportament din pandemie este preferința în creștere pentru produsele locale – 36% din total eșantion a declarat că în pandemie au cumpărat mai des de la producătorilor locali.

În același timp, în perioada pandemiei, cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade și Merinde, Nod Verde și Cumsecade, food hub-uri ce susțin producătorii locali, în medie, s-au triplat.

De ce cumpărăm produse locale?

Printre motivațiile clienților hub-urilor de produse locale se numără faptul că se simt bine pentru că ajută oameni care fac o treabă bună (68%), în timp ce 57% consideră că produsele locale sunt superioare celor de la supermarket.

În ceea ce privește profilul vizitatorilor site-urilor de produse locale, studiul indică faptul că 23% sunt bărbați, iar 77% sunt femei. Dintre aceștia, 65% au copii.

Cele trei studii utilizate ca referință în prezentul material sunt următoarele:

  • Studiul iZi data din luna mai 2020, a fost realizat în rândul clienților hub-urilor alimentare Roade și Merinde, Nord Natural și Helyénvaló. Au fost realizate 412 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani.
  • Studiul iZi data din luna mai a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană de 1010 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.
  • Studiu iZi data din luna februarie a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană de 1020 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.

***

IZI data este o agenție de studii de piață al carei scop este să democratizeze cercetarea de piață, făcând-o ușor de folosit și de înțeles, atât pentru branduri consacrate, dar mai ales pentru start-ups, antreprenori, ONG-uri și antreprenori sociali. IZI data utilizează instrumente agile, intuitive precum și cele de tip DIY.

Cu finantarea Romanian-American Foundation si sub coordonarea Fundației Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca a fost lansat, în 2017, programul „Food Hub”, una dintre cele mai îndrăznețe inițiative de sprijinire a producătorilor locali din țară. În acest moment, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca este managerul programului „Food Hub” și coordonator al rețelei din care fac parte: Nod Verde (Cluj-Napoca), Cumsecade / Helyénvaló (Odorheiu Secuiesc), Roade și Merinde (Iași) și Nord Natural (Câmpulung Moldovenesc).

Impactul relațiilor de afiliere asupra documentării scutirii de TVA la livrările intracomunitare de bunuri

0

Material de opinie de Ana Săbiescu, Senior Manager, Taxe Indirecte, Deloitte România (foto)

Regulile care guvernează aplicarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri au suferit importante modificări de la începutul anului 2020, cu scopul de a uniformiza cerințele de documentare la nivel european, dar și de a combate evaziunea fiscală, în condițiile în care deficitul de colectare a taxei se menține ridicat. În 2017, deficitul de TVA colectată era estimat la 11% în Uniunea Europeană (UE), în scădere față de anul anterior, iar România a înregistrat cel mai mare deficit de colectare a TVA din UE, de 35,5%.

Livrările de bunuri între statele membre UE sunt scutite de TVA, însă, pentru a aplica această scutire, furnizorul trebuie să demonstreze că bunurile au fost livrate intracomunitar. Și, întrucât dovada transportului între state membre este una dintre condițiile substanțiale pentru acordarea scutirii de TVA, UE a stabilit un set de documente specifice care pot constitui dovada transportului intracomunitar.

Documentația necesară diferă, însă, dacă părțile implicate în tranzacții (vânzătorul, transportatorul, cumpărătorul) sunt afiliate sau nu. Dar, în practică, orice companie diligentă își va pune o serie de întrebări. Ce înseamnă părți independente/afiliate în sensul aplicării scutirii de TVA și cum verificăm dacă vânzătorul, transportatorul ori cumpărătorul sunt afiliați sau nu? Și, dacă sunt afiliați, cu ce documente dovedim transportul intracomunitar?

Ce înseamnă părți independente ori afiliate
în sensul aplicării scutirii de TVA?

Legislația națională, în speță instrucțiunile de aplicare a scutirii de TVA implementate prin Ordinul 103/2016 și modificate recent prin Ordinul 2148/2020, menționează că noțiunea de „părți independente” în sensul art. 45a din Regulamentul UE 282/2011 pentru aplicarea scutirii de TVA se interpretează ca fiind acele părți ce nu sunt considerate afiliate potrivit prevederilor art. 7, pct. 26 din Codul Fiscal.

În cazul companiilor, afilierea apare în situația în care relația dintre acestea este caracterizată de cel puțin una din două condiții: o deținere directă sau indirectă de minimum 25% din valoarea sau numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; control, comun sau exercitat de o companie față de cealaltă. Atât timp cât una dintre aceste condiții este îndeplinită, companiile sunt considerate afiliate, în timp ce, dacă aceste condiții sunt invalidate, companiile sunt independente.

Care sunt documentele necesare pentru
dovedirea transportului intracomunitar?

Dacă părțile implicate în tranzacție sunt independente, dovada transportului intracomunitar trebuie realizată pe baza normelor europene prin intermediul a două documente non-contradictorii din lista stabilită la nivel european, după cum urmează: două documente direct legate de transport (scrisoare de transport – CMR – semnată, conosament, factura de transport aerian, factura de la transportator); ori un document direct legat de transport și un document adițional, precum poliță de asigurare a bunurilor pe durata transportului, extrase bancare ce atestă plata transportatorului, chitanța emisă de un antrepozitar, document emis de o autoritate publică (de exemplu, notar) ce atestă sosirea bunurilor în statul membru de destinație.

În plus, dacă transportul este organizat de către cumpărător, va fi necesară și o declarație pe proprie răspundere din partea acestuia ce atestă sosirea bunurilor în statul membru de destinație. Această declarație trebuie trimisă de către cumpărător până în a zecea zi a lunii următoare livrării, conform Regulamentului UE. Însă prevederile legislației naționale (Ordinul 103/2016) vin în sprijinul companiilor, menționând că furnizorul va beneficia în continuare de scutirea de TVA cu condiția ca declarația să fie primită în termen de 150 de zile de la data livrării.

În cazul în care părțile implicate în tranzacții sunt afiliate, spre exemplu când transportatorul bunurilor este afiliat cu vânzătorul ori cu cumpărătorul, dovada transportului intracomunitar se realizează pe baza normelor naționale (excluzând din prezenta analiză livrarea de produse accizabile și mijloace de transport), cu documente direct legate de transport (CMR semnat sau o scrisoare de trăsură semnată, un conosament, documentul specific de transport aerian de mărfuri) și unul din următoarele documente adiționale: poliță de asigurare a bunurilor pe durata transportului, extrase bancare ce atestă plata transportatorului, chitanța emisă de un antrepozitar, document emis de o autoritate publică (de exemplu, notar), o declarație scrisă din partea cumpărătorului care atestă că bunurile respective au fost expediate în statul membru de destinație.

Ce dificultăți pot întâmpina furnizorii de bunuri?

Furnizorul ce livrează bunuri intracomunitar și care se obligă să asigure și transportul acestora (spre exemplu utilizând condiția internațională de transport delivered at place – DAP) ar putea dispune singur de toate informațiile necesare pentru a se asigura că el nu este afiliat cu transportatorul ori cu cumpărătorul bunurilor (presupunându-se că orice companie diligentă din România își cunoaște relațiile de afiliere și, în plus, dispune de dosarul prețurilor de transfer ce conține informații cu privire la relațiile de afiliere). Însă chiar și acestor furnizori le va fi dificil să se asigure că transportatorul pe care îl utilizează nu este afiliat cu unul dintre clienții săi.

Similar, și unor furnizori ce livrează bunuri pentru care cumpărătorul își asigură sarcina transportului intracomunitar (spre exemplu utilizând condițiile de livrare ex-works – EXW – ori FCA Incoterms) le va fi dificil să determine dacă transportatorul și cumpărătorul sunt sau nu afiliați, documentele necesare în vederea justificării transportului intracomunitar fiind diferite.

Mai mult decât atât, dacă situația unei dețineri directe sau indirecte de minimum 25% ar putea fi stabilită, putând fi interogate registre sau baze de date publice pentru a obține informații, dar care în anumite situații ar trebui interpretate, cazurile în care afilierea este determinată de control sunt practic imposibil de detectat de către un vânzător ce este independent de transportator ori de cumpărătorul bunurilor.

Rezultă, astfel, că o analiză a relațiilor de afiliere dintre părțile implicate în tranzacții intracomunitare cu bunuri devine necesară pentru a determina rigorile de documentare pentru aplicarea scutirii de TVA (norma europeană aplicabilă părților independente fiind mai strictă decât cea națională aplicabilă afiliaților).