• Patru dintre cele mai mari companii de tehnologie din SUA au prezentat rezultate surprinzătoare în Q2 2020, pe fondul unei încetiniri a economiei globale și a impactului financiar major resimțit de mare parte din clienții și partenerii de afaceri.
• Mișcarea spre digitalizare, lucrul la distanță, comenzile online și utilizarea resurselor IT de tip cloud au explodat profiturile companiilor Big Tech: Amazon, Facebook, Google și Microsoft.
• Aceste tendințe au fost accelerate cu doi ani sau mai mult în această perioadă de modificări ale modului de funcționare a societății, atât în economii dezvoltate, cât și în cele emergente.
• Acestea sunt concluziile unei analize a XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia.

Giganții din tehnologie au ieșit câștigători, la nivel de grup, cu toate că între ei au apărut unele diferențe. Alphabet a raportat venituri în scădere pentru prima oară, de doar 2%, în timp ce Facebook a marcat o creștere de 11% a acestora. Strict pe segmentul de publicitate, scăderea a fost de 8% pentru Alphabet. „Deși generator de pierderi în prezent, segmentul „Other bets” care include divizia de mașini autonome Waymo, poate fi promițător”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Amazon a spulberat prognozele, oferind un profit de 10.3 dolari pe acțiune, față de 1.46 în așteptările furnizate de Refinitiv. Divizia de cloud a decelerat la un avans de 29% de la 33% trimestrul anterior, un ritm înca foarte bun având în vedere dimensiunea sa. Acționarii au fost răplătiți cu aprecieri de peste 64% de la începutul anului, în iulie acțiunea fiind mai mereu peste 3.000 de dolari, de la aproximativ 2.000 de dolari în februarie.

„Un curent favorabil se formează în privința Microsoft: după ce a câștigat un contract masiv cu Pentagonul pentru oferirea de servicii de tip cloud (rezultat contestat de Amazon), și se află în discuții pentru preluarea operațiunilor americane ale TikTok. Microsoft încearcă astfel să recupereze o parte din decalaje pe partea de conținut video față de Google sau Facebook, continuând strategia de dezvoltare a social media inițiată cu achiziția LinkedIn. Rezultatele MSFT au fost peste așteptări în privința profitului (1.46 dolari pe acțiune vs 1.34 estimări Refinitiv) și a veniturilor în general. Ritmul de creștere a segmentului cloud a fost în continuare bun, deși a încetinit la 47% de la 59% în trimestrul anterior, dar divizia Windows a marcat o scădere de 4% iar veniturile LinkedIn au încetinit de asemenea la 10%”, explică Claudiu Cazacu.

„Pe lângă numele tradiționale sau deja familiarul Zoom, au apărut și alți câștigători. O serie de firme mici și mijlocii au descoperit că o prezență importantă în online poate fi un mod de continuare a activității – fapt ce a adus beneficii firmei canadiene Shopify. ”Acțiunile sale au depășit notabil procesatorii de plăți Square și Paypal, aducând un profit de peste 150% de la începutul anului. Potrivit Visa, ritmul avansului vânzărilor online (mai puțin în turism) a fost de 25% în perioada de după jumătatea lui aprilie, de două ori mai mare decât cel din anul anterior. Shopify, însă, evaluată la peste 47 de ori veniturile estimate pentru anul în curs (nu profitul, care este utilizat în cazul altor indicatori) sugerează așteptări mari, posibil prea mari din partea investitorilor pentru creșterile viitoare. Indicatorul este sub 5 pentru Amazon și peste 8 în cazul Facebook, o valoare mică fiind considerată (strict teoretic și limitativ la acest indiciu) de dorit”, mai arată analistul.

„Pentru viitor, audierile din Congresul american urmează cel mai probabil să fie completate de noi episoade, inclusiv în forul similar al Uniunii Europene. Presiunea pe reglementarea numelor mari din domeniu este de așteptat să crească. Deja unele practici neconcurențiale ale unor firme, între care Amazon, au atras atenția în legislativul american. În timp, atenția sporită a autorităților ar putea conduce la politici cu impact asupra afacerilor, dar acest risc nu pare iminent. Presa se poate bucura de deciziile din Australia, care vor conduce la redistribuirea unor venituri spre creatorii de știri și materiale dinspre Google sau Facebook, însă valoarea efectivă a acestor plăți nu este încă stabilită, și ar putea fi una gestionabilă pentru cele două firme. În timp, alte jurisdicții ar putea merge în același sens, forțând o privire mai atentă a piețelor, dar calcule se vor face mai ales după ce vor apărea cifrele dinspre Australia. Importanța tehnologiei în țesătura economiei americane și globale nu poate fi ignorată, iar, dincolo de susținerea masivă pe termen scurt indusă de acest an ieșit din comun, de programele de sprijin monetar neconvențional și de un apetit speculativ ridicat care pune unele semne de întrebare privind sustenabilitatea mișcărilor pe termen scurt sau chiar mediu, de ordinul lunilor de zile, acțiunile companiilor de tehnologie, în grup, par a fi poziționate favorabil pe termen lung și foarte lung”, mai spune Cazacu.

La rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România, este de părerecă rezistența Amazon, Facebook, Google și Microsoft în fața condițiilor de piață neprevăzute din acest an este cu atât mai spectaculoasă cu cât rezultatele financiare au fost publicate la doar o zi după ce directorii acestor companii au participat la o serie de interogări din partea Congresului SUA, unde au fost acuzați că au folosit puterea platformelor lor pentru a înfrunta și înăbuși concurența.

„Rezultatele au fost în contrast cu performanța economiei americane din al doilea trimestru al anului care s-a depreciat cu 9,5% în termeni trimestriale. Mulți investitori se așteptau ca profiturile Amazon din activitatea de comerț electronic să fie anulate aproape în totalitate în a doilea trimestru din cauza costurilor suplimentare de 4 miliarde de dolari înregistrate pentru a menține funcțională activitatea în timpul crizei de sănătate. În schimb, profiturile după impozitare s-au dublat la 5,2 miliarde de dolari, în timp ce veniturile au crescut cu 40%. În schimb, dependența lor de sectorul de publicitate a făcut ca Facebook și Google să fie mai expuse în fața turbulențelor economice. Totuși, performanțele înregistrate au fost remarcabile pe fondul reducerii masive a sectorului de publicitatea de peste 20% la nivelul mai multor piețe pe plan. Veniturile Facebook au crescut cu 11% până la 18,7 miliarde de dolari, depășind cu mult prognozele unui avans de 3%. În ciuda temerilor legate de boicotul publicitar legat de serviciile sale din partea a peste 1.000 de mărci, inclusiv Verizon și Ford, afacerile companiei au fost mult mai puțin afectate indicând un nivel ridicat de diversificare și de adaptabilitate, caracteristici care s-au dovedit extrem de utile în astfel de situații”, explică Radu Puiu.

Veniturile Microsoft au avansat cu 13% până la 38 de miliarde de dolari. Totuși, reacția investitorilor a fost una negativă în urma publicării raportului din cauză că reprezentanții firmei au susținut că achizițiile de licențe de tranzacții au continuat să încetinească, fapt ce a afectat filiala LinkedIn. Doar Alphabet, compania mamă a Google, nu a reușit să urmeze exemplul, deoarece a prezentat primul declin al vânzărilor raportat în istoria de companie listată public. Totuși, firma a reușit să depășească așteptările, veniturile sale scăzând cu doar 2%, într-un moment în care alte companii din sectorul de publicitate suferă contracții ample.

„Performanțele solide ale celor mai importante companii tehnologice au arătat că acestea au beneficiat de creșterea activității digitale din acest an, pe măsură ce tot mai multe persoane au fost nevoite să muncească, să învețe și să se distreze de acasă. În ciuda evaluărilor ridicate în raport cu indicatorii clasici de analiză a acțiunilor companiilor, firmele de tehnologie continuă să sfideze aceste rezultate și înregistrează performanțe remarcabile. Acest fapt se datorează și deciziilor de expansiune continuă a activității și de dezvoltare a serviciilor oferite. De exemplu, Microsoft a confirmat că se află în discuții pentru achiziționarea afacerii din SUA a aplicației video TikTok. Negocierile vin în contextul amenințării venite de la Casa Albă de interzicere a aplicației pe fondul îngrijorărilor legate de securitate în urma legăturilor dintre compania mamă și autoritățile din China”, explică analistul XTB România.

Google și ADT au anunțat încheierea unui parteneriat pe termen lung pentru a crea următoarea generație de oferte de securitate pentru locuințe inteligente. Prin intermediul înțelegerii, hardware-ul și serviciile Google vor fi integrate cu instalarea, serviciile și rețeaua profesională de monitorizare a ADT.

„Un alt exemplu este Facebook care intenționează să lanseze videoclipuri muzicale pe platforma sa socială după ce a încheiat acorduri cu mai multe companii de discuri printre care Sony Music Group, Universal Music Group sau Warner Music Group. Această mișcare ar putea duce la câștigarea unor venituri suplimentare din publicitate, intrând astfel pe un segment deținut în mare parte de YouTube, care aparține de Google”, adaugă Radu Puiu.

„O serie de probleme cu care s-ar putea confrunta companiile vin din Zona Euro. Directorul Autorității privind politica de concurență din Europa, Margrethe Vestager, a primit sarcina de a revizui părți din manualul de reglementare antitrust, urmând să anunțe noi instrumente de concurență înainte de sfârșitul anului. O altă problemă ar putea fi taxa digitală. Uniunea Europeană are în vedere creșterea impozitării companiilor digitale. Cu toate acestea, blocul format din 27 de membri nu poate impune o taxă la nivelul întregii Zone fără aprobarea acesteia în unanimitate la nivelul statelor membre, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Comisia Europeană a estimat anterior că firmele digitale plătesc în medie o rată de impozitare efectivă de 9,5% în UE, față de 23,2% pentru întreprinderile tradiționale. Se așteaptă ca dezbaterea privind impozitarea să înceapă în lunile următoare, deoarece guvernele caută modalități de creștere a veniturilor pentru a combate impactul economic al crizei actuale”, conchide analistul XTB România.

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

81% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanțe sau rezultate.

Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce pandemia Covid-19 și restricțiile guvernamentale au prăbușitcererea din partea turiștilor străini

Pandemia COVID-19 a avut un impact foarte rapid și drastic asupra sectorului hotelier din România. Conform sondajului, 64% dintre respondenții din industria hotelieră au resimțit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat. După declararea stării de urgență, în data de 14 martie, numărul hotelierilor** afectați a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

Pe măsură ce cererea din partea turiștilor străini s-a prăbușit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid atingând un procent cu un singur număr, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor. Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 EUR pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% față de aceeași perioadă din anul precedent. Rapoartele STR au relevat că sectorul hotelier a trecut printr-o perioadă tulburătoare în prima jumătate a anului 2020, înregistrând în această perioadă un grad de ocupare de 26% în România și un RevPAR de 17 EUR, reprezentând o scădere de 66,1% față de prima jumătate a anului 2019.

Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele și de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise. Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârșitul lunii martie. Cu reducerea restricțiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenționează să se deschidă doar anul viitor.

Pentru a face față acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-și reduce costurile, inclusiv concedierea personalului. Conform sondajului, aproximativ 29% din forța de muncă este deja concediată. Dat fiind faptul că situația nu s-a îmbunătățit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forței de muncă în sectorul hotelier.

Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), a lansat în aprilie 2020 un sondaj care vizează hotelierii români** pentru a analiza impactul pandemiei COVID-19 asupra industriei hoteliere. Sondajul explorează felul în care afacerile au fost afectate din cauza pandemiei COVID-19, identificând factorii critici dominanți din criză. Cushman & Wakefield și FIHR vor continua să inițieze discuții relevante cu autoritățile, în vederea obținerii unui sprijin adecvat pentru industria hotelieră.

Sectorul hotelier luptă pentru a supraviețui

Primele cazuri de coronavirus în România au fost anunțate pe 26 februarie 2020, iar Guvernul a implementat o stare de urgență începând cu 14 martie și a restricționat toate călătoriile internaționale. Deși așteptările inițiale pentru 2020 erau promițătoare, datele din 2019 indicând o creștere de 5% a înnoptărilor față de 2018, situația generată de COVID-19 și restricțiile adoptate în consecință de către guvern, au cauzat o criză fără precedent în industria hotelieră.

Luând în considerare condițiile actuale ale pieței și sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri** afirmă că afacerea lor nu va putea supraviețui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie și mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supraviețuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august. Deși hotelierii au pus in aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, o intervenție guvernamentală este necesară în mod urgent pentru a proteja forța de munca din industria hotelieră.

Similar altor țări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să își schimbe prioritățile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaționale și costurilor de promovare și marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenți au apelat la schema de șomaj tehnic subvenționată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români** au luat măsuri de reducere a efectivului de salariați peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparație cu o medie de 24% în CEE. În pofida faptului că granițele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Suportul guvernamental, insuficient pentru industria hotelieră**

Respondenții hotelieri români** au exprimat cel mai mare nivel de nemulțumire comparativ cu celelalte țări din CEE, 85% dintre aceștia considerând că informațiile comunicate de autorități au fost neclare. Deși gradul de satisfacție față de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte țări din CEE, cu 15% din hotelieri** satisfăcuți, în comparație cu 10% în celelalte țări.

Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri** au o înțelegere clară a modalităților de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulțumită cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental.

În timp ce în multe alte țări, guvernele au anunțat deja un ajutor specific pentru turism și sectorul hotelier, de exemplu subvenții financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia și campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania, în România, hotelierii au primit un ajutor limitat.

Drumul spre revenire

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie și 25 mai, 75% dintre hotelieri** au declarat că sunt pregătiți sau extrem de pregătiți pentru redeschiderea proprietăților, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranța clienților și a angajaților. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii** afirmă că asigurarea securității sanitare pentru oaspeți și angajați reprezintă principala prioritate a lor. În condițiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiștilor și a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenților au indicat că sunt în favoarea obținerii unei noi certificări de sănătate și securitate (Health & Safety).

Privind înainte

Odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaționale și locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităților. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceștia se vor confrunta, de asemenea, și cu provocări cauzate de creșterea ofertei pe piață, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

În comparație cu alte piețe hoteliere din CEE, hotelurile românești sunt mai puțin dependente de cererea internațională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranță la procesul de redresare al pieței, recuperarea lentă anticipată a turiștilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaționale sunt interesate de mutarea unor operațiuni în România, un factor care va determina o creștere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deși este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din București, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanțelor hoteliere și să marcheze procesul de recuperare printr-o creștere sănătoasă a gradului de ocupare și a ADR-ului.

Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susținută de creșterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum și de atractivitatea continuă a țării pentru întreprinderile internaționale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopți în spațiile de cazare plătite în București este așteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 și 2024, iar mai apoi este prevăzută o creștere sănătoasă în anii următori.

Analiza aici.

____________________

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanță imobiliară de top pe piața locală, ce activează ȋn toate segmentele pieței imobiliare, fiind afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări si venituri de 8,8 miliarde de euro, oferă consultanță în optimizarea valorii activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.cushmanwakefield.com

FIHR – Federația Industriei Hoteliere din Romania este prima organizație patronală din turismul românesc și cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri și numărul de angajați, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri, fiind prezentă la nivel național în 31 de orașe și cumulând aproximativ 10.000 camere în proprietățile hoteliere membre.

FIHR este afiliată la Confederația Patronală Concordia, o confederație patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri din România, reunind cele mai puternice federații sectoriale din economia românească și cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri. Concordia este singură confederație patronală românească afiliată la International Organization of Employers și Business Europe.

FIHR este membru fondator al Alianței Pentru Turism (APT), o structură informală deschisă și constituită voluntar, din care fac parte 21 organizații patronal-profesionale importante din turismul românesc. APT este construită ca o platformă formală de colaborare între membrii ei, organizații care au ca scop dezvoltarea sectorului turistic din România și care respectă principii legale și etice în afaceri.

În 2020, grupul de lucru pentru turism din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) este coordonat de Călin Ile – Președinte FIHR.

FIHR este membru observator HOTREC – organizația europeană care reunește 45 de asociații naționale ale hotelurilor, restaurantelor, barurilor și cafenelelor din 33 de țari și care reprezintă vocea industriei ospitalității în Europa.

Autor: Mihaela Mitroi (foto), Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Impactul economic al pandemiei este deja resimțit și necesită măsuri urgente din partea statului, aspectul cel mai important rămânând cel al sănătății publice.

Criza din sănătate se regăsește și în cea economică, aceasta vizând reacția economiei atât pe termen scurt, dar și pe termen lung. În cazul lipsei politicilor de izolare se ajunge la un număr considerabil de îmbolnăviri și decese, dar avem o cădere economică redusă. Când sunt aplicate măsuri de distanțare socială (neînsoțite de pachete de redresare a economiei), se înregistrează un număr mic al deceselor, dar o cădere economică abruptă.

Desigur, prima opțiune nu poate fi luată în calcul dintr-o perspectivă socială. La acest raționament se adaugă însă și un argument economic: literatura de specialitate ne arată că, pe termen lung, statele care intervin mai repede și mai agresiv pentru a stopa răspândirea pandemiei nu au beneficii doar din perspectiva vieților omenești salvate, ci și din perspectiva atenuării consecințelor economice ale șocului pandemic^[1].

Pentru a estompa efectele economice nefaste ale măsurilor de distanțare socială, pe termen scurt, este necesară identificarea unor măsuri care să atenueze șocul de la nivelul economiei, până în punctul în care costurile economice ale acestui pachet sunt egale cu beneficiile produse în economie. Aceste măsuri trebuie să țintească zonele vulnerabile ale economiei. Se pot avea în vedere aici sectoarele cele mai afectate, dar și cele care au o pondere semnificativă în PIB.

Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au împărțit afacerile în patru categorii: servicii esențiale, marii câștigători, perdanții și supraviețuitorii. Din categoria serviciilor esențiale fac parte sectoarele farmaceutic, de alimentație, de sănătate, telecomunicații și utilități. Marii câștigători, cei pentru care criza curentă a reprezentat o creștere a cererii pe piață, sunt, de exemplu, companiile care își desfășoară activitatea în e-commerce, comunicații video, platforme cloud sau telemedicină. Perdanții evidenți ai șocului sunt entitățile economice din sfera de turism, divertisment, retail tradițional sau restaurante. Supraviețuitorii, adică acele sectoare care ar putea “scăpa” mai puțin atinse de criză, ar putea fi companiile din sfera serviciilor financiare, sectorul imobiliar, retail-ul online, fashion sau media.

Activele din real estate sunt afectate diferit, în funcție de zona în care operează afacerea, dar și de regiunea deservită. Anumite active operaționale (cum ar fi hoteluri sau aeroporturi) resimt cel mai acut impactul inițial și este de așteptat să vadă o scădere rapidă a valorii pe măsura răspândirii virusului.

Altele ar putea fi afectate, dar în timp, pe parcursul unei perioade mai îndelungate – am în vedere aici, de exemplu, zona de office, logistică, retail. În cele din urmă, există un impact potențial pentru majoritatea sectoarelor, dacă luăm în considerare scenarii extreme de evoluție a pandemiei.

Ce este clar? Indiferent de zona în care activează, companiile au resimțit și vor resimți efectele economice în urma COVID-19. Banca Mondială a prognozat că PIB-ul global va scădea cu 5,2% în 2020, cu recesiuni atât în ​​economiile de piață avansate, cât și în cele emergente. Acest lucru pare să contureze cea mai grea recesiune de la Marea Depresiune economică și mult mai gravă decât Criza financiară globală din 2008. O parte din statele lumii au venit în sprijinul companiilor și am văzut că s-au acordat și se vor acorda în continuare sume generoase care să sprijine companiile în dificultate.

Dacă nu se găsește un tratament eficient pentru COVID-19 în următoarea perioadă, există riscul să avem de-a face cu o recuperare prelungită, care ar duce la o scădere accentuată, urmată de o ascensiune treptată. Recuperarea ar putea fi inegală, cu rate de creștere variate pentru sectoare și geografii și perioade de accelerație compensate de recuperări.

România are acum șansa să își transforme modelul economic bazat în principal pe consum într-un model economic bazat pe investiții. Întrucât, în contextul actual, nevoia de lichidități este imperios necesară societăților pentru a supraviețui, au fost introduse o serie de măsuri (și, cu siguranță, vor urma și altele): șomajul tehnic, anumite stimulente fiscale, amnistia fiscală, creșterea plafonului pentru IMM Invest, transformarea digitală, reforma ANAF și a SPV, conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, implementarea facturii electronice, modernizarea schemelor de ajutor de stat și altele.

În categoria măsurilor de stimulare a investițiilor se încadrează și cele două Hotărâri de Guvern adoptate recent ce vizează modificarea schemelor de ajutor de stat: HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie și HG nr.332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă.

Finanțările în baza HG 807/2014 se acordă pentru investiții de minim 1 milion de euro, în active corporale și necorporale, legate de demararea unei investiții inițiale (fie că vorbim despre o unitate nouă sau extinderea capacitații unei unități existente, sau diversificarea producției unei unități prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate, sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție al unei unități existente). Această schemă de ajutor de stat nu este condiționată de realizarea unor noi locuri de muncă.

Noutatea constă în flexibilizarea schemei și, mai ales, în prelungirea duratei de aplicare a acesteia până în anul 2023. Principalele modificări propuse vizează îmbunătățiri precum introducerea posibilității extinderii perioadei de menținere a investiției cu până la maximum 2 ani, în vederea îndeplinirii mențiunilor speciale din acordul de finanțare, eliminarea modalității de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcții pe baza standardului de cost, majorarea termenului pentru demararea investiției de la 4 la 6 luni și multe altele.

Nu voi intra în toate detaliile tehnice ale celor două scheme, însă consider relevant să punctez că modificările sunt de bun augur și au scopul de a facilita accesul companiilor la finanțarea nerambursabilă oferită de stat, spre exemplu simplificarea regulilor, a condițiilor de eligibilitate, a documentației necesare și, mai ales, introducerea posibilității depunerii on-line a documentelor.

În ceea ce privește HG 332/2014, vestea bună este că, deși această schemă nu a mai fost deschisă din 2017, ea va fi readusă la viață chiar cu o serie de îmbunătățiri, inclusiv în ceea ce privește modul în care va funcționa – și anume va fi deschisă în sistem continuu, similar cu HG 807 și nu în sesiuni (de 2 ori pe an), așa cum a funcționat în trecut. Printre cele mai semnificative modificări aș vrea să menționez creșterea numărului de noi locuri de muncă ce trebuie create – de la 10 la 100, eliminarea restricției privind un anumit număr de lucrători defavorizați ce trebuie angajați, eliminarea plafonului maxim al ajutorului de stat acordat pentru un loc de muncă (nu se mai face raportare la salariul mediu brut pe economie), modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat (de exemplu, sectorul de telecomunicații, hotelier și de restaurante excluse din această listă, devin acum eligibile în baza acestei scheme), eliminarea selecției pe bază de punctaj.  

Astfel, observăm că în funcție de tipul de investiție, investitorul va avea acces la o paletă mai largă de oportunități de finanțare, pe lângă cele deja existente la nivel de companie (de ex. capital, profit reinvestit, împrumuturi), și anume ajutoarele de stat. Pentru a accesa acești bani nerambursabili, atât compania, cât și investiția vor trebui să îndeplinească anumite condiții.

În plus, în funcție de zona unde se dorește realizarea investiției, sunt anumite aspecte ce trebuie avute în vedere: în primul rând, în cazul în care doriți să investiți în zona București-Ilfov, investiția inițială trebuie să fie în favoarea unei unități noi pentru a fi eligibilă. Un alt aspect este intensitatea ajutorului de stat, care poate varia între 10% pentru zona București și 50% pentru aproape întreaga țară. Acest procentaj ne permite să calculăm nivelul sumei nerambursabile. Practic valoarea ajutorului de stat se calculează în funcție de intensitate și cheltuielile eligibile. Intensitatea brută a ajutorului de stat regional, nu poate depăși anumite procente și valori. Atenție însă, aceste procente se vor modifica în funcție de noile hărți regionale și, conform mențiunilor autorităților, regiunea București-Ilfov va fi probabil exclusă, în timp ce în alte regiuni (de ex. Nord-Vest) intensitatea va fi mai mică.

Cum modificarea hărților regionale se va produce, cel mai probabil, începând cu anul 2022, există  ocazia anul acesta și anul următor de a beneficia în continuare de intensitățile existente  pentru zonele București-Ilfov și regiunea Vest și Nord-Vest, plus avantajele noilor prevederi ale celor două scheme ce conțin elemente mult mai flexibile ca în trecut.

Deși la acest moment, apetitul investitorilor este precaut, consider că aceste programe de ajutor de stat pot fi un vehicul eficient de traversare a incertitudinilor.  Astfel, sfatul meu este de a apela la orice oportunitate care este oferită, inclusiv la cele două scheme de ajutor de stat despre care am vorbit anterior, evident în funcție de natura investiției care se dorește a fi realizată.

^[1] Correia, S., Luck, S., & Verner, E. (2020, 30 martie), „Pandemiile provoacă recesiunile economice, nu intervențiile din domeniul sănătății publice: dovezile sunt oferite de gripa din 1918.”

Opinie de Oana Buhăescu (foto), Director Audit, Deloitte Romania, liderul serviciilor dedicate industriei de retail

Impactul pe care criza sanitară generată de pandemia de COVID-10 îl va avea, pe termen lung, asupra economiei globale este dificil de estimat în această fază, dar, în căutarea unui răspuns pentru viitor, poate ar trebui să analizăm cu atenție evenimentele recente, mai ales că acestea nu se pliază pe șabloanele desenate de crizele anterioare. O astfel de analiză este cu atât mai necesară, dacă ținem cont de faptul că, în general, orice perioadă dificilă are capacitatea de a scoate la suprafață vulnerabilități existente, dar și de a accelera planurile emergente pentru soluționarea acestora, care, în circumstanțe normale, ar rămâne latente.

Cu siguranță industria de retail este una dintre cele în care astfel de analize, bazate pe evoluțiile recente, ar putea constitui baza unor planuri solide pentru perioada care urmează. În acest domeniu, cifrele încurajatoare, la prima vedere, înregistrate la nivel european, respectiv o creștere de 16,4% în luna mai a volumului comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană comparativ cu luna aprilie, potrivit Eurostat, ar putea crea o falsă percepție jucătorilor din industrie. Perioada coincide cu relaxarea măsurilor de siguranță impuse de statele UE în contextul pandemiei, ceea ce explică această creștere (după blocajul total din aprilie), care, însă, este departe a oferi confortul cifrelor înregistrate anul trecut în aceeași perioadă în materie de vânzări. Astfel, în condițiile unei creșteri insuficiente, care sunt vulnerabilitățile existente care, abordate cu prioritate, ar putea susține o creștere mai rapidă, astfel încât să asigure parametri sustenabili în această industrie în contextul pandemiei de COVID-19?

Investițiile în on-line pe timp de criză pot duce la schimbări majore

Digitalizarea pare să fie o condiție necesară, dat nu suficientă pentru a avea succes în retail. Mai mult de jumătate dintre consumatorii români care au participat la chestionarele Deloitte Romanian Consumer Trends, aplicate pe LinkedIn, spun că sunt încă atrași de o combinație între canalele on-line și off-line de cumpărare, chiar și în contextul pandemiei. În plus, digitalizarea este o direcție care, în esență, presupune alocarea unor resurse financiare considerabile, de care multe companii din domeniu poate nu dispun. Totuși, un efort în această direcție merită făcut, având în vedere că, implementată corect, digitalizarea poate fi criteriu diferențiator în alegerile consumatorilor (prețuri mai mici comparativ cu aceleași produse vândute off-line, achiziționarea și livrarea cumpărăturilor on-line, efectuarea plăților on-line etc.), în contextul acordării unei atenții sporite preocupărilor legate de sănătate și siguranță. Prin urmare, digitalizarea poate genera creșteri în vânzări. În plus, pe termen mediu, comerciantul care investește în on-line va fi mai pregătit în cazul apariției unor astfel de evenimente în viitor, de nedorit, dar, totuși, posibile, după cum a arătat experiența recentă.

Proximitatea rămâne un criteriu important pentru consumator

Asemenea digitalizării, extinderea serviciilor de proximitate făcea partea din strategia omnichannel a unora dintre cei mai mari retaileri. Pe măsură ce criza s-a adâncit, unii jucătorii din domeniu au fost nevoiți să implementeze sau să extindă rapid servicii precum posibilitatea de a achiziționa produse on-line, de a ridica din magazin cumpărăturile prin servicii de tip click and collect sau de a livra la domiciliu. În contextul actual, pentru mulți consumatori, unul dintre serviciile care oferă cea mai mare siguranță, dar și comoditate, este cel de click and collect. Serviciile de proximitate nu contează pentru consumatori doar în momentul declanșării unei situații de criză. Pentru mulți, acestea reprezintă o soluție pentru a economisi timp, pentru a avea acces la mai multe oferte, inclusiv unele personalizate. Să nu uităm și că serviciile de proximitate încurajează un consum responsabil, oferind posibilitatea consumatorului de a avea un ciclu de cumpărare mai scurt și a efectua cumpărături de strictă necesitate.

Atenție tot mai mare către producătorii locali

În contextul pandemiei de COVID-19, comportamentul de consum a fost puternic perturbat, dar, în același timp, consumatorii au început să considere mai mult importantă susținerea producătorilor locali. Acest aspect ar putea duce la accelerarea unor noi modele de vânzare în retail, în care sănătatea și sustenabilitatea devin factori diferențiatori.

Dintre cele patru tipuri de consumatori care s-au profilat în ultimele luni – responsabilul din punct de vedere social, cumpărătorul care își face provizii, vânătorul de chilipiruri și consumatorul comod -, predomină cumpărătorii responsabili din punct de vedere social, care intenționează să cumpere mai mult de la producători locali, chiar dacă bunurile sunt mai scumpe. Este valabil atât pentru majoritatea țărilor europene (peste 45% din consumatori), cât și în România (55%).

Toate aceste tendințe sunt subiecte care se aflau pe agenda actorilor din industria de retail încă dinainte de declanșarea pandemiei. Pentru mulți dintre aceștia, deși făcuseră și anterior pași în direcția implementării noilor tendințe, criza s-a dovedit a fi o oportunitate pentru accelerarea acestor demersuri. Acum, mai mult decât oricând, retailerii vor fi in situația de a îmbrățișa tehnologia mult mai rapid decât poate aveau în plan, de a ține cont de preferințele consumatorilor, cum ar fi serviciile de proximitate și colaborările mai strânse cu producătorii locali, pentru creșterea satisfacției clientului și implicit pentru dezvoltarea sustenabilă a afacerii.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații | Deloitte Legal actualizează în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.