articol scris de colegele noastre mai tinere, avocat Nicoleta Toma de la SCA DELEANU VASILE – AVOCATI si consilier juridic Elena Hurez, in cadrul ROVIGO S.P.R.L.

„Deschiderea procedurii insolvenţei împotriva unui debitor are drept scop acoperirea pasivului acestuia, creditorii având la dispoziţie posibilitatea formulării unei cereri de admitere a creanţei lor la masa credală, creanţele împotriva debitorului fiind înscrise la masa credală cu un rang de preferinţă potrivit art. 159 şi 161 din Legea nr. 85/2014, iar acoperirea acestora fiind realizată în ordinea prevazută de același act normativ.

Constituirea unei garanții asupra unuia sau mai multor bunuri aflate în patrimoniul debitorului, de către deținătorul dreptului de creanță, nu este de natură a încălca dreptul de proprietate al debitorului asupra acestora, ci de a ”securiza” executarea obligației corelative acestui drept

În cazul antreprenorilor, aceştia se pot înscrie la masa credală a unui debitor cu o creanţă garantată, în conformitate cu prevederile art. 2386 Cod civil, care prevăd posibilitatea antreprenorilor care au convenit cu proprietarul să edifice, să reconstruiască sau să repare un imobil, asupra imobilului, de a înscrie în cartea funciară un drept de ipotecă legală pentru garantarea sumelor datorate acestora, însă numai în limita sporului de valoare realizat.

Aceste prevederi sunt „dublate” de art. 1869 Cod civil, potrivit căruia antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra lucrării, constituită și conservată în condițiile legii. De asemenea, potrivit art. 2382 Cod civil, ipoteca se întinde şi asupra amelioraţiunilor aduse imobilului fără nicio altă formalitate.

Reglementarea posibilităţii antreprenorului de a obţine garanţia recuperării sumelor avansate nu este una nouă, având în vedere prevederile art. 1737 din Vechiul Cod civil, care prevedeau privilegiul imobiliar al lucrătorului și antreprenorului pentru garantarea creanțelor asupra clientului. În noua reglementare au fost înlăturate privilegiile imobiliare speciale prevăzute de Codul civil din 1864, fiind păstrate numai privilegiile speciale mobiliare. Astfel, privilegiile imobiliare constituite sub vechiul cod civil, precum și privilegiile speciale prevăzute în legi speciale, devin ipoteci legale și vor fi supuse regimului prevăzut de Noul cod civil pentru ipoteci legale. În ceea ce privește ipotecile legale, acestea nu mai sunt privilegiate, deoarece rangul lor este unul ordinar, dat de data intabulării în cartea funciară, iar nu de data nașterii creanței.

Astfel, creditorul antreprenor poate, prin înscrierea dreptului de ipotecă asupra construcţiei în cartea funciară, să se înscrie la masa credală a debitorului său, proprietarul construcţiei, cu o creanţă garantată în sensul art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014, în vederea recuperării cheltuielilor reprezentate construcţia de clădiri (birouri, locuinţe, depozite, magazii, hale de producţie, ateliere, padocuri, grajduri, silozuri etc., instalaţii (apă, gaze naturale, electrice, de ventilaţie şi climatizare, de încălzire centrală, sanitare etc.), căi de comunicaţii (şosele, căi ferate uzinale, alei, trotuare ş.a.), împrejmuiri (garduri din zid, prefabricate, plasă de sârmă, sârmă ghimpată ş.a.), dotări sau reparaţii generale/curente.

Asigurarea recuperării creanţei garantate cu o ipotecă legală imobiliară, decurge şi din prevederile art. 103 alin. (1) din Legea 85/2014, care stipulează înscrierea creanţelor beneficiare ale unei cauze de preferință în tabelul definitiv până la valoarea de piață a garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 61 din același act normativ.

Tot art. 103 prevede faptul că, în cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă cauza de preferință se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau în tabelul definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula conform actelor din care rezulta creanța, până la data valorificării bunului.

Distincţia între creanţa garantată cu o ipotecă legală, rezultată din înscrierea contractului încheiat între antreprenor şi proprietarul construcţiei în cartea funciară a imobilului construit sau asupra căruia au fost executate lucrări de amenajare sau îmbunătăţire şi o creanţă chirografară născută în temeiul aceluiaşi contract, în cazul în care acesta nu constituie baza unei ipoteci legale, este deosebit de importantă relativ la drepturile recunoscute de lege creditorilor garantaţi.

În procedura insolvenței, creditorii garantaţi, spre deosebire de celelalte categorii de creditori au, printre altele, dreptul de a solicita judecătorului sindic ridicarea suspendării prevăzute de art. 75 din Legea 85/2014 şi valorificarea bunului asupra căruia poartă garanţia, au dreptul de a încasa dobânzi şi accesorii pentru creanţa sa înscrisă în programul de plată, au dreptul de a vota un plan de reorganizare cu un vot în categoria creanţelor garantate, au dreptul, în reorganizare, de a primi distribuiri cu prioritate faţă de toţi ceilalţi creditori și, de departe cel mai important, au dreptul, în procedura falimentului, de a li se distribui lichidităţi cu prioritate.

Astfel, în cazul vânzării bunului grevat de o cauză de preferință – în acest caz, ipotecă legală – în conformitate cu art. 159 (1) pct. 2, creditorii garantați își vor îndestula creanța după acoperirea cheltuielilor efectuate cu vânzarea bunului, spre deosebire de creditorii chirografari, ale căror creanțe se vor plăti în baza dispozițiilor art. 161, poziția 9 în ordinea de preferință, o ipoteză indiscutabil dezavantajoasă din punct de vedere al momentului și posibilităților reale de satisfacere a creanței cu care s-au înscris la masa credală.

Pentru a se putea înscrie cu o creanță garantată în procedura insolveței debitorului, ipoteca legală asupra creanței, prevăzută la art. 2386 pct. 6 Cod civil, trebuie inscrisă de către creditori în registrele de publicitate, fiind nu numai o condiție de opozabilitate, ci având și efect constitutiv în ceea ce privește nașterea valabilă a dreptului de ipotecă. Înscrierea în cartea funciară a unui contract de antrepriză se face potrivit Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Potrivit art. 37 (6) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare, ipotecile legale pentru garantarea unei creanțe se înscriu, ca regulă, din oficiu, în temeiul înscrisului din care rezultă creanța privilegiată, însă, se poate efectua și la cererea antreprenorului care urmăreşte garantarea recuperării sumelor avansate de către el în executarea contractului. În conformitate cu dispozițiile art. 28, în cazul în care înscrierea se face la solicitarea antreprenorului, cererea de înscriere în cartea funciară va fi depusă la biroul teritorial de carte funciară în circumscripția căruia este situat imobilul și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere.

În cazul în care antreprenorul doreşte înscrierea în cartea funciară a unei ipoteci legale asupra unei construcţii viitoare, antreprenorul are la dispoziţie înscrierea provizorie în cartea funciară, în conformitate cu art. 898 Cod civil, care prevede posibilitatea înscrierii unui drept real care privește ori grevează o construcție viitoare, aceasta fiind opozabilă terților cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub condiție și în măsura justificării ei, nejustificarea unei înscrieri provizorii atrăgând, la cererea celui interesat, radierea ei și a tuturor înscrierilor care s-au făcut condiționat de justificarea acesteia. Totodată, potrivit art. 899 alin. (2) Cod civil, justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimțământul celui împotriva căruia s-a efectuat înscrierea provizorie, dat în formă autentică.

Având în vedere cele expuse, antreprenorul poate beneficia de o ipotecă legală în temeiul contractului de antrepriză, în vederea recuperării creanţei sale de la client. Transformarea creanţei simple, chirografare, născute în temeiul contractul de antrepriză, în creanţă garantată, ca urmare a dobândirii dreptului de ipotecă legală în temeiul înscrierii în registrele de publicitate dar în baza aceluiaşi contract de antrepriză, prezintă o importanţă ridicată în cazul deschiderii procedurii insolvenţei împotriva beneficiarului lucrării, creanţa antreprenorului fiind în acest din urmă caz acoperită cu prioritate în momentul distribuirii fondurilor obţinute în procedura insolvenţei, singurul aspect care interesează creditorii înscriși la masa credală.
Șansele antreprenorului de a fi creditor garantat în procedura insolvenței

Deschiderea procedurii insolvenţei împotriva unui debitor are drept scop acoperirea pasivului acestuia, creditorii având la dispoziţie posibilitatea formulării unei cereri de admitere a creanţei lor la masa credală, creanţele împotriva debitorului fiind înscrise la masa credală cu un rang de preferinţă potrivit art. 159 şi 161 din Legea nr. 85/2014, iar acoperirea acestora fiind realizată în ordinea prevazută de același act normativ.

Constituirea unei garanții asupra unuia sau mai multor bunuri aflate în patrimoniul debitorului, de către deținătorul dreptului de creanță, nu este de natură a încălca dreptul de proprietate al debitorului asupra acestora, ci de a ”securiza” executarea obligației corelative acestui drept

În cazul antreprenorilor, aceştia se pot înscrie la masa credală a unui debitor cu o creanţă garantată, în conformitate cu prevederile art. 2386 Cod civil, care prevăd posibilitatea antreprenorilor care au convenit cu proprietarul să edifice, să reconstruiască sau să repare un imobil, asupra imobilului, de a înscrie în cartea funciară un drept de ipotecă legală pentru garantarea sumelor datorate acestora, însă numai în limita sporului de valoare realizat.

Aceste prevederi sunt „dublate” de art. 1869 Cod civil, potrivit căruia antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra lucrării, constituită și conservată în condițiile legii. De asemenea, potrivit art. 2382 Cod civil, ipoteca se întinde şi asupra amelioraţiunilor aduse imobilului fără nicio altă formalitate.

Reglementarea posibilităţii antreprenorului de a obţine garanţia recuperării sumelor avansate nu este una nouă, având în vedere prevederile art. 1737 din Vechiul Cod civil, care prevedeau privilegiul imobiliar al lucrătorului și antreprenorului pentru garantarea creanțelor asupra clientului. În noua reglementare au fost înlăturate privilegiile imobiliare speciale prevăzute de Codul civil din 1864, fiind păstrate numai privilegiile speciale mobiliare. Astfel, privilegiile imobiliare constituite sub vechiul cod civil, precum și privilegiile speciale prevăzute în legi speciale, devin ipoteci legale și vor fi supuse regimului prevăzut de Noul cod civil pentru ipoteci legale. În ceea ce privește ipotecile legale, acestea nu mai sunt privilegiate, deoarece rangul lor este unul ordinar, dat de data intabulării în cartea funciară, iar nu de data nașterii creanței.

Astfel, creditorul antreprenor poate, prin înscrierea dreptului de ipotecă asupra construcţiei în cartea funciară, să se înscrie la masa credală a debitorului său, proprietarul construcţiei, cu o creanţă garantată în sensul art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014, în vederea recuperării cheltuielilor reprezentate construcţia de clădiri (birouri, locuinţe, depozite, magazii, hale de producţie, ateliere, padocuri, grajduri, silozuri etc., instalaţii (apă, gaze naturale, electrice, de ventilaţie şi climatizare, de încălzire centrală, sanitare etc.), căi de comunicaţii (şosele, căi ferate uzinale, alei, trotuare ş.a.), împrejmuiri (garduri din zid, prefabricate, plasă de sârmă, sârmă ghimpată ş.a.), dotări sau reparaţii generale/curente.

Asigurarea recuperării creanţei garantate cu o ipotecă legală imobiliară, decurge şi din prevederile art. 103 alin. (1) din Legea 85/2014, care stipulează înscrierea creanţelor beneficiare ale unei cauze de preferință în tabelul definitiv până la valoarea de piață a garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 61 din același act normativ.

Tot art. 103 prevede faptul că, în cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă cauza de preferință se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau în tabelul definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula conform actelor din care rezulta creanța, până la data valorificării bunului.

Distincţia între creanţa garantată cu o ipotecă legală, rezultată din înscrierea contractului încheiat între antreprenor şi proprietarul construcţiei în cartea funciară a imobilului construit sau asupra căruia au fost executate lucrări de amenajare sau îmbunătăţire şi o creanţă chirografară născută în temeiul aceluiaşi contract, în cazul în care acesta nu constituie baza unei ipoteci legale, este deosebit de importantă relativ la drepturile recunoscute de lege creditorilor garantaţi.

În procedura insolvenței, creditorii garantaţi, spre deosebire de celelalte categorii de creditori au, printre altele, dreptul de a solicita judecătorului sindic ridicarea suspendării prevăzute de art. 75 din Legea 85/2014 şi valorificarea bunului asupra căruia poartă garanţia, au dreptul de a încasa dobânzi şi accesorii pentru creanţa sa înscrisă în programul de plată, au dreptul de a vota un plan de reorganizare cu un vot în categoria creanţelor garantate, au dreptul, în reorganizare, de a primi distribuiri cu prioritate faţă de toţi ceilalţi creditori și, de departe cel mai important, au dreptul, în procedura falimentului, de a li se distribui lichidităţi cu prioritate.

Astfel, în cazul vânzării bunului grevat de o cauză de preferință – în acest caz, ipotecă legală – în conformitate cu art. 159 (1) pct. 2, creditorii garantați își vor îndestula creanța după acoperirea cheltuielilor efectuate cu vânzarea bunului, spre deosebire de creditorii chirografari, ale căror creanțe se vor plăti în baza dispozițiilor art. 161, poziția 9 în ordinea de preferință, o ipoteză indiscutabil dezavantajoasă din punct de vedere al momentului și posibilităților reale de satisfacere a creanței cu care s-au înscris la masa credală.

Pentru a se putea înscrie cu o creanță garantată în procedura insolveței debitorului, ipoteca legală asupra creanței, prevăzută la art. 2386 pct. 6 Cod civil, trebuie inscrisă de către creditori în registrele de publicitate, fiind nu numai o condiție de opozabilitate, ci având și efect constitutiv în ceea ce privește nașterea valabilă a dreptului de ipotecă. Înscrierea în cartea funciară a unui contract de antrepriză se face potrivit Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Potrivit art. 37 (6) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare, ipotecile legale pentru garantarea unei creanțe se înscriu, ca regulă, din oficiu, în temeiul înscrisului din care rezultă creanța privilegiată, însă, se poate efectua și la cererea antreprenorului care urmăreşte garantarea recuperării sumelor avansate de către el în executarea contractului. În conformitate cu dispozițiile art. 28, în cazul în care înscrierea se face la solicitarea antreprenorului, cererea de înscriere în cartea funciară va fi depusă la biroul teritorial de carte funciară în circumscripția căruia este situat imobilul și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere.

În cazul în care antreprenorul doreşte înscrierea în cartea funciară a unei ipoteci legale asupra unei construcţii viitoare, antreprenorul are la dispoziţie înscrierea provizorie în cartea funciară, în conformitate cu art. 898 Cod civil, care prevede posibilitatea înscrierii unui drept real care privește ori grevează o construcție viitoare, aceasta fiind opozabilă terților cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub condiție și în măsura justificării ei, nejustificarea unei înscrieri provizorii atrăgând, la cererea celui interesat, radierea ei și a tuturor înscrierilor care s-au făcut condiționat de justificarea acesteia. Totodată, potrivit art. 899 alin. (2) Cod civil, justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimțământul celui împotriva căruia s-a efectuat înscrierea provizorie, dat în formă autentică.

Având în vedere cele expuse, antreprenorul poate beneficia de o ipotecă legală în temeiul contractului de antrepriză, în vederea recuperării creanţei sale de la client. Transformarea creanţei simple, chirografare, născute în temeiul contractul de antrepriză, în creanţă garantată, ca urmare a dobândirii dreptului de ipotecă legală în temeiul înscrierii în registrele de publicitate dar în baza aceluiaşi contract de antrepriză, prezintă o importanţă ridicată în cazul deschiderii procedurii insolvenţei împotriva beneficiarului lucrării, creanţa antreprenorului fiind în acest din urmă caz acoperită cu prioritate în momentul distribuirii fondurilor obţinute în procedura insolvenţei, singurul aspect care interesează creditorii înscriși la masa credală.”

Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 5 august 2019, cu modificările și completările ulterioare, a fost modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 29 din 18 martie 2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 230 din 21 martie 2020, Guvernul României acordând o prelungire a termenelor de depunere a notificării la organul fiscal competent cu privire la intenția de restructurare a obligațiilor bugetare, precum și a solicitării de restructurare.

Astfel, debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, aflaţi în dificultate financiară şi pentru care există riscul intrării în insolvenţă, care doresc să se supună procedurii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, îşi pot restructura obligaţiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 şi neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum şi obligaţiile bugetare accesorii, termenee prevăzute în acest sens fiind prelungite ca urmare a adoptării unor măsuri de natură economică de către statul român prin Ordonanța de Urgență nr. 29 din 18 martie 2020, în vederea evitării și diminuării efectelor negative asupra economiei generate de către răspândirea virusului COVID-19.

Articolul VI din Ordonanța de Urgență nr. 29 din 18 martie 2020 modifică termenele prevăzute de articolul 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, acesta având următorul cuprins: „Debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare, potrivit prezentului capitol, are obligația de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenția sa în perioada 8 august – 31 octombrie 2019, precum și în perioada 1 februarie – 31 iulie 2020, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, și se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare și a testului creditorului privat prudent.”

În mod evident, a fost avut în vedere și termenul de depunere a solicitării de restructurare, articolul 22 alin. (1) fiind modificat în sensul prelungirii termenului de depunere a acesteia, respectiv 30 octombrie 2020, sub sancțiunea decăderii.

Notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare, având termen limită la 31 iulie 2020, și solicitarea de restucturare, având termen limită la 30 octombrie 2020, reprezintă cele două etape ale procedurii prevăzute de Ordonanța nr. 6/2019 din 31 iulie 2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, respectiv declararea intenției de restructurare, urmată de emiterea unui certificat de atestare fiscală în care sunt evidențiate toate obligațiile până la data emiterii certificatului, certificat în baza căruia urmează să fie întocmit planul de restructurare. Solicitarea de restructurare este însoțită de planul de restructurare și de testul creditorului privat independent. Potrivit art. 3 alin. (1), acestea sunt întocmite de un expert independent.

Reamintim că, potrivit art. 1 alin. (5) din OG nr. 6 din 31 iulie 2019, nu formează obiect al restructurării următoarele obligaţii bugetare: a) obligaţiile bugetare care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidenţa art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget; b) obligaţiile bugetare stabilite prin acte administrative care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate în condiţiile art. 14 sau 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare; c) obligaţiile bugetare principale şi accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.

NICOLETA TOMA – Trainee Lawyer – Vasile Deleanu- „Avocati