As the second-largest stock exchange market in Europe and seventh globally, the London Stock Exchange has witnessed severe losses amid coronavirus outbreak. The worst price drops in the last few decades wiped billions in stock values causing huge declines in the value of companies listed in London.
According to data gathered by BuyShares.co.uk, the market value of financial companies trading on the London Stock Exchange amounted to £567.32bn in May, a £234.9bn plunge compared to December figures.
Market Value Halved in Two Years
In January 2018, the market value of all financial companies listed in London amounted to over £1trn, revealed Statista and London Stock Exchange Data. By the end of the first quarter of 2018, this value dropped to around £930bn. The downsizing trend continued by the end of the year, with the market value falling to £832.23bn in December 2018.
The first half of 2019 witnessed an increase, with the market valuation of financial companies trading on the London Stock Exchange rising to £889.74bn in June 2019. After a significant drop in August 2019, the market value recovered to £802.22bn by the end of December 2019.
However, the coronavirus outbreak triggered a sharp drop, with the market value falling to £561.8bn in March. Although this figure rose to £567.32bn in May, it still represents a 50% plunge in two years.
Number of Listed Companies Continues to Fall
Besides a massive decline in their market value, recent years have also witnessed a significant drop in the number of companies listed in London. Statistics show that in the last five years, the number of all companies trading on the London Stock Exchange plummeted by 17%, reaching 2,005 in May, the deepest point since 2015. The number of financial companies listed in London also significantly dropped, falling from its peak of 746 in June 2019 to 620 in May.
Analyzed by the market capitalization, HSBC Holdings PLC represents the leading financial institution listed in London. Statistics show the market cap of the British multinational investment bank amounted to £75.37bn in May, a £64bn plunge in five months.
Marsh & McLennan Companies INC ranked as the second-largest financial institution with £33.16bn in the total value of shares last month. Statistics show the market cap of the New York-based financial company fell by £2.4bn between December and May.
The Spanish multinational commercial bank Banco Santander ranked as the third-largest financial institution listed in London with a £31.24bn market cap value in May, a £23.3bn plunge in five months.
Pandemia a creat
un mediu extrem de volatil și imprevizibil pe piața valutară până la jumătatea
anului 2020. Criza cauzată de coronavirus a avut un
impact amplu și rapid asupra economiei globale, forțând mâna autorităților să
intervină cu stimulente ample de natură monetară și fiscală. Volumele imense de
masă monetară introduse în piață, de ordinul miilor de miliarde, au dus la
evoluții greu de prognozat și la mișcări care păreau să ignore contextul de
piață. Cu toate acestea, specialiștii XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și
companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia, au analizat cu mare atenție
și în detaliu evoluția principalelor valute și perechi valutare, inclusiv USD,
Euro și RON.
„Seria de
indicatori PMI (realizați pe baza informațiilor oferite de managerii de
achiziții) pentru sectorul serviciilor și industrie în zona Euro, în luna
iunie, a oferit surprize foarte plăcute: revenirea accentuată a depășit
estimările cu 6.3 puncte la servicii și 2.5 puncte la industrie.Deși
încă sub nivelurile începutului de an, datele conturează o continuare
accentuată a revenirii în luna iunie. Pentru Euro, aflat într-o perioadă de
fluctuații în așteptarea unei noi mișcări impulsive este o veste bună, care
trebuie totuși privită într-un tablou mai cuprinzător. Dolarul american,
aflat în retragere față de monedele majore începând din a doua jumătate a lunii
martie, poate înregistra episoade de creștere a interesului, în special în
condițiile în care investitorii ar redeveni preocupați fie de riscul unui nou
val al virusului, cu efecte serioase asupra economiei, fie de alegerile din SUA
din această toamnă”, explică Claudiu Cazacu,
Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania
Pentru
moment, dincolo de oscilații naturale, trendul descendent multianual al EUR/USD
nu a fost întrerupt, indicând că piețele nu s-au „hotărât” în
privința schimbării susținute de direcție, de la slăbire la întărire a Euro
față de dolar. În condițiile în care revenirea economiilor dezvoltate ar
continua, iar derapaje de ordin geopolitic ar fi evitate, moneda unică
europeană ar putea atrage atenția sporită a participanților la piață în a doua
jumătate a anului.
„În privința României, tendințele macro globale pot avea efecte variate. Astfel, avem în vedere un scenariu de relativă stabilitate pe termen scurt a EURRON – o reușită a ultimelor luni, având în vedere multiplele presiuni generate de situația din planul sănătății publice, în țară, dar și la nivel european – cu unele riscuri de depreciere a leului în trimestrele următoare. Față de evaluările anterioare, tendința de redeschidere a economiilor importante din Europa și planul de finanțare cu împrumuturi, dar mai ales fonduri nerambursabile induc o perspectivă ușor mai optimistă. Pe termen scurt până la mediu, totuși, până la eliberarea și utilizarea efectivă a fondurilor, dezechilibrul comercial și o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste granițe ar putea duce cursul peste 4.94, în imediata vecinătate a pragului simbolic. În raport cu dolarul american, în ipoteza unei întăriri a Euro în raport cu dolarul american, și având în vedere scenariul discutat pentru EURRON, este posibilă o ușoară întărire în a doua jumătate a anului, în special începând din toamnă, cu toate că merită precizat faptul că nivelul de incertitudine este unul foarte ridicat”, adaugă Claudiu Cazacu.
Lira
sterlină ar putea avea un traseu chiar mai volatil decât Euro și dolarul
american,revizitând pe parcursul
lunilor următoare atât minimele din martie (în jur de 5.18) cât și vârful din
aprilie (5.56). Față de nivelurile curente, apropiate de jumătatea
intervalului descris, trepidațiile ar putea crește pe măsură ce sinuozitățile
procesului de părăsire a Uniunii Europene de către britanici ar influența din
nou cotațiile GBP.
„Având în vedere
perioada cu un nivel ridicat de tensiune și de panică din piețele financiare, investitorii
s-au orientat către active de refugiu, care prezintă niveluri mai scăzute de
risc. Printre acestea se numără titlurile de stat din SUA sau metalele
prețioase care sunt denominate în dolar american. În plus, în aceste
momente de nesiguranță caracterul monedei americane de monedă de rezervă a
început să își facă simțită prezența într-o manieră mai accentuată. Unul dintre
principalele motive ar putea fi și o serie de situații cu niveluri foarte
scăzute de lichiditate în piețe, care a dus la apariția unor probleme sistematice.
În acest context,
principalele ”victime” ale dolarului au fost monedele emergente, printre care
și leul românesc. Având în vedere riscul suplimentar pe care îl prezintă
investițiile în RON, cotația USDRON a atins un maxim istoric pe 23 martie, la
4,5460. Totuși, din acel moment leul a reușit să se redreseze pe baza unor
perspective mai optimiste legate de economia mondială”, atrage atenția, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul casei
de brokeraj XTB România.
Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania
În afară de câteva
excepții, dolarul continuă să înregistreze performanțe pozitive în raport cu
majoritatea monedelor importante comparativ cu nivelurile de la începutul
anului, deși majoritatea s-au redresat din zona minimelor. În acest sens,
dolarul evoluează la o valoare cu aproximativ 4% mai ridicată în comparație cu
pachetul ponderat al valutelor cuprinse în indicele valutar al pieței emergente
MSCI.
„La nivelul monedelor majore, direcția de evoluție a fost dată în
principal de modul în care autoritățile au intervenit și de amploarea măsurilor
de stimulare. Unul dintre cele mai bune exemple fiind lira sterlină. Deși la
prima vedere moneda poate părea subevaluată, traderii tind să privească către
un orizont mai lung de timp. Astfel, au inclus în preț temerile că abordarea
nehotărâtă a guvernului britanic ar putea duce la o perioadă de recuperare mai
lentă. Tendința de slăbiciune în raport cu alte monede din cadrul G10 sunt
determinate de așteptarea unui decalaj a revenirii economiei britanice în
raport cu restul Europei. În plus, pericolul reprezentat de Brexit și de lipsa
unui acord majorează probabilitatea unui scenariu Hard Brexit, care ar duce la
apariția a noi factori de risc pentru economia britanică. În contrast se
află moneda unică europeană, care a primit un impuls din partea datelor
macroeconomice optimiste. Astfel, activitatea din sectoarele manufacturiere
și de servicii din Zona Euro dă semne solide de revenire, ceea ce a oferit un
val de încredere pentru cumpărătorii de euro. În plus, piețele sunt optimiste
că oficialii europeni vor ajunge la un acord privind un nou pachet de
stimulente fiscale care să faciliteze redresarea economică la nivelul
Bătrânului Continent. În cazul în care planul de redeschidere va evolua
conform așteptărilor, perioada bună a monedei unice europene ar putea continua, adaugă Radu Puiu.
Just like any crisis, the coronavirus outbreak caused substantial growth in demand for banknotes. Recent months have witnessed a surge in the amount of cash circulating in the euro area, with millions of consumers increasing their spending as they tried to stockpile goods ahead of coronavirus lockdown.
According to data gathered by BuyShares, the cash demand in Europe jumped by €50bn in the last five months, growing from €1.29trn at the beginning of January to €1.34trn in the first week of May.
Value of Euros in Circulation Jumped by €20bn in March Only
In the first week of 2010, the value of euro banknotes in circulation amounted to €800bn, revealed Statista and European Central Bank data. By the beginning of 2015, this figure jumped over €1trn value for the first time. The increasing trend continued in the following years, with the total amount of euro banknotes in circulation growing to €1.28trn in the last week of 2019.
However, with millions of Europeans ramping up spending ahead of lockdown measures, the first quarter of 2020 has witnessed the biggest surge in the amount of cash circulating in the euro area since the 2008 financial crisis.
Statistics show that in the week from March 16 to March 22, the value of euro banknotes that enter circulation increased by €20bn, the high point of a build-up that started in the last week of February. Cash demand was not as high in April, showing fluctuations between €4bn and €8bn per week.
By the end of the first week in May, the combined value of euros in circulation reached €1.33trn, a €540bn increase in the last decade.
Nordic Countries and the United Kingdom the Least Likely to Use Cash
Statista data also revealed considerable differences in the use of cash among European countries. Statistics show Albanian consumers are most likely to use cash, with 89.8% share in total POS payment transactions. Serbia and Greece follow with 81.3% and 77.6% share, respectively.
According to the survey, consumers from the United Kingdom and the five Nordics countries were least likely to use cash. The use of banknotes among Britons dropped from 30.7% in 2010 to 15.7% in 2018, transforming the country into a cashless society.
Statistics show Finnish consumers chose cash for only 19.1% of their daily transactions. Denmark, Norway, Sweden, and Iceland follow with 13.4%, 12.3%, 10.5%, and 8.4% share, respectively.
Trei crame renumite – Oprișor, Serve și Vinarte – concurente de peste 20 de ani pe piața vinului – se alătură în campania «Trei pentru vin, vinul pentru toți» și lansează platforma comună treipentruvin.ro.
Publicul va avea astfel acces la o selecție inedită
de oferte comune cu vinuri promovate #împreună de către cei trei, în
numele celor 12 valori care-i unesc, printre care prietenie, armonie și
optimism. Cele trei crame transmit astfel ideea unității în diversitate, într-o
perioadă marcată de temerile din societate privind o criză economică.
„Forța proiectului se bazează pe diversitatea portofoliului care devine astfel accesibil consumatorilor într-o singură platformă, într-o singură livrare comodă. Este și un exemplu de solidarizare, o garantare reciprocă – ceva de care întreaga societate are nevoie – dar este și o formă de educare a publicului de vin cu ajutorul competențelor reunite ale celor trei crame”, susțin împreună inițiatorii campaniei «TreiPentruVin» – Mihaela Tyrel de Poix (Serve), Rodica Căpățînă (Vinarte) și Gabriel Roceanu (Oprișor).
Pe parcursul
campaniei online, publicul este invitat să urmărească platforma comună și rețelele de socializare
ale celor trei crame, de unde va putea afla mai multe despre nobila artă și
știință a vinului, despre activitățile din vie și din cramă, într-o notă
veselă.
„Vrem să arătăm că #împreună se pot pune mai bine în valoare vinurile produse în România”, anunță cei trei producători.
Lansarea publică a
campaniei coincide cu Solstițiul de vară, moment simbol al infloririi
viței-de-vie, semnificativ pentru viticultori, Oprișor, Serve și Vinarte prezentând împreună o
selecție de 12 oferte de vinuri concepute în numele valorilor lor și produse în
cele patru regiuni viticole pe care le reprezintă.
Cele trei crame care
transmit mesajul prieteniei și unității în diversitate
sunt reprezentative pentru prima generație de investiții private străine în vinul românesc de după 1990 și au în palmares numeroase premii naționale și internaționale.
Despre Oprișor
Înființată în 1994 sub numele de Carl
Reh Trading, cu misiunea specifică de a selecta vinuri românești pentru piața internațională, compania devine Carl Reh Winery
în 1998 (după ce se stabilise în 1997 pe actualele amplasamente viticole), de
unde și-a luat ulterior numele actual. Compania de comerț cu vinuri devine
astfel investitor în vie și producător, continuându-și activitatea pe piețele
internaționale construite de acționarul german – Reh Kendermann. Sunt
replantate cele 250 de hectare și este achiziționată crama, iar în 2001
compania se lansează și pe piața internă, cu gamele Val Duna și La Cetate. Ca
urmare a succesului acestora, în 2008, numele de Oprișor devine atât de
cunoscut în rândul consumatorilor avizați, încât e necesară extinderea portofoliului
de vinuri care să reprezinte caracterul specific al regiunii. Carl Reh Winery
lansează mărcile Măiastru, Caloian, Cabernet Sauvignon Crama Oprişor, Rusalcă albă,
Jiana Rose, Drăgaică roșie, Cupola Sanctis, Passarowitz, Smerenie – nume
devenite renume de atunci încoace – și devine astfel cunoscută sub numele de
Crama Oprișor, exponent al valorilor Olteniei profunde.
Despre SERVE
Șase rânduri despre România
din „World Atlas of Wine” de Hugh Johnson în 1993, apoi întâlnirea
fondatorului francez al cramei cu un enolog român talentat – și
dramul de nebunie nelipsit unui astfel de început – acestea sunt ingredientele poveștii SERVE –
prima cramă străină privată din România. Eroii poveștii sunt:
contele Guy Tyrel de Poix (fondatorul din păcate dispărut dintre noi azi, cel
care a inspirat și “scris” coordonatele pe care se înscrie crama); enologul
Aurel Rotărescu, care a “îmblânzit” soiurile românești și a creat “vinuri
elegante și feminine”, cum îi plăcea lui Guy să le numească; și Mihaela Tyrel
de Poix, soția
lui Guy si proprietarul companiei, inginer cu simț practic, care a construit SERVE
alături
de fondator și a pilotat compania și după dispariția acestuia. Vinurile care au
scris istoria cramei – și au modelat piața HoReCa – sunt Vinul Cavalerului,
Millenium roșu și alb (1999 și, respectiv, 2001), și gama Cuvee, apărută în
2001, cu lansarea “Charlotte” și completată de “Amaury”, “Alexandru”, “Sissi”,
“Clemence”, “Guillaume” – dedicată următoarei generații din familie.
Despre Vinarte
Istoria Vinarte începe în 1998, când mai
mulți oameni de afaceri români, francezi și italieni – cu istorii de viață
diferite, dar uniți de pasiunea pentru vinul bun – iau decizia să construiască
împreună o companie care să aducă vinurile bune românești pe buzele cât mai
multor consumatori. În urma unui studiu specializat sunt identificate trei zone
cu terroir excepțional, care oferă șansa creării unor vinuri remarcabile: Villa
Zorilor – Dealu Mare (Buzău); Bolovanu – Sâmburești (Olt) și Stârmina (Mehedinți).
Toate viile sunt replantate cu soiuri nobile iar cramele sunt dotate cu
instalații moderne. Sunt aduși oenologi străini cu rezultate demonstrate,
pentru a asigura baza de pornire a unui proiect ambițios. Iar rezultatele se
arată cu repeziciune. După patru ani, Vinarte lansează trei vinuri care schimbă
piața, creionând practic categoria selectă numită superpremium: Prince Matei,
Prince Mircea și Soare. Cu aceeași pasiune pentru vinul bun, povestea Vinarte se scrie în
continuare. Ea poate fi citită în sticlele de Nedeea (amestecuri unice de
soiuri românești), în Soare rose și alb (obținute din struguri roșii) sau în
game ca Domeniile Vinarte, Castel Stârmina, Castel Bolovanu.
Băncile din România au soluționat 321.000 de solicitări, reprezentând aproximativ 90% din cele aproximativ 362.000 de solicitări depuse de clienții persoane fizice și juridice pentru suspendarea obligațiilor de plată lunare din contractele de credit, în primele trei luni de la debutul pandemiei COVID-19. Până la data de 15 iunie 2020, din cele aproximativ 321.000 de solicitări soluționate, peste 60% au fost soluționate în baza Ordonanței de Urgență 37/2020 și aproximativ 40% în baza măsurilor de sprijin adoptate proactiv de bănci, începând cu luna martie, pentru clienții afectați de efectele pandemiei. Restul solicitărilor se află în curs de procesare. În baza OUG 37/2020, banca analizează solicitarea formulată de client şi în termen de maximum 15 zile de la data primirii solicitării comunică acestuia decizia. În cazul aprobării solicitării debitorului, prelungirea duratei contractuale produce efecte de la data comunicării de către client a solicitării de suspendare către bancă. Clienții ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația generată de pandemie au depus cereri pentru suspendarea obligațiilor de plată lunare din contractele de credit. Astfel, clienții persoane fizice au depus un număr de peste 334.000 de solicitări de suspendare a obligațiilor de plată lunare, ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 22% din creditele în derulare acordate populației. Clienții persoane juridice au depus un număr de aproape 28.000 de solicitări de suspendare a obligațiilor de plată lunare, aferente unui ponderi de aproximativ 28% din portofoliul total de credite acordate acestei categorii. Sectorul bancar a fost în prima linie a industriilor care au adoptat măsuri de sprijin pentru clienții afectați financiar de efectele pandemiei. Băncile din România au răspuns proactiv nevoilor clienților care au întâmpinat dificultăți din cauza pandemiei de coronavirus și au asigurat necesarul de finanțare la nivelul întregii economii. Comunitatea bancară din România își exprimă dorința de a contribui în continuare la procesul de relansare a economiei românești în perioada imediat următoare, prin soluții comune ce pot fi identificate ca parte a dialogului dintre comunitatea de afaceri și factorii de decizie instituțională. Sistemul bancar susține încheierea unui parteneriat constructiv cu autoritățile pentru a finanța economia în condiții de predictibilitate.
JTI solicită Camerei Deputaților respingerea celei mai radicale propuneri anti-tutun, și anume PL-x 587/ 2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun.
Inițiativa prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din
tutun în magazine, interzicerea sponsorizării oricăror evenimente și activități
de către companiile de tutun, interzicerea vapatului în locurile publice etc.
În scrisoarea oficială trimisă astăzi comisiei
de Buget Finanțe din Cameră, JTI atrage atenția că ascunderea pachetelor în
dulapuri, ”cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun”,
gen tutungerie, categorie limitată la doar câteva
magazine în marile orașe, dintr-un total de
circa 70.000 în care se comercializează și țigarete, va permite vânzătorilor să ofere consumatorilor de sub tejghea,
inclusiv produse de contrabandă sau contrafăcute, practică deja răspândită în
cartiere, orașe mici și în mediul rural.
Un amendament similar a fost respins de plenul Parlamentului European
când a fost adoptată Directiva 2014/40/UE privind produsele din tutun,
transpusă prin Legea nr. 201/2016. Aceeași
propunere a fost respinsă și de Parlamentul României în 2016, considerându-se
că distorsionează piața și creează bariere semnificative la intrarea pe
piață a mărcilor noi, punctul de vânzare fiind singurul loc în care marca
poate fi făcută cunoscută consumatorilor, după cum a susținut și Consiliul
Concurenței.
Propunerea vizează și includerea vapatului în definiția fumatului. „O
propunere legislativă similară (L389/2018 / PLX541/2018) a fost
respinsă atât în Senatul României, cât și în Comisia pentru sănătate publică a
Camerei Deputaților, în 2019, pe motiv că nu există studii suficiente care
să susțină o astfel de măsură. Niciunde în UE vapatul nu este asimilat
fumatului, fumatul fiind rezultatul unui proces de ardere în care se degajă
fum, în timp ce vapatul presupune inhalarea unor vapori. Țigareta electronică și
produsele din tutun care nu arde sunt considerate de alte țări ca alternative
la țigări, mai puțin dăunătoare, opinie împărtășită și de Public Health England
(autoritatea de Sănătate din Anglia). Potrivit acesteia, „este probabil
ca, în comparație cu țigaretele, produsele cu tutun încălzit să expună
utilizatorii și persoanele din jur la niveluri mai scăzute de pulberi în
suspensie și de compuși dăunători” și, în consecință, reglementările “ar trebui
aplicate pentru a favoriza opțiunile cel mai puțin dăunătoare”. În Marea
Britanie sau alte țări, publicitatea la aceste produse este permisă. Așa-numita
”boală a vapatului” din SUA lipsește cu desăvârșire în UE (după cum arată
publicația Politico), unde Directiva 40/2014/UE (transpusă prin Legea 201/2016)
reglementează strict domeniul, existând un sistem centralizat de submitere și
verificare a ingredientelor oricărui produs, înainte ca acesta să fie pus pe
piață. Știrile alarmiste venite de peste ocean omit adesea să menționeze că nu
țigaretele electronice provoacă boala respectivă, ci substanțele artizanale
folosite, cumpărate la colț de stradă, mai ales THC, un extract de marijuana
interzis în UE”, se mai arată în scrisoarea JTI. De altfel, in România,
publicitatea la țigarete electronice este deja interzisă prin Legea 201 din
2016.
JTI reamintește, de
asemenea, că domeniul tutunului a fost intens reglementat în ultima perioadă,
prin Legea 15/2016 pentru modificarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi
combaterea efectelor consumului produselor din tutun, OUG 114 și Legea
201/2016 pentru transpunerea Directivei 2014/40/UE, ce a necesitat
modificarea liniilor de producție și a pachetelor de țigarete, precum și
implementarea unui sistem complex de trasabilitate, ce impune în continuare
eforturi atât din partea producătorilor, cât și a celor 70.000 de comercianți
și a autorităților statului (Imprimeria Națională, ANAF prin Direcția Generală
a Vămilor). De asemenea, până la 15 iunie 2020, stocurile nevândute de pachete
fără cod unic, precum și pachetele cu țigarete mentolate, au trebuit retrase de
pe piață.
„Având în vedere seria frecventă a modificărilor legislative în domeniu,
considerăm că trebuie analizat atent impactul fiscal – bugetar, introducerea unor
taxe (reinstituirea taxei pe viciu într-un fond special, o anomalie fiscală
care contravine Legii Finanțelor Publice și Directivei privind taxarea
tutunului), dar și potențiala reducere a veniturilor bugetare ca urmare a
perturbării comerțului legal”, concluzionează scrisoarea.
Conform documentului, propunerea nu ia în considerare că, potrivit Eurobarometrului UE, principalul
factor determinant în a iniția fumatul îl reprezintă anturajul (82%), în vreme
ce pachetul, aspectul și poziționarea lui la raft este invocat de doar 4%
dintre tineri. De asemenea, inițiatorii refuză să ia în considerare datele
oficiale Eurostat: 91,2% dintre tinerii români din grupa de vârsta 15-24
de ani nu au fumat, media europeană fiind de 83%, și doar
4,1% declară că fumează zilnic – față
de media europeană de 9,7% (ocazional doar 4,6%, față de media europeană de 6,8%).
România este al treilea mare producător de tutun din UE (conform Eurostat), industria producătoare contribuind pozitiv la balanța
de plăți. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de
stat, cu circa 3,2 miliarde de euro virate anual și se află în topul
investitorilor, cu investiții în derulare de peste 1,5 miliarde euro, angajând
direct peste 5.000 de persoane și indirect circa 60.000. Potrivit
ultimei execuții bugetare anunțate, veniturile din accizele pentru produsele
din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului 2020 un avans
semnificativ de 40,34% (an/an), ceea ce înseamnă că tutunul este cel mai
solid contribuabil la buget.
Alianța pentru Drepturile de Proprietate (PRA) a trimis pe 22 iunie o scrisoare oficială Camerei Deputaților, referitoare la propunerea legislativă anti-tutun (PLx 587/2019).
Conform ultimului Index Internațional al Drepturilor de Proprietate (IPRI), România se află într-un context deloc favorabil, situându-se pe locul 50 din 129 de țări, cu un scor de 6.028 de puncte. Ceea ce înseamnă că România se plasează pe ultimele locuri în Europa cu privire la apărarea proprietății intelectuale, iar autoritățile ar trebui să se concentreze pe apărarea drepturilor de proprietate, prin încurajarea inovației și nu prin ascunderea mărcilor produselor de consum.
Propunerea legislativă este restrictivă, ineficientă și încalcă libertatea de alegere a consumatorului. Interzicerea expunerii la punctul de vânzare, în condițiile în care produsul este însoțit de avertismente de sănătate expropriază companiile producătoare de dreptul lor la marcă, fără a lua în calcul consecințele grave ale unei astfel de măsuri.
Interdicția afișării la raft reduce cantitatea de informații furnizate consumatorilor și permite astfel pieței negre să câștige teren. Anual, bugetul României pierde jumătate de miliard de euro din cauza contrabandei cu țigarete, cea mai răspândită formă de crimă organizată în țară. De la începutul stării de urgență cauzată de pandemia COVID-19, autoritățile române au capturat peste 19 milioane de țigarete introduse ilegal în țară.
Sănătatea publică poate fi protejată prin campanii de comunicare, de educare și de prevenire a fumatului în rândul minorilor. Nu există nicio dovadă concludentă că ascunderea mărcilor reduce rata fumatului. Potrivit profesorului Sinclair Davidson (RMIT University), nu există nicio dovadă că măsurile restrictive au avut impactul scontat în ceea ce privește prevalența fumatului.
Protejarea drepturilor de proprietate, inclusiv cele de proprietate intelectuală, permite inovatorilor să răspundă cererilor consumatorilor privind produsele cu risc redus, precum și investițiile în mărci și în reputația acestora pe piață. Țigările electronice sunt un produs inovativ cu potențial de risc redus, care reprezintă o alternativă la fumatul tradițional. De asemenea, sunt cele mai eficiente în terapia de substituție pentru cei care încearcă să renunțe la fumat. Produsele răspund nevoilor foștilor fumători prin substituirea adicției, la nivel fizic și psihic. Aceste inovații salvează vieți, creează locuri de muncă și aduc progres științific.
În mod clar, propunerea legislativă reprezintă o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste drepturi sunt naturale și ar trebui respectate la fel de mult ca dreptul la exprimare sau la identitate religioasă. Aceste drepturi nu ar trebui să fie niciodată supuse ajustărilor, pentru a atinge obiective politice. În acest caz sunt încălcate, fără ca obiectivele declarate să fie atinse, iar consecințele pot fi nebănuite.
Property Rights Alliance (PRA) este o organizație internațională cu sediul în Washington D.C., dedicată protejării și promovării inovației, drepturilor de proprietate intelectuală și privată. În 2019, mai mult de 100 de organizații din peste 72 de țări sunt partenere ale PRA și ale profesorului Sary Levy-Carciente (fellow Hernando de Soto), în demersul realizării celei de-a 12-a ediție a Indexului Internațional al Drepturilor de Proprietate (IPRI).
Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF)
anunță că în luna mai „activele
nete ale celor 220 fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut
cu 6,6%, până la nivelul de 42,3 mld RON (8,7 mld €), și au scăzut
cu 15% de la începutul anului; ieșirile nete ale lunii au totalizat 3,6 mil RON
(0,7 mil EUR)”.
Dintre fondurile deschise locale, cele mai performante
„în
ultimele 12 luni au înregistrat randamente
anuale nete între 7,7% și 16,3%; pe un orizont de 36
de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 18,5% și 40,3% , obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de
luna mai 2017). Activele nete ale celor 84 de fonduri
deschise locale au crescut în
luna mai cu
1,2%, până la 20 mld RON (4,1 mld €) iar de la începutul anului au scăzut cu 19,6%. Fondurile deschise locale au înregistrat în luna mai
ieșiri nete de 27 mil RON (5,6 mil €), fiind vizate
fondurile de obligațiuni
și instrumente cu venit
fix (-81,2 mil RON) și cele de randament
absolut (-23,5 mil RON), în vreme ce fondurile
reunite sub categoria alte fonduri (53,2 mil RON), cele de acțiuni (23,3 mil RON), cele diversificate (0,6 mil RON) și cele cu capital protejat
(0,4 mil RON) au înregistrat
intrări nete”.
În același timp, „activele nete exprimate în lei ale celor 105
fonduri deschise străine
distribuite în
România
au crescut
în luna mai cu 5,2% față de luna precedenta,
până la 0,87 mld RON (0,18 mld €) iar de la începutul anului au scăzut cu 10,7%”.
Privitor la fondurile închise locale, activele nete ale celor 31 de fonduri închise (inclusiv
SIF-uri și FP) au crescut cu 12,3% în luna mai, până la 21,3 mld RON (4,4 mld €); fondurile închise locale au avut
ieșiri
nete de 0,8 mil RON (0,16 mil € ) în luna raportată”.
Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, și Anca
Preda, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte România
Odată cu relansarea economiei și relaxarea treptată a
măsurilor impuse în contextul pandemiei la nivel național, contribuabilii din
industria hotelieră și a serviciilor alimentare (HoReCa), puternic afectați de
situația creată, au primit permisiunea de a își redeschide activitatea, însă cu
respectarea anumitor restricții (deocamdată, doar spațiile aflate în aer
liber). Pentru acest domeniu, autoritățile au anunțat acordarea unor facilități
fiscale, dar încă mai există neclarități în ceea ce privește aplicarea lor.
O nouă serie de măsuri adresate acestui sector, care vin
în completarea celor anterioare, a fost adoptată recent, având în vedere că
termenul pentru declararea și plata impozitului specific datorat, respectiv 25
iulie, se aproprie vertiginos.
Scutire de la plata impozitului specific pentru o perioadă de 90 de zile
Proiectul de ordonanță de urgență, publicat pe 16 iunie
pe site-ul Ministerului de Finanțe și adoptat în cadrul ședinței de Guvern în
aceeași zi, prevede faptul că contribuabilii obligați la plata impozitului
specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016, nu datorează acest
impozit pentru o perioadă de 90 de zile, pe parcursul anului 2020. Această
facilitate se acordă fără a fi necesară îndeplinirea anumitor condiții.
Astfel, pentru anul 2020, contribuabilii din acest
domeniu vor plăti impozitul specific de maximum 75% din valoarea calculată
pentru un an întreg, în loc de 100%.
Ce se întâmplă cu facilitățile acordate anterior?
Măsura nou adoptată se cumulează cu cele anterioare,
astfel încât contribuabilii beneficiază de scutirea impozitului specific anual
și pentru perioada în care și-au întrerupt total sau parțial activitatea din
cauza deciziilor impuse pe timpul stării de urgență, de aproximativ două luni,
respectiv 60 de zile. Astfel, firmele din domeniu pot beneficia de scutire de la plata
impozitului specific pentru o perioadă totală de până la 150 de zile pe
parcursul acestui an, ceea ce reprezintă o reducere anuală de aproape 42%.
Însă, spre deosebire de exceptarea inclusă în ordonanța adoptată
recent în ședința de Guvern, pentru a beneficia de scutirea aferentă perioadei
de instituire a stării de urgență, contribuabilii trebuie să îndeplinească
anumite condiții. În primul rând, trebuie să fi avut activitatea întreruptă,
total sau parțial, și să dețină certificatul pentru situații de urgență emis de
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. În al doilea rând, o
firmă nu poate aplica facilitatea dacă se află în insolvență, conform
informațiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Național al Registrului
Comerțului.
Rămâne neclar dacă de această prevedere pot beneficia și
cei care nu au fost obligați prin actele normative emise să își sisteze
activitatea, însă aceasta le-a a fost redusă sever ca o consecință a
restricțiilor impuse, cum este cazul hotelurilor.
De asemenea, proiectul de ordonanță prevede acordarea
unei bonificații pentru contribuabilii
din industria ospitalității care datorează și impozit pe profit, de 10%, pentru
trimestrele II și III din 2020, dacă
efectuează plata în termenele prevăzute de lege (25 iulie, respectiv 25
octombrie 2020). Impozitul pe profit se datorează pentru servicii adiacente
prestate în HoReCa, cum ar fi activități de sub-francizare, re-facturări de
produse alimentare, închirieri de spații etc.
Probleme vechi, rămase nerezolvate
Pentru a stimula investițiile în acest domeniu, un alt subiect care ar
trebui tratat cu prioritate de către autorități este cel referitor la faptul că
jucătorii din HoReCa, plătitori de impozit specific, nu pot beneficia de directiva
europeană privind sistemul comun de impozitare aplicabil societăților-mamă și
filialelor, ca orice alt contribuabil, în cazul distribuirii de dividende către
societatea mamă, care prevede exceptarea dividendelor de la impozitare.
Astfel,
ținând cont de interesul manifestat pentru această industrie, autoritățile ar
putea completa măsurile de sprijin pentru contribuabilii din domeniu prin
corectarea legislației fiscale în vederea eliminării discriminării în ceea ce
privește aplicarea directivei, cauzată de regimul fiscal aplicabil jucătorilor
din industria HoReCa. În acest fel, ar putea stimula companiile-mamă
nerezidente să acorde o mai mare importanță investițiilor în afacerile din
România.
În
concluzie, măsurile de sprijin pentru societățile din HoReCa sunt binevenite,
având în vedere că acesta este unul dintre cele mai afectate sectoare ale
economiei în contextul pandemiei de COVID-19, însă mai sunt aspecte de
clarificat, printre care se numără facilitățile de care pot beneficia
hotelurile și discriminarea nerezidenților în ceea ce privește tratamentul
fiscal al dividendelor distribuite din România.
Perioada de pandemie,
izolarea la domiciliu și munca de acasă i-au determinat pe români să se
preocupe mai mult ca oricând de starea locuințelor. De la zugrăvit la schimbarea
obiectelor sanitare, parchetului, centralei termice și a caloriferelor,
investițiile în refacerea apartamentelor se anunță a fi în prim-plan în acest
an, în condițiile în care multe dintre locuințe au fost amenajate în urmă cu un
deceniu, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.
A doua parte a
anului 2020 se anunță a fi o perioadă de curățenie generală în multe
dintre locuințele din România. Amenajate, cele mai multe, înainte de criza
economică din 2010, apartamentele românilor au nevoie de un upgrade semnificativ atât în privința
zugrăvelii cât mai ales a dotărilor tehnice, de la centralele termice care își
încheie ciclul de viață la obiectele sanitare, arată analiza.
Cele două luni și
jumătate de stat acasă au accentuat și mai mult acest fenomen. După ce, în
ultimii ani, românii au fost interesați,
în primul rând, de electrocasnice și electronice (televizoare, frigidere,
aparate de aer condiționat și alte aparate), dovadă boom-ul semnificativ din
piața de profil, pentru mulți dintre români, următorul pas îl reprezintă refacerea condițiilor de locuire, mai ales
că pandemia de coronavirus a ridicat mai mult ca oricând problema igienei
locuințelor.
,,Stând mai mult
acasă, românii s-au lovit, mai mult ca oricând, de problema condițiilor de
locuire, indiferent că locuiesc într-un apartament sau stau la casă și au
grădină. De la funcționarea deficitară a instalațiilor sanitare la problemele
cu gresia și faianța, electrocasnicele vechi sau mobila degradată, pe mulți
dintre români această perioadă de izolare forțată la domiciliu i-a determinat
să treacă la investițiile amânate în trecut’’, afirmă Adrian Negrescu,
managerul Frames.
,,Un var
lavabil nou, în culori tot mai variate, igienic și rezistent, ori un
tapet pe măsură, un parchet mai trainic, de calitate, o centrală termică mai
performantă, o cabină de duș modernă, un lavoar nou sau o cadă de baie – sunt principalele repere ale reamenajării
locuinței în această perioadă. După ce, în anii dinainte de criză, și mai ales
în condițiile veniturilor scăzute, mulți dintre români și-au amenajat
locuințele cu bani puțini, în 2020 miza
se pune pe calitate și mai puțin pe preț’’, arată analiza Frames, realizatăpe baza unui
studiu realizat pentru o firmă de profil.
Interesul românilor pentru reamenajarea
locuințelor este confirmat și de statisticile Asociaţiei Europene de Prognoză
în domeniul Construcţiilor pentru Europa de Est (EECFA).
Potrivit celui
mai recent raport privind România, cele
mai noi tendințe din piață indică o creștere semnificată a business-ului din
sectorul de renovare. ,,În timp ce construcția de clădiri noi, în unele
cazuri, a încetinit din cauza incertitudinii în ceea ce privește condițiile
economice, lucrările de renovare sunt mai puțin predispuse la acest efect. În
plus, pe măsură ce măsurile guvernamentale au început să fie puse în aplicare
în martie, persoanele și companiile deopotrivă au trebuit să-și ajusteze
condițiile de viață și de muncă’’, afirmă dr. Sebastian Sipos-Gug – Ebuild,
EECFA Romania.
De altfel,
magazinele de bricolaj au fost foarte căutate în această perioadă.
,,În condițiile
în care mall-urile, magazinele din zona de fashion au fost închise în această
perioadă, românii s-au îndreptat spre supermarketuri și magazinele de bricolaj
& electro-retail, iar rezultatele s-au văzut în creșterea semnificativă a
vânzărilor. Estimările Frames indică o creștere a vânzărilor, la nivelul întregii
piețe, de peste 25% față de perioada similară din anul trecut. Au existat
rețele ale căror performanțe au depășit acest nivel.’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Focusul pe
reamenajare vine și în condițiile în care multe dintre obiectele sanitare și
cele de climatizare se află la finalul ciclului de funcționare optimă.
,,Statisticile de
vânzări și service îndică faptul că, în zona centralelor termice, boilerelor și
aparatelor de aer condiționat, multe
dintre produsele achiziționate acum 8-10 ani își încheie perioada optimă de
funcționare. Randamentul superior și costurile mai scăzute de funcționare
ale noilor generații de aparate sunt de natură să genereze un plus de interes
pentru clienți’’, afirmă analiștii.
În creștere se
anunță a fi și investițiile în parchet și mobilier, având în vedere extinderea
gamei de produse și schimbarea
obiceiurilor de consum.
,,În condițiile
veniturilor scăzute, mulți dintre românilor, în trecut, și-au amenajat
locuințele cu parchet și mobilă ieftine, iar efectele s-au văzut în deprecierea
rapidă a acestora, indiferent că vorbim de dulapuri, biblioteci, paturi sau
mese. Focusul este pus, în această perioadă, pe mobilă mai trainică, în general modulară, pe calitate, de la materiale
la balamale și îmbinări. Dincolo de noile tendințe, de modă și utilitate în
apartament, televizoarele au crescut în diagonală, iar bucătăriile au primit
noi utilități, precum plitele pe inducție și frigiderele side-by-side, astfel
că și mobila necesită un upgrade’’,
spun specialiștii.
CASE NOI, CASE VECHI
Focusul
semnificativ din piața amenajării locuințelor este amplificat și de finalizarea
multora dintre locuințele construite în ultimii ani.
Cum noile
condiții legale impun darea în folosință
cu toate racordurile finale (apă, curent, gaze etc.), dezvoltatorii și
clienții finali vor fi stimulați să investească semnificativ în amenajarea
locuințelor, arată analiza Frames.
Pe de altă parte,
incertitudinile legate de evoluția prețurilor locuințelor și provocările din
zona de creditare (accesul mai dificil
la finanțare, semnele de întrebare legate de Programul ,,O casă, o familie’’,
dinamica cursului valutar etc.) sunt de natură să influențeze comportamentul de
consum al românilor.
,,Următoarea
perioadă se anunță a fi una plină de provocări în piața imobiliară. Mai atenți
la condițiile macro-economice, la perspectivele crizei economice, la dinamica
prețurilor și a cursului valutar, mulți
dintre români vor prioritiza creșterea confortului locativ și asigurarea
unor rezerve financiare, dovadă creșterea apetitutului pentru economisire,
reliefat de datele BNR’’, spun experții de la Frames.
UN BUSINESS
IMPORTANT ÎN CRIZĂ
Focusul pe
reamenajarea locuințelor este subliniat și de evoluția semnificativă a pieței
materialelor de construcții și amenajări interioare din ultimii ani.
Potrivit datelor Frames,
afacerile companiilor care activează în
comerțul cu ridicata și amănuntul al materialelor pentru construcții,
echipamentelor sanitare și de încălzire (COD CAEN 4673 și 4752) ar putea atinge,
în 2020, nivelul de 35 de miliarde de
lei, cu peste 20 de miliarde de lei mai mult decât în 2010.
Ultimele date de
la Ministerul Finanțelor arată că cele 9044 firme active în acest sector au
încheiat anul 2018 (pentru 2019 nu există încă datele finale) cu afaceri totale
de 33,3 mld.lei și un profit net de 2,32 miliarde lei, față de 494,2 mil.lei
înregistrat în 2010.
Principalii
jucători din piață sunt, în ordinea cifrei de afaceri, Dedeman SRL (7,22 mld.lei), Arabesque SRL (Mathaus) (1,69 mld.lei) și
Leroy Merlin Romania SRL (1,56 mld.lei).
,,Piața
materialelor de construcții se află, în prezent, într-o zonă de maturizare,
mare parte din business-ul la nivel național concentrându-se în jurul
principalilor companii din piață. Focusul este pus, în prezent, pe extinderea
gamei de produse, mai ales în zona celor inovative, și pe serviciile de suport, pe consultanța oferită clienților, pe
know-how.’’, arată analiza.
Peste 57.000 de
angajați lucrează, în prezent, în acest domeniu, cu peste 17.000 mai mulți
decât acum 10 ani.
Marea provocare
pentru acest sector, ca și în general pentru economie, o va reprezenta, în
perioada următoare, o potențială scădere semnificativă a consumului,
principalul motor al economiei, ca urmare a dificultăților financiare (șomaj,
disponibilizări, firme închise etc.)
,,După un
an 2019 foarte bun pentru acest sector,
2020 ar putea aduce o tendință de temperare a creșterii cifrei de afaceri, în
condițiile unei potențiale crize economice. Estimările sunt relative, în
condițiile în care condițiile macro-economice sunt greu de estimat, având în
vedere evoluția economică globală’’, spun experții de la Frames.
