SUCEAVA, 12 APRILIE: Parteneriatul între antreprenorul Ștefan Mandachi și Crucea Roșie Suceava aduce primele echipamente la Spitalul Județean de Urgențe din Suceava.

Primele achizitii de materiale de protecție pentru personalul medical și de echipamente pentru secția de terapie intensivă a Spitalului din Suceava au fost realizate la doar două săptămâni de la începutul campaniei „1 Centimetru de Fapte – Cu Totii în Linia Întâi”. Campania, inițiată de omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi, are ca partener Crucea Roșie Suceava și a reușit să  strângă până acum donații în valoare de 900.000 euro.

Până în prezent, din donații au fost achiziționate un ventilator noninvaziv, 15 concentratoare de oxigen, combinezoane, cizme și căști de protecție și gel dezinfectant, materiale care au fost predate spitalului din Suceava. De asemenea, un transport constând în combinezoane, cizme și căști de protecție a fost trimis către Spitalul Municipal Rădăuți. Totodată, a fost semnat contractul și s-a achitat avansul pentru 20 de ventilatoare care urmează să ajungă la Suceava la sfârșitul lunii mai, valoarea totală a echipamentelor și plăților efectuate până în acest moment de către Crucea Roșie Suceava depășind 250.000 euro.

Campania de strângere de fonduri „Cu Toții În Linia Întâi” continuă. În această campanie, antreprenorul Ștefan Mandachi vinde simbolic fiecare centimetru din metrul de autostradă construit în Suceava, iar banii astfel obținuți sunt donați către Crucea Roșie Suceava, pentru achiziția de ventilatoare și de echipamente medicale necesare spitalului din municipiul Suceava sau altor spitale din județ.

Puteți dona în continuare pe site-ul campaniei 1cm.ro, în următoarele conturi ale Crucii Roșii Suceava: 

RO76RNCB0244020411980004       EUR          BCR

RO43RNCB0244020411980016       RON          BCR

RO64RNCB0244020411980026       GBP           BCR

Mulțumim tuturor donatorilor și celor implicați în derularea acestei campanii.

• România a pierdut într-o lună mai multe locuri de muncă decât în perioada de criză economică.
• Închiderea intermitentă a activităților economice poate asigura o opțiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie.

De la declanșarea stării de urgență și până în prezent, conform raportărilor oficiale, România a pierdut peste 1.000.000 de locuri de muncă, mai multe decât cele 700.000 de locuri de muncă pierdute în 4 ani, între 2008-2012.

Ultima raportare a Ministerului Muncii cifra numărul contractelor suspendate la 1.005.552, din care peste 292 mii în industria prelucrătoare, peste 196 mii în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehicolelor și motocicletelor, restul de peste 100 mii în hoteluri și restaurante. Dacă la acest număr adăugăm cele 209.851 contracte de muncă încetate în comerț, industrie prelucrătoare și construcții, avem tabloul complet al situatiei șomerilor din România.

În SUA, aproximativ unul din zece angajați, reprezentând 16,8 milioane de oameni, și-au pierdut locul de muncă în ultimele trei săptămâni, pe fondul crizei economice generate de coronavirus. Datele reprezintă cele mai multe locuri de muncă pierdute în cea mai scurtă perioadă, din 1948 încoace.

Cristina Chiriac, președinte CONAF, a declarat: “Aceste date cu spectru larg poate nu reușesc să exprime cu forță convingătoare disparitățile din prezent însă ilustrează începutul unei noi ordini sociale. Previziunile economice au fost date peste cap, adoptarea scenariului optimist creând o relaxare a realității economice și o lipsă de anticipare a impactului coronavirus asupra pieței forței de muncă din cea mai puternică țară a lumii. De aceea, dacă ne uităm la datele din România, păstrând proporțiile, impactul coronavirus este unul extrem de amplu. În țara noastră s-au înregistrat în ultimele trei săptămâni tot atâtea persoane care și-au pierdut locul de muncă ca în perioada 2008-2012. Rămâne întrebarea, dacă după terminarea pandemiei toți aceștia vor reveni în câmpul muncii sau măcar o parte din ei, mai ales că probabil vom asista la o nouă așezare a claselor sociale, o realitate economică indubitabilă.”

Cu atât mai grav este că pandemia nu s-a încheiat iar previziunile nu sunt favorabile. Efectele economice ale pandemiei de coronavirus estimează că, în următoarele trei luni circa 195 milioane de locuri de muncă full-time se vor pierde la nivel global, conform unei analize a Agenției pentru Muncă din cadrul Națiunilor Unite. Avertismentul vine la distranță de trei săptămâni de când Organizația Internțională a Muncii estima o pierdere de locuri de muncă de circa 25 de milioane. Conform agenției, restricțiile impuse de către autorități pentru stoparea răspândirii pandemiei afectează 2,7 miliarde de muncitori, echivalentul a patru cincimi din forța de muncă de la nivel mondial.

Președintele CONAF este de părere că, trebuie luate măsuri din timp pentru diminuarea pierderilor pe care economia le va suferi în viitor.

“CONAF a propus o serie de măsuri cu scopul de a oferi o gură de oxigen antreprenorilor, respectiv acordarea unui pachet de stimulare în cuantumul valorii salariului mediu brut pentru fiecare angajat păstrat pe o perioadă de cel puțin 6 luni și posibilitatea de închidere intermitentă a activităților economice. Acest model pe de o parte suprimă parțial efectele coronavirus și în același timp, permite o activitate economică susținută, deși redusă. Trebuie pe cât posibil să reducem impactul negativ asupra economiei și să ne asigurăm că după terminarea pandemiei ne putem continua activitatea. Cred că închiderea intermitentă poate asigura o opțiune viabilă pentru diminuarea efectelor negative din economie”, a concluzionat Cristina Chiriac.

Președintele CONAF admite că pandemia COVID-19 va schimba profund vieţile noastre. Chiar dacă fiecare generaţie va fi afectată în proporţii diferite, toţi vor fi nevoiţi să se adapteze la “o noua normalitate” în care economia mondială și implicit cea a României nu va mai fi la fel după pandemie.

“Mulţi se vor vedea cu locurile de muncă sau economiile pierdute şi mulţi vor trebui să se adapteze la lucruri noi, vorbim de reacții în lanț care vor afecta nu doar viețile indivizilor în cauză, ci și societățile ca întreg. Cu siguranță economia mondială în general și implicit economia României nu va mai arăta la fel, însă important este să fim pregătiți să facem față noilor provocări. Lumea se schimbă și o dată cu ea trebuie să ne schimbăm și noi, economia ca sistem din care facem cu toții parte și trebuie să conștientizăm și să vedem dincolo de azi, viitorul de mâine”, a adaugat Cristina Chiriac.

România se află printre primele 10 țări europene cu un procent de 39 la sută al numărului de companii deținute de femei.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederație din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile și trendurile în materie de business și asta nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu antreprenorial. 

CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent și care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF are în componența sa, 2 federații, 6 patronate, 5 asociații și 6 sucursale.  

România economică riscă să se prăbușească precum un castel de nisip, în condițiile în care autoritățile întârzie să ofere soluții concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de coronavirus, arată o analiză realizată de Frames și Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA). În ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi și cu o recesiune severă din care ne va fi greu să ieșim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în fața țărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susținere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo de perioada stării de urgență.

România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operație, îi administrează o aspirină și îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave.

Fără tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să moară, iar dacă va fi totuși salvat printr-o minune, va rămâne cu dizabilități care nu îi vor mai permite să ducă o viață normală.

Așa arată, potrivit analiștilor, radiografia economiei românești după o lună de ,,coronacriză economică’’.

Estimările Frames, anunțate la începutul crizei, privind numărul de peste 1 milion de persoane ce vor ajunge în șomaj tehnic, considerate la vremea respectivă de politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate de realitate, iar perspectivele sunt, în continuare, din ce în ce mai sumbre.

,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii își suspendă activitatea și că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a înghețat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că își vor trimite angajații în șomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajați fără joburi la finalul stării de urgență’’, afirmă analiștii de la Frames.

,,25% dintre IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea perioadă. Sunt peste 1 milion  de oameni trimiși în șomaj tehnic. S-au mai întors minim 1 milion de români în țară. Cum vor fi absorbiți aceștia în campul muncii? Cum vor deveni aceștia contribuabili nu asistați social?  Este nevoie de un plan de susținere a IMM-urilor’’, afirmă Cristian Lungu, managerul Agenției de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor.

POLITICA PAȘILOR MĂRUNȚI, PĂGUBOASĂ

Potrivit analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susținere a business-ului, pe termen mediu și lung, de un adevărat ,,Plan Marshall’’, dincolo de cele care vizează starea de urgență.

,,În timp ce la noi se vorbește doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de restricții, în alte țări se pun în aplicare planuri pe termen mediu și lung.  Politica pașilor mărunți, pas cu pas, anunțată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene și finanțări asumate, care să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru cei care vor să își mute facilitățile de producție din China, un fenomen economic pe care autoritățile par să il ignore în prezent’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.

În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB și acoperă doar perioada de stare de urgență, în Ungaria, o țară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care și un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură.

Cehia a anunțat un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50 mld.euro), Polonia alocă 47 de miliarde de Euro (10% din PIB) pentru susținerea economiei, din care 30 mld. de zloți pentru investiții în infrastructură, iar Bulgaria accelerează planurile pentru trecerea la euro.

,,În timp ce alte țări profită de relaxarea restricțiilor Pactului de Stabilitate și se împrumută din piețele externe, își rezervă zeci de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri intern, în România, autoritățile abia reușesc să adune bani de la băncile locale și trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de șomaj tehnic. Dincolo de vânătoarea de produse medicale (măști, combinezoane, aparatură specială), ne aflăm într-o cursă acerbă pentru finanțare la care România pare să fi pierdut startul’’, afirmă analiștii.

,,Am fi vrut să vedem, precum în Japonia, un program de obligațiuni pentru construcții, emise de stat. Ne asiguram astfel finanțarea pentru lucrările de infrastructură publică’’, mai spun aceștia.

Până în prezent, Guvernul a promis și încă nu a plătit niciun leu din cei 10 mld. lei pentru șomajul tehnic și 15 mld. lei garanții pentru susținerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificație pentru cei care își plătesc taxele la timp și a anunțat un proiect de tăiere a reducere a salariilor în sectorul public.

Potrivit experților, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puțin așa cum se prezintă acum, doar o măsură de imagine.

,,Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectați sub nicio formă, pentru că activează în domenii esențiale. În conditiile in care statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat în ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de 1,5 mld lei, este ridicolă. Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o măsura de imagine, care va avea efecte negative (scăderea consumului, tensiuni sociale etc). Era mai degrabă nevoie de măsuri de restrictii pentru cheltuielile publice. Restructurarea aparatului public este necesară, trebuie pusă în practică imediat după criză, însă nu prin manevre heirupiste care nu fac altceva decat sa amplifice tensiunile dintre angajați (public/privat)’’, arată analiza Frames & ACDA.

,,Statul poate funcționa cu 50% din angajați, dacă este să ne luăm după planurile de tăieri salariale anunțat de Guvern. Este nevoie doar de voință politică, de dorința de a face, în sfârșit, reformele de care economia românească, sistemul public, au nevoie’’, a declarant Cristian Lungu.

Potrivit experților de la ACDA, digitalizarea ANAF – măsură care va duce la creșterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată și impozitarea progresivă în sectorul public trebuie să se afle în prim-plan.

DE CE EXPORTĂM FORȚĂ DE MUNCĂ?

În timp ce alte țări încearcă să își protejeze forța de muncă, să le ofere joburi și să îi țină în țară,  România exportă muncitori pe bandă rulantă către Germania și, posibil în lunile următoare, către Italia și Franța, țări care au anunțat, la rândul lor, că vor muncitori români.

 Potrivit analiștilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor privind starea de urgență, această situație arată lipsa de viziune a autorităților române în privința forței de muncă.

,,Continuăm, din păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia românească în ultimii 30 de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne conserva forța de muncă, le facilităm plecarea în străinătate. Să nu uităm că, acum câțiva ani, un politician cunoscut spunea că nu avem nevoie de medici. Acum, în această situație incertă, este nevoie, mai mult ca oricând, de un mesaj clar către românii care vor să rămână în țară, un plan concret prin care acești oameni să fie păstrați în țară, nu să-i îngrămădim în avioane charter cu destinația Occident. Să îi implicăm în agricultura românească, în refacerea sistemelor de irigații, în construcțiile de infrastructură (drumuri, cale ferată, spitale, școli etc.)’’, a declarat Negrescu.

NEVOIA DE LEADERSHIP

România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de interesele electorale și care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare.

,,De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internațional? Pentru că un program de finanțare va veni cu condiționalități clare, precum reducerea aparatului de stat – concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat căpușate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunțarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanților. Din păcate, sacrificăm potențialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale’’, afirmă analiștii.

Fără măsuri concrete, România va fi condamnată la sărăcie în următorii ani.

,,Factura intereselor electorale o vom plăti în următorii ani cu vârf și îndesat. În timp ce alte țări din regiune vor crește economic, noi vom spera, în continuare, că ne vor salva multinaționalele, că mediul de afaceri va plăti taxele și impozitele majorate pe care autoritățile le vor institui, mai mult ca sigur, după examenul electoral din toamnă. Vom avea din ce în ce mai puține șanse să construim drumuri, spitale, școli, pentru că PIB-ul va continua să fie sufocat de clienții de partid, de interesele politice, de programe fără noimă economică precum PNDL’’, arată analiza Frames & ACDA.

Potirivit analiștilor, de vină pentru această situație este întregul spectru politic.

,,Niciunul dintre partide nu a venit până acum cu o viziune legată de depășirea acestei crize. Niciuna dintre formațiuni nu a pus pe masă un plan concret de măsuri, dincolo de critici, de atacuri politice, de mesajele cu caracter electoral. Între timp, mediul de afaceri a înaintat zeci de propuneri, de soluții, de măsuri menite să ofere o relansare rapidă a economiei, după perioada de urgență. Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost asumată’’, spun experții.

Între timp, în absența unor măsuri concrete de aplanare a efectelor crizei, situația bugetară a României se înrăutățește pe zi ce trece. Încasările au scăzut cu 12-13 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 20 de miliarde de lei. În esență, în numai o lună, deficitul bugetar s-a adâncit cu 3 procente.

,,Sperăm ca rectificarea bugetară să vină cu altă viziune. Nu mai poți funcționa, ca stat, cu aceleași repere ca în anii dezmățului bugetar. Trebuie măsuri concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu aparatul public, trebuie anunțată decizia anulării creșterii pensiilor cu 40% din septembrie și impozitarea pensiilor speciale. Trebuie renunțat la PNDL, programul politic de finanțare pentru baronii locali și trebuie investit masiv în dezvoltarea infrastructurii, de la autostrăzi (Pitești-Sibiu, Comarnic-Brașov, Iași-București, Craiova-Pitești  la cale ferată de mare viteză (București-Cluj Napoca, București-Craiova, București-Timișoara, București-Iași etc) și aeroporturi (al doilea aeroport internaținal al capitalei, aeroporturi extinse la Brașov, Craiova, Cluj, Iași, Constanța, Sibiu, Timișoara etc.)  ’’, a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit experților Frames & ACDA, este nevoie, totodată, de dezvoltarea unui program național solid și predictibil de susținere a inițiativei antreprenoriale care să includă toate programele naționale și europene pentru IMM-uri, cu bugete extinse provenite atât din sumele primite de la Uniunea Europeană cât și din redirecționarea sumelor obtinute din reducerea salariilor si pensiilor publice, anularea pensiilor speciale plus mecanisme de minimis care să cuprindă credite fiscale.

,,IMM-urile trebuie să reprezinte coloana vertebrală a unei economii moderne. Noi, din păcate, ne aflăm pe ultimul loc în UE ca număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, iar peste 80% dintre ele sunt slab capitalizate și activează într-un mediu în care creditarea este inaccesibilă, iar blocajul financiar se amplifică. Exact acestea vor fi viitoarele victime ale crizei’’, a declarat Cristian Lungu, managerul ACDA.

În domeniul IMM-urilor, este necesar ca statul să adopte un pachet de digitalizare oferit sub forma de voucher de 500 de Euro/primele 12 luni care să include o licență CLOUD, site, instrumente de gestionare a unei afaceri – CRM, ERP, etc.

Statul ar trebui, de asemenea, să subvenționeze finanţarea costurilor cu achiziționarea unei semnături electronice pentru primii 3 ani de la înfiinţare și să încurajeze angajărilor, prin reducerea cu 50% a taxelor salariale.

De asemenea, este nevoie de o regândire a urmatoarelor programe naţionale pentru IMM-uri pentru ieșirea din criză, de la extinderea codurilor CAEN compatibile la dublarea sumei maxime alocate/proiect. 

,,Creșterea numărului de finanțări anuale de la 10.000 la 30.000 de proiecte, însoțit de o focusare pe proiectele care vizează producția, industriile creative si IT-ul trebuie să se afle în prim-plan’’, afirmă Cristian Lungu.

Experții spun totodată că, fără împrumuri masive care să finanțeze programe naționale de dezvoltare, România va fi condamnată la sărăcie. ,,România, o țară cu un potențial agricol imens, importă alimente. Importăm electricitate deși avem capacități de producție suficiente, importăm gaze deși avem resurse uriașe în Marea Neagră. Importăm bulion deși cultivăm roșii care putrezesc pe câmp. Timpul nu iartă. Cum nu ne-a iertat când ne jucam de-a mineriadele, când alungam medicii din țară, când ,,nu ne vindeam țara’’, a mai declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.11/04/2020

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”

Schema de ajutor de stat a României

România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:

• granturi directe și
• garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:

• în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
• în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Comisia a adoptat un cadru temporar pentru a le permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități ale acestora. De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800 000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanții pentru împrumuturi care acoperă 100 % din riscuri, cu excepția sectorului agricol primar și a sectorului pescuitului și acvaculturii, unde se aplică limitele de 100 000 EUR și, respectiv, 120 000 EUR per întreprindere;

(ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienților care au nevoie de ele. Aceste garanții de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru și de investiții;

(iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât și de investiții;

(iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienții băncilor, nu pentru băncile însele, și prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenței între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată;

(vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăși criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora pentru proiectarea și testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respirație artificială și a îmbrăcămintei de protecție) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile și a garanțiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

Cadrul temporar le permite statelor membre să combine între ele toate măsurile de sprijin, cu excepția împrumuturilor și a garanțiilor care sunt acordate pentru același împrumut, cu condiția să nu se depășească pragurile prevăzute de cadrul temporar. Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilitățile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în orice alt sector. În același timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleași întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.56895 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurențaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic State Aid Weekly e-News conține lista noilor decizii referitoare la ajutoare de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.

Puteți găsi aici mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19.