Oferta de învăţământ profesional şi dual în Bucureşti
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România a lansat programul de promovare a învăţământului profesional şi a învăţământului dual din Bucureşti pentru anul şcolar 2019-2020. Gazda evenimentului inaugural a fost Colegiului Tehnic Mecanic „Griviţa” – director prof. ing. Daniela Burduşel. Agenţi economici şi unităţi de învăţământ şi-au prezentat oferta, au avut un dialog cu elevi, părinţi, cadre didactice. Prof. Ioana Mihaela Neacşu, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, a precizat că oferta de stat cuprinde 74 de clase de învăţământ profesional şi 19 clase în sistem dual, precum şi 19 clase profesionale în învăţământul special şi 8 clase în sistem privat. Este o dublare a ofertei faţă de anul şcolar în curs, pentru că în 2018-2019 există 34 de clase de învăţământ profesional şi 10 de învăţământ profesional dual. „În condiţiile în care agenţii economici semnalează o mare lipsă de forţă de muncă calificat, este datoria şcolilor din Bucureşti să mărească cifra de şcolarizare pentru formare profesională”, a subliniat prof. Ioana Mihaela Neacşu, accentuând că „oferta educaţională la nivelul capitalei este susţinută de agenţi economici şi răspunde unor necesităţi stringente ale economiei”. Pentru formare profesională conform ofertei prezentate, există parteneriate cu 27 de agenţi economici.
Detalii asupra ofertei, promovării acesteia, modalităţilor de informare procedurii de înscriere etc. au fost oferite de prof. Liliana Maria Toderiuc-Fedorca, preşedintele comisiei de admitere a municipiului Bucureşti, inspector şcolar general adjunct.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România, prof. Victor Stelian Fedorca, iniţiatorul învăţământului în sistem dual la noi (printr-un program pilot în 2012), a reliefat avantajele acestei forme de pregătire, cu accent asupra implicării agenţilor economici: „Agenţii economici au prevăzuţi în bugetele lor bani pentru bursa profesională a elevilor şi pentru alte cheltuieli, investesc în elevi prin asigurarea pregătirii practice pe durata celor 3 ani de şcoală, unitatea de învăţământ asigurând partea de cultură generală. Agenţii economici se ocupă zi de zi de formarea elevilor, iar la absolvire locul de muncă este asigurat”.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi Bucureşti, Eugen Ilea, a apreciat că este necesară „conştientizarea părinţilor asupra acestei posibilităţi foarte bune de formare profesională”.
Primarul secorului 1, Daniel Tudorache, a afirmat susţinerea deplină a administraţiei publice locale pentru formarea profesională a tienrilor, ca de altfel pentru întregul sistem educaţional din sector.
„La baza oricărui business stă forţa de muncă calificată”, a conchis prof. Victor Stelian Fedorca.
Aegon România susţine promovarea lecturii
Compania de asigurări de viață Aegon România a lansat campania-pilot de strângere de cărți pentru copii „Biblioteca Aegon”. Angajații companiei au donat cărți pentru copii, precum și bani pentru achiziționare de cărţi. De asemenea, a investit peste 2.000 euro în crearea unui kit de lectură definit prin aceea că vizează „ideea de a sprijini lectura în rândul copiilor din grădinițe, într-un mod inedit, atractiv și util. Acest kit include o bibliotecă destinată cărților colectate, piese de mobilier confortabile, pentru a crea un mediu plăcut și propice lecturii și semne de carte cu design adaptat vârstei copiilor”.
Beneficiarii proiectului-pilot sunt cei 220 de copii de la Grădinița cu Program Prelungit Florești – Structura Cetatea Fetei. Sefora Aron, profesor pentru învățământ preșcolar, spune că „până la crearea acestei biblioteci, grădinița nu avea nicio carte, copiii aducând cărți de acasă sau, pentru a citi, se deplasau până la bibliotecile din Cluj-Napoca”. Colțul de lectură astfel creat cuprinde peste 200 de volume (enciclopedii, cărți de știință, cărți de povești, beletristică adaptată vârstei). Biblioteca este deschisă zilnic, fiind organizate ateliere de lectură, unde copiii vor citi alături de educatoare și unde vor fi invitați ocazional și părinții. Manuela Pop, directoarea Grădiniței cu Program Prelungit Florești, subliniază: „Ne bucurăm că noi suntem câștigătorii proiectului inițiat de Aegon România. Mulțumesc pentru faptul că au sosit peste 220 cărți, tot atâtea câți copii avem în grădiniță. Invit cadrele didactice, părinții, la ateliere de lectură. Am destinat acest spațiu bibliotecii, care va fi deschis în fiecare zi, iar copiii vor veni însoțiți de educatoare pentru a citi din aceste cărți minunate”.
Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România, accentuează: „Printre valorile care stau la baza Aegon, nu doar în România, ci și la nivel internațional, sunt implicarea în viața comunităților locale și programele de sprijinire a educației în rândul copiilor. Credem în necesitatea de a-i învăța de mici ce înseamnă economisirea și de a-i sprijini în general, în tot ceea ce înseamnă învățare, formare pentru viitor. Să-i ajutăm pe copiii de la grădinița din Florești este o bucurie pentru noi. Nu toți copiii au parte de unele lucruri care multora li se par firești, cum este posibilitatea de a citi o carte la grădiniță sau la școală. Este firesc să încercăm să-i ajutăm pe cei mici, pentru că astfel ne asigurăm că vom avea generații viitoare de nădejde”.
Federația Silva, din nou la Parlament
Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva (reprezentând şi sectoarele agricultură, acvacultură, pescuit, economia vânatului) a organizat un nou pichet la sediului Camerei Deputaților, prin care solicită în principal „respingerea proiectului de lege PL-x nr. 9/2019 de modificare și completare a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, prin care se urmărește legiferarea împroprietăririi fără drept cu terenuri agricole sau forestiere a formelor asociative ale comunităților din fostele regiuni grănicerești, respectiv împroprietărirea fără drept cu terenuri forestiere în suprafață de până la 30 de hectare din fondul forestier proprietate publică a statului, a unităților de cult care au deținut în folosință sau administrare și nu în proprietate astfel de suprafețe”. Liderul federaţiei, ing. Silviu Geană (foto), argumentează prin aceea că „proiectul de lege Pl-x nr. 9/2019 contravine prevederilor art.135 alin.(2) lit. b) și d) din Constituție, care consacră cu titlu de obligație în sarcina statului protejarea intereselor naționale în activitatea economică (…), precum și exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național”. De asemenea, federaţia silvicultorilor subliniază că proiectul Pl-x nr. 9/2019 încalcă şi „Constituția României, care statuează la art. 136 că proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale” şi „Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, care la art. 34 prevede că terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia”. Acelaşi proiect de lege, atrag atenţia sindicaliştii silvicultori, „favorizează derapajele funcționale ale instituțiilor statului. Pădurile României sunt un bun de interes public, național şi european. Tratarea şi exploatarea fondului forestier fără a se avea în vedere interesul naţional, este contrară interesului Statului Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale”, „transformă o lege de reconstituire a dreptului de proprietate (Legea nr. 1/2000), a cărui scop este acela de a înfăptui un act reparatoriu față de proprietarii cărora regimul comunist le-a confiscat proprietățile sau urmașii acestora, într-o lege neconstituțională de împroprietărire fără drept a unităților de cult și a formelor asociative ale comunităților din fostele regiuni grănicerești” şi „creează posibilitatea ca orice persoană juridică să formuleze cereri de constituire a dreptului de proprietate, chiar dacă titlurile de proprietate au fost anulate prin hotărâri judecătorești rămase definitive”. Federaţia Silva semnalează că „în urma evaluării impactului pe care propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 1/2000 îl va avea asupra fondului forestier proprietate publică a statului, a rezultat o diminuare cu peste 650.000 ha a fondului forestier proprietate publică a statului, iar ca efect social dispariția a peste 3.000 locuri de muncă”.
Totodată, Federaţia Silva reiterează faptul că
„2. Se solicită Parlamentului României înființarea unei comisii pentru cercetarea retrocedărilor abuzive de păduri și luarea de măsuri pentru stoparea retrocedărilor ilegale de păduri. Pădurile sunt și trebuie să rămână un bun de interes strategic pentru România.
- Se solicită plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative PL-X nr. 16/2019 prin care drumurile forestiere, lucrările de corectare a torenţilor și terenurile forestiere aferente acestora, care deservesc fondul forestier proprietate publică a statului, sunt trecute cu titlu gratuit din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora. Guvernului României nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
- Se solicită Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative PL-x nr. 482/2018 pentru aprobarea O.U.G nr. 56/2018 de completare a Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, prin care se urmărește transformarea unor regii în societăți pe acțiuni. Federația Silva a solicitat Guvernului României, a nu se da curs unui astfel de act normativ prin care inclusiv regiile naționale pot fi reorganizate ca societăți comerciale.
- Se solicită Parlamentului României ca prin propunerea legislativă înregistrată la Senat cu nr. B32/2019 privind modificarea și completarea Statutului personalului silvic să se țină seama de necesitatea asigurării unei protecții reale a personalului silvic cu atribuții de pază a pădurilor, asigurarea unei salarizări corespunzătoare pentru personalul silvic și introducerea unor activități din silvicultură în categoria condițiilor speciale de muncă.
- Se solicită Parlamentului României consultarea tuturor sindicatelor, federațiilor și confederațiilor sindicale la modificarea și completarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social.
- Se solicită Parlamentului României, Guvernului României, Ministerului Apelor și Pădurilor ca legislația silvică să fie elaborată cu consultarea specialiștilor silvici din cadrul Academiei Române, Academiei de Științe Agricole și Silvice, Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, Societății inginerilor silvici din România ”Progresul Silvic”, Federației pentru Apărarea Pădurilor, Confederației Consilva, Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva, Asociației Pensionarilor Silvici din România și Asociației Proprietarilor de Păduri din România. Solicităm respectarea și aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională și Legii nr. 62/2011 a dialogului social.
- Se solicită Parlamentului României elaborarea și adoptarea de legi coerente și aplicabile, conforme cu realitățile și necesitățile sectorului silvic. Sectorul silvic din România are nevoie mai mult ca oricând de legislație pentru restabilirea echilibrului între cele trei funcții ale pădurilor – funcția ecologică, funcția economică și funcția socială.
- Se solicită Parlamentului și Guvernului României să elaboreze legi pentru întărirea autorității personalului silvic, având în vedere creșterea presiunii asupra pădurii. Apărând pădurea, în ultimii ani, 4 pădurari au fost omorâți de infractorii surprinși în pădure furând lemn, iar alți peste 650 pădurari, tehnicieni și ingineri silvici au suferit vătămări corporale grave din partea infractorilor (numai în anii 2017 și 2018 au fost înregistrate peste 70 de cazuri de agresiuni deosebite îndreptate împotriva personalului silvic, din care peste 30 de cazuri au necesitat îngrijiri medicale speciale)”.
Importurile de gaze au înscris noi recorduri
Volumul de gaze naturale importate de România în luna ianuarie s-a majorat considerabil, cu 60% față de luna similară a anului trecut, arată ultimele date analizate de Profit.ro, pe fondul politicii guvernamentale de subvenționare a consumului și descurajare a producției în domeniul energetic.
Prețurile de import au explodat la rândul lor, majorându-se cu 37% în ianuarie 2019, comparativ cu cele din ianuarie 2018. În luna ianuarie a acestui an, România a importat 4,26 TWh de gaze naturale la un preț mediu de 124,61 lei/MWh.
Totodată, de la începutul iernii, volumul importurilor de gaze s-a majorat cu 30% față de nivelul acestuia din iarna precedentă. În perioada noimebrie-ianuarie România a importat 9,2 TWh comparativ cu 7,1 TWh în perioada similară a iernii precedente. De altfel, luna decembrie 2018 este singura excepție, comparativ cu decembrie 2017 volumul importurilor fiind unul similar.
Parlamentul European a votat împotriva orei de vară, din 2021
Parlamentul European a votat marţi în favoarea renunţării la sistemul orei de vară şi de iarnă, în care ceasurile sunt ajustate cu o oră în fiecare primăvară şi toamnă, măsura urmând să fie aplicată din 2021, potrivit News.ro
Statele care vor decide să păstreze ora de vară vor face ultima ajustare a ceasurilor în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă ora standard (de iarnă) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă şi 51 de abţineri, iar intrarea în vigoare a acestuia a fost amânată din 2019 în 2021, conform sursei amintite.
În urma evaluării, care a primit 4,6 de milioane de răspunsuri, dintre care 84% erau în favoarea renunţării la schimbarea orei, Comisia a redactat propunerea, care trebuie negociată acum între Parlament şi miniştrii UE.
Aproximativ 30.000 de locuri de muncă vacante la nivel național
Un număr de 30.225 de locuri de muncă vacante sunt disponibile la nivel național, potrivit informațiilor publicate luni de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), care ia în calcul datele furnizate de agenții economici.
De asemenea, cele mai multe locuri de muncă oferite la nivel național sunt pentru agent de securitate (2.348 oferte), lucrător comercial (1.337 oferte), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.269), muncitor necalificat în industria confecțiilor (900), confecționer-asamblor articole din textile (752), vânzător (690), manipulant mărfuri (637), casier (635), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie (622), lăcătuș mecanic (590), scrie Profit.ro.
Totodată, din cele 30.225 de locuri de muncă vacante declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 1.454 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate, programator, manager, medic, contabil etc.), 18.291 pentru persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, restul locurilor de muncă fiind destinate persoanelor cu studii primare/gimnaziale sau fără studii.
România, în topul european al restricțiilor în domeniul tutunului
România se află pe locul al șaptelea în clasamentul european privind restricțiile în domeniul tutunului, înaintea unor țări ca Danemarca, Grecia, Elveția sau Lituania (țara Comisarului European pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis), potrivit raportului independent „Scala politicilor de control al consumului de tutun”. Cele mai puține restricții se înregistrează în Austria, Germania și Luxemburg, iar cele mai multe în state în care s-a dezvoltat deja piața produselor cu potențial de risc redus ca alternativă la fumat: Marea Britanie și Franța (țigarete electronice) și Norvegia, Suedia și Finlanda (produse cu nicotină pentru uz oral).
România este totodată și cea mai restrictivă țară în domeniul politicilor de control al tutunului din Europa Centrală și de Est, depășind cu mult Cehia (locul 31), Bulgaria (locul 20), Polonia (locul 15) sau Ungaria (locul 9). Raportul citat analizează legislația din 35 de țări europene, ținând cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Principalii indicatori în stabilirea clasamentului au fost: interzicerea fumatului în spații publice închise; gradul de respectare a legislației anti-fumat; interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun; imagini și avertizări pe ambalajele produselor din tutun; bugetul pentru politici ale controlului produselor din tutun; prețul produselor din tutun; opțiunile de tratament în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun. De asemena, România este printre puținele state europene în care fumatul în spații publice închise este complet interzis, conform European Network for Smoking Prevention (ENSP).
„Industria legală a tutunului din România se află în momentul de față sub tirul contrabandiștilor și al activiștilor antitutun. Accizele au înregistrat o majorare record la finalul anului trecut, contrabanda crește abrupt, iar producătorii fac eforturi mari pentru a implementa, la 20 mai 2019, un sistem complex de trasabilitate, care va monitoriza țigaretele din interiorul UE, deși 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. În condițiile în care suntem deja în topul statelor europene cu cele mai restrictive reglementări în domeniu, activiștii organizează în această săptămână o serie de evenimente anti-tutun, dintre care unul sub patronajul Președintelui României. Menționăm că țara noastră a implementat cerințele europene în domeniu și că UE nu a agreat impunerea unor reglementări disproporționate și nejustificate precum introducerea pachetelor generice sau interzicerea expunerii la punctul de vânzare – amendamentele în acest sens fiind respinse cu majoritate covârșitoare de Parlamentul European, în cadrul procesului de adoptare a Directivei Tutunului. În loc să forțeze introducerea unor restricții suplimentare asupra unei industrii legale deja suprareglementate, autoritățile ar putea să urmeze exemplul altor țări, care pe de-o parte recunosc potențialul de risc redus al noilor produse din tutun, iar pe de altă parte alocă resursele necesare combaterii contrabandei și efectelor ei devastatoare asupra bugetului, producătorilor și consumatorilor”, au declarat reprezentanții industriei tutunului.
Marea Britanie, care ocupă primul loc în privința politicilor de control al tutunului, permite utilizarea țigaretelor electronice în spații publice închise, iar Public Health England (Departamentul de Sănătate Publică al Marii Britanii) încurajează persoanele care doresc să renunțe la fumat să le folosească pentru mai multe șanse de reușită. Datele din țările în care țigaretele electronice sunt populare arată că incidența fumatului a continuat să scadă, dovadă că utilizarea lor nu renormalizează și nu încurajează fumatul. Un raport privind utilizarea acestora, realizat de cercetătorii de la King’s College London (la solicitarea Public Health England), arată că vapatul în mod regulat rămâne la un nivel scăzut în rândul tinerilor, iar de-a lungul ultimilor ani, folosirea regulată a țigaretelor electronice s-a plafonat în rândul adulților și rămâne limitată la fumători și foști fumători, adulții alegând să vapeze mai ales pentru a renunța la fumat.
Departamentul de sănătate publică al Marii Britanii (Public Health England), Comitetul pentru toxicitatea produselor chimice în produse alimentare al Regatului Unit al Marii Britanii, Comitetul științific consultativ al FDA pentru tutun al SUA și Institutul federal german pentru risc (Bfr) consideră că este probabil ca produsele care încălzesc tutunul să expună utilizatorii la niveluri mai reduse de substanțe dăunătoare sau potențial dăunătoare comparativ cu cele din fumul de țigară. În România, piața produselor cu potențial de risc redus crește constant, dar lent, în mare măsură din cauza opiniilor radicale și partizane prezente în spațiul public românesc care ignoră rezultatele cercetărilor, creând astfel confuzie.
LOC FRUNTAȘ ȘI LA CONTRABANDĂ
În plus, România are cele mai scumpe țigări din Europa, raportat la puterea de cumpărare, depășind chiar țări ca Marea Britanie și Elveția. În condițiile majorării de anul trecut a accizei la tutun cu aproape 10 euro pe mia/țigarete, România se confruntă în continuare cu tendințele de creștere a pieței negre. Potrivit ultimului studiu Novel, din ianuarie 2019, contrabanda se află în creștere abruptă, situându-se la 17,3% din totalul consumului (cu 1,9 p.p. mai mult față de noiembrie 2018). Cele mai afectate zone rămân cele de la frontiera de Nord-Est și Nord-Vest, deoarece în Ucraina și Moldova prețurile sunt de 4-5 ori mai mici, dar se constată o recrudescență a contrabandei cu tutun dinspre Sud, din Macedonia și Bulgaria, cauzată de lipsa controlului la granița internă a UE și de faptul că echipele mobile de control nu sunt funcționale.
***DESPRE INDUSTRIA TUTUNULUI ÎN ROMÂNIA
- Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României, după industria petrolieră.
- Industria tutunului contribuie anual la bugetul statului cu peste 3 miliarde de euro, din accize, TVA, impozite și alte contribuții.
- Din prețul unui pachet de țigarete, între 75 – 80% reprezintă taxe la bugetul de stat.
- Dintr-un pachet de 20 de țigarete, 12 reprezintă acciza, 4 TVA, iar 4 revin producătorului (incluzând costul materiei prime, salariile, marja de retail, transportul etc.).
- Companiile producătoare de tutun creează direct aproape 5.000 de locuri de muncă și alte 50.000 de locuri de muncă în mod indirect prin intermediul lanțului de aprovizionare și distribuție.
- Companiile producătoare de tutun sunt printre marii exportatori ai României, circa două treimi din producția locală fiind destinată altor piețe. Conform INS, în 2018 exporturile de tutun au fost de aproape 700 mil. euro, semnificativ mai mult decât importurile, contribuind la îmbunătățirea balanței comerciale cu peste 300 mil. euro.
- Romania este cel de al treilea mare producator de produse din tutun din UE, după Germania și Polonia.
Închirieri auto: datorită acțiunii la nivelul UE, stabilirea prețurilor este mai clară și mai transparentă
Ca urmare a apelului lansat de Comisia Europeană și de autoritățile de protecție a consumatorilor din UE, cinci lideri din sectorul închirierilor auto, și anume Avis, Europcar, Enterprise, Hertz și Sixt, au schimbat modul în care prezintă prețurile de închiriere a autovehiculelor, acestea devenind astfel pe deplin transparente pentru consumatori.
Până acum, societățile în cauză nu au pus în aplicare pe deplin unele dintre angajamentele pe care și le-au asumat, astfel încât Comisia Europeană și autoritățile de protecție a consumatorilor din UE să considere că acestea respectă pe deplin legislația UE privind protecția consumatorilor. Evaluarea publicată astăzi ia notă de faptul că Enterprise și Sixt au efectuat acum toate modificările necesare. Avis s-a angajat să efectueze restul modificărilor până în mai 2019. Europcar, din care face parte în prezent Goldcar, va pune în aplicare restul modificărilor până în iunie 2019. Hertz s-a angajat să efectueze toate modificările necesare cel târziu în primul trimestru al anului 2020.
Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Datorită presiunii noastre, nu veți mai avea surprize neplăcute atunci când vă prezentați la biroul societății de închirieri auto. Este cu adevărat frustrant să îți începi concediul plătind costuri suplimentare neprevăzute și citind contracte complicate. Doresc ca toți consumatorii europeni să se bucure pe deplin de zilele libere, fără să își facă griji că vor avea surprize neplăcute atunci când vor primi facturile finale.”
Societățile s-au angajat:
- să includă toate taxele în prețul total de rezervare: Consumatorilor li se va afișa acum pe site-ul web un tarif global care corespunde prețului final pe care vor trebui să îl plătească. Acest tarif trebuie să includă toate costurile suplimentare, cum ar fi costurile specifice aferente serviciului de alimentare cu combustibil, taxele de aeroport, suprataxele pentru conducătorii auto tineri sau comisionul perceput pentru predarea autovehiculului într-un loc diferit de locul de preluare;
- să prezinte în mod clar principalele servicii de închiriere, cu precizarea termenelor și a condițiilor în toate limbile naționale:Consumatorii nu se vor mai confrunta cu informații neclare sau înșelătoare cu privire la principalele caracteristici ale închirierii, cum ar fi kilometrajul inclus, politica societății referitoare la combustibil, condițiile de anulare a rezervării, cerințele în materie de garanții etc.;
- să precizeze în mod clar în oferta de închiriere prețul și condițiile aplicabile serviciilor opționale, în special în ceea ce privește asigurarea care reduce suma datorată în cazul producerii unor daune. Ar trebui să se precizeze în mod clar prestațiile acoperite de prețul de închiriere de bază în cazul producerii unor daune și, în special, ce obligații de plată revin în continuare conducătorului auto într-un astfel de caz. Dacă se achiziționează o asigurare suplimentară sau o scutire de plată în cazul producerii unor daune, ar trebui, de asemenea, să se precizeze în mod clar, înainte de acceptarea ofertei de către consumator, ce este sau nu este inclus.
Privire asupra capitalului privat românesc
Patronatul Investitorilor Autohtoni (Piarom) și Ziarul financiar au prezentat ediţia a IV-a a studiului privind capitalul privat românesc. Lucrarea vizează anul 2017 şi perioada 2014-2017. În ultimii patru ani ponderea în economie a companiilor cu capital privat românesc a scăzut de la 47% la 45%, în timp ce ponderea companiilor străine a crescut de la 49% la 51%. Mărirea decalajului este explicată prin „creșterea mai rapidă a cifrei de afaceri a companiilor cu capital străin”. Cumulat, companiile cu capital privat românesc împreună cu cele cu capital străin au avut o pondere de 96% din economia românească, iar cele de stat au reprezentat 4%. Cifra de afaceri totală a companiilor din România în 2017 a fost de 1.359 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de anul precedent. Astfel, studiul consideră 2017 ca fiind „cel mai bun an istoric pentru România, pentru companiile înregistrate local”.
Lucrarea arată că „firmele cu capital privat românesc au prezentat în toți cei patru ani o profitabilitate dublă sau triplă față de firmele străine, la o productivitate la jumătate”. Productivitatea în firmele de stat s-a situat la o treime față de firmele străine și cu 50% mai redusă decât în firmele private românești. Productivitatea generală pe economie a înregistrat în 2017 cea mai mare creștere din ultimii patru ani: 9%, calculată ca cifră de afaceri pe salariat pe an.
Totalul companiilor româneşti a crescut în 2017 cu 7%. Firmele străine au rămas constante numeric. „Companiile private românești au în continuarea un număr dublu de salariați față de firmele străine”, însă au pondere aproximativ egală în economie din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Cu o caracterizare de ansamblu, studiul subliniază că „firmele cu capital străin au în medie o cifră de afaceri de 17 milioane de lei și 32 de salariați, în timp ce firmele românești au pe medie o cifră de afaceri totală de 250.000 de lei și 5 salariați”.
Topul sectoarelor economice după cifra de afaceri are pe primele locuri comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (54% ponderea firmelor româneşti), comerţ cu amănuntul cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (58% ponderea firmelor româneşti), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (4% ponderea firmelor româneşti) etc.
O apreciere cuprinzătoare formulată în cuprinsul studiului este că, „la o imagine simplificată, economia românească a anului 2017 înseamnă comerț
(40%), industrie (20%), construcții, transport, energie, agricultură și industria alimentară”.
Mesajul accentuat de Piarom, exprimat de președintele Cristian Pârvan, este că atitudinea nu e nici pe departe de respingere a capitalului străin din economie, ci de aplicare a unui tratament egal, îndeosebi sub aspect juridic. În rest, „În județele în care există ponderi mari ale companiilor străine, acolo înflorește și capitalul românesc. Trebuie amplificată această simbioză, nu tratat capitalul autohton ca fiind în luptă cu cel străin”.
Piața serviciilor de consultanță în 2018
Compania internațională de consultanță în management Horváth & Partners (fondată de prof. dr. Péter Horváth la Stuttgart în 1981, pe piața românească din 2005) estimează că piața serviciilor de consultanță din România a creștere cu circa 6% în 2018 față de 2017 şi înregistrează cifra de peste 200 milioane euro la nivelul principalilor jucători de pe piață. Valoarea serviciilor de consultanță situează România pe locul doi în Europa de Est, după Polonia. Anul trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere a cererii de servicii de consultanță din ultimii cinci ani. Ca volum al cererii, solicitanţii au fost, în ordine, din servicii financiare, sectorul energetic, resurse umane, producție, servicii, companii cu profil tehnologic, media și telecomunicații, retail. Cele mai mari ceșteri de solicitări pentru consultanţă au fost din producție si retail, cu circa 10%. Ca tip de consultanță, cele mai multe solicitări au fost de consultanţă tehnologică, internetul lucrurilor (IoT), inteligență artificială (AI).
Kurt Weber, director general al Horváth & Partners România, subliniază: „Pentru piața serviciilor de consultanță în management din România, 2018 a fost unul dintre cei mai buni ani din ultima perioadă. Digitalizarea este, încă din 2017, unul dintre principalele motoare ale pieței. În 2018, am avut un număr semnificativ de cereri de la clienți care doreau să-și crească nivelul de productivitate și să își eficientizeze procesele, astfel că au avut nevoie de consultanță pentru implementarea de servicii digitale. Majorările salariale au pus presiune pe multe companii, determinându-le să aloce mai multe fonduri pentru consultanță în vederea îmbunătățirii performanței și a reducerii de costuri. În ceea ce privește investițiile, din ce am observat, cuvântul de ordine în primul semestru din 2019 va fi prudența, pe fondul noilor modificări legislative”. În ansamblu, continuă Kurt Weber, „2019 se anunță a fi un an extrem de interesant și dinamic pentru segmentul nostru de piață, cel al consultanței în management. Ne așteptăm la creșteri majore în zona de consultanță tehnologică, odată cu avântul global în ce privește automatizările, robotica și tot ce semnifică procesele de Inteligență Artificială. O tendință puternică, manifestată încă din 2017 și care prognozăm că va continua și în următorii cinci ani, este externalizarea în România a operațiunilor unor mari companii europene și americane. Acest proces se mai numește și nearshoring și se realizează în prezent în special cu serviciile de IT. Mai mulți jucători de renume și-au mutat parțial departamentele de dezvoltare pe piața locală, iar în 2018 au consolidat acest proces, printre aceștia numărându-se Porsche Engineering Group în Cluj-Napoca, Continental AG în Sibiu și Timișoara etc. Preconizăm că acest fenomen va continua și în 2019, țara noastră fiind considerată un punct fierbinte al nearshoring-ului serviciilor de R&D (cercetare și dezvoltare) și IT, din Europa”.
