Proteste ale federației sindicale „Spiru Haret“
Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ a organizat o acţiune de protest la Ministerul Educaţiei Naţionale. Între revendicările formulate, prezentate de Marius Ovidiu Nistor, preşedintele federaţiei (foto), se află: „Elaborarea pachetului legislativ pentru educație, cu termen 31 martie, conform Acordului încheiat între federațiile sindicale reprezentative din învățământ și Guvernul României; majorarea costului standard per preșcolar/elev, față de lipsa acută de resurse umane, materiale și financiare; respectarea parteneriatului social; asigurarea personalului didactic de predare calificat; plata, în regim de urgență, a tuturor sumelor rezultate din sentințele judecătorești definitive, anterioare datei de 31.12.2018 (care, conform Acordului, trebuia realizată până la 31.01.2019); calcularea corectă a sporurilor și indemnizațiilor la nivelul salariilor aflate în plată; stoparea violenței în unitățile de învățământ; asigurarea profesorilor de sprijin, a consilierilor psihopedagogi, precum și a finanțării suplimentare pentru unitățile de învățământ de masă cu clase în care sunt înscriși copii cu cerințe educaționale speciale; instrumente reale, aplicabile în situațiile în care cadrele didactice nu dau dovadă de profesionalism, nu au vocație sau perturbă desfășurarea întregii activități a unităților de învățământ; angajarea în mod real a răspunderii celor care aduc prejudicii școlii”.
Ministerul Educaţiei Naţionale a oferit o serie de răspunsuri faţă de aceste solicitări, precizând că „pachetul legislativ în domeniul educației urmează să fie elaborat până la data de 31 martie 2019, pentru a putea fi lansat în dezbatere publică”; în 2019, costul standard per elev/preşcolar pentru coeficientul 1 crește la 5384 lei de la 4413 lei (cât a fost în 2018); „în anul școlar 2018-2019, în sistemul de învățământ preuniversitar din totalul de 215.833 de norme didactice de predare, 16.437 de norme sunt ocupate de personal didactic titular în regim de plata cu ora, iar 4.533 de norme didactice sunt ocupate de personal didactic fără studii corespunzătoare postului. În raport cu numărul de norme ocupate în anul școlar 2018-2019 cu personal didactic titular încadrat în regim de plata cu ora (peste norma de bază), respectiv numărul de norme ocupate cu personal didactic fără studii corespunzătoare, Ministerul Educației Naționale apreciază că, în anul școlar 2019-2020, nu se vor înregistra restrângeri de activitate în rândul cadrelor didactice titulare”; sumele cuvenite prin sentinţe judecătoreşti „sunt prevăzute în buget și pot fi plătite numai după aprobarea Legii Bugetului de Stat pentru anul 2019”; „în ultimii ani, salariile personalului din învățământul preuniversitar au înregistrat următoarele creșteri: personalul didactic de predare – 140%, personalul didactic auxiliar – 119,5%, personalul nedidactic – 47,8%”.
România a înscris o creștere considerabilă a costului cu forța de muncă
România a înregistrat permanent (şi de departe) în ultimii trei ani cele mai înalte ritmuri de creştere a costurilor cu forţa de muncă dintre fostele state socialiste care au aderat la UE, potrivit Curs de guvernare.
Rezultatul a fost depăşirea sistematică din al doilea trimestru al anului 2016 a cotei de atenţie de +12%, impusă pe tabloul de bord al echilibrelor macroeconomice ale statelor membre.
Sub acest prag au avut grijă să se menţină, cu foarte mici excepţii, toate celelalte state menţionate, chiar dacă aveau şi ele nevoie de creşterea cât mai rapidă a nivelului de trai şi chiar dacă, din motive statistice, cifrele exprimate procentual arată a fi mai mari în estul decât în vestul continentului, din motive de bază de plecare mai scăzută, potrivit sursei citate
Pentru a avea o referinţă mai aproape de nivelul, structura şi dimensiunea economiei româneşti, ar fi indicat să ne uităm şi să luăm aminte la Polonia. Care, cu moderaţie dar şi cu perseverenţă, a depăşit Ungaria ca nivel de trai pe locuitor exprimat la paritatea puterilor de cumpărare, în baza unui mix de politici economice ceva mai inspirat.
Facebook va lansa butonul de “clear history” Thumbnail
Oficialii Facebook au anunţat că în acest an vor lansa butonul “clear history”, prin care utilizatorii să îşi poată şterge printr-un simplu click toate căutările făcute pe reţeaua de socializare, conform datelor Hotnews.
O posibilă lansarea a unui buton de “clear history” pentru Facebook este discutată încă de anul trecut. Mark Zuckerberg anunţa la conferința dezvoltatorilor F8 că se lucrează la o opțiune care va permite utilizatorilor să șteargă istoria lor de browsing de pe rețea, în modul în care o poți șterge și la un browser convențional.
În același timp, utilizatorii vor putea vedea ce site-uri și aplicații trimit la Facebook date despre ei și vor putea șterge o parte dintre aceste date.
Zuckerberg a comparat atunci tool-ul de “clear history” cu ștergerea cookie-urilor din browser și, avertiza că cei care vor alege să șteargă toate informațiile posibile, vor trebui să se aștepte ca experiența generală pe Facebook să aibă de suferit, să fie mai complicată autentificarea pe unele site-uri și să dureze ceva timp până când Facebook îți învață din nou preferințele.
Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea priorităților economice și sociale
În evaluarea sa anuală a situației economice și sociale din statele membre, Comisia Europeană subliniază astăzi, 27 februarie 2019, necesitatea de a promova investițiile, de a urma politici fiscal-bugetare responsabile și de a pune în aplicare reforme bine concepute. Provocările variază în mod semnificativ de la o țară la alta și necesită măsuri de politică adecvate și hotărâte.
Această analiză a provocărilor specifice fiecărei țări se înscrie în contextul unei economii europene care, în 2019, ar urma să crească pentru al șaptelea an consecutiv, dar într-un ritm mai moderat. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut până la un nivel record, iar rata șomajului a înregistrat un minim istoric. Finanțele publice s-au îmbunătățit, de asemenea, sub toate aspectele, deși unele țări se confruntă în continuare cu niveluri ridicate ale datoriei. Cu toate acestea, există în continuare provocări: nivelurile de productivitate rămân scăzute, îmbătrânirea populației se intensifică, iar schimbările tehnologice rapide au un impact semnificativ asupra piețelor forței de muncă. În unele state membre, veniturile reale ale gospodăriilor rămân sub nivelurile din perioada anterioară crizei. Șomajul în rândul tinerilor s-a redus în mod semnificativ, dar este în continuare inacceptabil de ridicat în unele state membre. Într-o perioadă de incertitudine mondială mai accentuată, este esențial ca statele membre ale UE să își intensifice măsurile menite să stimuleze productivitatea, să îmbunătățească reziliența economiilor lor și să se asigure că toți cetățenii beneficiază de creșterea economică.
În urma publicării, în luna noiembrie, a analizei anuale a creșterii și a recomandării privind politica economică a zonei euro, care au stabilit prioritățile la nivel european, cele 28 de rapoarte de țară publicate astăzi pun accentul pe dimensiunea națională a semestrului european. Rapoartele furnizează o analiză detaliată a provocărilor economice și sociale specifice fiecărei țări. Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politică națională, în perspectiva adoptării în luna aprilie a programelor lor naționale, și vor conduce la formularea, la sfârșitul primăverii, a recomandărilor anuale specifice fiecărei țări.
Ca element de noutate al pachetului prezentat astăzi, Comisia lansează o discuție privind provocările și prioritățile în materie de investiții în statele membre și prezintă primele idei cu privire la modul în care fondurile UE, în special fondurile politicii de coeziune a UE, pot fi de ajutor în viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Acest element de noutate va contribui, de asemenea, la asigurarea unei coerențe sporite între coordonarea politicilor economice și utilizarea fondurilor UE, care reprezintă o parte semnificativă a investițiilor publice în mai multe state membre. Noua orientare se reflectă în rapoartele de țară, la fiecare dintre acestea fiind atașată o nouă anexă privind posibila utilizare a viitoarelor fonduri ale politicii de coeziune a UE.
Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, care este totodată comisarul responsabil cu moneda euro și dialogul social, precum și cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Economia europeană înregistrează cel de al șaptelea an consecutiv de expansiune economică. Cu toate acestea, creșterea încetinește. Menținerea dinamicii în viitor va necesita un nivel ridicat de competitivitate, precum și continuarea convergenței ascendente. Pentru a debloca întregul potențial de creștere al economiilor noastre, avem nevoie de reforme structurale. De asemenea, avem nevoie de investiții bine direcționate pentru a stimula creșterea productivității în întreaga Europă.”
Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Schimbările demografice și noile tehnologii remodelează piața forței de muncă, în timp ce lipsa de personal calificat este în creștere în multe state membre. Trebuie să ne intensificăm eforturile. Investițiile în competențele cetățenilor, în special în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de aptitudini al persoanelor cu un grad scăzut de calificare, trebuie să constituie prioritatea noastră absolută, dacă dorim să ne menținem nivelul de trai.”
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Am examinat în profunzime toate cele 28 de economii ale UE, pentru a identifica problemele și pentru a ne asigura că acestea pot fi abordate în timp util. Multe dintre dezechilibrele Europei sunt în curs de corectare, datorită atât creșterii economice, cât și măsurilor de politică, deși există în continuare provocări de lungă durată. Odată cu relaxarea creșterii, înregistrată în acest an, este mai important ca oricând ca guvernele să acționeze pentru a consolida reziliența economiilor noastre, prin reducerea datoriei, prin stimularea productivității, prin sporirea și îmbunătățirea investițiilor, precum și prin combaterea inegalităților. În ceea ce privește Grecia, al doilea raport de supraveghere consolidată, publicat tot astăzi, arată că s-au realizat progrese semnificative, dar există și unele domenii în care sunt necesare măsuri suplimentare, și invit autoritățile să le finalizeze în timp util pentru următoarea reuniune a Eurogrupului.”
Corina Creţu, comisarul pentru politica regională, a declarat: „În acest an, rapoartele de țară conțin o componentă nouă importantă, care se concentrează îndeosebi asupra blocajelor în materie de investiții și asupra disparităților regionale, precum și evaluarea Comisiei cu privire la modul în care viitoarele fondurile acordate de UE ar trebui să fie investite în fiecare țară. Acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția.”
Progresele înregistrate în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări
Rapoartele de țară evaluează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, formulate de Comisie în iulie 2018. În ansamblu, statele membre au realizat unele progrese sau mai multe progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi dintre recomandările formulate de la introducerea semestrului european în 2011. Statele membre au înregistrat cele mai importante progrese în ceea ce privește recomandările referitoare la serviciile financiare, ceea ce reflectă prioritatea acordată stabilizării și solidității sectorului financiar în urma crizei financiare. Progrese solide s-au înregistrat, de asemenea, în ceea ce privește reformele care facilitează crearea de locuri de muncă prin recurgerea la contracte pe durată nedeterminată și abordează segmentarea pieței forței de muncă.
În ultimii ani, unul dintre mijloacele prin care Comisia urmărește să ajute statele membre să își intensifice eforturile de reformă este Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), care vizează să ofere asistență tehnică tuturor statelor membre ale UE, la cererea acestora, pentru a le ajuta să conceapă și să pună în aplicare reforme care să favorizeze creșterea economică. Această asistență tehnică este acordată inclusiv pentru reformele evidențiate în recomandările specifice fiecărei țări.
În cadrul pachetului prezentat astăzi, Comisia a adoptat, de asemenea, Programul de lucru pentru 2019 al Programului de sprijin pentru reforme structurale.În 2019, PSRS va oferi asistență tehnică unui număr de 26 de state membre în vederea derulării a peste 260 de proiecte. Acestea se adaugă celor peste 290 de proiecte selecționate în 2017 și 2018Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.
Abordarea dezechilibrelor macroeconomice
În luna noiembrie, Comisia a lansat bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, în scopul de a analiza dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și, în caz afirmativ, de a evalua nivelul de gravitate al respectivelor dezechilibre. În prezent, Comisia a ajuns la concluzia că există dezechilibre sau dezechilibre excesive în toate aceste 13 state membre, însă gravitatea dezechilibrelor s-a diminuat în unele cazuri. Pe scurt, constatările bilanțurilor aprofundate sunt următoarele:
– Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Croația, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, România și Suedia se confruntă cu dezechilibre economice;
– Cipru, Grecia și Italia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
În cadrul unei monitorizări specifice în contextul semestrului european, Comisia va continua să analizeze evoluțiile și măsurile de politică luate de toate statele membre care prezintă dezechilibre sau dezechilibre excesive.
Avizul privind proiectul de plan bugetar al Sloveniei
Comisia publică astăzi și avizul său privind proiectul de plan bugetar actualizat al Sloveniei, întrucât cel prezentat în luna octombrie a anului trecut a fost întocmit pe baza unui scenariu de menținere a politicilor actuale și, între timp, a fost prezentat din nou. Comisia consideră că proiectul de plan bugetar actualizat prezintă un risc de neconformitate cu dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Atât planul Sloveniei, cât și Comisia preconizează că proiectul de plan bugetar ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu al țării. Slovenia este invitată să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a asigura conformitatea bugetului pentru 2019 cu Pactul de stabilitate și de creștere.
Raportul de supraveghere consolidată privind Grecia
În ceea ce privește Grecia, care participă la procesul semestrului european începând de vara trecută, când și-a încheiat programul de sprijin pentru stabilitate, Comisia a adoptat cel de al doilea raport elaborat în temeiul cadrului de supraveghere consolidată. Raportul evaluează progresele realizate de Grecia în ceea ce privește angajamentele de politică asumate în cadrul Eurogrupului în iunie 2018Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Raportul concluzionează că, deși Grecia a realizat progrese considerabile în punerea în aplicare a angajamentelor sale specifice în materie de reformă care trebuiau să fie îndeplinite până la sfârșitul anului 2018, ritmul înregistrat în unele domenii a fost lent și a condus la întârzieri semnificative în ceea ce privește reformele-cheie conexe.
Raportul referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește consiliile naționale pentru productivitate
Comisia a publicat, de asemenea, raportul referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 20 septembrie 2016 privind instituirea de consilii naționale pentru productivitate. Raportul analizează evoluțiile în materie de productivitate și competitivitate din UE și din zona euro și oferă o imagine de ansamblu asupra consiliilor pentru productivitate instituite la sfârșitul anului 2018. Consilii naționale pentru productivitate au fost deja instituite în 10 state membre din zona euro. Toate celelalte state membre din zona euro și-au confirmat intenția de a institui astfel de consilii în curând. Consiliile existente, care, date fiind contextele specifice fiecărei țări, au structuri diferite, contribuie deja în mod activ la discuțiile interne privind provocările legate de productivitate. Comisia a lansat o rețea menită să faciliteze schimbul de opinii, practici și experiențe ale consiliilor pentru productivitate.
Reînnoirea orientărilor privind ocuparea forței de muncă
Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere de menținere a Deciziei Consiliului din 2018 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Propunerea din acest an reconfirmă alinierea orientărilor privind ocuparea forței de muncă cu cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, dat fiind faptul că obiectivele și prioritățile globale ale acestora rămân valabile. Orientările privind ocuparea forței de muncă prezintă prioritățile și obiectivele comune ale politicilor naționale de ocupare a forței de muncă și constituie temeiul juridic al recomandărilor specifice fiecărei țări în aceste domenii, care trebuie readoptate în fiecare an.
Raportul de bilanț privind strategiile statelor membre în materie de formare și reconversie profesională
Comisia a publicat astăzi și un raport privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind „parcursurile de actualizare a competențelor”, care face parte din Noua agendă pentru competențe în Europa, prezentată de Comisie în iunie 2016. În prezent, în UE există 61 de milioane de adulți care au absolvit, în cel mai bun caz, ciclul de învățământ secundar inferior. Prin intermediul acestei recomandări, statele membre s-au angajat să ofere adulților cu un nivel scăzut de competențe și calificări oportunități noi și îmbunătățite de a-și ameliora aptitudinile de bază de citire și scriere, precum și aptitudinile numerice și digitale. Acest raport analizează măsurile luate de statele membre, care diferă ca amploare și nivel de ambiție. Multe dintre aceste măsuri au beneficiat de sprijin din Fondul social european.
Care sunt etapele următoare?
Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor de țară și a rezultatelor bilanțurilor aprofundate. În lunile următoare, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre în lumina analizei acestor rapoarte. Vicepreședinții, comisarii și serviciile Comisiei vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate și pentru a discuta constatările rapoartelor. Aceste vizite vor include, de asemenea, discuții specifice privind anexele referitoare la modul în care viitoarele fonduri ale politicii de coeziune a UE ar putea contribui la abordarea nevoilor specifice în materie de investiții în statele membre.
În luna aprilie, statele membre trebuie să își prezinte programele naționale de reformă, care detaliază prioritățile naționale de reformă, și programele de stabilitate (pentru țările din zona euro) sau programele de convergență (pentru țările din afara zonei euro), care prevăd strategiile lor bugetare multianuale.
Pe baza tuturor acestor programe, Comisia va prezenta în primăvară propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, care vor viza principalele provocări care trebuie abordate în perioada 2019-2020. Recomandările vor include, de asemenea, orientări bugetare. Acestea se vor baza pe previziunile de primăvară ale Comisiei, care vor include datele bugetare finale pentru 2018, validate de Eurostat.
Context
Acest pachet de iarnă face parte din ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE, cunoscut sub denumirea de semestru european, și urmează publicării, în luna noiembrie, a Analizei anuale a creșterii pentru 2019Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și a recomandării privind zona euroCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• (pachetul de toamnă), care stabilesc prioritățile la nivel european pentru anul ce urmează. Pachetul de iarnă pune acum accentul pe dimensiunea națională a semestrului european.
Acesta se bazează pe cele mai recente date furnizate în previziunile economice din iarna anului 2019 ale Comisiei și se bazează pe dialogul continuu cu autoritățile statelor membre și cu părțile interesate pentru a analiza progresele realizate de-a lungul timpului. Rapoartele de țară oferă elementele de bază care vor fi folosite de statele membre pentru a-și elabora programele naționale până la jumătatea lunii aprilie și de Comisie pentru a formula, în cursul primăverii, viitoarele recomandări specifice fiecărei țări (pachetul de primăvară).
Condițiile de acordare pentru programul Prima Casă rămân aceleași
Programul Prima Casă va rămâne în forma actuală în ce privește criteriile de acordare a creditelor, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Ministerul Finanțelor a renunțat la ideea de a aduce programului modificări care să transforme programul într-unul social, în care creditele să fie acordate persoanelor în funcție de venituri sau suprafața casei, conform datelor Profit.ro.
Aceste modificări au fost analizate la solicitarea BNR. „Au fost discuții pentru a schimba într-un program mai social, la propunerea BNR. Nu mai avem în plan schimbări pentru Prima Casă”, a spus ministrul.
De asemenea, Guvernul a aprobat în urmă cu o săptămână plafonul total de garantare aferent programului „Prima casă” în anul 2019, de 2 miliarde de lei, sumă prevăzută, de altfel, în strategia multianuală adoptată de Guvern în anul 2016.
România nu poate ajunge la standardele europene din cauza modelului de creștere economică
Modelul de creștere economică din România, bazată pe consumul intern, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață din Uniunea Europeană într-un mod sustenabil, potrivit Comisiei Europene, care avertizează că majorările salariale semnificative și forța de muncă în scădere riscă să submineze abilitatea României de concura la nivel internațional, conform Profit.ro.
De asemenea, creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea României de a concura pe plan internațional. Totodată, inegalitatea și sărăcia se mențin la niveluri ridicate, iar disparitățile regionale continuă să crească.
Ritmul de creștere al economiei românești va încetini la 3,8% în 2019 și la 3,6% în 2020, potrivit estimărilor Comisiei. Prognoza pentru acest an se situează sub potențialul de creștere al României, estimat la 4,1%, fiind, totodată, cu mult sub ținta de creștere a Guvernului, de 5,5%.
Bugetul culturii creşte cu 200.000 lei
Suma alocată prin bugetul de stat în acest an Ministerului Culturii și Identității Naționale este de 1.006.225 mii lei (credite bugetare), de la 806.770 mii lei, execuţia bugetului pe 2018, a anunţat ministrul Valer-Daniel Breaz (foto).
Din bugetul acestui an, 970.447 mii lei, reprezintă alocare de la bugetul de stat (740.270 mii lei în 2018), 34.928 mii lei, sunt alocaţi din venituri proprii, 850 mii lei provin din fonduri externe nerambursabile.
Programul național de restaurare a monumentelor istorice beneficiază de 40.000 mii lei (anul trecut, 7305 lei), inclusiv cu posibilitatea de intervenţie în cazuri aflate în situaţii litigioase.
Din fonduri externe rambursabile (30.000 mii lei), urmează să fie finanțate proiecte precum Opera Națională București, Muzeul Național „George Enescu”, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul „Kalinderu”, reabilitarea sălii „Omnia” din Craiova, a sălii „Omnia” a Centului Național al Dansului.
Festivalului Internaţional „George Enescu” îi sunt alocaţi 30.000 lei, ministrul Valer-Daniel Breaz reiterând importanţa festivalului ca eveniment de diplomaţie culturală şi valoarea sub aspect economic, prin prezenţa la Bucureşti în perioada desfăşurării a circa 20.000 de turişti străini.
Fondurile pentru organizarea evenimentelor cu ocazia preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene se ridică la 6488 mii lei, pentru evenimente cum sunt concertul de lansare a președinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (desfăşurat la 10 ianuarie 2019), conferința „Consolidarea cooperării europene prin intermediul coproducţiilor”, conferința „Patrimoniu cultural pentru viitor – Standarde de calitate în domeniul restaurării și inovării”, conferința „Expunerea online a patrimoniului cultural european: impactul patrimoniului cultural asupra transformării digitale a societății”, întâlnirea informală a Punctelor Europa pentru Cetăţeni, reuniunea Reţelei Birourilor Europa Creativă, Forumul Filmului European,conferința „Noi provocări privind dreptul de autor în piața unică digitală”, conferinţa „Music Moves Europe, oportunități și provocări ale sectorului muzical în epoca digitală”.
Participarea la Expoziţia Internaţională de Artă Bienala de Artă de la Veneția estesusţinută bugetar cu 700 mii lei.
2000 mii lei sunt alocaţi participării la târgurile internaţionale de carte.
Ministrul culturii şi identităţii naţionale a anunţat că ministerul „susține crearea în perioada imediat următoare a unui cadru legal distinct prin promovarea unui/unor act/e normativ/e dedicat/e Programului Cultural Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021 și proiectelor de infrastructură”. În acest an, ministerul „are în vedere finanțarea proiectelor culturale depuse de Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021, în valoare de 4500 mii lei”.
Raportat la PIB, bugetul culturii reprezintă în acest an 0,10%, de la 0,07% în 2016, 0,09% în 2017 şi tot 0,09% în 2018.
Uşi deschise la UNATC
Sub genericul „Fii autentic la UNATC!”, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din București derulează ediţia 2019 a evenimentului „Uşi deschise”. Anunţând că „în weekendul 1-3 martie colecționăm amprente la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București”, organizatorii se adresează publicului cu invitaţia: „Vă așteptăm în lumea noastră, unde autenticitatea este cheia succesului. Timp de trei zile, vă oferim amprentele ce deblochează sălile de curs și culisele de spectacol, în cadrul tradiţionalului eveniment Uşi deschise, aflat la cea de-a XXIII-a ediție. Profesorii Universităţii vor deveni dascălii celor pasionaţi de teatru şi film, dornici de a trăi experiența studentului-artist. Prin ateliere, cursuri deschise, expoziții, spectacole și proiecții deschidem ușile către lumea noastră. Prin joc şi dialog dezvăluim secrete pentru viitorii noştri colegi la Actorie, Păpuşi-Marionete, Regie, Coregrafie, Scenografie, Teatrologie (Management cultural, Jurnalism teatral), Pedagogie teatrală, Art-terapie prin teatru, Regie şi Imagine de film şi TV, Multimedia: sunet-montaj, Scenaristică, Publicitate-media, Filmologie, Producţie de film, Film de animaţie. În fiecare seară, studenţii Facultăţii de Teatru vor prezenta spectacolele de absolvire: «Clasa noastră» de Tadeusz Słobodzianek, «Menajeria de sticlă» de Tennessee Williams, «12 oameni furioși» de Reginald Rose. Între praguri de Uşi deschise, fie şi pentru scurt timp, adunăm amprente ce pot deveni autografe. De vineri, 1 martie, ora 10.00, vă aştepăm la Uşi deschise 2019 în Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) I.L. Caragiale Bucureşti, str. Matei Voievod 75-77 şi la Centrul Internaţional de Cercetare şi Educaţie în Tehnologii Inovativ Creative (CINETic), str. Tudor Arghezi 3b”.
Programul complet al evenimentului, pe unatc.ro, facebook.com/usideschiseofficialpage. Mai multe informații, pe usi.deschise@unatc.ro.
Barometrul industriei în ianuarie
Barometru lunar al industriei realizat de IRSOP şi de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – Facultatea de Management „pe un eşantion de 302 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie” (coordonatori, dr. Petre Datculescu, directorul general al IRSOP Market Research & Consulting SRL, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management, conf. univ. dr. Lucian Anghel, de la Facultatea de Management) arată că „în industrie, activitatea extrem de slabă din decembrie s-a prelungit şi după anul nou, deşi în ianuarie vedem şi mici semne de redresare”.
La nivel de indicatori, situaţia se prezintă astfel:
„Producţia – Volumul producţiei a crescut de la un indice de 40 în decembrie la 45 în ianuarie, dar a rămas în zona de contracţie, sub 50 de puncte. Scăderea activităţii timp de două luni consecutiv poate afecta rata medie de creştere anuală şi economia în ansamblu. Un alt efect este creşterea datoriei corporatiste, datorită veniturilor mai slabe. Stocurile au rămas la 45 de puncte, faţă de 44 în decembrie, reflectând nivelul scăzut al cererii şi al producţiei. Comenzile neexecutate au scăzut şi mai mult de la 43 în decembrie la 40 în ianuarie, pe fondul lichidării lucrărilor începute şi a fluxului redus de comenzi noi.
Cererea – Comenzile noi arată o creştere slabă de la 39 în decembrie la 43 în ianuarie. Dar ambele valori se află în zona de contracţie. Media cererii pe lunile decembrie şi ianuarie a avut nivelul cel mai scăzut din ultimele 12 luni. Comenzile pentru export reprezintă singurul semnal încurajator. Indicele a urcat de la 50 în decembrie la 59 în ianuarie şi se află acum în zona de expansiune. Dacă relansarea exportului se confirmă în lunile următoare, înseamnă că industria ar putea fi mai puţin atinsă de slăbirea activităţii economice globale. Totuşi, efectul exportului asupra economiei depinde de situaţia internaţională. Creşterea bazată pe export funcţionează de obicei când economia globală e în plin avânt. Importurile de materii prime au rămas deocamdată staţionare la 49 de puncte, faţă de 48 în decembrie, dar vor creşte probabil în contextul intensificării exportului.
Forţa de muncă – Numărul angajaţilor se află în contracţie uşoară dar permanentă încă din octombrie anul trecut. În decembrie, valoarea indicelui a fost 45, iar în ianuarie a urcat la 48. Când numărul de angajaţi nu creşte în mod real, înseamnă că nici producţia si nici veniturile din taxe şi impozite nu au şanse mari să crească în perioada următoare.
Costuri şi venituri – Costurile de producţie au crescut însă puternic, de la 70 în decembrie la 75 în ianuarie şi au atins valoarea lunară cea mai mare din ultimii 5 ani de când datează Barometrul Industriei. Deocamdată creşterea s-a produs două luni la rând. Continuarea creşterii în următoarele 2-3 luni poate reprezenta un semnal de inflaţie. Dar independent de evoluţie, cheltuielile mai mari ale firmelor se vor transfera la distribuitori şi la consumatorul final. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au crescut mai puţin decât cheltuielile, de la un indice de 58 în noiembrie, la 60 în decembrie şi 62 în ianuarie. În condiţiile de cerere scăzută şi incertitudine, o creştere chiar şi modică a preţurilor nu reflectă o conjunctură favorabilă, ci mai degrabă tendinţe inflaţionare.
Aşteptările – Indicele sintetic care măsoară aşteptările managerilor despre ce va fi peste şase luni a urcat de la 65 în decembrie la 70 în ianuarie. Mişcarea e similară cu cea petrecută în ianuarie 2018, când indexul „a sărit” de la 67 în decembrie la 71 în ianuarie. Dar creşterea aşteptărilor nu pare să fie bazată pe convingeri eminamente raţionale. Când aşteptările cresc puternic gradul lor de omogenitate tinde să scadă. Valoarea care descrie această relaţie este abaterea standard, adică gradul în care aşteptările individuale se abat de la media grupului. Când abaterea standard creşte, omogenitatea aşteptărilor e mai mică. Spre exemplu, în ianuarie, aşteptările privind „comenzile noi peste 6 luni” au fost net mai mari decât în decembrie (73 faţă de 60), dar omogenitatea lor a fost mai mică decât în decembrie. Omogenitatea mai mică semnalează un sentiment mai mare de nesiguranţă colectivă, chiar dacă nivelul general al aşteptărilor e mai ridicat. Aşteptările mari par să reflecte mai multă incertitudine decât aşteptările mai mici”.
Kaufland România majorează venitul minim la 3300 lei
Kaufland România majorează din martie venitul minim pentru lucrătorii comerciali din magazine la 3300 lei brut și actualizează pachetul de beneficii pentru angajați. Venitul include tichetele de masă și sporurile salariale. De asemenea, la 1 martie intră în vigoare noul contract colectiv de muncă, „cu o creștere de până la 20% pentru ajutoarele în bani prin care compania le este alături angajaților săi în diverse evenimente din viețile personale”. Copiii nou-născuți ai angajaților companiei primesc pachete cu produse de igienă din gama Bevola, marca proprie Kaufland. Urmează să fie adoptat și programul de recomandări, prin care sunt recompensaţi cu câte 1000 lei brut, în anumite condiții, angajații care recomandă în companie candidați potriviți pentru posturile disponibile.
Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, subliniază: „Decizia Kaufland România de a mări pachetul salarial și de beneficii de care se bucură angajații noștri consolidează angajamentul de a crea un mediu de lucru corect, orientat către dezvoltare profesională și individuală. Vrem să le oferim angajaților noștri pachete salariale și beneficii competitive, de aceea urmărim permanent să le adaptăm în funcție de nevoile reale ale celor din echipă”.
În acelaşi spirit, sunt de reamintit beneficiile suplimentare pe care compania le oferă angajaților, precum asigurare voluntară de sănătate, cursuri de meditație și yoga, concediu sabatic, sesiuni de terapie antifumat, dreptul la două zile libere plătite pe an pentru voluntariat de felul acțiunilor de ecologizare în parteneriat cu Let’s Do It, Romania!, construirii de case pentru familii cu venituri reduse prin proiectul Big Build, acțiunilor de împădurire. Din această primăvară, vor exista cursuri de nutriție şi consult oftalmologic gratuit. Continuă programul „CEO Breakfast”, de întâlniri care facilitează dialogul între Marco Hößl și angajații din sediul central, centrele logistice și magazine.
