JTI consideră că proiectul de Ordonanță de urgență publicat astăzi, prin care sunt prevăzute creșteri ale accizei la țigarete în mai puțin de o lună, va afecta profund piața legală și va pune în pericol veniturile suplimentare pe care Guvernul speră să le obțină.

Ministerul Finanțelor aduce argumentul alinierii la Directiva 2011/64/UE, care prevede că incidența accizei în prețul mediu ponderat trebuie să fie 60%, invocând pericolul declanșării procedurii de infringement. Un pericol care de fapt nu există, prevederile Directivei fiind foarte clare: ajustarea se poate face până la 1 ianuarie al celui de al doilea an după ce incidența scade sub 60% (art. 11, alin. 1), adică până la 1 ianuarie 2021. O creștere de peste 10 euro în mai puțin de un an nu a mai avut loc din 2010, când contrabanda a ajuns la peste 36%, iar piața neagră a devenit subiect de discuție pe agenda CSAT.

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania:

„Și cu banii în buzunar și cu sufletul în rai nu se poate. Anunțarea unui nou Calendar, pentru a îndulci vestea creșterii accizei și a da senzația de predictibilitate fiscală, este inutilă, din moment ce, oricum, acesta va fi din nou schimbat, așa cum ne-a obișnuit Guvernul, prin sutele de modificări intempestive ale Codului Fiscal. Vara trecută, JTI a propus includerea în Codul Fiscal a unui mecanism prin care să se asigure menținerea anuală a incidenței de 60%, până la atingerea pragului de 115 Euro/mie, prag de la care această cerință europeană nu se mai aplică. Propunerea nu a fost luată în seamă, dar Guvernul a aprobat în decembrie, prin Ordonanța de urgență 114, o creștere punctuală abruptă și un Calendar pe trei ani, desființat după șapte luni, prin prezentul proiect. În prezent, prin această un fel de Ordonanța 114 bis, Guvernul propune o altă creștere intempestivă și un alt așa-zis Calendar… Suntem o organizație cu peste 1.200 de angajați, cu zeci de furnizori și mii de clienți, care au la rândul lor zeci de mii de salariați. Ne desfășurăm activitatea legal și plătim anual taxe de circa 800 de milioane de euro. Noi ne facem planuri de afaceri pe termen mediu și lung, spre deosebire de Guvern, care își face calcule de pe o zi pe alta. Avem nevoie de stabilirea clară a unui mecanism de menținere anuală a nivelului incidenței de 60% și a unui mod de calcul, nu de Calendare care nu sunt respectate. În loc de asta, ni se cere, din nou, să ne conformăm unei legi astăzi anunțată, mâine publicată, iar poimâine aprobată”.

JTI a trimis săptămâna trecută Ministerului Finanțelor Publice o scrisoare oficială prin care solicită majorarea accizei de la 1 ianuarie, nu de la 1 septembrie, pentru a avea timp de modificare a planurilor de afaceri, și pentru ca piața să poată absorbi creșterile de preț, fără a se orienta către produsele de contrabandă.

JTI, ca toate companiile legale din domeniu, depune eforturi mari și costisitoare pentru a se conforma la un cadru de reglementare din ce în ce mai restrictiv. Toate Directivele europene referitoare la produsele din tutun, de la producție și comercializare, până la taxare și publicitate, au fost transpuse în legislația națională, iar în prezent sunt implementate prevederile privind trasabilitatea.

București, 6 august 2019 – Pe fondul incertitudinii legate de viitor, numeroase fonduri de capital privat din Europa Centrală se orientează tot mai mult către managementul portofoliului, conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity (PE) Confidence Survey. Rezultatele acestuia arată că 32% din profesioniștii în domeniul tranzacțiilor – aceasta fiind cea mai mare pondere din anul 2015 până în prezent – se așteaptă ca activitatea lor să se concentreze asupra managementului portofoliului. În acest context, firmele de private equity își regândesc planurile de investiții pentru tranzacțiile promițătoare pe care le întrevăd.

Majoritatea respondenților (68%) se așteaptă ca tranzacțiile să rămână la aceleași valori, iar 70% dintre ei se așteaptă ca volumul pieței să stagneze. În ceea ce privește climatul economic, trei sferturi din respondenți sunt de părere că acesta va rămâne la fel, 17% întrevăd o înrăutățire, iar 8%, o îmbunătățire, rezultate ce arată mai mult optimism decât ediția anterioară a studiului.

Prețurile în creștere, în ciuda climatului economic tot mai incert, explică activitatea mai redusă în rândul fondurilor de capital privat din Europa Centrală, arată studiul. În comparație cu vârful de activitate din 2017, când au avut loc numeroase ieșiri ale firmelor de private equity de pe anumite piețe, precum și atrageri de fonduri, piața de PE pare să revină la un echilibru în Europa Centrală, cu un flux constant de tranzacții ce vizează companii de talie medie, care susțin business-urile în creștere din regiune, subliniază studiul.

Pe de altă parte, raportul menționează o creștere a numărului de ieșiri de pe anumite piețe, tendință ce poate fi explicată de faptul că perioadele în care prețurile de cumpărare sunt mari tind să fie potrivite pentru a vinde, iar numeroase firme de PE vând către corporații locale și internaționale. Asemenea situații au fost raportate în țări precum Serbia sau Polonia. „România este mai echilibrată în acest sens, deși am remarcat câteva ieșiri importante – Oresa a vândut Deutek și Somaco, Abris Capital a vândut Urgent Cargus, Enterprise Investors a vândut Profi. În următoarea perioadă ne așteptăm și la alte vânzări, având în vedere ciclurile de investiție începute în urmă cu patru-cinci ani și care acum ajung la maturitate”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey mai indică și faptul că fondurile din regiune sunt în continuare interesate să achiziționeze și să-și consolideze business-ul, având în vedere faptul că, deși avansul PIB-ului în Europa Centrală este în ușoară scădere, acesta este cel mai mare de pe continent, iar rata șomajului este foarte scăzută. În plus, prețurile mari de achiziție fac ca investitorii să fie dispuși să investească numai în cele mai bune oportunități, dat fiind că în această perioadă creșterea organică a unui business presupune costuri mari, explică studiul.

„Țara noastră a devenit treptat foarte interesantă pentru fondurile de private equity, mulți jucători de talie medie și mare își deschid birouri în București – Highlander în 2018, Mid Europa Partners în 2019 – și, pentru prima dată, jucătorii locali reușesc să atragă fonduri pentru a investi în IMM-uri românești – Morphosis Capital, Black Sea Fund, Early Game Ventures, ROCA, Gap Minder etc. Cele mai recente tranzacții anunțate de jucători precum Blackstone, Mid Europa Partners, Revetas, Innova, Abris Capital, CEE Private Equity sau Highlander Partners arată că aceștia se așteaptă ca mediul de business românesc să crească în viitor și că încă există potențial de dezvoltare. Cu siguranță rămânem atractivi pentru astfel de investitori”, a adăugat Radu Dumitrescu.

„În România, activitatea de private equity s-a extins în ultimii ani, ajungând la aproximativ 30% din piața de fuziuni și achiziții, și a rămas la un nivel robust în prima jumătate a anului 2019. Am asistat la noi intrări pe piața locală, cum este exemplul Blackstone, iar jucătorii care erau deja activi în țara noastră au continuat să își consolideze portofoliile și să achiziționeze companii promițătoare. În cea de-a doua jumătate a anului, ne așteptăm ca piața tranzacțiilor în care sunt implicate fonduri de capital privat să rămână activă”, a declarat Ioana Filipescu Stamboli, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey, realizat bianual încă din anul 2003, reflectă evoluţia pieţei de private equity. Cea mai recentă ediție este disponibilă aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.500 de profesioniști.

București, 6 August 2019 Aproape 17,5% dintre directorii executivi (CEOs) ai celor mai mari 2.500 de companii listate la nivel global au părăsit, anul trecut, pozițiile pe care le dețineau, potrivit studiului 2018 CEO Success, recent publicat de PwC și Strategy&. Numărul de plecări a atins un nivel record al ultimilor 15 ani din cei 19 ani analizați de rapoartele PwC, principalele cauze fiind succesiunea planificată, dar și  înlocuirile forțate sau provocate de fuziuni și achiziții.

Peste două treimi din înlocuiri au venit ca urmare a unor planuri de succesiune, iar concedierile au reprezentat 20%. Pentru prima dată în istoria studiului, motivele de etică au reprezentat o cauză mai frecventă a plecărilor forțate decât performanțele financiare. Totodată, raportul a remarcat că puterea și implicarea investitorilor a fost un factor important în decizia de schimbare a directorilor executivi. Astfel, dacă în 2000, un CEO rămânea în funcție în medie o perioadă de cel puțin opt ani, în ultimul deceniu, mandatul s-a redus în medie la circa cinci ani.

”Majoritatea directorilor executivi cu o activitate îndelungată pleacă în urma unei
succesiuni planificate și asigură o tranziție lină, fără probleme. Totuși, înlocuirea unui
CEO este un proces cu multe provocări și necunoscute, indiferent din ce motive are loc.
Acționarii sunt nerăbdători și vor rezultate imediate. De aceea, presiunea pe succesori crește exponențial, mai ales atunci când acestia vin după executivi cu mandate de peste un deceniu, fondatori ai companiei sau vizionari care și-au transformat organizațiile”, spune Ionuț Simion, Country Managing Partner al PwC România.

Portretul CEO-ului longeviv

Portretul unui CEO longeviv are, potrivit studiului, urmăroarele caracteristici: vârsta medie 53 de ani, experiență în companii listate, precum și experiență internațională, deține un MBA și a fost promovat din compania pe care o conduce.

“Analizând rezultatele studiului, observăm că directorii generali longevivi sunt mai performanți, sunt mai puțin susceptibili de a fi forțați să plece și aduc beneficii mai mari acționarilor decât cei cu mandate scurte. Totodată, directorii executivi promovați din interiorul companiilor au rezultate mai bune decât cei recrutați din afară”, arată Ionuț Simion.

Principalele concluzii ale raportului

• Industriile cu cea mai mare rată de înlocuire a directorilor generali sunt: comunicațiile (24,5%), bunurile de larg consum (22,3%) și energia (19,7%).
• Serviciile de sănătate au înregistrat cea mai mică rată de înlocuire, de 11,6%.
• 19% dintre toți directorii executivi rămân în funcție cel puțin un deceniu.
• Directorii generali din America de Nord au șanse mai mari să aibă mandate pe termen lung (30%), urmați de cei din Europa de Vest (19%), Japonia și țările BRI – Brazilia, Rusia și India – (7%).

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.                      

PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Impozitarea bacșișului lăsat de clienți la restaurant sau la hoteluri este tot mai aproape să fie introdusă și în România, după ce, marți, reprezentanți ai patronilor din domeniul HoReCa au ajuns la o înțelegere cu președinta ANAF și cu Ministerul Finanțelor pentru o astfel de reglementare, potrivit Hotnews.ro

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus că spre finalul lunii august va publica un set de propuneri de modificări fiscale, printre care și impozitarea bacșișului în HoReCa, după care, spre finalul anului 2019, să fie introdusă o reglementare în acest sens.

De asemenea, impozitarea bacșișului a fost cerută de mai multă vreme de antreprenorii din domeniul HoReCa reuniți în Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România.

Potrivit discuțiilor cu MFP și ANAF, un astfel de sistem va introduce un impozit de 10% asupra bacșișului plătit de clienți și trecut pe nota de plată ca atare.

De asemenea, bacșișul plătit cu cardul bancar va fi virat obligatoriu, de către firmă, angajatului căruia i-a fost destinat, conform viitoarei reglementări.

Astfel, clienții vor putea lăsa bacșiș și cu cardul bancar, ceea ce va ajuta ospătarii sau alți angajați din industria ospitalității să priemască astfel de recompense inclusiv de la clienții business, care au diverse întâlniri de afaceri sau protocol și care plătesc cu cardul de companie.

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din PIB zice Ministerul Finanţelor) a provocat o anumită controversă în care ambele părţi au dreptate cu riscul să nu mai înţeleagă nimeni nimic, scrie Curs de guvernare.

Cu riscul de a decredibiliza statistica oficială, fie ea românească, fie ea europeană, ambele importante dacă vrem să ştim cum stă economia la un moment dat.

„Astfel, execuția bugetului general consolidat conform metodologiei naționale la finele trimestrului I al anului 2019 a prezentat un deficit de 0,5% din PIB-ul anual.” (absolut corect din punct vedere al formulării tehnice, doar că se raportează „merele” din primul trimestru la „perele” de pe tot anul – n.r.).

„…în datele publicate de EUROSTAT se observă că același indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul I din anul 2018, în condițiile în care deficitul pe întregul an a fost de 3% din PIB. Așadar, datele trimestriale publicate de EUROSTAT nu sunt de natură a explica valorile anuale.”