După cum informează Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, președintele CNIPMMR, Florin Jianu şi prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CNIPMMR, au participat împreună cu o delegație a SMEunited, organizația europeană a IMM-urilor, la o serie de întâlniri de lucru cu președintele României, Klaus Iohannis și cu Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat: „Întrevederile au avut ca scop dezbaterea situației economice europene din perspectiva IMM-urilor, identificarea unor politici publice adecvate care să susțină antreprenoriatul, inovarea și competitivitatea și recunoașterea importanței IMM-urilor pentru economie”.
CNIPMMR anunţă că în contextul preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și pentru a marca importanța antreprenoriatului la nivel european va organiza sub Înaltul Patronaj al Președintelui României la Palatul Cotroceni, pe 10 aprilie, evenimentul „European Entrepreneurship Forum”, care „va sublinia importanța sprijinirii competitivității antreprenoriale și a IMM-urilor ca o politică matură, proactivă și perenă, care va consolida Europa în fața provocărilor actuale, accentul fiind pus pe internaționalizare și digitalizare ca principală punte pentru a face față acestor provocări”. În contextul dialogului purtat în perspectiva evenimentului, Florin Jianu a menționat: „Europa are nevoie de un nou model antreprenorial și trebuie să treacă de la principiul «Gândiți mai întâi la scară mică», la principiul «Acționați mai întâi la scară mică». Modelul nostru trebuie să fie «O Europă mai unită», astfel, evenimentul pe care îl vom realiza sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, ne propunem să reprezinte un reper istoric pentru următoarea decadă cu privire la mediu antreprenorial european”.
Ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu (foto), a anunţat că bugetul în domeniu creşte în acest an cu 47,40% faţă de cel din 2018: sunt alocaţi 30.969 miliarde lei, faţă de 21.011 miliarde lei. Bugetul destinat salariilor creşte cu 30,98%.
Pentru domeniul universitar, bugetul creşte cu 41,49% şi vizează finanţarea universităţilor, subvenţii pentru cămine şi cantine, indemnizații de hrană, vouchere de vacanță etc.
La nivel preuniversitar, 600 milioane lei sunt alocaţi pentru rechizite și vouchere pentru echipament de sport, beneficiari urmând să fie toţi elevii.
Pentru dotarea şcolilor cu table inteligente şi a elevilor cu tablete, sunt destinaţi 2.289,37 milioane lei, în programul „România digitală”.
700 de licee beneficiază de suma de 63,3 milioane lei pentru activități remediale, de consiliere și orientare, precum și activități extracurriculare prin programul ROSE.
Costul standard per elev/preșcolar pentru coeficientul 1 crește la 5.384 lei
de la 4.413 lei.
Uber, aplicatia care conecteaza soferii parteneri cu pasagerii in peste 600 de orase din 64 de tari, este acum disponibila si in Iasi, inima Moldovei, conform datelor Wall-Street.
Cei care nu au incercat serviciul pana acum, vor beneficia de prima calatorie gratuita in limita a 10 lei, daca isi vor crea un cont Uber si vor folosi codul promotional HelloIasi.
Marius Manole, actor la Teatrul National Bucuresti, este primul utilizator care a incercat serviciul in Iasi, orasul sau natal.
„Agitatia vietii de artist presupune, printre altele, si multe deplasari. Pentru mine, cele mai multe zile incep cu o repetitie si se termina cu unul sau doua spectacole. Folosesc Uber atat in Romania cat si in strainatate si ma bucur nespus ca Iasi, orasul meu natal, a mai facut un pas important spre modernizarea transportului urban”, a declarat actorul Marius Manole.
De asemenea, tariful de baza este de 2 lei, pe kilometru este de 0,3 lei, tariful minim este de 7 lei si, daca anulezi o comanda, vei fi taxat tot cu 7 lei.
Astfel, o calatorie de la aeroport la Palatul Culturii va costa aproximativ 17 lei, in conditii normale de trafic.
Romgaz a anunţat, miercuri, că a pierdut procesul cu Curtea de Conturi, decizia fiind luată de Curtea de Apel de la Alba Iulia, potrivit Hotnews.
Hotărârea instanţei se referă la un control efectuat de către Camera de Conturi Sibiu (CCS) la Romgaz în anul 2016. În urma controlului, Curtea de Conturi a emis o decizie prin care arată că a constatat abateri în activitatea societăţii, conform Agerpres.
Din decizia CCS Sibiu, postată pe site-ul Romgaz, reiese că prejudiciul total constatat în urma controlului se ridică la peste 200 de milioane de lei.
„Litigiul Romgaz cu Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Sibiu, a fost soluţionat definitiv la data de 19.02.2019 de către Curtea de Apel Alba Iulia. În cursul anului 2016, SNGN Romgaz SA a fost supusă unui control din partea Curţii de Conturi a României – Camera de Conturi Sibiu. Ca urmare a controlului, a fost emisă o Decizie de către Curtea de Conturi care instituie în sarcina Romgaz anumite măsuri legate de presupuse abateri constatate în activitatea societăţii”, se arată în comunicatul Romgaz.
Vânzările de automobile din Europa au fost în declin în prima lună a anului, comparativ cu 2018, majoritatea piețelor importante fiind afectate, la fel și cele mai multe dintre mărcile auto, conformProfit.ro.
Dacia își continuă, însă, drumul de succes pe continent, cu creștere, la fel și înmatriculările din România, care își păstrează ritmul de creștere. Luna ianuarie a adus o scădere a vânzărilor de automobile în Europa, cu un declin de 4,6% a înmatriculărilor raportat la 2018.
De altfel, aproape toate piețele au încheiat cu rezultate negative. Excepție fac șapte piețe, între care și România, care a avut a doua cea mai mare creștere, după Lituania. România a înmatriculat 13.952 de autoturisme, cu 18,8% mai multe ca anul trecut, conform sursei citate.
În evoluția mărcilor, scăderile au cuprins aproape toate grupurile și mărcile din portofoliu. VW Group a avut o scădere de 6,5 procente, PSA Group, -1,9%, Renault, -0,7%, Ford, -6,5%, Fiat Chrysler, -14,9%, Daimler, -1,3%, BMW, -2,7%, Toyota, -5,4%, Nissan, -26,1%.
Suedia va interzice după 2030 comercializarea automobilelor cu motoare cu combustie internă, conform unei declaraţii a premierului Stefan Löfven, citat de www.electrive.com
De asmenea, Suedia se înscrie astfel în tendinţa lansată de Norvegia, unde în jur de jumătate din parcul auto este format din maşini electrice, şi care a anunţat că va interzice vânzarea autovehiculelor pe benzină sau motorină din 2025, precum şi de Danemarca, care a anunţat interzicerea vânzărilor din 2030, aşa cum a făcut Suedia acum, potrivit Mediafax.
Marion Tiemann, expert în transporturi la Greenpeace spune că Suedia este cea de-a zecea ţară care a stabilit o astfel de dată concretă de interzicere a vânzărilor, alături de state precum Marea Britanie şi Franţa.
La a cincea întâlnire anuală a Southen Gas Corridor Advisory Council (SGC Advisory Council), care are loc astăzi, în Azerbaidjan, Romgaz a reiterat suportul pentru dezvoltarea proiectului Coridorului Sudic, însă cu luarea în calcul a continuării infrastructurii de transport, prin finalizarea Interconectorului Bulgaria – Grecia şi a Proiectului BRUA, în contextul dezvoltării relațiilor cu Azerbaidjan şi a potențialului parteneriat cu compania SOCAR.
În acest context, Directorul General al Romgaz, Adrian Volintiru, a semnat “Scrisoarea de Intenție” adresată SGC Advisory Council, prezidat de Președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev. Prin acest document oficial, Romgaz şi-a exprimat interesul de a analiza oportunitatea de a folosi infrastructura Coridorului Sudic pentru asigurarea siguranței în alimentarea cu gaze naturale şi diversificarea surselor atât pentru țara noastră cât şi pentru țările riverane României.
Adrian Volintiru a declarat: „Prin semnarea acestui document, Romgaz şi implicit România intenționează să devină un actor important, cu rol strategic în regiune şi un partener de încredere pentru țările implicate în realizarea acestor proiecte de anvergură. România este deja implicată în dezvoltarea Coridorului Vertical şi este interesată de preluarea unor volume importante de gaz din Coridorul Sudic. În acest context, Romgaz va continua dezvoltarea relațiilor de colaborare cu companii similare, implicate în construcția şi exploatarea Coridorului Sudic”.
În cadrul vizitei oficiale efectuate de delegaţia Romgaz în Azerbaidjan, au avut loc întâlniri bilaterale cu reprezentanţii companiei SOCAR, în vederea continuării discuțiilor şi stabilirii liniilor directoare de colaborare pentru perioada următoare. Reprezentanţii SOCAR şi-au manifestat interesul de a deveni parteneri ai Romgaz în proiecte de interes comun şi de a activa nu doar în România şi Azerbaidjan, ci şi în alte ţări cu potențial pentru ambele companii.
Adrian Volintiru a declarat: „Vizita de la SOCAR, vine în contextul identificării de noi oportunități de colaborare care să confere o poziționare de importanţă strategică pentru România în regiune şi care poate oferi noi oportunități de afaceri pentru Romgaz. Disponibilitatea SOCAR de a identifica împreună cu Romgaz variante de colaborare, confirmă recunoașterea companiei Romgaz ca partener solid în planurile viitoare de dezvoltare regională.”
La cea de-a cincea întâlnire a SGC Advisory Council au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, Azerbaidjan, Turcia şi a celorlalte state implicate în proiect, alături de înalți responsabili europeni precum şi de reprezentanți ai Băncii Mondiale, BEI, BERD şi International Finance Corporation (IFC).
Biroul de presă ROMGAZ
Despre Romgaz
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacționare pe piața Bursei de Valori din București şi a Bursei din Londra (LSE). Acționar principal este statul român cu o participație de 70%. Compania are o experiență vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani în 1909. Romgaz face explorare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenții, reparații capitale şi operații speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. Din 2013, Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.
Criză – o noțiune depășită și periculoasă. Pentru că vine la pachet cu un fatalism decadent și anacronic, cu o formă de acceptanță și resemnare care, poate pe vremuri, ciclic, insemina speranța unui nou început.
Aș spune că ideea de criză, în sensul clasic, e chiar toxică și se poate dovedi o capcană fatală. Pentru că se referă la un moment critic punctual, un dezechilibru care induce schimbări bruște, perturbând acel statu-quo cu care suntem obișnuiți, dar care trece. Ca o furtună cu rafale violente, care te ține blocat în port, dar care e trecătoare. Genul acela de taifun urmat apoi de o briză care permite din nou navigarea și ieșirea sigură în larg. O întrerupere, o perturbare. O excepție de la regula normalității. După care lucrurile revin la normal, la business as usual, la lumea cu care suntem familiari. Așa ceva nu mai există!
La întrebarea când vine sau când trece criza – răspunsul ar putea să pară desprins din teatrul absurdului: nici nu vine, nici nu trece, nici nu o trăim ca pe vremuri. Nu mai există crize și cicluri în sensul clasic, iar contextul rămâne complicat și periculos, dar totodată plin, pentru cei vizionari, de oportunitățile necunoscutului. Și asta deoarece viteza dezvoltării, succesele științei, ispita abundenței, religia consumului, inteligența artificială, eficiența inovației, terorismul religios, dezechilibrele demografice, digitalizarea și performanțele informatizării, deschiderea granițelor, schimbările climatice, reorientările energetice, cu sau fără legătură între ele, au schimbat și vor continua să schimbe ireversibil lumea. Schimbările provoacă repoziționări și ajustări permanente, acestea având în noul context un rol vital: regenerarea.
Oricine crede într-o creștere continuă, infinită, a ceva fizic, pe o planetă unde totul este finit, e dement – a spus-o simplu chiar un economist, profesorul K. Boulding, adept al economiei evolutive. Iar demenților li se alătură recent tot mai mulți decidenți politici care fie nu înțeleg, fie se fac că nu înțeleg noul context – e la fel de grav în ambele cazuri. Pentru că acest șir neregulat, dar continuu, de perturbări, disfuncționalități, seisme, corecții, ajustări, repoziționări sunt, de fapt, noua realitate. Deocamdată, nu e nimic trecător, e noua normalitate.
Populism, Fals Naționalism, Investiții, Serviciul Public, Demografie, Orientare Europeană – iată câteva dintre provocările cruciale pe care România trebuie să știe cum să le gestioneze în contextul noii normalități. Sunt chestiuni care ne vor defini viitorul.
Noi, românii, atâta timp cât asta ne ajută să ne simțim speciali, tindem să exagerăm mult atât bunele, cât și relele: suntem fie victime exploatate, fie supereroi, capabili, prin forțe proprii, de orice. Populiștii mizează mult pe asta. În oportunismul lor, ei vorbesc mult și zgomotos, creează agitație și induc lumea în eroare, fiind dezinteresați de consecințele pe termen lung, pe care nici măcar nu le anticipează. Profită însă, lacomi precum hienele, de pe urma oricărui beneficiu imediat. Astfel, ne va fi inoculat tot mai des virusul antiromânismului, pruncul unei conspirații externe care ne va veni de hac tuturor. Un risc mare de contaminare au derapajele antieuropene, antioccidentale – deliruri care zdruncină încrederea, dezbină, sperie! Acest fals naționalism anacronic este, de fapt, adevăratul izvor de antiromânism! Va fi important să înțelegem că Europa și Vestul, chiar dacă mai au încă minusuri, fiind departe de a ne oferi o lume perfectă, sunt singura direcție, singura opțiune, singura șansă. Nenegociabil.
Retorica populistă se va referi și la concurența distructivă între capitalul străin și capitalul autohton, dorind să dea naștere unor poziționări provocatoare, alterând iremediabil apetitul investițional din piață. România se află într-o competiție globală, orice tren ratat e pierdut definitiv. Iar noi nu ne permitem să pierdem investiții, în condițiile în care secolul XXI ne prinde cu probleme de secol XVIII și XIX încă nerezolvate. Un lucru e indiscutabil: capitalul este doar unul, cel care generează valoare adăugată pentru România. A separa capitalul, strict după proveniență, va genera conflicte și tensiuni artificiale, insuflând falsa percepție că dezvoltarea unei categorii se poate face doar prin eliminarea celeilalte, creând astfel tabere. România nu are nevoie de tabere, ci de colaborare între piață și un stat puternic, are nevoie de consens și unitate puse în slujba unui cadru stabil, predictibil și ofertant care să stimuleze concurența loială si să atragă investitori. Divide et impera ar trebui să nu mai funcționeze… iar generarea unei atmosfere de ostilitate publică față de un dușman artificial, imaginar, e cu atât mai lipsită de logică, cu cât dezvoltarea României de azi se datorează în mare parte investițiilor din afară.
Atenție și la sinonimizarea nivelului de trai doar cu majorarea veniturilor și cu creșterea economică, echivalență care pe termen mediu și lung produce un dezastru demografic și nu numai. Evident, nu trebuie să cădem nici în extrema cealaltă… puterea de cumpărare e foarte importantă, dar formează mai puțin de jumătate din ecuație. Nivelul de trai e dictat în primul rând de gradul libertăților personale și de calitatea serviciului public: adică de nivelul de reglementare și dezvoltare al sistemelor și serviciilor de sănătate și de educație, de infrastructura de transport, de atitudinea funcționarilor și servanților publici față de contribuabil și alegător, de gradul de debirocratizare, digitalizare și informatizare etc. Abia apoi, nivelul de trai e dictat de venituri.
Totodată, România trebuie să știe și cum să se țină departe de provocări și mișcări violente de stradă, acestea nu vor aduce nici meritocrație și nici echilibru, vor accentua însă, bucurându-se de un cadru fertil, disfuncționalitățile statale și polarizarea socială. Renunțarea la orgolii politice absurde, miza pe consens, pe constructivism și rațiune ar putea să aducă mult mai multe beneficii și schimbări în bine, ba chiar și voturi pentru cei suficient de inteligenți să joace această carte. Compromisul constructiv ar destabiliza pozițiile de forță ale extremiștilor, ar diminua radicalizarea retoricii; ar putea chiar să se dovedească o mișcare profitabilă pentru acei politicieni care, într-o perioadă cu patru șiruri de alegeri în mai puțin de 18 luni, riscă o repoziționare.
Evoluția înseamnă azi eficiență adaptivă, înseamnă renunțarea la prudența excesivă, înseamnă cultura know-how-ului, pe care trebuie să o respectăm și să o promovăm, înseamnă curajul de a face lucrurile altfel. E foarte mult necunoscut, iar necunoscutul perturbă, sperie. Trebuie să acceptăm acum că e necesar să facem și ceea ce încă nu știm, ceea ce încă nu stăpânim. Și nu trebuie să ne temem – nimeni în jurul nostru nu știe încă aproape nimic despre această normalitate. Suntem la începutul unei noi ere, iar cei care nu acceptă sau nu-și dau seama că trăim altceva, o realitate a perturbărilor continue, tocmai ciocnesc ultimul pahar de șampanie pe Titanic.
Adrian Măniuțiu, Analist economic și antreprenor
Chiar dacă au trecut aproape 12 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, țara noastră încearcă în continuare să reducă decalajele indicatorilor importanți în raport cu media Uniunii. Ne luptăm din 2007 pentru a ne apropia de celelalte țări membre, însă, din păcate, nu am reușit decât să depășim în anumite momente Bulgaria, cu care împărțim ultimele două locuri în majoritatea statisticilor care implică elemente relevante pentru nivelul de trai.
După o perioadă lungă de revenire, ca urmare a crizei economice ce a debutat în 2008, indicatorii economici din România înregistreză valori care pentru o parte a liderilor politici reprezintă un real succes. Totuși, este de datoria noastră, ca analiști, să evaluăm corect și să anticipăm pericolele ce se află în spatele unor cifre aparent îmbucurătoare. Astfel, ne-am propus să comparăm o serie de indicatori relevanți pentru stabilirea nivelului de trai efectiv și să stabilim dacă un singur indicator (în acest caz, creșterea economică) poate fi determinant pentru ilustrarea stării de fapt a economiei.
Înainte de a discuta despre orice tip de indicator trebuie convenit asupra a ceea ce înseamnă în contextul dat. Concret, nivel de trai (engl. standard of living) înseamnă, conform Cambridge Dictionary, nivelul de confort pe care oamenii dintr-o anumită clasă socială, țară etc. îl au sau cantitatea și tipul de produse și servicii pe care le pot cumpăra. Pe cale de consecință, premisa că nivelul de trai al României se îmbunătățește ar trebui să aibă la bază mai degrabă indicatori precum puterea de cumpărare, inflația sau salariul mediu net decât creșterea economică.
Acest lucru este relevat și de exprimarea grafică a evoluției acestor indicatori:
România trece printr-o perioadă de criză morală, politică, socială, în curând și economică. Modelul economic și pactul social nu mai funcționează. Această frustrare generalizată se traduce la noi prin emigrația masivă. Nu suntem singurii în această situație – atât Statele Unite (prin alegerea lui Trump), cât și Uniunea Europeană trec prin frământări similare (Brexit, mișcarea „Gilets jaunes”, mișcări separatiste în Catalonia, guverne populiste și iliberale în Ungaria, Polonia, Italia).
Motivul principal este lipsa de direcție – simțim că modelul economic și politic existent nu mai livrează, însă nu putem articula un „plan de țară” pentru următorii 20-40 ani care să ne dea speranță. Întrebarea fundamentală este – suntem „condamnați” să rămânem una din cele mai sărace țări din UE sau există o șansă realistă să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate din vest? Și dacă da – cum? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să începem să analizăm la rece situația economică în care ne aflăm acum (comparată cu istoria noastră) și să învățăm din modelele altor țări care au reușit sau nu să se dezvolte accelerat pe termen lung.
Situația României în 2019: sistemul feudal și european coexistă, dar sunt în conflict
Perioada începând cu 2000 (preaderare și integrare în UE) a adus cel mai mare succes economic pe care România l-a avut din 1870 până acum. Niciodată înainte nu am depășit 50% din nivelul economic al țărilor dezvoltate din vest. Niciodată nu am crescut economic atât de repede. Istoria noastră economică înainte de anul 2000 arată un declin constant – după primul război mondial am fost constant sub Rusia/Turcia sau Balcani.
