Economia României 2017 în grafice: performanțe, riscuri, provocări
România a înregistrat în anul 2017 o creștere economică record, care s-a bazat, însă, cu precădere pe consum. Contribuția investițiilor a devenit pozitivă, însă factorul investițional este încă redus, ceea ce ar putea afecta creșterea sustenabilă pe termen mediu și lung. Contextul macroeconomic actual este unul al contrastelor, împletite în spirala creștere economică record – deficite bugetare înalte, în condițiile în care deficitul bugetar s-a încadrat totuși în ținta de 3% din PIB, prin sacrificarea programului de investiții publice și prin măsuri corective. Creșterea economică suplimentară realizată în anul 2017 nu s-a reflectat, în mod corespunzător, și în creșterea veniturilor fiscale, fapt ce indică, totuși, performanțe reduse în planul colectării și administrării fiscale.
Firul roșu într-o poveste de succes antreprenorial
Interviu cu Marius Ștefan – fondator Autonom Rent à Car
Care este coloana vertebrală a culturii de companie pe care Marius Ștefan a reușit s-o construiască împreună cu colegii? Mulțumesc mult pentru invitație. Ai dreptate, când ne-am văzut am povestit un pic despre cum am început compania și sunt câteva amănunte acolo foarte interesante. Dar, ca să îți răspund întrebării tale, noi îi spunem un fir roșu în tot ceea ce facem. Și firul roșu – și cumva este pornit de la mine și de la fratele meu – este o afacere de familie autonomă, suntem amândoi asociați în acest business. Ca să îți explici cumva de unde a venit lucrul acesta este o poveste destul de personală. A venit din familie, de la mama noastră. Mama noastră opera la vremea respectivă singurul anticariat din județul Neamț. Pe vremea respectivă nu erau bone – sau nu aveam noi – nu aveam bunici care să stea cu noi, și atunci după școală sau după liceu cumva ne petreceam după-amiezile în anticariatul mamei și eram înconjurați de cărți, de oameni pasionați de cărți. Ne-am creat în timp un obicei de a citi zilnic destul de mult și obiceiul acesta nu ne-a părăsit până în prezent. Cred că îl vom avea toată viața atât eu, cât și Dan. Ne-a ajutat foarte mult în viață cititul; și cumva o consecință a cititului a fost curiozitatea. Curiozitatea te face să înțelegi cum funcționează lucrurile pe lumea aceasta. Dincolo de pasiunea pentru carte, dincolo de cititul ca ocupație a timpului liber, ca ocupație chiar și profesională, cum regăsim cititul și cartea în mecanismul unui business de închiriere de autoturisme? Când vorbesc cu colegii mei de subiectul acesta le spun că noi am plecat ca orice business și noi am ajuns accidental în businessul de mașini. Noi credem că este mult mai important cum facem lucrurile decât ce facem. Și asta este legat cumva și de obiectivele noastre personale în business. Businessul a crescut în fiecare an de când l-am înființat cu două cifre; și cumva acestea sunt planurile și pe următorii ani. Dar creșterea este o consecință a cum facem lucrurile. Ca să îți răspund întrebării, noi credem că preocuparea de a învăța, de a afla mai mult te duce și la preocuparea de a înțelege ceea ce faci, de a iniția proiecte care să dezvolte ceea ce faci și fundamental noi încercăm să insuflăm și să încurajăm toți colegii noștri să ajute. Noi avem destul de mulți clienți. Avem câteva zeci de mii de clienți. În momentul în care chiar îți pasă și chiar încerci să îl ajuți pe clientul tău, discuți cu el ce ai putea să faci mai mult fără nici o foarte mare filozofie, pur și simplu asta duce la o relație foarte bună și la o dezvoltare a businessului cu clientul respectiv. Îmi destăinuiai că există chiar un regulament intern: fiecare coleg, fiecare angajat al companiei are obligația prin contract să citească în fiecare lună o carte nouă. Nu doar să o citească, ci și să vină să împărtășească valorile descoperite în cartea respectivă. Da. Aceasta a fost o inițiativă de-a noastră. Nu știam dacă o să reușim să insuflăm lucrul acesta și acum 8-9 ani am vorbit cu colegii. Eram o echipă mult mai mică atunci. Am zis: „cum ar fi dacă fiecare dintre noi am citi o carte de afaceri, căci din zona asta ne interesează, în fiecare lună?” Și am zis hai să testăm, pentru că unul din avantajele sau din privilegiile de a fi antreprenor este că dacă ai o idee poți destul de repede să o încerci. Și tot la fel de repede poți să o și oprești. Și, spre surpriza mea – asta este o chestie picantă din interior – cea mai mare rezistență internă nu am avut-o de la colegii care de abia veniseră în firmă – pentru că ei au venit, au zis că poate așa se întâmplă lucrurile pe aici și nu este nici o problemă. În schimb, de unde am avut-o? De la manageri. De la cei mai vechi care mi-au spus foarte onest – onestitatea este una din valorile noastre: „Marius, eu cred că știu tot ce am nevoie ca să pot să îmi desfășor activitatea, așa că nu mai am nevoie să mai aflu lucruri noi și în stilul acesta.” Adică așa de mult. O carte pe lună. Și am zis că măcar să încercăm câțiva ani și să vedem ce se întâmplă.Privind la cancanurile interne, nu mai vedem pericolele externe
Între discuțiile despre congresul lui Liviu Dragnea și presupusa poză a Codruței Koveși din interviurile lui Sebastian Ghiță, pare că nici nu observăm câteva evenimente majore internaționale care pot afecta economia României. Voi aminti trei dintre ele și cele mai îngrijorătoare.
Donald Trump a decis să înceapă un război comercial
Mai exact, președintele american dorește să impună tarife de 10 la sută pe aluminiu și de 25 la sută la oțel. În cazul în care UE nu va fi exceptată de la aceste tarife, Bruxelles s-a pregătit deja să răspundă cu o listă de 200 posibile produse pe care le importă din SUA și la care ar dori, la rândul ei, să aplice tarife. Din acel moment, ne putem imagina cum SUA va impune tarife pe alte bunuri pe care le importă din UE, iar războiul comercial va fi în plin toi.
Situația e destul de gravă. Robert Shiller, laureatul Premiului Nobel pentru economie și profesor la Universitatea Yale, spune că tarifele lui Trump reprezintă abia o primă lovitură într-un război comercial și că efectele disruptive se vor resimți imediat la nivel mondial. Acesta compară situația de azi cu începuturile marii depresiuni economice din 1930, când companiile străine au amânat investițiile în SUA exact din cauza impunerii unor tarife de 25 la sută pe oțel și 10 la sută pe aluminiu.
Și noi putem fi afectați de aceste eventuale măsuri internaționale dacă pe lista de produse pe care se vor impune tarife vor intra și cele pe care le exportăm în SUA sau dacă această listă va cuprinde și componentele produse în România pentru bunuri care sunt destinate exportului în SUA. În primele 11 luni ale anului 2017, conform ultimelor cifre publicate de INS, din totalul exporturilor românești, 28,5% reprezintă mașini și dispozitive mecanice, 18% mijloace de transport și 12,5% sunt materiale de construcții și mobilier.
Așadar, ar cam fi motive de îngrijorare. De exemplu, dacă SUA va impune tarife pentru mașinile germane pentru care noi producem piese, indirect România va fi afectată prin scăderea exporturilor către Germania și, implicit, prin scăderea numărului de locuri de muncă.
Sau dacă SUA, de exemplu, vor impune tarife mai mari pentru mobilierul importat din UE, România va fi afectată de data asta în mod direct pentru că avem firme românești care exportă mobilă în SUA. Rămâne de văzut câte victime va face acest război comercial, dar efectele nu pot fi decât negative pentru exporturile românești, pentru numărul locurilor de muncă de la noi și pentru sumele colectate la bugetul de stat de la firmele românești care, în aceste condiții, vor plăti mai puține taxe pe profit și mai puține asigurări sociale pentru angajați.
Posibila taxare a companiilor IT pe teritoriul UE
O altă inițiativă neinspirată care ar putea afecta și România este intenția autorităților de la Bruxelles de a impune o taxă de 3 la sută pe veniturile companiilor digitale precum Google, Apple și Facebook. Mai exact, nu se va taxa profitul, ci cât încasează aceste companii din publicitate, taxele plătite de abonați pentru anumite servicii digitale sau din venituri obținute din vânzarea datelor personale unor terți. O astfel de taxă ar afecta în jur de 100 de companii digitale, conform oficialilor europeni. E adevărat că aceste companii se folosesc de prețurile de transfer și plătesc puține taxe. Comisia Europeană estimează impozitele plătite în UE de aceste companii sunt doar pentru aproximativ 9 la sută din profit. Însă introducerea unei taxe pe cifra de afaceri nu e o soluție. Din păcate, în acest fel Bruxelles omoară exact gâsca de unde își procură ouăle. UE nu va mai fi atractivă pentru aceste companii și atunci Europa nu va mai beneficia nici de know-how-ul american, nici de angajările în cadrul acestor companii și nici de taxele pe care le plăteau până acum. Cu siguranță, UE nu va beneficia de taxe în plus pentru că aceste companii se pot reloca în alte parți ale lumii, unde nu există această taxă de 3 la sută!
Evident, și România poate fi afectată indirect de această măsură. Industria de IT de la noi, din păcate, se bazează mai puțin pe companiile românești și mai mult pe cele străine. Conform studiului „Capitalul privat romanesc” publicat de Ziarul Financiar, 62% dintre firmele care fac activități de servicii în tehnologia informației în România sunt străine. Dacă aceste mari companii digitale internaționale decid că țările din UE nu mai sunt atractive din cauza taxării impuse pe cifra de afaceri și vor decide să plece, profesioniștii români din IT care lucrează acum pentru ei vor fi afectați. Să nu uităm că sectorul de IT și comunicații este unul dintre motoarele importante ale creșterii economice din România, care a contribuit anul trecut cu 0,6 la sută la avansul PIB-ului de 7 la sută, conform INS. Cum, din păcate, sunt puține firme românești mari în domeniul IT, dacă marile companii internaționale pleacă, firmele românești nu vor putea absorbi toți lucrătorii de IT rămași pe dinafară. De aici ne putem aștepta la șomaj și la o scădere a colectărilor la buget, atât pe impozitele pe profit, cât și pe asigurările sociale ale personalului care va rămâne fără locuri de muncă.
Posibilele efecte economice după alegerile din Italia
Ultima amenințare, dar nu cea mai puțin importantă, e generată de rezultatele alegerilor din Italia. Deocamdată nu există o alianță câștigătoare. Două partide au luat scoruri mai bune: Cinci Stele a luat 32 la sută și Liga Nord 18 la sută. Cele două nu au prea multe în comun ca ideologie, cu excepția unui naționalism economic și dispreț profund pentru regulile UE. Incapacitatea de a face un guvern poate duce la o instabilitate politică pe care o vom resimți și noi în mod indirect, prin fluctuații ale cursului euro. Mai problematică este economia Italiei. Dacă cele două partide își pun în aplicare promisiunile extravagante din campanie, Italia va avea mari probleme economice pe fondul unor dificultăți financiare existente: sustenabilitatea sistemului bancar italian și datoria publică uriașă de 134% din PIB. De exemplu, numai reforma impozitului pe venit propusă de 5 Stele în campanie ar costa în jur de 20 miliarde de euro, conform analiștilor de la FxStreet. De ce ar trebui să fie România îngrijorată pentru asta? În primul rând, o cădere a economiei Italiei va trage în jos întreaga UE. Dacă criza din Grecia a provocat valuri în UE, Italia va provoca un tsunami pentru că Italia este a treia cea mai mare economie din UE. În al doilea rând, problemele economice create de instabilitate și posibile măsuri naționaliste pot afecta românii care muncesc în Italia și nu numai. Legăturile noastre economice cu Italia sunt puternice: Italia este partenerul numărul 2 de export, reprezentând 11,2% din toate exporturile României și al doilea partener al țării noastre la import, reprezentând 10,1% din toate importurile, conform INS. Este, de asemenea, a șasea țară ca investiții străine directe în România în 2016, cu 4,4 miliarde de euro investite la noi. O destabilizare a Italiei se va propaga și în România și va fi resimțită prin afectarea relațiilor comerciale și reducerea investițiilor.
Nu este cazul să ne panicăm, însă nu trebuie nici să ignorăm aceste posibile probleme. Ce putem face?
România își poate exprima ferm poziția prin care se opune intențiilor de se a introduce tarife. Ar trebui să declare o poziție identică și față de taxa de 3 la sută pentru companiile IT. Chiar dacă nu este clar că avem o voce atât de importantă în UE, putem însă influența decizia finală legată de taxa de 3 la sută, pentru că toate 28 de țări membre trebuie să fie de acord ca această propunere să devină lege. Autoritățile române au datoria să-și exprime poziția în interesul cetățenilor lor. Pe termen mediu, ar fi bine să adoptăm politici de încurajare a companiilor românești de IT, astfel încât să nu ne mai bazăm în așa de mare măsură pe cele străine, mai ales pentru că este vorba de un sector important pentru economia românească. Pentru al treilea pericol care poate fi generat de o eventuală destabilizare a Italiei, singurul lucru pe care îl putem face acum este să avem grija ca economia noastră să fie robustă, să ținem la cote cât mai mici atât deficitul, cât și datoria publică, astfel încât, în cazul unei crize economice, să ne putem finanța cheltuielile la care ne-am antamat în perioada de creștere economică.
2017 anul în care ne-am condamnat economia
Deciziile economice ale anului 2017 sunt un exemplu de manual despre ce înseamnă politici economice nechibzuite și cu priorități strict pe termen scurt. De la haos fiscal, la redistribuție, trecând prin intervenționism politic, în 2017, România a avut parte de toate. Guvernanții ne-au repetat obsesiv că totul merge bine pentru că a fost creștere economică.
Dar ce nu ne-au spus este că suntem într-o perioadă de creștere economică globală. De asemenea, nu ne-au spus că suntem pe parte crescătoare a ciclului economic. Nu ne-au spus că au moștenit din 2016 o economie care nu doar că era pe creștere economică sănătoasă, de 4.8%, dar avea și o inflație bine ținută sub control, fiind chiar negativă la -0.5%. Nu ne-au spus că, în 2017, chiar dacă creșterea a fost mai mare (de 7%), inflația a explodat la 3.3%. Nu ne-au spus că toate deciziile economice pe care le-au luat au vizat doparea pe termen scurt a creșterii economice prin încurajarea consumului, iar asta s-a întâmplat prin sacrificarea potențialului economiei pe termen lung. Politicienii care conduc România nu ne-au spus multe, dar oamenii din economia reală au văzut fără nici o statistică evoluția nivelului de trai și creșterea prețurilor. Contribuabilul român nu trebuie să se uite la cifrele INS ca să-și dea seama că plătește din ce în ce mai mult la supermarket când își face cumpărăturile sau că facturile la utilități sunt din ce în ce mai mari, sau chiar că prețul unui plin de carburant a crescut.
Explozia inflației s-a datorat în mare măsură redistribuției cinice de resurse pe care a operat-o statul în 2017. Statul și-a crescut impozitele (a desființat plafonarea bazei de calcul pentru contribuții, a mărit accizele pe carburanți cu ~20% în două luni, a introdus supra-impozitarea muncii part-time etc.) și a mărit concomitent cheltuieli structurale (mai ales salarii și asistență socială). Astfel, guvernul a operat o imensă redistribuție a avuției naționale luând de la mediul privat, plătitor de taxe și impozite, și dând înspre categoriile de bugetari apropiate de putere.
Problema este dezechilibrul masiv pe care l-a creat astfel și care ne va afecta pe termen lung. Veniturile fiscale ale statului vor varia în funcție de climatul economic, cheltuielile curente, însă, nu. Atunci când economia va încetini – și aici nu e o problemă de „dacă”, ci de „când” – statul român nu va mai putea face față cheltuielilor fixe și va trebui să ia o decizie: fie crește taxele, fie scade cheltuielile.
Sunt semne că problema e chiar mai gravă de atât. Se profilează scenariul în care nici măcar veniturile din perioada asta de creștere economică să nu fie suficiente încât să poată susține creșterea atât de mare a cheltuielilor curente. Astfel, dacă ne uităm la execuția bugetară pe prima lună a anului 2018, vedem cheltuielile curente crescând cu 26%, dar veniturile fiscale cu 6%. Este lesne de văzut direcția total greșită în care mergem.
Între alegerea de a crește taxele sau de a scădea cheltuielile, presiunea politică va fi către creșterea taxelor. Și atunci se pune problema de unde va mai lua statul bani în viitor? Din declarațiile politice făcute până acum, cele mai mari șanse sunt ca statul să preia în întregime fondurile românilor care până acum se economiseau în pilonul 2 de pensii. Doar de aici statul ar putea să mai ia 7,3 miliarde de lei din banii românilor (cât se preconizează în bugetul 2018). Banii care merg către pilonul 2 sunt banii românilor, dar pe care românii nu îi văd decât peste câteva zeci de ani, când ies la pensie. Prin urmare, costul politic va fi unul comparativ mai mic decât o creștere de impozite directe. Așa cum zicea și Jean-Baptiste Colbert încă de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, fiscalitatea este arta de a jupui gâsca fără să țipe. Din păcate, PSD-ul a perfecționat această artă.
La Valletta, Capitală Culturală Europeană 2018
La Valletta, capitala Maltei, este unul dintre cele două oraşe desemnate Capitală Culturală Europeană pentru anul 2018; celălalt oraş cu acest titlu este Leeuwarden din Olanda.
Localizarea geografică a Maltei – insulă mediteraneană între Europa și Africa de Nord – şi ecourile rolului ei geostrategic în decursul istoriei extind aria sugestiilor pe care le generează îndeplinirea statutului onorific din acest an. Programul cuprinde peste 400 de evenimente incluse în 140 de proiecte. Manifestările se încadrează în trei teme principale: „Istorii Island”, „Baroc viitor”, „Călătorii”. Fără a intra în detaliile programului, este de semnalat că în noaptea de 20-22 aprilie se desfăşoară festivalul „Rock the South”. La 30 aprilie se produce o dezlănţuire a focurilor de artificii: „International Fireworks Festival în The Grand Harbour Valletta”. Sărbătoarea florilor „Valletta Green Festival” va fi între 4 şi 6 mai. „Valletta Film Festival”, eveniment de referinţă pentru Malta, este programat pentru 8-17 iunie. Din 29 iunie până în 14 iulie, în tot oraşul se derulează „Malta International Arts Festival”.
România săracă, dar încă atractivă
Interviu cu Bogdan Hossu, fondator Wise Finance Solutions
Cum s-au derulat ultimii ani din punct de vedere economic? Și cu bune și cu rele. Ca să începem cu cele bune, cred că au apărut strict pe partea noastră niște investiții interesante în România în ultimii doi ani de zile care o să se vadă cât de mult impactează și cât de trainice sunt. …Și cu rele, pentru că acum doi ani de zile când am discutat unul din punctele discutate a fost stabilitatea, și aici cred că avem o mare problemă. Unul din lucrurile la care toți investitorii se uită este stabilitatea și oamenii cu care pot să poarte un dialog. Lipsa stabilității se traduce în lipsa credibilității la nivel de stat.
Într-o discuție de acum 2 ani anunțai un volum masiv de investiții străine care ținteau la vremea respectivă economia românească. Ce s-a întâmplat între timp? Față de volumul anticipat de la vremea respectivă, aș putea spune că undeva la 50-60% s-au realizat, restul nu. Cred că statul nu a fost pregătit pentru aceste investiții. De fel sunt optimist și sper ca lucrurile să se schimbe, și sper ca anul acesta și anul viitor să avem un stat mai pregătit din perspectiva atragerii investițiilor străine, și sper să vedem în continuare investiții mari care vin în România.
De ce este România atractivă pentru investiții majore? Suntem în continuare a doua cea mai ieftină țară din spațiul intracomunitar, după Bulgaria, la majoritatea capitolelor, suntem o țară vorbitoare de limbă engleză. De asemenea, încă mai avem vorbitori de limbă franceză și germană care contează foarte mult pe partea de comunicare cu străinii și pe anumite zone, din ce în ce mai puține zone, din țară încă avem forță de muncă. Este o criză în România pe partea de forță de muncă, dar pot să vă spun că merg destul de des și prin Polonia, și prin Ungaria, la ei este mai rău. Pot să vă spun că anul trecut am avut o discuție cu o companie străină din Ungaria, vor să se extindă și nu pot pentru că efectiv nu mai găsesc 300 de persoane și vor să se mute. O variantă ar fi România.
Spuneai că în continuare România este a doua cea mai ieftină țară la toate capitolele. La majoritatea capitolelor. Impozitul pe profit, TVA, costul forței de muncă în principal, cam acolo. La costul energiei, costul gazului suntem în medie a doua. Deci cineva care își face calcule matematice cu privire la o posibilă aterizare la investiții în spațiul românesc se uită la suma acestor costuri și constată că suntem în continuare a doua cea mai ieftină țară.
Sunt optimist și sper ca lucrurile să se schimbe, și sper ca anul acesta și anul viitor să avem un stat mai pregătit din perspectiva atragerii investițiilor străine. Și sper să vedem în continuare investiții mari care vin în România.
Care sunt punctele slabe? Avem unul deja enunțat – instabilitatea politică. Un alt punct slab foarte important este infrastructura. Dacă vă uitați pe Google Maps să vă afișeze infrastructura în vestul Europei o să vedeți un păienjeniș de drumuri și la granița cu România totul se oprește, avem trei linii pe harta României și asta este tot. Am văzut în programul de guvernare. Sunt foarte optimiști că vor să facă investiții și pe parte de drumuri, dar asta nu este prima oară când am auzit lucrul acesta. Trebuie să vedem efectiv și rezultatele.
Despre liberalizarea pieței de energie
Dialog realizat cu Adrian Pavelescu – Head of Corporate Development Tinmar Energy și Carla Parnica – Head of Corporate Communication & CSR, TINMAR ENERGY
Care sunt principalele beneficii pe care le aduce liberalizarea pieței de energie către consumatorii finali, casnici mai ales?
Carla Parnica: Începând cu acest an putem afirma că prețul pentru consumatorii casnici este liber și ofertele sunt competitive.
Furnizorii de energie electrică și-au adaptat ofertele, în sensul de a crea pachete de energie electrică avantajoase și adaptate profilului consumatorului casnic. La Tinmar Energy am gândit oferte de energie verde, cu beneficii incluse, construite pe nivelul de consum și stilul de viață al clienților noștri.
Ne-am propus să aducem o experiență premium în viața consumatorilor casnici, oferindu-le acestora energie electrică și gaze naturale, protecție la plata facturii, despăgubiri în caz de fluctuații de tensiune, dar și intervenții la instalații electrice și de gaze naturale în caz de urgență. Cu alte cuvinte, aducem în viața consumatorului casnic ceea ce noi numim „Servicii moderne de utilități de calitate, eficiente și ușor de administrat”, a declarat Carla Parnica – Head of corporate communication & CSR Tinmar Energy.
Liberalizarea pieței de energie electrică se traduce într-un mare avantaj pentru client întrucât acesta poate să-și aleagă singur furnizorul de energie electrică și gaze naturale, cât și oferta potrivită consumului și nevoilor sale.
Schimbarea se face GRATUIT și nu presupune întreruperea furnizării energiei electrice sau de gaze naturale, iar ulterior schimbării noul furnizor va putea să îl reprezinte în mod direct pe client în relația cu distribuitorul.
Dacă alege Tinmar Energy în plus față de beneficiile oferite, clientul nu trebuie să se deplaseze din confortul casei și/sau biroului, întrucât Tinmar este un furnizor modern la care poți avea acces prin site/prin mail sau prin telefon. De la 1 ianuarie 2018, toate prețurile, respectiv contractele reglementate au dispărut, iar la acest moment cei care nu au optat pentru schimbarea la piața liberă au fost transferați la Furnizorul de Ultima Instanță, beneficiind de prețuri la energia electrică cu cel puțin 30% mai mari decât cele oferite în această piață.
Care sunt principalele soluții de energie oferite către consumatori? Vorbiți de pachete special construite pentru diferite stiluri de viață? Așa este, la Tinmar Energy am construit pachete pentru stilul de viață al clienților noștri, le-am atribuit o serie de servicii conexe tocmai pentru a-i ajuta să-și eficientizeze timpul și sumele alocate pentru aceste servicii. Suntem un integrator de servicii, cum spuneam, le oferim clienților din segmentul rezidențial și cel industrial o relaționare diferită, fără griji și prietenoasă. Valoarea serviciilor Tinmar Energy este dată de beneficiile ofertelor de energie electrică și gaze natural.
Menționăm aici :
– despăgubiri pentru daunele provocate aparatelor electrocasnice ca urmare a fluctuațiilor de tensiune;
– intervenții de urgență în caz de avarii la instalația electrică, de gaze naturale, sanitară, de încălzire, canalizare și lăcătușerie din locuința sa;
– scutire la plata facturii de energie electrică în cazul unor situații neprevăzute la locul de muncă;
– discount de 30% la orice lucrare de reparații programată și comandată prin Contact Center, cât și prețuri preferențiale pentru reviziile, verificările și acordarea vizei ISCIR
– energie 100% verde, a declarat Adrian Pavelescu – Head of Corporate Development Tinmar Energy
Ce argumente aduceți împotriva declarațiilor că liberalizarea pieței aduce de la sine și scumpirea energiei.
Adrian Pavelescu: Consumatorii rezidențiali au fost, până acum, lipsiți de opțiuni pe piața furnizării de energie electrică și gaze naturale, fiind consumatori captivi ce nu și-au putut schimba în nici un fel opțiunea și nici nu au putut primi oferte în conformitate cu nevoile sale. Odată cu liberalizarea pieței, Tinmar Energy a construit oferte, bazate pe un studiu de piață pe care l-am realizat încercând să aflăm care sunt dorințele și neajunsurile consumatorului casnic. Astfel, putem să venim astăzi cu o ofertă completă și complexă, care acoperă majoritatea nevoilor și dorințelor consumatorului.
Aducem în piața de energie servicii moderne de utilități, transparente și foarte sigure. „Liberalizarea pieței înseamnă o aliniere la condițiile existente de piață cu prețurile cele mai mici din Europa la energia electrică. Acest trend descendent de prețuri se datorează investițiilor din ultimii ani în unități de producție, precum și capacităților energetice existente ale României, făcând astfel din România unul dintre marii exportatori. Consumatorii industriali au avut acces la aceste prețuri scăzute în ultimii ani, iar acum a venit și rândul consumatorilor casnici să acceadă o piață liberă și competitivă”.
Cine este publicul-țintă pentru Tinmar Energy, în urma repoziționării pe piață? Și cum comunicați aceasta?
Publicul-țintă îl reprezintă absolut toate gospodăriile și toate categoriile de consumatori casnici din România, din mediul rural și urban. Avem pachete de energie electrică și gaze naturale, cu beneficii incluse, pentru care clientul rezidențial nu trebuie să plătească nimic, pachete personalizate, care să răspundă exact nevoilor și dorințelor consumatorilor. Comunicarea cu aceștia se face pe toate canalele de informare – în persoană, prin partener, pe mail, pe telefon – prin serviciul Call Center și prin site. Oferim consultanță pe toate palierele și mizăm pe faptul că pentru a lua cele mai bune decizii oamenii trebuie să fie în primul rând informați. Ne-am asumat acest rol de a informa și educa publicul, ceea ce se mulează perfect pe misiunea noastră, aceea de a oferi servicii moderne de utilități, a declarat Carla Parnică – Head of Corporate Communication & CSR Tinmar Energy
Ce planuri de dezvoltare are Tinmar Energy pentru următorii ani?
Anul acesta, obiectivul Tinmar Energy pentru România este consolidarea ca cel mai mare furnizor privat de energie din România atât în domeniul energiei electrice, cât și cel al gazelor naturale. De asemenea, o deosebită atenție o acordăm consumatorilor casnici și informării acestora privind oportunitatea de schimbare în piața liberă și beneficiile acestei schimbări. Ne dorim ca, așa cum și consumatorii industriali ne percep ca un lider în piața energiei electrice și gaze naturale, așa să fim percepuți și de către consumatorii casnici. Dorim să aducem expertiză și valorile noastre în casa acestora.
Pentru a îndeplini acest obiectiv ambițios am lansat de curând campania „Energie pe bune”, împreună cu agenția McCann. Această campanie își propune să informeze consumatorul casnic privind oportunitatea care există la acest moment pentru acesta. Este vorba de un nou tip de energie: unul în care nu există metafore, ci beneficii reale, care le sunt cu adevărat de ajutor în viața de zi cu zi.
„Pe piața externă Tinmar Energy este prezent în 85% din țările din Uniunea Europeană, iar pentru acest an urmărim să deschidem încă 5 birouri în Europa Centrală și Est, continuând astfel expansiunea companiei, prin replicarea succesului realizat pe piața românească în segmentul furnizării de energie electrică și gaze naturale.
Un alt aspect important pentru Tinmar este și evoluția ascendentă în piața de produse petroliere, unde, în ultimii 10 ani, am fost unii dintre cei mai mari și activi furnizori pentru segmentul industrial”, a declarat Adrian Pavelescu – Head of Corporate Development Tinmar Energy.
Vorbim de „aterizare forțată”. Dar „zborul” cât de forțat este?
Rezumatul Raportului de țară al Comisiei Europene, publicat în martie 2018:
În lipsa unor reforme structurale și a consolidării fiscal-bugetare, creșterea economică dinamică înregistrată de România riscă să creeze cadrul unei „aterizări forțate”
Actuala relansare economică a fost generată în principal de consum, iar investițiile s-au menținut la un nivel modest. Expansiunea economică puternică reprezintă o oportunitate de a reface rezervele bugetare și de a pregăti economia pentru perioade mai dificile. Ratele inegalității și sărăciei rămân ridicate, în ciuda creșterii economice importante. Rezultatele unora dintre reformele structurale au fost anulate în 2017, în timp ce alte astfel de reforme au stagnat. Progresele realizate în ceea ce privește lupta împotriva corupției au fost din nou periclitate. Asigurarea continuității reformelor anterioare ar sprijini tranziția României către o economie cu o valoare adăugată mai mare și ar putea îmbunătăți reziliența economiei în eventualitatea unei încetiniri a creșterii economice. În prezentul raport se evaluează economia României prin prisma analizei anuale a creșterii efectuate de Comisia Europeană, care a fost publicată la data de 22 noiembrie 2017. În analiza menționată, Comisia solicită statelor membre să pună în aplicare reforme în urma cărora economia europeană să devină mai productivă, mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii. Procedând astfel, statele membre ar trebui să își concentreze eforturile asupra celor trei laturi ale triunghiului virtuos al politicii economice – impulsionarea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscalbugetare responsabile.
Relansarea ciclică a economiei a continuat în 2017, însă în 2018 se așteaptă o diminuare a acesteia
Creșterea PIB-ului real s-a accelerat în 2017, atingând cea mai ridicată valoare de după criză, pe fondul consumului privat aflat în plină expansiune, acesta fiind stimulat de creșterile salariale din sectorul public și din cel privat și de reducerile de impozite indirecte. Se preconizează o încetinire a creșterii, însă aceasta se va menține peste valoarea potențială. În pofida unor cote de piață ale exporturilor mai mari, creșterea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor, mărindu-se astfel deficitul de cont curent. Inflația a ajuns la o valoare pozitivă în 2017 și se estimează că aceasta se va accentua.
Concurs de planuri de afaceri
Începe concursul de planuri de afaceri organizat în cadrul proiectul #Antreprenorium, implementat de Asociația „Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject” (CCMP Europroject), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), finanțat prin Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, apelul România Start Up Plus. Pot să concureze persoane cu domiciliul sau reședința în Regiunea Sud – județele Prahova, Ialomița, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Călărași, interesate de inițierea și dezvoltarea unei afaceri non-agricole în mediul urban. Vor fi selectate cele mai bune 55 de planuri de afaceri, care vor primi finanțare de până la 160.000 lei fiecare. Selecţia se face până la 2 noiembrie 2018. Detalii, la antreprenorium@europroject.org.ro. Câştigătorii vor beneficia de stagii de practică în întreprinderi reale, de consiliere, consultanţă și mentorat. Funcționarea și dezvoltarea afacerilor finanțate vor fi monitorizate permanent, inclusiv în perioada de sustenabilitate, pentru a minimaliza riscul de eșec.
De asemenea, prin proiectul #Antreprenorium se desfăşoară un program de formare a competențelor antreprenoriale pentru 400 de persoane din Regiunea Sud, în perioada 3 ianuarie 2018-3 ianuarie 2019.
Guvernul Merkel IV la inceput de drum
E o situație nouă pentru Germania, apreciază, într-un comentariu, redactorul-șef al DW, Ines Pohl. De la înființarea Republicii Federale în 1949, unul din cele două mari partide – creștin-democrat sau social-democrat – își căuta, după alegeri, un partener, atunci când nu avea din start suficiente mandate pentru a guverna singur. Iar în ultimii doisprezece ani situația se arată și mai previzibilă, căci Angela Merkel părea – și de fapt era – de neclintit în fotoliul de cancelar. Însă, odată cu intrarea formațiunii populiste de dreapta AfD (Alternativa pentru Germania) în parlament, vechiul tip, convenabil, de echilibru politic s-a spulberat peste noapte, marile partide au pierdut din anvergura de altădată, cele mici au crescut, iar alcătuirea majorităților guvernamentale a devenit tot mai complicată.
Conciliabulele pentru alcătuirea noii echipe guvernamentale, guvernul Merkel IV (și ultimul) – au fost purtate de creștini-democrați într-o primă fază cu liberali și ecologiști, dar fără a se putea finaliza cu succes, după care s-a revenit la vechiul partener social-democrat, cu care creștin-democrații au guvernat multă vreme Germania postbelică prin deja faimoasa Mare Coaliție. Este drept că, pentru a putea obține acceptul PSD, UCD a trebuit să facă o serie de semnificative concesii. Cancelarul a obținut, în sfârșit, acordul de coaliție cu PSD, dar și ea, și partidul pe care-l conduce plătesc un preț mare, apreciază analistul Katharina Kroll. În noul guvern, social-democrații dispun de tot atâtea ministere cât creștin-democrații – șase (e drept că UCD mai are și cele trei portofolii ce revin aripii bavareze a creștin-socialilor). Mai mult, social-democrații și-au adjudecat câteva ministere foarte „avantajoase” în jocul politic, cu toate că la alegerile pentru Bundestag, din septembrie, au înregistrat cel mai slab rezultat din istoria partidului (20,5 la sută). Social-democrații își asigură așadar „ministerele cheie” ale Finanțelor, de Externe și Muncii. „Cheie”, explică presa germană, pentru că acela care stă cu mâna pe robinetul de bani din Ministerul Finanțelor dictează întreaga politică a guvernului federal, iar cine conduce resortul Externelor devine jucător pe scena mondială și primește, pentru succese, aplauze acasă. În sfârșit, social-democraților nu le strică un plus de popularitate în actuala situație, iar prin deținerea portofoliului Muncii au o șansă: SPD își poate pune amprenta în domeniul atât de important pentru propriul electorat care este echitatea socială.
Nu este mai puțin adevărat că UCD este cel care deține șefia guvernului, dar în echipa Merkel IV nu are titular la nici unul din ministerele considerate cu adevărat importante. Nu trebuie uitat, însă, că nu numai PSD, dar nici UCD n-a strălucit la recentele alegeri, și creștin-democrații au obținut cel mai dezavantajos rezultat din istoria de după război a Germaniei. Apoi, este drept că Angela Merkel a reușit să ducă la bun sfârșit negocierile prin încheierea acordului de coaliție, dar pe plan intern nu a prea a lăsat impresia de învingătoare, căci a fost nevoită să negocieze de pe o poziție strategic nefavorabilă. Pe plan internațional, Germania a fost timp de o jumătate de an limitată în decizii, iar germanii începuseră să-și piardă răbdarea să mai aștepte formarea unui nou guvern. S-au mai adăugat atacuri și critici din propriile rânduri la adresa ei și chiar speculații cu privire la o posibilă formulă de succesiune la funcția de lider al UCD. Și totuși, într-un final, Angela Merkel și-a asigurat al patrulea mandat și ultimul din carieră. Merkel a reușit să-și asigure în continuare puterea, pe care va trebui să o folosească și pentru a căuta un succesor pe măsură, scrie ziaristul Jens Thurau. Și, într-adevăr, încă din „rotația de cadre” implicată de alegeri și noul guvern se constată preocuparea atentă a omului politic aflat timp de 12 ani în fruntea guvernului german de a asigura un transfer al puterii „ca la carte”. „Rebelilor” din partid li s-a dat satisfacție, joburi pe măsură și șanse de afirmare.
Tânărul și neliniștitul creștin-democrat, Jens Spahn, care pledează pentru o politică de migrație mai restrictivă și e deranjat că în cartierele berlineze îndrăgite de tineri se vorbește prea multă engleză, primește portofoliul de ministru al sănătății, unde va gestiona relațiile dificile cu lobbyiștii spitalelor și va încerca să-i convingă pe medicii tineri să opteze pentru zonele rurale. O altă tânără speranță a conservatorilor, Julia Klöckner, care s-a remarcat prin critica deschisă a politicii de migrație a cancelarului și prin pledoaria pentru o politică mai restrictivă față de refugiați, primește ministerul agriculturii, de unde va trata cu agricultorii recalcitranți și ecologiștii supărați.
Ministrul apărării Ursula von der Leyen își păstreaza funcția, dar nu pentru că ar fi prea agreată de militari, ci pentru că de aici are șanse sporite de a ajunge peste doi ani la conducerea NATO (ca secretar general al Organizației). În sfârșit, un fidel al cancelarului, Peter Altmaier, a devenit ministru al Economiei, după ce a sprijinit-o constant pe Angela Merkel în ultimii ani, inclusiv în politica privind refugiații. Acum – remarcă observatorii politici de la Berlin – îi revine sarcina de a obține sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii pentru UCD, întrucât ele sunt baza pentru exporturile germane.
