În jocul de domino început de Brexit și de victoria lui Donald Trump în Statele Unite ale Americii, Italia va fi cel mai probabil a treia piesă care va cădea.
În cazul în care prim-ministrul italian Matteo Renzi nu câștigă referendumul asupra reformelor sale constituționale, acest lucru va arunca Uniunea Europeană, deja tulburată de Brexit, într-un nou haos.
Referendumul, care va avea loc pe data de 4 decembrie a.c., va cere locuitorilor să se pronunțe asupra unui pachet de reforme constituționale, propuse de cabinetul lui Renzi, și al căror scop declarat este creșterea stabilității politice.
Matteo Renzi a sugerat că va demisiona din funcția de prim-ministru în cazul în care populația va vota contra acestui referendum, declarând că „dacă ar trebui să rămân în Parlament și să procedez precum toți ceilalți de dinaintea mea, adică să agonisesc și să mă perind pe acolo, acest lucru nu mi s-ar potrivi”.
Acesta a făcut totodată apel la populația italiană de a-i susține reformele prin sublinierea ideii că dorește ca Italia să discute de pe o cu totul altă poziție cu Uniunea Europeană decât a făcut-o până acum.
„Timpul dictatului din partea Uniunii Europene la adresa Italiei a luat sfârșit”, a declarat Matteo Renzi, în timpul vizitei pe care a efectuat-o de curând în provincia Alessandria din nordul Italiei. „Ajutați-mă să consolidăm ideea unei Italii puternice, care nu merge în Europa pentru a primi indicații, ci duce în Europa propriile idei și valori”, a afirmat Renzi.
„Să încetăm să mai vorbim despre ceea ce ne cere Europa. Haideți să vorbim despre ceea ce ne dorim noi. Timpul dictatului a luat sfârșit”, a menționat premierul italian.
Sondajele de opinie din Italia indică o medie de avans între cinci și opt puncte procentuale pentru votul de respingere a referendumului. Există însă o pondere mare de alegători indeciși, ceea ce înseamnă că prim-ministrul italian și consilierii săi încă speră la o revenire în etapa finală a campaniei.
Însă, contactate fiind de Reuters, mai multe agenții de sondare a opiniei publice au declarat că victoria surpriză a lui Trump în SUA – victorie bazată pe un val de sentimente anti-establishment – pare să fie un factor important în încurajarea deciziei cetățenilor italieni de a respinge referendumul de pe 4 decembrie.
Euro într-un pericol iminent
În cazul în care Matteo Renzi este învins, cariera politică a acestuia nu va fi singura victimă a votului. Există temeri în piață că dacă referendumul va primi votul de respingere, acest lucru ar putea duce la o pierdere a încrederii investitorilor în cea de-a treia mare economie a zonei euro. Aceștia nu vor mai fi dispuși să împrumute statul italian, afectând astfel prețul obligațiunilor deja emise și asta ar aduce bilanțurile contabile ale băncilor pe roșu.
Totodată, factorii de decizie europeni avertizează discret de luni de zile că ei văd Italia ca pe cel mai mare risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro. Piețele financiare, de asemenea, simt pericolul iminent. Publicația „The Wall Street Journal” notează faptul că ecartul dintre randamentul titlurilor de stat emise de Germania și cele italiene a crescut la mai mult de 1,6 puncte procentuale, cea mai mare diferență de la decizia Băncii Central Europene de a cumpăra obligațiuni, din martie 2015.
Italia este pe cale să intre într-o majoră criză bancară și economică. Nu este o necunoscută faptul că sistemul bancar al Italiei este șubred. Dar conform zerohedge.com, analiștilor le scapă tocmai ideea de bază, aceea că problema fundamentală este economia. Creditele neperformante au fost oficial recunoscute că ating valoarea de 18% din PIB. Însă sectorul public reprezintă 52% din PIB, ceea ce înseamnă că acele credite ating valoarea de peste 40% din PIB-ul sectorului privat, dacă luăm în considerare zona unde se concentrează acestea.
Și astfel, este o presupunere corectă faptul că problema creditelor neperformante este mult mai gravă decât este recunoscut oficial. Așadar, chiar dacă băncile reușesc să se restructureze sau ar primi sprijin financiar, este improbabil să fie rezolvată cauza stagnării economiei.
Asta înseamnă că premierul italian este pus în fața unei imense provocări de a schimba părerea italienilor într-un interval foarte scurt de timp, de doar două săptămâni, în încercarea de a menține nu doar stabilitatea Italiei, dar și a întregului bloc comunitar.
Europa respinge imigrația, establishment-ul o sprijină
Marea majoritate a electoratului din Occident, guvernat și de o nemulțumire față de numărul mare de imigranți care a luat prin surprindere Europa, și-a pierdut încrederea în partidele politice tradiționale, acestea conducând în ultimii ani către o creștere a inegalității în rândul populației și un ritm lent de creștere economică.
În Italia, Mișcarea 5 Stele, fondată de comediantul Beppe Grillo în 2009, își câștigă popularitatea prin proclamarea luptei împotriva corupției și a orientării anti-establishment. Grillo a făcut un pas înapoi in ultimul an, în favoarea unui grup de noi lideri, conduși de Luigi Di Maio (30 de ani), despre care se crede că va fi candidatul la funcția de premier, în următoarele alegeri câștigând și mai mult din electorat.
Așa cum s-a exprimat fostul ministru de Externe al Franței, Pierre Moscovici, este o criză majoră a establishment-ului în toată lumea occidentală. Iar creșterea în sondaje a populiștilor pare de neoprit. Anul viitor, la alegerile prezidențiale din Franța, liderul Frontului Național, Marine Le Pen are șanse reale să ocupe fotoliul de la Palatul Elysse, iar în Germania se prefigurează un succes al partidului anti-imigrație Alternativa pentru Germania. Și asta în cele mai puternice și influente state din UE.
Harta 2 prezintă coridoarele europene în regiunea noastră. Conform acestor planuri, România este traversată de două coridoare: Coridorul IV (Rhine-Danube), care intră în țară pe la Nădlac, trece munții și ajunge la Constanța prin București, și Coridorul VII (Orient/East Med), Arad-Timișoara-Craiova-Calafat-Vidin, care cuprinde și Dunărea.
Un alt proiect de coridor care urma să traverseze România, dar care a fost însă abandonat, este fostul Coridor European IX, amintit anterior (prezentat, de asemenea, pe Harta 2).
Analiza situației prezente indică un eșec al României în negocierea pentru atragerea de coridoare europene. În timp ce prin Ungaria trec trei (prin centrul țării), prin România ar fi doar două (Coridorul IV și Coridorul VII). Porțiunea terestră din Coridorul VII, care trece prin sud-vest, este irelevantă, pentru că traversează țara pe o distanță scurtă, într-o regiune periferică. O bună parte din țară, Transilvania și Moldova, nu este inclusă în niciun coridor european. Analiza arată că în ce privește Coridorul IV cea mai mare rămânere în urmă se înregistrează pe segmentele românești.
În ceea ce privește Dunărea, aceasta nu este o arteră de comerț relevantă pentru România, ci mai mult o graniță. Pentru a construi proiecte de transport pe Dunăre este nevoie de acordul și colaborarea vecinilor. Ori, se constată că există interes din partea Austriei, și din partea unor landuri din sudul Germaniei, dar o poziție oarecum reticentă din partea Ungariei, precum și poziții ambigue din partea celorlalte țări din Balcani. Progresele în ceea ce privește amenajarea fluviului sunt slabe (nici măcar nu se face regulat întreținerea curentă pentru dragare). Din cauza faptului că există mulți stakeholderi cu interese divergente, progresele în amenajarea Dunării rămân modeste.
Pe Harta 3 sunt schițate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluția fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova și a unei rețele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei țării din perspectiva transportului rutier.
În absența acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.
De 26 de ani, România este guvernată de forțe politice apărute în condițiile confuze ale sfârșitului de an 1989 și în prima parte a anului 1990. Confuziile perioadei de început a anului 1990 au determinat ca gruparea forțelor politice să fi fost dominată de regruparea pe interese politice a foștilor politicieni, cei dinainte de 1990, dar unii și dinainte de 1944, fără a se acorda atenția necesară unor programe economice și sociale bine definite. Tranziția de la economia centralizată spre economia de piață, datorită luptelor politice sterile, s-a prelungit nepermis de mult, iar efectele ei se văd în primul rând în lipsa de performanțe în guvernarea ultimilor 26 de ani.
Desprinderea de trecut, de economia centralizată, s-a realizat într-un mod haotic, în primul rând prin negare a tot ceea ce a fost realizat de guvernarea de dinainte de 1989, deși în marea majoritate a situațiilor economia înregistra realizări remarcabile.
Și acest lucru a continuat din păcate pe toată perioada de după 1989. Iar astăzi, România are o economie care funcționează după regulile companiilor multinaționale, ale investitorilor străini, pentru care interesul național al românilor, educația, sănătatea și nivelul lor de trai nu sunt prioritare.
După 1989 au lipsit programele realiste de dezvoltare economică
Fiecare guvern instalat după 1989 și până azi, fără a avea un program coerent de guvernare, și-a bazat strategia pe negarea a ceea ce a fost anterior, clamând neputința lor prin „greaua moștenire”.
Nimic mai adevărat. Lipsa de performanță a fiecărui guvern de după 1989 a avut cauza principală în incapacitatea de a porni la drum cu un program clar, realist, bazat în primul rând pe realizările pozitive ale fiecărei perioade, pe resursele naționale și potențat cu avantajele unei cooperări economice internaționale mult mai benefice după 1989.
Iată de ce acum, după 26 de ani, viitoarea guvernare a României trebuie să pornească de la realitățile zilelor de azi și să se bazeze pe un program propriu, coerent și realist de dezvoltare economică și socială a țării.
Peste 230 de agenții de turism și tour-operatori din România, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, India, Iordania, Israel, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Palestina, Republica Dominicană și Ungaria și-au prezentat ofertele timp de patru zile (17-20 noiembrie 2016) la Târgul de Turism al României (TTR).
Turismul cultural, turismul de aventură, medical, circuitele au fost promovate de agențiile de turism ca pachete standard, dar multe dintre ele și-au arătat disponibilitatea de a întocmi și pachete personalizate pe principiul: spune-ne câți bani ai și noi îți oferim vacanța pe care ți-o dorești.
Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a declarat că la TTR agențiile au venit cu oferte speciale cu discounturi semnificative, de până la 50%, luând în calcul și reducerile suplimentare de minim 10% oferite numai pe perioada târgului.
Vacanțe la jumătate de preț
„Anul acesta începem să operăm, timid încă, chartere pe Ciprul de Nord, destinație care începe să semene puțin cu Antalya. O altă noutate este Coasta de Azur, cu plecare din Cluj, Malaga din Cluj-Napoca, Valencia din Iași, Creta-Chania din Iași, Mallorca din Iași, Kos din București, Mallorca din Timișoara, Ischia din București. Avem foarte multă Spania pentru că nu știm cum sau cât își va reveni Antalya în 2017 și trebuie să tragem cât mai mult pe Spania”, a precizat Alin Burcea, CEO Paralela 45.
Agenția a oferit, pe perioada TTR, reduceri de până la 50% pentru produsele din 2017 (40% Early Booking + 10% reducere cu ocazia târgului de turism). Perioada de aplicabilitate a reducerilor este valabilă până pe 21 noiembrie 2016. De asemenea, agenția a oferit și reduceri de Black Friday, de până la 100 euro/persoană pentru produse pentru anul 2016: Madeira, Tenerife, Malta – turism social, Piețele de Crăciun, Dubai, dar și pentru Revelion în Singapore & Bintan, Mauritius, Los Angeles & Las Vegas, Maroc, Budapesta & Viena, Atena.
TUI TravelCenter a venit cu reduceri de până la 45% la cazare pentru pachetele charter ale verii, pentru rezervările early booking, propunând rezervări pentru vacanța de vară cu 99 euro avans. Compania oferă, pe perioada târgului, discount de până la 150 euro/cameră pentru orice pachet de vacanță exotică, inclusiv pentru perioada revelionului. Pentru perioada târgului, tour-operatorul a avut disponibile reduceri Early Booking pentru Turcia, de până la 45% la cazare, de 25% pentru insulele din Grecia, în timp ce pentru Spania a oferit discounturi de până la 20%. Pentru cei care vor să își petreacă Sărbătorile de iarnă în România, într-o zonă deosebită, TUI TravelCenter propune un „Crăciun în Delta Dunării”, la 295 euro/persoană, dar și o petrecere de Revelion, la 312 euro/persoană, pentru patru zile cu cină festivă la trecerea dintre ani.
Christian Tour vine la Târgul de Turism cu o ofertă bogată de vacanțe la prețuri reduse cu până la 50%. Cele mai ieftine sunt sejururile cu plecare cu autocarul în Grecia – de la 15 euro/persoană o vacanță în insula Thassos, de la 16 euro în Zakynthos și de la 25 de euro în Halkidiki.
Directorul general al Holidayoffice, Mircea Vladu, a declarat pentru Economistul că nu se poate spune că anul acesta agențiile și-au modificat substanțial ofertele: „În zonele unde s-au înregistrat probleme (atentate, cutremure) cum ar fi Coasta de Azur, Turcia sau Italia, nu s-a înregistrat o scădere a cererilor. Cu toate acestea, 2017 va fi un an imprevizibil, ca urmare a schimbărilor care au loc la nivel global, pentru că oamenii cu bani sunt conectați la ceea ce se întâmplă în plan economic și politic”, afirmă Mircea Vladu.
Turismul medical, un atu încă nevalorificat
Turismul medical câștigă teren cu o gamă de servicii tot mai diversă și cu dotări ce pot concura fără probleme cu cele din străinătate. Acest sector se lovește însă de o problemă. E dificil să găsească pentru baza de tratament, direct pacienți din străinătate, iar colaborarea cu agențiile de turism este greoaie din cauza comisionului mare pe care acestea îl percep. Ramona Florea, directorul hotelului Orizont din Cozia, a declarat pentru Economistul că, deși aducerea de pacienți străini pentru clinicile din România ar reprezenta o sursă solidă și constantă de venit, acestea preferă doar să ducă turiști români în alte țări. „Am făcut investiții mari, avem condiții extraordinare și din punct de vedere al calității serviciilor medicale și de cazare și ne-am dori să avem și clienți din străinătate, dar colaborarea cu agențiile de turism este dificilă. Nu acceptă un comision sub 12%, ceea ce crește prețurile. Or, ca să atragi, trebuie să vii cu prețuri mai mici decât plătesc străinii în țările lor”, susține Ramona Florea.
Cel mai mare spital privat din Prahova, Sanconfind, deschis în 2015 la Poiana Câmpina, după o investiție de 22 milioane euro, și care oferă servicii medicale complexe, are deja mulți pacienți străini, care vin aici pentru cea mai sărată apă de izvor (321 h/l), concentrație apropiată celei de la Marea Moartă, tratament cu nămol de la Techirghiol, și pentru că au posibilitatea să facă în același loc toată gama de investigații. „Deși funcționăm doar din 2015, la noi deja vin turiști din Arabia Saudită, Liban, Italia, SUA. Tratamentele pot fi personalizate în funcție de nevoile pacientului, pe baza unui plan de tratament stabilit de medicul curant sau la alegere, pentru relaxare. Într-un sistem integrat îmbinăm tratamentul medical cu programe turistice în zona Valea Prahovei și nu numai. Oferim cazare în unitățile partenere, în condiții deosebite pentru pacienții noștri. În acest fel, își pot petrece întregul timp liber într-un mod cât mai plăcut. Centrul nostru poate trata pacienți cu boli neurologice, cardiovasculare, reumatice, ortopedice, copii și adulți, precum și sportivi care au nevoie de programe de recuperare după accidentări”, a declarat reprezentanta centrului medical Ioana Sultanu pentru Economistul.
Tarom Tours a fost prezentă la târg cu pachete city break în marile orașe europene, la prețuri promoționale pe durata târgului. Printre acestea, cele mai căutate au fost pachetele turistice cu două nopți de cazare la Amsterdam, de la 255 euro/persoană, Barcelona, de la 295 euro/persoană, Londra, de la 295 euro/persoană, Madrid, de la 238 euro/persoană, Paris, de la 275 euro/persoană, Viena, de la 199 euro/persoană. Perioada de călătorie este între 17 noiembrie 2016 și 28 octombrie 2017 (ultima dată de retur), cu excepția perioadelor de sărbători (21.12.2016-08.01.2017 și 15-23.04.2017).
CFR Călători a oferit, pe perioada târgului, pentru călătoriile spre munte, reduceri de 25% la „Trenurile Zăpezii”, în lunile ianuarie și februarie 2017. În perioada Târgului de Turism al României, la standul CFR, vizitatorii au beneficiat de 45% reducere la cumpărarea biletelor de tren emise la standul CFR Călători și de vouchere pentru cumpărarea biletelor de tren în trafic intern cu reducere de 45%, cu valabilitate până la data de 10 decembrie 2016.
Turismul românesc a ocupat în această toamnă un loc important, la târg fiind prezente mai multe consilii județene și localități. Printre acestea s-au numărat Consiliile Locale din Sibiu, Neamț, Suceava, Maramureș, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Mehedinți, Dâmbovița, Harghita și localitățile Băile Olănești, Techirghiol, Făgăraș, Piatra Neamț.
Târgul de Turism al României este organizat și găzduit de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC).
O carte incitantă. „Marea Privatizare” este un studiu dedicat formelor de proprietate în general și reprezintă o cercetare amănunțită a transformării economiei românești, văzută din prisma trecerii de la o economie centralizată la o piață liberă bazată pe competiție. Din perspectiva înaltului demnitar care a fost implicat în privatizare, autoarea lucrării folosește experiența personală și profesională pentru analizarea procesului de privatizare din România și are curajul să critice constructiv acolo unde este cazul.
Cristina Chiriac, autoarea cărții „Marea Privatizare”
În carte găsiți o comparație între privatizarea companiei Aro Câmpulung și Automobile Dacia Pitești, un eșec și un succes. În trecut, două întreprinderi de stat, ambele producătoare de automobile, două metode de privatizare diferite, două rezultate opuse, analizate în carte din punct de vedere științific.
Cartea nu se oprește aici. Analizează metode de finalizare a fenomenului privatizării și propune soluții noi: concentrarea proprietății statului într-o singură entitate. Fondul Român de Valorificare pentru administrarea averii statului și, nu în ultimul rând, privatizarea prin Bursa de Valori București.
Pachetele minoritare de acțiuni pe care statul le deține în foarte multe companii pot fi integrate într-un fond de investiții, înființat pentru acest scop și listat ulterior la Bursă, este propunerea autoarei. O idee foarte potrivită atât pentru stat, cât și pentru dezvoltarea pieței de capital locale. O soluție care rezolvă multe probleme, ideală pentru cei care administrează astăzi activele statului, dar și un instrument nou pentru investitori. O inovație care ar putea aduce României câteva sute de milioane de dolari.
O carte interesantă care merită citită și studiată.
Lectură plăcută…
În deschiderea ediției din acest an a Topului firmelor din Municipiul București, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele Camerei bucureștene, a subliniat că „ediția din acest an a Topului Firmelor din Municipiul București are pentru noi o semnificație deosebită, întrucât este primul eveniment de anvergură, dar și de suflet pentru echipa noastră, organizat după ce am revenit în sediul nostru istoric”.
La eveniment au participat, alături de oameni de afaceri de succes, personalități marcante ale lumii academice și oficialități de la nivelul Executivului, Instituției Prefectului, primăriilor de sector și organizațiilor neguvernamentale. Prezent la eveniment, Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a ținut să spună: „Aș vrea să-l felicit pe președintele CCIB, Sorin Dimitriu, pentru că a acordat atâta atenție companiilor bucureștene care au depășit cea mai grea perioadă, perioada tulbure a tranziției, în care capitalul românesc a avut mult de suferit”.
[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază deabonament[/is_guest]
[is_logged_in]
Premiile acordate în cadrul celei de a XXIII-a ediții a Topului firmelor din Capitală
Trofeul HERMES: prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele CCIB, pentru consecvența și curajul demersurilor sale în vederea recuperării și apărării patrimoniului istoric al CCIB; Trofeul „George G. Aslan” : Fan Curier Express pentru „Brandul românesc al anului”; Trofeul „Ioan V. Socec” : Agenției Naționale de Presă AGERPRES; Trofeul de excelență în management : Aristide Caranda (Caranda Baterii SRL) și Flavia Voinea (Radio România București); Trofeul pentru promovarea oportunităților de afaceri : „Investiți în România” TVR Internațional; Premiul special pentru contribuția la dezvoltarea cercetării: Gheorghe I. Gheorghe, președintele Secțiunii Cercetare-Dezvoltare-Inovare a CCIB și vicepreședinte CCIB.
Fondatorul Cris-Tim Radu Timis declară că este din ce în ce mai greu pentru mediul de afaceri să facă un plan de business, întrucât totul este în schimbare continuă, nu doar în România, ci la nivel global.
„Se schimbă totul de la un an la altul, chiar de la o lună la alta. Din păcate lumea nu constientizează aceste schimbări. Deja multinaționalele au început să instaleze la conducere lideri sprituali, nu doar oameni interesați de profit. La ora actuală, la nivel global, este un sistem politic și economic care nu mai poate rezista. Va exploda la un moment dat. Un semn clar al acestei crize este acela că a crescut prăpastia între săraci și bogați. Săracii sunt din ce in ce mai săraci, iar bogații din ce în ce mai bogați”, a declarat Radu Timiș în cadrul conferinței pe tema împlinirii a 10 ani de la aderarea la UE, organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economice (ASPES) și România Durabilă.
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu România Durabilă, a organizat la Academia de Studii Economice din Bucureşti conferința de presă cu tema „10 ani de la intrarea României în UE! Prezent și perspective”.
Evenimentul a marcat lansarea unui demers amplu de analiză a temelor legate de impactul aderării la UE asupra mediului economic și social, încercându-se totodată sondarea principalelor provocări cu care se vor confrunta mediul de afaceri și administrația din România în următorii ani.
După cum a subliniat dr. ec. Constantin Boştină, preşedintele ASPES, este vizată determinarea autorităţilor de a face un bilanţ foarte analitic asupra a ceea ce s-a realizat şi a ceea ce nu s-a reuşit în aceşti 10 ani.
Abordări din perspective specifice zonelor proprii de expertiză au prezentat prof. univ. dr. Gheorghe Zaman – membru corespondent al Academiei Române, președintele Institutului Național de Cercetări Economice, președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER),
Radu Timiş – proprietarul Grupului Cris-Tim, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, prof. univ. dr. Nicolae Istudor – rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, președintele Asociației Facultăților de Economie din România (AFER).
Reuniunile şi dezbaterile sub egida APES consacrate analizării schimbărilor şi deschiderilor din cei 10 ani care se împlinesc la 1 ianuarie 2017 de la intrarea României în Uniunea Europeană vor continua în marile centre economice ale ţării – Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara – şi vor fi încununate printr-un eveniment de anvergură internaţională la Bucureşti.
Proiectul „Starea națiunii. Construirea unui instrument inovator pentru fundamentarea politicilor publice“ (SIPOCA 11), implementat de Secretariatul General al Guvernului/ Cancelaria prim-ministrului – Direcţia pentru strategii guvernamentale, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), continuă prin organizarea sesiunilor de lucru pe tema „Dezvoltarea României – între așteptări și realitate“.
Sesiunile constituie “un cadru pentru schimbul de idei între specialiştii din mediul academic, cel guvernamental, precum și din sectoarele privat și ONG, având drept scop validarea sistemului de indicatori pentru măsurarea „stării de sănătate“ a României. În acest sens, vor fi abordate următoarele teme: dimensiunile și indicatorii relevanți pentru măsurarea „stării de sănătate“ a României; constrângeri metodologice referitoare la analizarea traiectului socio-economic al României; fundamentarea deciziilor și pregătirea unor politici publice bazate pe dovezi de cercetare; cuantificarea indicatorilor subiectivi – percepția publică referitoare la diferite aspecte socio-economice”.
Sesiunile se desfăşoară la Iaşi (18 noiembrie), Cluj-Napoca (25 noiembrie), Bucureşti (28 noiembrie).
Proiectul “Starea naţiunii” (2016-2019) este cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, obiectivul specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri, în concordanță cu Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (SCAP).
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a constituit un dosar penal referitor la împrumutul pe care ţara noastră l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009, potrivit unui răspuns al DNA la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică, scrie ziarul Bursa în ediția de azi.
Scrisoarea DNA, citată de ziarul BURSA, precizează: „Urmare adresei dumneavoastră din data de 17.10.2016, prin care solicitaţi comunicarea unor date cu privire la plângerea depusă la data de 16.08.2016, vă comunicăm că numărul de dosar penal sub care a fost înregistrată aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizată unui procuror din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”.
Reprezentanţii DNA au explicat că un dosar penal se constituie în urma unor verificări preliminarii care urmăresc să constate dacă faptele reclamate sunt suficiente pentru a fi întocmit dosar penal la DNA.
Dacă nu s-ar fi dovedit acest lucru, atunci procurorii ar fi concluzionat că respectiva speţă nu este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ne-au mai spus sursele citate, adăugând că, în continuare, vor fi făcute verificări pentru a se decide dacă partea reclamată trebuie pusă sub acuzare sau dacă se impune clasarea cazului.
„Constituirea unui dosar penal nu înseamnă că vinovăţia este dovedită, dar este un pas care deja a fost făcut pentru decelarea acestui aspect”, au conchis reprezentanţii DNA.
În sesizarea transmisă DNA se arată că „cu toate că în anul 2008 nu se punea problema unui împrumut de la FMI, ipoteza fiind exclusă chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu, totuşi, în cele din urmă a fost contractat un credit extern. Astfel, România a semnat în 2009 un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de 20 de miliarde de euro”. Articolul integral pe Bursa.ro
Analiza situației prezente indică un eșec al României în negocierea pentru atragerea de coridoare europene. În timp ce prin Ungaria trec trei (prin centrul țării), prin România ar fi doar două (Coridorul IV și Coridorul VII). Porțiunea terestră din Coridorul VII, care trece prin sud-vest, este irelevantă, pentru că traversează țara pe o distanță scurtă, într-o regiune periferică. O bună parte din țară, Transilvania și Moldova, nu este inclusă în niciun coridor european. Analiza arată că în ce privește Coridorul IV cea mai mare rămânere în urmă se înregistrează pe segmentele românești.
În ceea ce privește Dunărea, aceasta nu este o arteră de comerț relevantă pentru România, ci mai mult o graniță. Pentru a construi proiecte de transport pe Dunăre este nevoie de acordul și colaborarea vecinilor. Ori, se constată că există interes din partea Austriei, și din partea unor landuri din sudul Germaniei, dar o poziție oarecum reticentă din partea Ungariei, precum și poziții ambigue din partea celorlalte țări din Balcani. Progresele în ceea ce privește amenajarea fluviului sunt slabe (nici măcar nu se face regulat întreținerea curentă pentru dragare). Din cauza faptului că există mulți stakeholderi cu interese divergente, progresele în amenajarea Dunării rămân modeste.
Pe Harta 3 sunt schițate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluția fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova și a unei rețele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei țării din perspectiva transportului rutier.
În absența acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.
Analiza situației prezente indică un eșec al României în negocierea pentru atragerea de coridoare europene. În timp ce prin Ungaria trec trei (prin centrul țării), prin România ar fi doar două (Coridorul IV și Coridorul VII). Porțiunea terestră din Coridorul VII, care trece prin sud-vest, este irelevantă, pentru că traversează țara pe o distanță scurtă, într-o regiune periferică. O bună parte din țară, Transilvania și Moldova, nu este inclusă în niciun coridor european. Analiza arată că în ce privește Coridorul IV cea mai mare rămânere în urmă se înregistrează pe segmentele românești.
În ceea ce privește Dunărea, aceasta nu este o arteră de comerț relevantă pentru România, ci mai mult o graniță. Pentru a construi proiecte de transport pe Dunăre este nevoie de acordul și colaborarea vecinilor. Ori, se constată că există interes din partea Austriei, și din partea unor landuri din sudul Germaniei, dar o poziție oarecum reticentă din partea Ungariei, precum și poziții ambigue din partea celorlalte țări din Balcani. Progresele în ceea ce privește amenajarea fluviului sunt slabe (nici măcar nu se face regulat întreținerea curentă pentru dragare). Din cauza faptului că există mulți stakeholderi cu interese divergente, progresele în amenajarea Dunării rămân modeste.
Pe Harta 3 sunt schițate proiectele de infrastructură rutieră de care ar avea nevoie România pentru a compensa lipsa coridoarelor europene, soluția fiind construirea din surse proprii sau fonduri europene a autostrăzii Moldova și a unei rețele de drumuri expres care să dea sens economic geografiei țării din perspectiva transportului rutier.
În absența acestor rute de transport, România va continua să fie ocolită de marile fluxuri comerciale.
