Restanțele la creditele în lei sunt în creștere

0
Valoarea totală a creditelor restanțe în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna ianuarie 2018, se cifrează la 4,904 miliarde de lei, în creștere cu 2,55% față de suma raportată în decembrie 2017, iar restanțele la creditele în valută au urcat cu 0,11%, la 4,394 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR). Totalul creditelor în lei atingea, în ianuarie, 146,5 miliarde de lei (cu 0,31% peste valoarea din luna precedentă), din care 61,7 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 80,69 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație, se mai regăsește în documentul amintit. De asemenea, totalul creditelor în lei contractate in Capitală ajungea la 51,873 miliarde de lei, iar al celor în valută la 42,93 miliarde de lei, potrivit Agerpres.

Virgil Popescu: „Exploatările din Marea Neagră sunt blocate, dacă nu se rezolvă problemele OUG 64”

0
* Virgil Popescu: „Comisarul Canete a spus foarte clar că aceste amendamente sunt problematice şi, atâta timp cât nu avem o legislaţie clară, procedura de infringement va rămâne în vigoare” Reprezentanţii mai multor companii din energie s-au întâlnit, ieri, la Bruxelles, cu Miguel Arias Canete, comisarul european pentru energie, reuniunea pe politică energetică fiind organizată de europarlamentarul Marian Jean Marinescu. Prezent la eveniment, deputatul Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii, ne-a declarat: „Personal, din punct de vedere al decidentului politic, întâlnirea a fost foarte utilă, dar cred că şi companiilor li s-a părut folositoare. Am ascultat cu interes atât problemele pe care le ridică CE Oltenia, dar şi explicaţiile comisarului referitoare la reducerea emisiilor. Am înţeles că, în primul rând, Comisia Europeană nu mai doreşte construirea de noi centrale de energie electrică pe cărbune, la standardele actuale de emisii de gaz, şi că toată această problemă cu privire la reducerea drastică de până la 45% a emisiilor de carbon va fi aplicată centralelor noi. De asemenea, înţeleg că se va negocia o perioadă de derogare pentru funcţionarea centralelor exis­tente. Nu este chiar atât de neagră situaţia pentru cărbunele din România, dar este clar că trebuie să ne pregătim pentru a avea o soluţie viitoare. Derogarea nu poate merge la infinit ci doar câţiva ani. De asemenea, am văzut că domnul Canete a spus că pentru energia regenerabilă nu se gândeşte la noi scheme de finanţare sau ajutoare de stat care să fie suportate de către consumatorul român, ci că vor fi alte forme de stimulare sau o stimulare uşor forţată a celor care nu au ajuns la această ţintă” . Deputatul PNL i-a adresat comisarului european Canete invitaţia să vină în România pentru un eveniment privind securitatea energetică, gazele din Marea Neagră şi poziţia strategică pe care o are România în arhitectura energetică europeană. Deputatul Virgil Popescu ne-a mai spus: „A fost o întâlnire foarte bună, în care am putut să ne lămurim direct cu privire la poziţia Comisiei Europene şi cea a comisarului Canete faţă de toate problemele din energie. Cu această ocazie, eu am pus doua întrebări vizavi de ordonanţa 64. Am vrut să ştiu dacă procedura de infringement va fi ridicată, în condiţiile în care vom rezolva cele două amendamente care au primit critica europenilor – e vorba de amendamentul privind obligativitatea de a tranzacţiona pe bursă 70% din producţia de gaze şi obligativitatea tranzacţionării gazului doar pe OPCOM. Comisarul Canete mi-a spus foarte clar că aceste amendamente sunt problematice şi, atâta timp cât nu avem o legislaţie clară, procedura de infringement va rămâne în vigoare. Desigur, Miguel Canete a optat pentru un discurs politic în care a precizat că doreşte în continuare dialog cu partea română. Dar este evident şi clar mesajul pe care a vrut domnul Canete să-l transmită când ne-a spus că acele amendamente sunt problematice şi deranjante pentru Comisie. Îmi pare rău că domnul Iulian Iancu (preşedintele Comisiei de Industrii) nu a fost prezent la această întâlnire dar eu, personal, îi voi aduce la cunoştinţă ce s-a discutat la întâlnirea cu oficialul european. Personal, cred că, până la urmă, vom ajunge la o înţelegere şi vom da drumul Ordonanţei 64, poate chiar din această primăvară fără cele două amendamente care ne creează probleme”. O decizie privind exploatările din Marea Neagră va fi luată, probabil, în acest an, de către boardul de conducere al Exxon, respectiv OMV Austria, ne-a declarat Virgil Popes­cu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii: „Este evident că, atâta timp cât, în Ordonanţa 64, rămâne amendamentul privind obligativitatea tranzacţionării a 70% din gaze pe bursă, deciziile de exploatare sunt blocate pentru că nimeni nu vrea să investească miliarde de dolari în Marea Neagră doar pentru o potenţială vânzare pe bursă. Aceşti investitori au nevoie de contracte bilaterale pe termen lung. În această săptămână am fost la Ministerul Economiei şi Schimbărilor Climatice din Olanda unde m-am întâlnit cu oficiali din domeniu. Olanda are cea mai lichidă piaţă de energie din Europa, iar acolo nu se pune problema de a restricţiona, de a obliga pe cineva să vândă pe bursă. Acolo s-a ajuns, în mod natural, la vânzări pe bursă. Sunt trei pieţe de tranzacţionare, arondate unui singur punct virtual de tranzacţionare. Deci Olanda, cea mai lichidă piaţă de tranzacţionare pe energie, are trei pieţe de tranzacţionare, iar noi ne cramponăm cu două, respectiv BRM şi OPCOM”. Referitor la activitatea Comisiei de anchetă a activităţii ANRE, în condiţiile în care în această iarnă s-au majorat preţurile atât la energie electrică cât şi la gaze naturale, domnul Virgil Popescu ne-a declarat: „Bună întrebare, nici eu nu ştiu ce rol a avut Comisia de Anchetă în condiţiile în care i-am audiat pe toţi actorii din piaţa de energie. Părerea mea este că înfiinţarea Comisiei de anchetă a fost făcută pentru a bloca continuarea mandatului fostului preşedinte Niculae Havrileţ. Cu privire la draftul propus de PSD referitor la concluziile Comisiei de Anchetă a activităţii ANRE, pot să vă spun că PNL va avea o opinie separată”.

Septimiu Stoica: „Canete ne-a spus că încălcarea principiului concurenţei ar fi sancţionabil cu infringement”

0
Întâlnirea cu domnul Miguel Canete, comisar european pentru Energie, a fost deosebit de revelatoare pentru subiectele care constituie agenda publică în momentul acesta pe piaţa de gaze din Ro­mânia, res­pectiv OUG 64 privind gazele şi tentativa de a impune un singur operator de piaţă, ne-a declarat Septimiu Stoica preşedintele Bursei Române de Mărfuri. Domnia sa a adăugat: Întrebat despre aceste subiecte, Comisarul European, „în opinia mea, dincolo de diplomaţia firească a poziţiei sale, a subliniat că pachetul 3 de energie stabileşte clar principiile de piaţă deschisă, piaţă concurenţială, iar la întrebarea mea în ceea ce priveşte acoperirea acestor pieţe libere nu numai cu operatori de producţie sau furnizori, ci şi cu operatori de piaţă – adică dacă se extinde conceptul de concurenţă şi în domeniul acesta – răspunsul dânsului a fost clar că da. Şi încălcarea unui asemenea aspect al principiului de liberă concurenţă şi de acces în piaţă ar fi sancţionabil cu infringement dacă legiuitorul român ar prevedea asemenea interdicţii şi monopol în legislaţia sa, respectiv în legea care ar aproba OUG 64. Este justificată această poziţie, pentru că şi concurenţa dintre operatorii de piaţă conduce la servicii mai bune, la transparenţă mai mare, la cos­turi mai mici, toate acesta sunt în favoarea nu numai a operatorilor economici, dar mai ales a consumatorilor. Toate acestea, împreună, fac ca cel puţin în ceea ce ne priveşte lucrările acestei întâlniri să fie extrem de folositoare pentru noi şi sperăm că lucrurile odată lămurite să se ajungă la implementarea normală, firească, în România a acestor principii de piaţă europeană. S-a văzut că în ceea ce ne priveşte, când piaţa a fost deschisă, performanţele, cel puţin pe piaţa noas­tră, au fost absolut spectaculaose transformându-ne ca volum de tranzactioanare într-o piaţă reprezentativă din această zonă a Europei”. Ordonanţa de Urgenţă nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012 aduce mai multe modificări substanţiale legislaţiei din sectorul gazelor. Conform amendamentelor aduse în Comisia de Industrii, producătorii de gaze trebuiau să vândă prin intermediul bursei 70% din producţie şi, totodată, OPCOM devenea singura bursă angro de gaze naturale recunos­cută prin legislaţie. Prevederile au fost aspru criticate de Bursa Română de Mărfuri, celălalt operator cu licenţă din ţara noastră. Articol preluat de www.bursa.ro, autor Ancuța Stanciu

COMISARUL EUROPEAN PENTRU ENERGIE: „Amendamentele Comisiei de Industrii la OUG 64 nu pot fi aprobate”

0

 „Preferăm dialogul, dar e posibil să apelăm şi la instanţele europene, dacă lucrurile nu se vor rezolva”

Comisia Europeană încurajează dialogul cu autorităţile române legat de OUG 64 din 2016 privind sectorul gazelor naturale, dar dacă problemele legate de această speţă nu se vor rezolva, este posibil să apelăm şi la Curtea Europeană de Justiţie, a declarat, ieri, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii sectorului energetic românesc. Întrebat de deputatul Virgil Popescu cum priveşte amendamentele aduse, în Parlamentzl nostru, Ordonanţei de Urgenţă 64/2016, potrivit cărora 70% din gazul produs în România va trebui tranzacţionat pe o singură bursă, respectiv OPCOM, în contexul în care Comisia Europeană a deschis deja un proces de infringement împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze, Canete a spus: „Avem un pachet energetic legislativ şi unul dintre aspecte se referă la liberalizarea pieţei. Este un proces complex, cu diferite etape de tranziţie. În acest proces, Comisia Europeană încurajează dialogul, în loc să mergem la Curtea de Justiţie, unde procedurile sunt lungi şi vom pierde timp. Este clar, însă, că România este la un punct de răscruce în sectorul energetic, mai ales în ceea ce priveşte piaţa de gaze. În privinţa OUG 64, am avut unele aşteptări cu privire la faptul că această ordonanţă va fi aprobată în România şi vom merge mai departe cu infringementul. Faptul că ordonanţa este acum blocată în Parlament arată că nu se merge în direcţia corectă”. Comisarul european a precizat că forul european a propus unele soluţii pentru a se depăşi acest blocaj, încurajând toţi actorii implicaţi să aibă o atitudine echilibrată: „Comisia Europeană a lansat un dialog, dorim să găsim soluţii, dar dacă se vor menţine acele prevederi, va trebui să acţionăm în consecinţă. Mesajul meu este clar: aceste amendamente nu pot fi aprobate. Există alternative, dar trebuie îndeplinite anumite principii, pentru mai multă concurenţă, mai multa transparenţă, intensificarea competiţiei, astfel încât consumatorii să aibă o mai bună alegere şi cele mai bune preţuri”. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a transmis, la finalul anului trecut, o scrisoare Comisiei de Industrii, recomandând analiza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012 în cadrul Grupului de Lucru pentru Infrastructură Strategică şi Securitate Energetică. Comisia de industrii a adus, anul trecut, mai multe amendamente OUG 64/2016 privind modificarea legii gazelor, potrivit cărora 70% din gazele româneşti trebuie tranzacţionate obligatoriu pe bursa OPCOM, ceea ce a nemulţumit Bursa Română de Mărfuri (BRM), care, de asemenea, deţine o licenţă de tran­zacţionare a gazelor. Deputatul PSD Iulian Iancu a acuzat, în mai multe rânduri, că în spatele nemulţumirilor declanşate de BRM se află, de fapt, OMV şi Gazprom, care vor să mute la Viena tranzacţiile cu gaze româneşti, astfel încât Gazprom să aducă în România o cantitate mai mare de gaze ruseşti. Iulian Iancu a mai spus că, dacă gazele din Marea Neagră vor fi exportate, în loc să fie vândute pe bursa din România, va fi lovită securitatea naţională a României.

Articol preluat de www.bursa.ro, autor Ancuța Stanciu

Politica fiscală a României şi impactul acesteia asupra dezvoltării societății românești

0
În perioada 21 – 23 februarie 2018 s-a desfăşurat la sediul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir“ – Bucureşti, Conferinţa Naţională cu tema POLITICA FISCALĂ A ROMÂNIEI ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI”, Ediţia a V-a, organizată de către Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” prin Institutul de Cercetări Ştiinţifice Multidisciplinare, având ca preşedinţi pe domnul prof. univ. dr. Momcilo Luburici – Preşedinte al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” – Fondator şi doamna prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu – Preşedinte al Senatului Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” – Fondator, în colaborare cu:
  • Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului (I.I.D.O.), U.C.D.C.;
  • Centrul de Cercetări, Studii şi Aplicaţii Financiar-Bancare şi Contabilitate al Facultăţii de Finanţe, Bănci şi Contabilitate, U.C.D.C. Bucureşti;
  • Centrul de Cercetări Economice şi Consultanţă în Afaceri al Facultăţii de Ştiinţe Economice, U.C.D.C. Cluj Napoca;
  • Revista „Economistul” a Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (A.S.P.E.S.).
Conferinţa se înscrie în contextul evenimentelor organizate de către Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” dedicate aniversării centenarului Marii Uniri (1918 – 2018). Obiectivele conferinţei s-au încadrat în următoarele coordonate:
  1. Stimularea procesului inovării, ca efect al implementării rezultatelor cercetării ştiinţifice şi dezvoltarea tehnico-economică în etapa actuală pentru redresarea economică a societăţii;
  2. Creşterea vizibilităţii cercetării ştiinţifice româneşti şi a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” prin Institutul de Cercetări Ştiinţifice Multidisciplinare;
  3. Integrarea comunităţii ştiinţifice româneşti în activităţile comunităţii ştiinţifice interne/internaţionale;
  4. Armonizarea sistemului fiscal din România cu sistemul fiscal din Uniunea Europeană;
  5. Coordonate ale sistemului fiscal din alte ţări. Evaziunea fiscală – mijloace şi tehnici de prevenire şi combatere.
Conferinţa a fost structurată în patru secţiuni, după cum urmează:
  1. Politica fiscală şi sistemul fiscal din România;
  2. Bugetul – instrument de politică fiscală şi echilibru macroeconomic;
  • Fiscalitate comparată. Evaziunea fiscală – prevenire şi combatere;
  • Drept financiar-fiscal, drepturile omului, drepturile mediului.
  La această conferinţă au fost invitaţi şi au participat specialişti din domeniu, după cum urmează:
  • univ. dr. Dan Drosu Şaguna – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti;
  • univ. dr. Florin Dobre – Preşedinte Asociaţia Internaţională de Fiscalitate (I.F.A.) România;
  • Ec. Constantin Boştină – Director General al Grupului de presă „Economistul”;
  • ec. Sorin Adrian Robu – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti;
  • ec. Traian Ovidiu Calotă – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti;
  • Emanuel Bîrca – „InfoFISC” – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti.
  Cu această ocazie s-au organizat: expoziţie de carte de specialitate, prezentarea cărţii „Drept financiar-fiscal. Legislaţia Uniunii Europene. Comentarii şi explicaţii. Jurisprudenţă CJUE. Transpunere şi implementare. Efecte şi sancţiuni’’,  lansare de cărţi Abordări sistemice ale fiscalităţii în România” şi „Stabilitatea financiară a agenţilor economici în condiţii de criză economică”, prezentarea revistei „Economistul”, prezentarea revistei “Knowledge Horizons-Economics”, precum şi prezentarea produsului fiscal „InfoFISC”.
  • Prezentare de carte: „Drept financiar-fiscal. Legislaţia Uniunii Europene. Comentarii şi explicaţii. Jurisprudenţă CJUE. Transpunere şi implementare. Efecte şi sancţiuni’’, Autori: Prof. univ. dr. Dan Drosu ŞAGUNA, Asist. Univ. Daniela Iuliana RADU, univ. Marius Eugen RADU, ISBN 978-606-18-0695-9, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2017.
Cartea prezentată are drept coordonator pe domnul prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna şi coautori pe lect. univ. dr. Daniela Iuliana Radu și conf. univ. dr. Marius Eugen Radu, apărută la editura C.H. Beck, în anul 2017. În luările de cuvânt ale cadrelor didactice prezente la conferinţă s-au subliniat pe lângă contribuția lucrării lansate la colecţia bibliotecii juridice, personalitatea domnului prof. univ. dr. Dan Drosu Șaguna și dedicarea domniei sale la crearea unei veritabile școli juridice în România.
  • Lansare de cărţi:
    • Abordări sistemice ale fiscalităţii în România”, Autor: univ. dr. Rodica Mariana Ţîrlea, Editura Risoprint, Chişinău, Republica Moldova, 2018;
    • „Stabilitatea financiară a agenţilor economici în condiţii de criză economică”, Autor: Lect. univ. dr. Mirela Niculae, ISBN 978-606-26-0878-1, Editura Pro Universitaria, Bucureşti,
În luările de cuvânt ale cadrelor didactice prezente la conferinţă s-au subliniat contribuţia adusă de autori la fundamentarea cercetării în domeniul fiscalităţii şi nu numai, experienţa didactică şi de cercetare a autorilor.
  • Prezentarea revistei „Economistul” a Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi propuneri privind colaborarea dintre I.C.S.M. şi A.S.P.E.S.;
  • Prezentarea revistei ”Knowledge Horizons-Economics” – revistă editată de U.C.D.C./I.C.S.M.;
  • Prezentarea actualizată a produsului fiscal „InfoFisc.ro – o alternativă pentru profesionişti’’, de către dr. ec. Sorin Adrian ROBU, dr. ec. Traian Ovidiu CALOTĂ şi ec. Emanuel Bîrca – OMEGA CONSULTING & MANAGEMENT SRL Bucureşti.
Menţionăm că la această conferinţă s-au înscris autori cu comunicări din facultăţile cu profil economic şi de drept şi administraţie publică din U.C.D.C., Academia de Studii Economice Bucureşti, Academia de Studii Economice din Republica Moldova, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, Universitatea „Nicolae Titulescu’’ Bucureşti, Universitatea „Ştefan cel Mare’’ Suceava, Universitatea „Spiru Haret’’ Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza’’ Iaşi, Universitatea Româno-Americana Bucureşti, Grupul de Presa „Economistul”, Facultatea de Drept Bucureşti,  Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”. Articolele rezultate în urma comunicărilor prezentate în cadrul conferinţei vor fi publicate într-unul din numerele din anul 2018 – volumul X al revistei ”Knowledge Horizons – Economics”.

Concluzii:

  • Comunicările prezentate au fost la un nivel academic ridicat, cu aspecte economice şi juridice de actualitate, în contextul aplicării noului Cod Fiscal din România.
  • Specialiştii de la “InfoFISC” au prezentat o „enciclopedie a fiscalităţii”, bazata pe un sistem informaţional şi pe un program informatic performant privind „creierul electronic al fiscalităţii”, cu toate corelaţiile, implicaţiile, actualizările şi legăturile dintre articole, acte normative şi politici fiscale din ultimii 10 ani.
  • Reprezentatul A.S.P.E.S. / „Economistul”, în comunicarea prezentată, a subliniat că, de fapt, în România politica fiscală actuală are un impact negativ asupra dezvoltării societăţii româneşti. Cu aceasta ocazie, dl. dr. ec. Constantin Boştină a solicitat facultăţilor economice, profesorilor, specialiştilor „rescrierea Codului Fiscal din România”. Considerăm că acest aspect necesită resurse materiale/financiare şi umane, timp şi logistică permanentă pentru perioada de cercetare, verificare şi implementare a rezultatelor rescrierii noului Cod Fiscal.

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE MULTIDISCIPLINARE
Prof. univ. dr. Gheorghe Lepădatu – Director I.C.S.M.

Agricultură, industrie alimentară, industrie constructoare de maşini şi utilaje pentru agricultură şi industrie alimentară – în modelul economic românesc în U.E. România – orizont 2030

0
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE) și România Durabilă au organizat o nouă dezbatere din seria analizelor și proiecțiilor având ca obiectiv conturarea unui model economic românesc în cadrul Uniunii Europene din perspectiva anului 2030. Tema reuniunii a constituit-o agricultura, în interdependență cu industria alimentară și cu industria de utilaje și tehnică de profil. Au participat profesioniști din mediul academic, mediul de business, cercetare, producție, autoritate guvernamentală de resort. Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, director general al revistei Economistul, a reliefat poziționarea actualei dezbateri pe linia consecventă a unor asemnea evenimente de substanță, organizate cu susținerea unor parteneri precum Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), „România Durabilă” în centrele universitare și economice Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Bacău și la Palatul Parlamentului, evenimente lansate în contextul împlinirii a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și orientate în sensul unei deschideri creatoare către următorul deceniu. „Am ajuns la concluzia, în urma unui dialog cu Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, că trebuie să valorificăm tot ceea ce România a câștigat prin intrarea în Uniunea Europeană și pe această bază să trecem în următorii ani la o accelerare, la o intensificare calitativă”, a apreciat dr. ec. Constantin Boștină, subliniind că ne aflăm în fața unei mari probleme „nu a trecutului, nu a prezentului, ci mai ales a viitorului nostru”, în condițiile în care România ocupă între țările UE locul 7 ca suprafață, locul 17 ca PIB, dar se situează pe unul din ultimele locuri ca indicatori ai nivelului de trai.Agricultura3

Integrare pe bază de contract între procesatori și fermieri

În calitate de gazdă a reuniunii, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, a reafirmat disponibilitatea ASE de a fi „o universitate deschisă pentru dezbaterea marilor probleme ale economiei românești”. Pentru sectorul agricol, principalul beneficiu al integrării europene, a apreciat rectorul ASE, îl constituie „oportunitatea de a participa pe o piață deschisă”, iar marea provocare „ține de competitivitate și productivitate” . În același timp, semnalarea sa a fost că aportul european al agriculturii noastre este aplecat preponderent spre exportul de materii prime, nu de produse finite. O propunere de eficientizare pe care a avansat-o a fost aceea de „unire a tuturor actorilor de pe filiera produselor”, în sensul că „procesatorii să facă o integrare pe bază de contract cu fermierii”. Pentru contracte ferme ale procesatorilor cu producătorii și pentru sprijinirea centrelor de colectare s-a pronunțat și prof. univ. dr. Costică Ciontu, decanul Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Din perspectiva practicienilor, Vasile Lucuță, procesator de carne din Satu Mare, a semnalat lipsa animalelor, în special a bovinelor: „La abatoarele mici nu avem ce să sacrificăm! Importăm carne ca să procesăm! Dacă vorbim despre orizontul 2030, atunci să punem și bazele procesării”. În aceeași ordine de idei, Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Grup, a abordat perpspectiva resursei deosebite pe care o constituie prelucrarea fructelor și, din această poziție, reconsiderarea dezvoltării pomiculturii în România. Vocea sa poate fi considerată de referință, pentru că Alexandrion s-a impus drept cel mai mare producător de băuturi pe bază de fructe din România, încât propunerea unei standardizări și creearea unei infrastructuri a colectării fructelor este în cunoștință de cauză. Pentru atenție asupra colectării, inclusiv prin crearea unor baze de date în piețe, s-a pronunțat și profesorul Nicolae Istudor: „Trebuie un mecanism care să oprească evaziunea fiscală pe care o fac acei samsari la care producătorii preferă să meargă pentru că primesc banii pe loc, nu după nu știu cât timp”.

AgriculturaAgricultura României produce, dar îi lipsește piața

Necesitatea protejării nu numai a producției agricole, ci și a investițiilor a fost subliniată de prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS). O direcție majoră pe care a evidențiat-o în acest sens este cercetarea de profil: „Nu putem să facem agricultură cu import de rezultate de cercetare”. Pledoaria sa a fost pentru o strategie elaborată de specialiști, asumată de către decidenți și urmată pe termen lung. La raportul dintre industrie și agricultură în conturarea profilului economic al țării s-a referit prof. univ. dr. Gabriel Popescu, ASE București: „Profilul nostru actual, industrial-agrar, fixat din anii ’70, este departe de profilul care se dezvoltă în Europa de Vest, acela al economiei bazate pe cunoaștere. Agricultura este o ramură a resurselor. E adevărat, agricultura României produce, dar ne lipsește piața”. La rândul său, acad. Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică, a făcut observația că România ocupă primul loc în Europa ca pondere a populației ocupate în agricultură: 27 % din total, în timp ce în Germania ponderea e de numai 2-3 %.

IMG_6296Viziunea asupra dezvoltării trebuie să vină dinspre antreprenori

Perspectiva agriculturii nu poate fi concepută fără participarea producătorilor de utilaje și mașini agricole, a atras atenția ing. Sorin Moleșag, directorul general al, practic, singurului „supraviețuitor” al industriei românești de profil, „Mecanica Ceahlău”. Intervenția sa a vizat funcționarea unui mecanism financiar care, în forma actuală, dezavantajează producția autohtonă. Totodată, accesarea fondurilor europene se dovedește greu abordabilă pentru o întreprindere din categoria celor mijlocii, din care face parte „Mecanica Ceahlău”. În general, „finanțele trebuie orientate și spre zonele mici. Este important ca în economie să existe și producători mari, și producători mici, iar ansamblul să se sudeze”, a spus dr. Otilia Manta, ASPES, cercetător la Centrul pentru Cercetări Financiar-Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române. Accentuând importanța susținerii financiare a producției agricole, secretarul de stat Floricel Dima, din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit că în 2018 întregul sector beneficiază de o alocare de 2,6% din PIB. Dintre programele prioritare, le-a enumerat pe cele privind culturile de tomate, comercializarea lânii, investițiile în irigații, creșterea unor rase de porci, valorificare resurselor din zone montane. Cu o privire integratoare, prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a observat că numeroaselor studii făcute asupra mecanismelor și fenomenelor din economie „le-a lipsit coloana vertebrală care să le dea coerență”. Ca noutate, în anul centenarului Marii Uniri, a anunțat elaborarea sub egida institutului a lucrării „Economia României – un secol de transformări”, în care economia agrară se regăsește la locul cuvenit. Cât privește perspectiva, a subliniat că pentru așezarea agriculturii între prioritățile decidenților este necesară „o masă critică de inițiative din mediul de afaceri, din organizații patronale, care să se impună”. „Viziunea trebuie să vină dinspre antreprenori, iar statul să-i asculte pe producători, să-i sprijine. De asemenea, infrastructura pentru agricultură și industria alimentară: depozite, utilități de apă, energie, căi de acces etc.trebuie să constituie o politică de stat”, a conchis dr. ec. Constantin Boștină, reiterând că ideile și propunerile coagulate în urma dezbaterilor mediului academic și de afaceri sub egida ASPES privind perspectiva următorului deceniu de integrare europeană a României vor forma un document de sinteză ce va fi supus atenției decidenților la nivelul statului. Fotografii de Cornel Constantin

Investiţie imobiliară de 90 milioane euro pe malul lacului Pipera

0
Un nou complex rezidenţial va fi construit în Bucureşti, pe malul lacului Pipera, reprezentând o investiţie de peste 90 milioane euro a dezvoltatorului imobiliar Hagag Development Europe. Se numeşte „H Pipera Lake” şi marchează intrarea companiei pe piaţa bucureşteană. Vor fi 1350 de apartamente tip studio dublu cu două şi trei camere, în 17 imobile S+P+6E+7R. O primă caracterizare ne oferă Andreea Hamza, Marketing Manager al companiei Hagag Development Europe: „Pe lângă compartimentarea inteligentă, finisajele premium sau încălzirea în pardoseală, H Pipera Lake va beneficia și de o serie de facilități care îi sporesc valoarea. Discutăm aici despre locuri de parcare subterane și supraterane, spații verzi, locuri de joacă, zonă de promenadă amenajată pe malul lacului, minimarket şi farmacie, amplasate în incinta ansamblului. La acestea se adaugă facilitățile oferite de zonă. Primele apartamente vor fi scoase la vânzare în cadrul Salonului Imobiliar ce va avea loc la Palatul Parlamentului în weekend-ul 2-4 martie. Aici vom veni cu oferte speciale pentru primii noștri cumpărători”. Construcţia se estimează că va începe în această primăvară, primele clădiri urmând să fie livrate în a doua jumătate a anului viitor.

Primăvara vine cu festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles”!

0
Universitatea Populară „Ioan I. Dalles” și Primăria Municipiului București lansează o invitație la teatru și concerte tuturor bucureștenilor odată cu festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles”, între 1 și 9 martie 2018, la Sala Dalles din Capitală. Debutul festivalului va avea loc pe 1 martie cu Adrian Paduraru și Dan Ardelean și a lor „Declarație de drag…”, urmând apoi un weekend în care Carmen Tănase și Gabriel Fătu aduc pe scena Dalles vineri, 2 martie, piesa de teatru de succes „Eu dau banu’, eu dau ora exactă!”, iar duminica, 4 martie, Ducu Bertzi & Friends promit o seară folk autentică într-un concert cu cele mai îndrăgite șlagăre ale artistului. Nici micii spectatori nu sunt neglijați de Mărțișor, organizatorii pregătindu-le pe 3 martie un spectacol de teatru cu păpuși, „Prâslea cel voinic și merele de aur”. Festivalul „Zilele Mărțișorului la Dalles” continuă pe 7 martie cu un alt spectacol de teatru de succes pus în scenă de Teatrul Principal, „O noapte furtunoasă”, iar pe 9 martie bucureștenii pot simți atmosfera Micului Paris odată cu excepționalul concert al tenorului Vlad Miriță, „Iubesc femeia – Povestea bărbatului interbelic”. Pentru Ziua Internațională a Femeii organizatorii festivalului „Zilele Mărțișorului la Dalles” au pregătit publicului un buchet de hituri marca Ștefan Bănică Jr. la concertul acustic „Te iubesc, femeie!”, în premieră la Sala Dalles. Programul festivalului  „Zilele Mărțișorului la Dalles”, 1 – 9 martie 2018, Sala Dalles:
  • Joi, 1 martie, de la ora 19.00, spectacol de teatru „Declarație de drag…” cu Adrian Păduraru și Dan Ardelean *
  • Vineri, 2 martie, de la ora 19.00, spectacol de teatru „Eu dau banu’, eu dau ora exactă!” cu Carmen Tănase, Gabriel Fătu,  Ion Ionuț Ciocia, Victor Vurtejeanu, Răzvan Bănică *
  • Sâmbătă, 3 martie, de la ora 11.00, spectacol de teatru cu păpuși pentru copii – „Prâslea cel voinic și merele de aur”
  • Duminică, 4 martie, de la ora 19.00, concert Ducu Bertzi & Friends
  • Miercuri, 7 martie, de la 19.00, spectacol de teatru „O noapte furtunoasă”
  • Joi, 8 martie, de la ora 19.00, concert acustic Ștefan Bănică Jr. – „Te iubesc, femeie!”
  • Vineri, 9 martie, de la ora 19.00, concert Vlad Miriță – „Iubesc femeia – Povestea bărbatului interbelic”
Sala Dalles, una din primele scene culturale bucureștene, are o frumoasă și lungă istorie începută în 1918 când Elena Dalles, ultima moştenitoare a uneia dintre marile familii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, lasă prin testament o parte din marea ei avere în vederea înfiinţării unei fundaţii culturale care să poarte numele fiului ei Ioan I. Dalles.  Astfel s-a construit o clădire frumoasă, cu săli speciale pentru expoziţii de pictură, sculptură, arhitectură, altele pentru examene, concerte și audiţii muzicale sau pentru cursurile Universităţii Populare din Bucureşti. În anul 1932, clădirea Fundaţiei „Ioan I. Dalles” este inaugurată şi devine la scurt timp un centru de referinţă în viaţa culturală a Capitalei. După cum se arată în testamentul Elenei Dalles, Asociaţiunea Universităţii Populare din Bucureşti, care făcea parte din Fundaţia „Ioan I. Dalles, avea menirea „de a forma caracterele cetăţenilor români prin cultivarea şi educarea lor sufletească”. Astfel, printre personalităţile care au ţinut conferinţe în Sala Dalles se numără Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe Ţiţeica, Gala Galaction, Virgil Madgearu, Tudor Arghezi, George Călinescu, Dimitrie Gusti sau Tudor Vianu. Sala Dalles a oferit și concerte muzicale prestigioase ale compozitorilor George Enescu (26 concerte) sau Dinu Lipati și în aceeași locație de tradiție au organizat expoziţii artiştii Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ion Andreescu sau Iosif Iser. Biletele pentru evenimentele din cadrul festivalului „Zilele Mărțișorului la Dalles” se pot procura de la Anticariatul institutiei Universitatea Populară “Ioan I. Dalles” sau de pe site-ul www.bilete.ro *Pentru evenimentele din cadrul  festivalului cu acces gratuit pentru public în bază de invitație, locurile se pot rezerva, în limita disponibilității, în prealabil la numărul de telefon 0741233636 sau email la secretariat@updalles.ro. Zilele Martisorului la Dalles

Susţinerea industriilor creative în regiunea Nord-Vest

0
Proiectul „Creative START – POCU/82/3/7/105021”, derulat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în calitate de beneficiar şi de Bolocul Naţional Sindical (BNS) în calitate de partener, a fost lansat la Cluj-Napoca printr-o masă rotundă organizată la Instituția Prefectului județului Cluj (foto CNIPMMR). Proiectul are ca obiectiv „încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi în industriile creative în zona urbană din regiunea Nord-Vest” (județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bihor). La evenimentul de lansare au participat peste 50 de stakeholderi din regiunea Nord-Vest reprezentând mediul de afaceri, instituțiile publice locale, mediul academic, mass-media, precum şi potențiali membri ai grupului țintă, care intenționează să înființeze afaceri în domeniul industriilor creative. Proiectul, a subliniat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, „va susține formarea antreprenorială a 600 de persoane, finanţarea a 75 de firme, mentorat pentru cei implicați în proiect. Valoarea adaugată a acestui proiect este dată de parteneriatul dintre cele mai puternice organizații ale partenerilor sociali, forță care se va traduce și printr-o calitate superioară a formării, a mentoratului, precum și a integrării noilor firme în rețelele susținute de cele două organizații. Un alt plus este reprezentat de hub-ul pe care îl vom deschide în proiect, astfel încât toți cei interesați de industriile creative să găsească un sprijin în demararea activității lor.” La rândul său, Costin Dumitru, preşedintele BNS, a apreciat că „într-o lume a globalizării și digitalizării, industriile creative pot reprezenta o alternativă pentru o ocupare de calitate atât în prezent cât mai ales în viitor! Noile tehnologii, robotizarea, digitalizarea și, nu în ultimul rând, evoluția spectaculoasă a ingineriei genetice vor aduce cu siguranță în anii care vin o presiune uriașă asupra locurilor de muncă în industriile manufacturiere, industriile prelucrătoare și agricultură! Ce punem în loc? Care sunt domeniile ce vor oferi alternative de locuri de muncă? Răspunsul este unul singur: industriile creative!”

Finanțări pentru afaceri oferite de Universitatea de Vest din Timişoara

0
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) acordă finanțări nerambursabile de până la 40.000 de euro pentru deschiderea de afaceri în scopul creării unor noi locuri de muncă. Pot beneficia de finanţare persoane care au un loc de muncă, șomeri, persoane inactive, studenți. Condițiile de îndeplinit cumulativ de către solicitant sunt: intenționează să înființeze o afacere non-agricolă în mediul urban şi își are reședința sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunea Vest (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș); detalii la https://www.uvt.ro/ro/pocu_startup/. Finanţările sunt alocate prin intermediul a cinci proiecte (foto de la lansare, UVT) finanțate din fonduri europene și derulate prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabrel Pirtea, subliniază: „Avem o experiență considerabilă în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Astfel, câștigarea unei sume de 10 milioane de euro pe acest program nu este deloc întâmplătoare. Performanța este meritul întregii echipe de la UVT. Avem posibilitatea să finanțăm 200 de afaceri, inclusiv pentru planuri de afaceri inițiate de studenții noștri. Mai mult decât atât, le oferim pregătirea necesară, astfel încât afacerile propuse de ei să aibă cele mai bune șanse să reușească. Așa cum am procedat și în anii anteriori, vom maximiza oportunitatea prezentată de fondurile europene, pentru dezvoltarea instituțională, a resursei umane și a comunității din care facem parte”.