Romania a rămas în urma statelor membre UE
România este structural mai îndepărtată de statele din centrul și estul Europei pentru că în 2015 a luat decizia de a stimula consumul, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. „Prima întrebare, dacă suntem structural mai asemănători cu statele zonei euro sau măcar cu statele din centrul și estul Europei? Aici, răspunsul, după mine, este: Nu suntem. Suntem mai îndepărtați de ei pentru că ceea ce se întâmplă prin 2014 – 2015, când tindeam cu deficitul de cont curent spre zero și aproape că deveneam exportatori neți, aproape că deveneam excedentari la export, adică exporturile tindeau să depășească importurile, ne-ar fi apropiat de zona Visegrad, de Cehia, Ungaria și Slovacia”, a spus Valentin Lazea, la o conferință de specialitate.
El a mai subliniat că 20 de țări europene au surplus de cont curent, iar dacă România își propune să fie structural ca europenii va trebui să crească prin export și prin investiții, nu prin consum, conform Agerpres. În ceea ce privește vulnerabilitatea la care suntem expuși în cazul unei viitoare crize internaționale, specialistul a subliniat că țările emergente au învățat din crizele din 1998 și 2008 că trebuie să se pună la adăpost prin surplusuri de cont curent și deficite cât mai mici, însă România nu a învățat lecția aceasta.
Inflația trezește opinii diferite
Inflația din luna februarie anunțată de Institutul Național de Statistică (INS), de 4,3%, are la bază creșterea prețurilor administrate, respectiv la combustibil, energie electrică, energie termică și gaze, a afirmat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României (BNR), precizând că statul a mișcat aceste prețuri când nu trebuia să o facă. „Și atunci este clar că statul ne-a facut o figură, a mișcat aceste prețuri când nu trebuia să o facă. Mâncăm de post mâncare de cartofi. Dar dacă statul gândea bine și făcea această creștere..trebuia să o facă, acesta este vital, această creștere la cele patru căsuțe, dar dacă făcea la vreme și nu lăsa să vină toamna și nu lăsa să vină ianuarie 2018, nu aveam această creștere la 4,3%”, a spus Adrian Vasilescu la o conferință de specialitate.
De asemenea, acesta a mai adăugat că Banca Națională nu putea să facă nimic cu toate instrumentele pe care le are împotriva prețurilor administrate, dar că este ușor a arunca vorbe în piață pentru a decredibiliza instituția, potrivit Agerpres. Pe de altă parte, prețul serviciilor a crescut cu 0,9% față de luna ianuarie 2017. Banca Națională a Romaniei (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an. Prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018.
World Education Fair, târg de oferte educaționale
O nouă ediţie a târgului de oferte educaționale World Education Fair (www.worldeducation.ro) se desfăşoară în 24-25 februarie la București şi 27 februarie la Craiova. Din partea organizatorilor, IntegralEdu, Ana Maria Papp subliniază: „Evenimentul va aduce o paletă largă de instituții educaționale care oferă programe de studiu atât pentru ciclul liceal, universitar, cât și pentru cel postuniversitar. În ceea ce privește taberele, vor exista peste 300 de programe individuale sau de grup pentru tinerii români. Însă, poate cel mai important aspect, anul acesta am decis să lansăm la târg primul ghid din România destinat finanțării studiilor în străinătate. Este vorba de informații la zi puse la dispoziție de consultanții IntegralEdu, aflați în contact cu peste 200 universități din peste 25 de țări. Ghidul va oferi și date despre costurile adiacente pe care cei mai mulți nu le iau în considerare atunci când se hotărăsc să studieze în străinătate. În plus, în ghid se vor regăsi și informații despre oportunități privind finanțarea acestor studii, fie că vorbim de burse, împrumuturi, posibilități de suplimentare a veniturilor tinerilor sau alte surse”.
ING România lansează platforma digitală ING Business
Companiile antreprenoriale Mid Corporate Banking (cu cifră de afaceri între două și 500 milioane lei) vor putea beneficia din aprilie de noua platformă digitală ING Business, lansată de ING România, realizată împreună cu furnizorul global de soluții software Comarch. Prin această platformă, precizează creatorii ei, companiile „vor avea la dispoziție toate produsele și serviciile bancare oriunde și oricând, platforma putând fi accesată de pe desktop, laptop, tabletă, smartphone și, în premieră în România, prin smartwatch”; interfața „poate fi personalizată atât în funcție de specificul companiei, cât și de rolul ocupat de utilizator în companie”. Bogdan Boteanu, director general adjunct al ING România, Head of Mid Corporate Banking, subliniază că „ING Business duce ideea de internet banking un pas mai departe și oferă clienților o interacțiune digitală tridimensională ce include partea de tranzacționare, dimensiunea de self-service, precum și un nou canal de comunicare directă și personalizată cu banca.”
Concernul Alukönigstahl: 2017, un an plin de investiții în România
Prezenţă vizibilă, practic, peste tot în marile oraşe, prin faţade, ferestre, uşi de clădiri cu arhitectură şi materiale ultramoderne, Alukönigstahl România anunţă un bilanţ de succes pe 2017. Aprecierea este susţinută cu argumente oferite de Attila Beer, administrator al sucursalei în ţara noastră a cunoscutului concern austriac lider pe piața sistemelor din aluminiu, PVC și oțel: cifră de afaceri în creștere la 18,1 milioane euro, investiţie de 160.000 euro în amenajarea unui depozit nou (peste două milioane euro, construcție și stocuri), mărirea echipei cu 30 % (12 colegi noi, sub 30 de ani, ceea ce, subliniază Attila Beer, sugerează deschiderea către creativitate şi energie), consecvenţa programelor de training ale Academiei Alukönigstahl, adresate profesioniştilor în lucrări de profil. Perspectiva pentru 2018 are ca ţinte, între altele, creșterea cifrei de afaceri la peste 20 milioane euro, dezvoltarea capacității de livrare din depozit, angajări noi, training gratuit la Academia Alukönigstahl, mai ales cu demonstrații practice de execuție corectă pentru fiecare tip de produs, formare continuă pentru arhitecți. „Ne așteptăm ca și anul acesta activitățile companiei să fie în creștere, mai ales pe zona clădirilor de birouri, prin prisma proiectelor aflate deja în lucru sau care urmează să demareze în scurt timp precum: Renault Offices, Day Tower, Isho Office Timișoara, Euronest Sibiu, birourile Bosch Cluj, UBC 3 Timișoara, Coresi Business Park Brașov, The Bridge 2 București”, spune Attila Beer.
În ansamblu, Alukönigstahl (companie de familie fondată în 1864) are reprezentanțe în 17 țări (în România, din 1995), 7000 de clienți mulțumiți, peste 300 milioane euro cifră de afaceri anuală. Foto: una dintre realizările de referinţă în Bucureşti, Business Garden.
În prezent, compania livrează soluții de sistem către segmentul de office – 75% din totalul afacerilor, 19% către zona rezidențială, restul către alte tipuri de construcții, spitale, retail și edificii culturale.
„Ne bucurăm de rezultatele anului trecut mai ales că ele vin în contextul: inaugurarea unui nou depozit care a însemnat, dar și extinderea echipei, 30% dintre angajați fiind noi. Astfel, ne planificăm creșterea capacității de livrare din noul nostru depozit și dezvoltarea echipei”, a declarat Attila Beer.
Cea mai mare parte a cifrei de afaceri, aproximativ 15,9 milioane euro, se realizează din livrarea soluțiilor și sistemelor de profile din aluminiu pentru pereți cortină, uși, ferestre, uși glisante urmate de vânzările de sisteme din PVC aflate în creștere în 2017, de peste 1,1 milioane de euro, iar restul din sistemele din oțel, în special construcții rezistente la foc.
A fost înfiițată de JACOB KÖNIG ca lăcătușerie în Retz (Austria) cu tradiție de peste 150 de ani, s-a înființat filiala din România, ca sucursală a concernului austriac cu același nume, care astăzi este. La nivel local, compania are un sediu cu showroom și un depozit în București și un birou tehnico-comercial în Cluj.
Noi investiții în rețelele de gaz și energie electrică
Marile companii din sectorul de distribuție al gazelor și energiei electrice au anunțat investiții de ordinul sutelor de milioane de euro în rețele, în acest an. Erisc Stab, CEO al Engie Romania, compania care are concesionată distribuția de gaze naturale din jumătatea de sud a Românei, a anunțat, la ZF Power Summit, invesiții de 70 de milioane de euro, dintre 50 de milioane în dezvoltarea rețelei, pentru acest an, potrvit Economica.net.
E.On România are concesionată distribuția de gaze din jumătatea de nord a țării, dar și serviciul de distribuție a energiei electrice într-una dintre cele opt zone de distribuție din România, cea a Moldovei.
De asemenea, Electrica SA este singurul distribuitor de energie electrică la care statul român este în continuare cel mai mare acționar, și distribuie electricitate în trei dintre cele opt zone din România în Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord.
România are alocat un procent de 5% din această sumă. Ceea ce înseamnă că Enel va investi în cele trei distribuții pe care le deține în România (Muntenia Sud, Banat și Dobrogea) 565 de milioane de euro în următorii trei ani. Din cele 565 de milioane de euro, circa 400 de milioane vor fi investiți doar în zona de digitalizare a rețelelor din România, inclusiv pentru instalarea de contoare inteligente la consumatori.
Banca Europeană de Investiții susține firmele mici și mijlocii
Banca Transilvania a accesat prima tranșă dintr-un împrumut de 150 milioane euro aprobat de Banca Europeană de Investiții, proiect prin care ar urma să fie susținute aproximativ 3.000 de firme mici și mijlocii, angajând 37.000 de persoane, conform Profit.ro.
De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI) a eliberat o tranșă de 75 milioane euro dintr-un împrumut de 150 milioane euro aprobat pentru Banca Transilvania (TLV) în vederea unor co-finanțări ale unor proiecte derulate de IMM-uri, informează un comunicat de presă al instituției internaționale de credit.
Prin intermediul acestui împrumut aprobat de 150 milioane euro, finanțările Băncii Europene de Investiții către Banca Transilvania urcă la 300 milioane euro.
Un reprezentant al ASF, ales vicepreședinte în Comitetul InsurTech Task Force (ITF) al EIOPA
Domnul Călin Rangu, director al Direcției Supraveghere Intermediari și Monitorizarea Regulilor de Conduită și reprezentantul ASF în Comitetul InsurTech Task Force (ITF) din cadrul Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), a fost ales în unanimitate vicepreședinte al ITF, în prima reuniune a Comitetului, care a avut loc pe 20 februarie 2018.
Domnul Rangu a devenit anul trecut membru al ITF, ca urmare a unei selecții individuale ce a avut loc la nivelul celor 27 de țări membre ale EIOPA, fiind și reprezentantul ASF în cadrul Comitetului Consumer Protection and Financial Innovation unde se elaborează recomandările și ghidurile tehnice de aplicare a legislației în asigurări pe domeniul distribuției și a regulilor de conduită.
Conform mandatului dat de Board of Supervisors al EIOPA, Comitetul ITF va conduce activitățile EIOPA referitoare la activitățile și problemele legate de InsurTech. Prin InsurTech se înțelege inovația susținută tehnologic în domeniul asigurărilor și a pensiilor private, indiferent de natura sau dimensiunea furnizorului produselor sau serviciilor.
Principalele priorități ale Comitetului ITF se referă la:
- Utilizarea Big Data pentru asigurători și intermediari, entități existente sau start-up-uri în domenii precum: stabilirea prețurilor, subscriere, managementul daunelor, vânzări și marketing din perspectiva impactului etic, a granularității profilelor și a evaluării riscurilor, a disponibilității produselor și serviciilor pentru consumatori, în vederea protejării acestora;
- Monitorizarea riscurilor cibernetice prin înțelegerea impactului și luarea măsurilor necesare din perspectiva oportunităților și a provocărilor;
- Adaptarea tehnicilor de supraveghere din perspectiva InsurTech, identificarea posibilelor bariere legislative față de inovația tehnologică, aplicarea principiului proporționalității în domeniul inovației financiare (de exemplu start-up-uri în asigurări de tip peer-to-peer);
- Analizarea noilor modele de afaceri și de valoare adăugată adusă de tehnologiile digitale datorită fragmentării proceselor de afaceri prin apariția a noi jucători tehnologici pe piața asigurărilor;
- Monitorizarea colaborării dintre societățile de asigurare și furnizorii de tehnologii nesupravegheați de autorități financiare, de exemplu furnizorii de cloud-computing.
- Încurajarea tehnologiilor inovatoare în favoarea consumatorilor;
- Monitorizarea dezvoltărilor tehnologice inovatoare din perspectiva: reglementărilor actuale și a celor necesare a fi aplicate în viitor, a conduitei companiilor care promovează astfel de soluții și a entităților care utilizează tehnologi și soluții inovatoare;
- Susținerea tehnologiilor inovative în mod controlat și în avantajul consumatorilor respectând drepturile și interesele acestora din perspectiva identității digitale, a activelor dematerializate pe care le dețin și a datelor cu caracter personal;
- Identificarea riscurilor cibernetice și propunerea de măsuri de gestionare a acestora;
- Crearea unui cadru suport pentru companiile care dezvoltă soluții inovatoare în avantajul consumatorilor în vederea îmbunătățirii gradului de cuprindere a asigurărilor, creșterii calității serviciilor și reducerii costurilor de asigurare prin utilizarea digitalizării;
- Încurajarea și acordarea de consultanță companiilor și hub-urilor tehnologice pentru înțelegerea și aplicarea reglementărilor ASF și a celor europene;
- Acordarea de asistență în vederea aplicării tehnologiilor de inteligență artificială;
- Publicarea de informații, recomandări și punerea la dispoziție de resurse specializate.
Propunerile CNIPMMR pentru preşedinţia României la Consiliul UE 2019
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) face parte din grupul de lucru Competitivitate, unul dintre cele 16 astfel de grupuri care alcătuiesc Forumul de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019”. După cum subliniază prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu (foto), preşedintele CNIPMMR, Consiliul participă la lucrări şi formulează o serie de propuneri potrivit concepţiei care să marcheze susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor prin trecerea de la etapa „Gândiți mai întâi la scară mică” (”Think Small First”) la „Acționați mai întâi la scară mică” (”Act small first”), „ca politică matură, proactivă și perenă, care să fortifice Europa în fața provocărilor actuale și solicită autorităților valorificarea propunerilor sale”.
Obiectivele specifice propuse în acest sens vizează:
– „Adoptarea noului Small Business Act pentru Europa într-o formă juridică obligatorie (cod de conduită, acord interinstituţional, decizie a Consiliului, formă care urmează a fi definită, dar care să angajeze Parlamentul European, Comisia şi Consiliul)”, precum și „principiul de salvgardare (un act legislativ nu poate fi adoptat dacă acesta este contrar dezvoltării IMM-urilor și dacă riscă să le frâneze competitivitatea; orice nouă propunere legislativă care nu a făcut obiectul unei analize de impact complete sau în cazul căreia s-a constatat că măsurile propuse intră în contradicție cu dezvoltarea socio-economică) și care să aibă o abordare mai ambițioasă (definirea noilor acțiuni, extinderea domeniilor de aplicare a principiilor, recurgerea într-o măsură mai mare la ținte indicative etc.);
– O foaie de parcurs precisă, cuprinzând priorităţi de acţiune, măsuri concrete, termene de punere în aplicare, mijloace de realizare şi, după caz, resurse de finanţare pentru implementarea SBA, cu garantarea că toate măsurile propuse sunt puse în aplicare, că vor exista măsuri de monitorizare şi de evaluare;
– Desemnarea unui comisar european responsabil pentru aplicarea noului Small Business Act pentru Europa;
– Numirea unui corespondent pentru IMM-uri în fiecare direcţie generală a Comisiei, însărcinat să supravegheze că măsurile legislative şi programele gestionate de DG competentă integrează în mod adecvat priorităţile şi aşteptările IMM-urilor şi ale microîntreprinderilor;
– Instituirea unui comitet de gestionare: „Comitetul european al SBA”, care să cuprindă, pe lângă reprezentanţii statelor membre, delegaţi ai organizaţiilor europene reprezentative implicate și ai partenerilor sociali;
– Instituirea titlului Capitala Europeană a Antreprenoriatului, pentru câte un oraș din țările Europei occidentale și unul din țările central și est-europene, similar cu programul „Capitală Europeană a Culturii”;
– Acţiuni ambiţioase şi concrete, pentru susținerea antreprenoriatului, inovării și competitivității, valorificând marile oportunități și provocări ale trecerii la economia bazată pe cunoștințe.
România, la cel mai important eveniment mondial de arhitectură
România va participa la Expoziția Internațională de Arhitectură – La Biennale di Venezia, cel mai important eveniment internaţional de profil, ediţia 16, cu proiectul „Mnemonics” (foto UAR), care „pune în discuție funcția social-culturală a spațiului liber al orașelor românești”. Coautorii proiectului sunt: Romeo Cuc – coordonator, Mihai Gheorghe – art director, Roxana Pop – graphic designer, Raluca Sabău – designer, Vlad Tomei – copywriter, Irina Gudană – comunicare. Proiectul a fost desemnat câştigător în urma unei competiţii cu 25 de concurenţi, ale cărei rezultate au fost prezentate la Biblioteca Naţională a României.
Organizatorii participării României la Bienala veneţiană de arhitectură 2018 sunt Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecţilor din România. Evenimentul se derulează în perioada 26 mai-25 noiembrie. Spaţiile de expunere sunt cele devenite clasice pentru ţara noastră: Pavilionul României din Giardini della Biennale, deţinut şi onorat din 1938 cu prezenţa la bienalele de artă şi ulterior şi de arhitectură, precum şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia. Prin participarea din acest an, ca şi prin succesul certificat de specialişti şi de public la Bienala de Artă 2017, „transmitem Europei că avem ce să promovăm”, a subliniat secretarul de stat Alexandru Oprean din Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Președintele Uniunii Arhitecților din România, Ileana Tureanu, a precizat că tema actualei ediţii a Bienalei de la Veneţia (curatori, Yvonne Farrell şi Shelley McNamara), este „Freespace”, apreciind că se anunţă a fi o temă „mai puțin despre estetică și mai mult despre etică”, în sensul că se referă la „planeta văzută ca un client”, ceea ce îndeamnă la o dezbatere „despre cum este ea gestionată”
