Impactul noilor propuneri de măsuri fiscale din programul de guvernare asupra companiilor
Stabilitatea și stimularea creșterii economice au ca bază și predictibilitate reglementărilor de ordin fiscal și monetar. Lipsa predictibilității va genera dezechilibre majore pe curbele eficienței remunerării factorilor (capital, muncă etc.).
Inițiativele expuse mai jos nu au fost sprijinite (din perspectiva comunicării către mediul de afaceri) de un studiu de natura cauza-efect (macroeconomic) care ar fundamenta instrumentarea (în prealabil discutată cu mediul de afaceri) aplicării unor măsuri de natura celor înșiruite mai jos. Cumulativ, înaintea revizuirii detaliate, riscurile majore sunt legate de impredictibilitatea reacției tuturor actorilor economici și pe cale de consecință, a unei ineficiențe asupra utilizării factorilor economici și perturbarea creșterii. Acestea ar fi cauzate de abordarea unui comportament ajustat la risc (înglobarea primelor de risc în marjele comerciale și costurile capitalurilor) cu consecințe asupra contracției cererii agregate pe fundalul lipsei stimulării unei creșteri de productivitate.
1. Impozitul pe cifra de afaceri
Problema: pe lângă argumentele tehnice intens circulate în mass-media (nealinierea cu directiva de TVA și cu cea privind baza comună de taxare (CCTB), efectul concret și imediat al acestei măsuri este dublarea impozitului pe profit plătit acum de către toate companiile, indiferent de proveniența capitalului, român sau străin. Spre exemplu, la o cifra de afaceri de 100.000.000 de euro și un profit de 10.000.000, impozitul plătit astăzi este de 1,6 milioane euro, iar, în varianta aplicării unei taxe de 3%, acesta va crește la 3,3 milioane de euro, deci aproape dublu. Pentru a putea face față acestei schimbări neașteptate, companiile se vor vedea nevoite să ia diferite măsuri, printre care se numără decapitalizarea lor – amânarea sau renunțarea la investițiile programate, cu un efect în lanț asupra sub-contractorilor. Dacă marile companii nu vor mai face investiții, sub-contractorii lor își vor restrânge activitatea: Suplimentar, aceștia se vor confrunta și cu efectul negativ al propagării salariului minim pe economie. Mii de companii medii și mici, cel mai probabil cu capital românesc, se vor trezi deodată silite să crească salariul minim, fără să mai aibă garanția lucrărilor (și deci a veniturilor) din care să le poată plăti. Va urma, previzibil, creșterea ratei șomajului. Un alt efect negativ al acestei măsuri este mutarea investițiilor în zonele aflate imediat lângă graniță, în țări cu un regim mai favorabil de taxare (Ungaria, Bulgaria). Astfel, o companie din România poate vinde la un preț foarte mic materiile prime unei companii din Ungaria sau Bulgaria, iar aceasta să vândă apoi produsul finit, cu marjă mare de profit, către clientul final. Cele mai multe companii vor încerca să transfere în prețuri și tarife această nouă taxă, astfel că efectul final îl va suporta întreaga populație, plătind prețuri mai mari pentru produse și servicii.
Romsilva argumentează cu date că tăierile ilegale din păduri scad
Cu argumentul cifrelor şi cu profesionalismul celui care ştie ce vorbeşte, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva demonstrează că tăierile ilegale în fondul forestier de stat pe care-l administrează sunt în scădere. Volumul acestor tăieri a fost cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului în curs comparativ cu perioada similară a anului trecut: 8.533 mc, față de 10.782 mc. Prejudiciul provocat de tăierile ilegale este, de asemenea, în scădere: 2,27 milioane lei, față de 3,2 milioane lei. În fondul forestier privat administrat de Romsilva, volumul tăierilor ilegale s-a diminuat în primele trei luni ale anului cu 20,14%. În primul trimestru din 2017, Romsilva a făcut 23.190 de controale privind circulația materialului lemnos (5.274 împreună cu poliția) şi a constatat 335 de infracțiuni silvice și 4.638 de contravenții silvice. S-au dat amenzi de 9,8 milioane lei și s-au confiscat 4.790 mc de lemn.
Împăduriri peste plan
Romsilva a împădurit în primăvara acestui an (regenerări artificiale) mai mult decât şi-a planificat: 4.379 ha, adică realizare 114,7%. Programul de regenerări naturale a fost realizat în proporție de 104,9%, acoperind 7.233 ha. Cele mai mari împăduriri le-au făcut direcțiile silvice Suceava (1.050 ha), Maramureș (282 ha), Neamț (275 ha). Regenerări naturale de top au realizat direcțiile silvice Caraș-Severin (953 ha), Suceava (790 ha), Neamț (525 ha).Modelul economic românesc la 10 ani de la aderarea la UE
La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, singura certitudine pe care credem că o putem enunța este aceea că ne aflăm încă în plin proces de integrare! Spre exemplu, la nivel de mentalitate, ca individ sau ca grup social, încă ne integrăm în UE, încă învățăm să fim europeni. Ceea ce nu este rău! Din punct de vedere economic, România se află în căutarea acelui model economic care să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung. Pentru a înțelege ce este sau ce ar trebui să fie acest model economic, vom încerca o scurtă trecere în revistă a acestui concept, urmată de prezentarea unui „portret robot” al noului model economic așa cum reies ele din documentele programatice ale Comisiei Europene. Dacă ar fi să sintetizăm, în noua societate informațională există trei mari modele de dezvoltare economică și socială1: modelul european, modelul american şi modelul asiatic. Modelul european include trei elemente: creştere economică, libertate politică şi coeziune socială; modelul american include creşterea economică şi libertatea politică, excluzând coeziunea socială, în timp ce modelul asiatic include creşterea economică şi coeziunea socială, excluzând libertatea politică. Putem chiar particulariza: modelul liberal american (caracterizat prin orientarea în masă spre realizarea succesului personal, încurajarea multilaterală a activităţii antreprenoriale și mai puțin accent pe latura socială); modelul corporativ japonez (predominarea în economie a proprietăţii corporative şi a realizărilor în domeniul managementului corporativ, cu accent pe tradiţii naţionale în organizarea relaţiilor de muncă); modelul socialismului suedez (al bunăstării generale în care rolul predominant revine statului – patron) și modelul „etatist” francez (o combinație a celorlalte modele cu un puternic accent dirijist).
Ce model ni se propune pentru viitor? Aici avem ceva concret, anume Strategia Europa 2020, adică noua strategie economică propusă de Comisia Europeană pe 3 martie 2010. Astfel, Comisia a identificat trei factori cheie pentru creșterea economică, de aplicat prin acțiuni concrete la nivelul UE și la nivel național:
Managementul la nivelul agenților economici
Analiza la nivelul agenților economici este concentrată pe IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) și întreprinderi mari și multinaționale din domenii de activitate diverse (servicii, industrie, comerț etc.), nivel la care se condensează cea mai importantă pondere a activităților economice, totodată având un impact semnificativ asupra performanței economiei naționale.
Calitatea și eficacitatea managementului practicat la nivel de firmă, comparativ cu managementul care predomină în Uniunea Europeană, sunt percepute de mai mult de o treime dintre respondenți (36,19%) ca fiind inferioare, în timp ce aproximativ un sfert (25,16%) le consideră ca fiind de același nivel și doar de 17,16% ca având un nivel superior.
Ca și în cazul administrației publice, calitatea managementului practicat în firmele din România este apreciat de cea mai mare parte dintre respondenți ca fiind aproximativ la același nivel comparativ cu anul precedent, atât pentru IMM-uri (42,81%), firmele mari (41,01%), cât și pentru multinaționale (39,13%). Procentul respondenților care remarcă o evoluție pozitivă este însă superior comparativ cu evaluarea de la nivelul administrației publice: 26,80% pentru IMM-uri, 24,75% în cazul firmelor mari și 23,94% pentru multinaționale.
În opinia respondenților, cele mai relevante puncte forte ale managementului la nivel de firmă sunt centrarea pe obținerea de performanțe și organizarea eficace a activităților, iar punctele slabe cel mai des menționate se referă la capacitate redusă de a motiva salariații din organizație și strategii și politici deficitare sau neexistente „de facto”.
Analiza rezultatelor acestei anchete aprofundate, precum și a evoluțiilor contextuale naționale și internaționale, permite formularea unor priorități pentru managementul la nivel microeconomic:
- focalizarea pe construirea unor branduri puternice de produs,
- identificarea de piețe țintă pentru export și concentrarea pe cele ce au o capacitate de absorbție mare,
- conectarea agenților economici din România la rețele și canale de distribuție internaționale,
- intensificarea activităților de cercetare-dezvoltare,
- acordarea de importanță dezvoltării durabile și sustenabilității,
- perfecționarea resursei umane,
- intensificarea inovării.
- realizarea unor programe de pregătire pentru crearea unui management performant de banking al produselor,
- promovarea produselor/serviciilor ce pot ajuta la crearea unui brand puternic românesc,
- integrarea firmei in platforme tehnologice,
- asocierea firmelor românești în rețele de firme performante,
- remodelarea activităților de formare și perfecționare a managerilor și specialiștilor în management,
- creșterea atractivității pieței muncii din România,
- amplificarea atractivității României pentru investitorii străini,
- modificarea culturii organizaționale pentru a facilita implementarea managementului bazat pe cunoștințe.
Starea și caracteristicile managementului administrației publice
Cel de al doilea nivel de analiză al demersului de diagnosticare a „stării de sănătate” a managementului din România este cel al administrației publice. Importanța acestei analize decurge din multiplele influențe directe și indirecte pe care calitatea, eficacitatea și nivelul de performanță al managementului exercitat în cadrul administrației centrale și locale le au asupra celorlalte instituții ale statului, mediului economic și de afaceri și agenților economici și, prin intermediul acestora, asupra societății, în ansamblul său.
Analiza, răspunsurile cadrelor didactice și cercetătorilor în management și cele ale managerilor și specialiștilor din firme au relevat faptul că cea mai mare proporție a acestora (46,24%) apreciază calitatea și eficacitatea managementului practicat la nivelul administrației publice centrale ca fiind de un nivel inferior comparativ cu managementul care predomină în Uniunea Europeană. Relevant în acest sens este și faptul că proporția respondenților care sunt de părere că nivelul de calitate al managementului este superior celui mediu la nivel european este de doar 7,27%.
Comparativ cu anul precedent, cea mai mare parte dintre respondenți apreciază calitatea managementului practicat în cadrul administrației publice ca fiind aproximativ de același nivel. Este de remarcat faptul că doar 12,09% dintre respondenți evidențiază o evoluție pozitivă în cazul administrației centrale, acest procentaj fiind chiar mai mic cu referirela administrația locală (8,66%).
Principalele puncte forte identificate de către respondenți la nivelul managementului administrației publice centrale sunt elaborarea de strategii și politici bine fundamentate și dezvoltarea unui sistem informatic performant, în timp ce la nivel local acestea se referă la organizarea eficace a activităților și control-evaluarea riguroasă a activităților și performanțelor. Au fost puse în evidență și un număr de puncte slabe, dintre care nelocalizarea pe priorități, organizare defectuoasă a activităților și capacitate redusă de a motiva salariații din organizație au fost cel mai frecvent menționate, atât în ceea ce privește managementul administrației de la nivel central, cât și la nivel local.
Starea de sănătate a managementului românesc în 2016
Noi avem marea problemă în România că la noi ajung să conducă oameni care nu au nicio pregătire managerială. În alte țări nu există să ocupi posturi de manager fără evaluări profesioniste”, a declarat Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) cu ocazia prezentării studiului „Starea de sănătate a managementului din România 2016”.
Aceasta este de fapt concluzia amplei lucrări ajunse la cea de a opta ediție în care se analizează calitatea managementului din România atât la nivelul administrației publice centrale și locale, cât și în companiile private. Pentru a avea o creștere a PIB-ului potențial și implicit o rată mai ridicată de creștere sustenabilă ar trebui ca sistemul de învățământ să fie corelat cu necesitățile economiei reale, de la cel profesional și până la cel mai înalt nivel. Iar în paralel, redusă birocrația și încurajat mediul de afaceri. Pentru politicienii români, dictonul lansat de președintele General Motors, Charles Erwin Wilson, din perioada președintelui SUA Dwight Eisenhower, este mai actual ca oricând: „Ce este bun pentru General Motors este bun pentru țară”.
Într-o analiză efectuată în 2016 de către Banca Mondială referitoare la ușurința de a face afaceri în diverse țări, România se plasează pe locul 19 în ierarhia Uniunii Europene, iar la nivel mondial se plasează pe poziția 37. Țara noastră stă din păcate prost la capitolul economiei bazate pe cunoștințe și implementarea strategiei UE 2020 care reprezintă un obiectiv esențial al managementului din fiecare țară bazat pe promovarea inovării. Din acest punct de vedere, România se află în categoria a patra, ultima din UE, cu performanțe în inovare, denumită de specialiști „grupa inovatorilor modești”, alături de Bulgaria. Celelalte 26 de țări membre ale UE fac parte din grupa țărilor inovatoare mediu (14 state), grupa țărilor inovatoare „urmăritoare ale liderilor” (7 state) și grupa țărilor lideri în inovare (5 state – Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania și Olanda).
În România, domeniul antreprenoriatului și întreprinderilor mici și mijlocii nu a reprezentat pentru managementul național o prioritate nici în anul 2016. Analizele efectuate în context european arată că prioritatea pentru factorii de decizie din România la toate nivelele, începând cu cel macroeconomic, trebuie să fie domeniile în care ne situăm sub media UE sau unde situația antreprenorială este modestă. Conform studiului CNIPMMR, managementul trebuie să se concentreze asupra realizării unui mediu economic favorizant afacerilor, a facilitării obținerii de credite, a promovării IMM-urilor la nivelul UE, a amplificării inovării și competențelor, a protecției și îmbunătățirii mediului ecologic, ceea ce ar amplifica performanțele economico-sociale ale României și ar reduce decalajele față de țările dezvoltate din UE.
Pedalăm sau ne prăbușim
Într-o etapă de Turul Franței, după un traseu plin de „cățărări”, favoritul cursei s-a distanțat la diferență mare de pluton, abordând un ritm de urcare alert. Pedalează susținut când, deodată, în plin urcuș, pare că ceva l-a lovit: se clatină, apoi își revine, pedalează mai departe, dar parcă nu mai are aceeași energie, viteza i-a scăzut și odată cu ea scade și distanța lăsată în urmă față de ceilalți concurenți. Riscă să se prăbușească la doar 5 kilometri de finalul cursei. Crainicul ne lămurește: a făcut crampe musculare și nici nu mai are la el doza necesară de „energy-booster”. Toată munca sa de până acum depinde de cât de mult mai rezistă ca să ajungă primul la linia de sosire și să-și încheie etapa cu succes.
România se comportă ca un biciclist neantrenat lansat în Turul Franței. Potrivit consultantului Vasile Iuga, parcursul european este ca mersul pe bicicletă, trebuie să-ți păstrezi echilibrul și să continui să pedalezi ca să mergi înainte. Odată ce ai încetat să pedalezi, te-ai prăbușit. Îmi permit să preiau metafora cu iz sportiv și să vă propun să o suprapunem peste modelul de creștere economică a României. Astăzi, România se află după circa 5 semestre de pedalat intens, în ritm amețitor și cu viteză mult mai mare decât restul plutonului european. Dar panta creșterii economice se dovedește una din ce în ce mai dificilă. România pedalează în forță însă pedalează în plin dopaj: majorarea de salarii prin decizii politice și nu prin creșterea productivității economiei, la care se suprapune relaxarea fiscală duce la pomparea de lichidități în piață și la creșterea cererii. Deci dopăm consumul imediat. Dar nu facem investiții. Există riscul să dispară sursa de dopaj care întreține ritmul alert de pedalare. Semnele deja au apărut, „crampele” atacă deja musculatura economiei românești, bugetul public este deja amenințat de dezechilibre majore. Dacă nu mai „pedalăm”, ne vom prăbuși.
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, deschidere spre mediul de afaceri
a lansat un ciclu de dialoguri academice pe teme stringente ale economiei naţionale între universitari şi exponenţi ai mediului de afaceri. Iniţiator este prof. univ. dr. Momcilo Luburici, preşedinte fondator al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”. Obiectivul, aşa cum l-a definit prof. univ. dr. Mircea Coşea, în calitate de coordonator al demersului, îl reprezintă „stabilirea unei legături mai intense între universitate şi mediul de afaceri, prin intermediul profesorilor, pentru introducerea a cât mai mult din problematica la zi în activitatea didactică şi de cercetare”.
Reuniunea inaugurală – la care au participat rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, profesori dintr-un spectru larg de specializări – l-a avut ca invitat pe Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni Piarom, recomandat de activitatea directă în economia reală şi implicit de cunoaşterea actualităţii concrete a acesteia.
Pivotul tematic al dezbaterii l-a constituit salariul minim pe economie, cu diversitatea de abordări curente, de implicaţii şi de efecte în perspectivă.
„Invest in Romania”, la Arad
Consiliul Naţional al Întrerpinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cu sprijinul Consiliului Județean Arad, a organizat a patra ediție din seria evenimentelor „Invest in Romania”, cu scopul promovării oportunităţilor pentru investiţii la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti. Au participat: Gheorghe Gabriel Gheorghe – secretar de stat în Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Gheorghe Falcă – primarul municipiului Arad, Sergiu Bîlcea – vicepreședintele Consiliul Județean Arad, Florin Jianu – președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru – secretarul general al CNIPMMR, Mircea Purcaru – președintele CNIPMMR Arad. Din partea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat au fost prezenți secretari economici, coordonatori și directori de direcții din Austria, Republica Federativă a Braziliei și Ungaria, care au adus în atenția antreprenorilor prezenți oportunități de dezvoltare a operațiunilor de import-export, specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în țările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.
Președintele CNIPMMR, Florin Jianu (foto), a subliniat: „Ne aflăm astăzi la cea de-a patra ediție a seriei de evenimente Invest in Romania, urmând ca până la finalul anului să ajungem și în Târgu Mureș și Buzău. În cadrul edițiilor anterioare, am constatat faptul că antreprenorii locali au nevoie de o serie de instrumente pentru a-și dezvolta afacerile, cum ar fi birourile de tipul one stop shop, incubatoare de afaceri, parcuri industriale sau centre logistice pentru susținerea accesului la piețe. Astfel, trebuie să schimbăm cadrul legislativ pentru a da posibilitatea autorităților publice locale de a avea mai multe atribuții pentru a dezvolta mai mult mediul de afaceri local și, implicit, pentru a sprijini economia românească.”
S-au deschis Cursurile de civilizaţie românească ale Universităţii din Bucureşti
Cea mai veche iniţiativă a unei universităţi româneşti de a promova limba şi cultura română în lume – Cursuril de vară de limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate de Universitatea din București – îşi desfăşoară în aceste zile ediţia 57, reunind peste 30 de tineri din 20 de ţări. „Cartierul general” şi esenţa responsabilităţii în desfăşurarea evenimentului aparţin Facultatăţii de Litere. Participanţii urmează „cursuri intensive de limba română, concepute într-o perspectivă comunicaţională, ateliere de lucru și conferinţe pe teme de cultură şi civilizaţie românescă” şi beneficiază de oportunităţi pentru documentare, cunoaştere, iniţiere de cercetări proprii. Ediţia este aşezată sub semnul împlinii a 110 ani de la naşterea lui Mircea Eliade.
La deschiderea Cursurilor de vară 2017, în sala de lectură a Facultății de Litere, participanţii au fost salutaţi de conf. univ. dr. Sorin Costreie – prorector al Universităţii din Bucureşti, prof univ. dr. Emil Ionescu – decanul Facultăţii de Litere, lector univ. dr. Gabriela Biriş, director al actualei ediţii. În calitate de director onorific al cursurilor, conf. univ. dr. Oana Murăruş – director al Centrului de Studii Românești al Facultății de Litere, a oferit o prezentare a tradiţiei ştiinţifice pe care se fundamentează Cursurile de vară ale Universităţii bucureştene, iniţiate în 1960 de marele lingvist Alexandru Rosetti, conduse la acea vreme de profesorul Boris Cazacu şi onorate de-a lungul anilor de participări de prim rang, precum Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Lauri Lindgren, Rosa Del Conte, Einar Haugen, Ladislau Galdi, Jiří Felix.
