McDonald’s România a înregistrat vânzări record de burgeri
Compania malteză care operează în franciză lanțul de restaurante McDonald’s a anunțat miercuri că în decursul anului trecut, McDonald’s România a vândut 61 de milioane de burgeri şi 3 milioane de cafele.
În schimb, compania nu a dorit să ofere date financiare precum cifra de afaceri sau profitul generat de franciza din România în 2016, ci doar câteva date privind vânzările în volum.
„Investiţiile s-au ridicat la peste 20 miloane de lei, iar bugetul alocat dezvoltării reţelei McCafé a fost de 7,5 milioane de lei, cu 25 de cafenele la finalul anului. Cele 68 de restaurante din România au fost vizitate de peste 70 de milioane de clienţi, iar cei peste 4.000 de angajaţi au servit 61 de milioane de burgeri şi 3 milioane de cafele doar la McDonald’s”, a declarat directorul general al Premier Restaurants România, Daniel Boaje, citat în comunicat.
Începând cu 2016, rețeaua americană de restaurante aparține de Premier Capital, grup maltez. Înainte de a ceda afacerea maltezilor, McDonald’s a achiziționat aproape toate restaurantele francizate, cu excepţia unui fast-food McDonald’s din Galaţi.
Pe lângă acțiunile din România, Premier Capital deţine franciza McDonald’s pentru Malta, Grecia şi cele trei ţări baltice.
Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare și a populației reprezintă 42% din PIB
Creditul neguvernamental, exceptând și creditele contractate de către sistemul bancar, de la băncile mamă este de 42% din PIB, mai mic decât creditul bancar.
Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare și a populației reprezintă 42% din PIB, îndatorare ce cuprinde și creditele cesionate pentru că, deși acestea dispar din bilanțul băncilor, ele rămân totuși sub formă de datorii către creditori și afectează capacitatea acestora de a accesa alte credite pe viitor, a afirmat Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
„Din punct de vedere statistic, intermedierea financiară este redusă, dacă privim din perspectiva creditorului. Dacă privim însă și din perspectiva debitorului, și noi la BNR dorim să avem o abordare completă a aspectelor de stabilitate financiară, constatăm că îndatorarea totală este semnificativ mai mare decât creditarea totală în sectorul bancar. Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare și a populației reprezintă 42% din PIB, din care 26% din PIB este îndatorarea totală a companiilor nefinanciare. Diferența dintre creditarea bancară totală și îndatorarea totală provine pe segmentul companiilor de la băncile nerezidente și de la firmele mamă precum și de la IFN-uri”, a declarat viceguvernatorul BNR.
De asemenea, intermedierea financiară calculată ca pondere a creditului bancar în PIB a ajuns la 29% la sfârșitul anului trecut, față de 38% în anul 2008, aceste valori fiind cele mai scăzute din Europa.
Oficialul BNR a mai adăugat că a reducerea masivă a creditelor neperformante printr-un program complex de măsuri pus în practică începând cu anul 2014 a contribuit pe deoparte la curățirea bilanțului băncilor, dar pe de altă parte la provizionarea integrală și scoaterea din bilanț a unor credite.
Bookfest 2017 – piaţa editorială se reuneşte la Romexpo
Romexpo găzduieşte în perioada 24-27 mai Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediția 2017. După cum subliniază Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, este singurul eveniment de acest fel din piaţa de profil de la noi organizat ca proiect independent al editorilor. Invitat de onoare este Suedia, recomandată în avanpremieră de ambasadoarea Anneli Lindahl Kenny prin participarea unor scriitori de prim rang, editori, ilustratori și manageri culturali.
Salonul se desfăşoară într-un moment de creştere a pieţei de carte, pe fondul unei ascensiuni generale a consumului. “Creşterea pieţei de carte va duce pe termen lung la creştere economică solidă”, apreciază preşedintele AEP.
Gala Absolvenţilor la UNATC
La Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București este în plină desfăşurare (20 mai-8 iunie) Gala Absolvenților, eveniment de tradiție care lansează în lumea artistică promoția 2017 a facultăților de Teatru și Film, organizat de studenţii anului I Master Teatrologie – Management şi Marketing Cultural
Lansând invitaţia „la un maraton de spectacole, proiecții de film, expoziții și lansări de carte”, organizatorii subliniază: „Vom urmări împreună creațiile absolvenților Facultății de Teatru, specializările Actorie, Regie Teatru, Păpuși-Marionete, Coregrafie, Scenografie, Teatrologie – Management cultural, jurnalism teatral (licență), Arta Actorului, Arta regizorului de teatru, Artă coregrafică, Coregrafie și performanță în dans, Artă scenografică, Teatru de animație, Teatrologie – Management și Marketing Cultural, Pedagogie teatrală, Scriere dramatică, Tehnologii digitale (master). De asemenea, vom putea viziona și primele realizări cinematografice ale absolvenților Facultății de Film, specializările Regie de film și televiziune, Imagine de film și televiziune, Multimedia: Sunet-Montaj, Comunicare audiovizuală (licență), Arta regiei de film, Arta imaginii de film, Arta sunetului de film, Arta montajului de film, Filmologie, Producție de film și Film de animație (master). Producțiile absolvenților 2017 vor fi apreciate de jurii formate din cunoscuți oameni de teatru: Coca Bloos, Ana Ciontea, Brândușa Zaița Silvestru, Cecilia Bârbora, Alice Barb, Cristiana Gavrilă, Raluca Tulbure, Corina Constantinescu, Ioana Pashca, Ioana Marchidan, Sandra Mavhima, Vlad Cristache, Erwin Șimșensohn, Bogdan Drăgulescu, Ovidiu Dragoman”. Programul complet al manifestării, pe www.unatc.ro.
Retrogradarea ratingului de țară poate scufunda China într-o mare de datorii
Agenția de evaluare Moody’s Investor Service a revizuit în scădere ratingul Chinei la creditele pe termen lung în moneda locală și în valută, de la „Aa3” la „A1”, cu perspectivă negativă, pe fondul îngrijorărilor legate de încetinirea creșetreii economce, anunță agențiile de presă internaționale.
Este prima reducere a ratingului operată de Moody’s după 1989 pentru ratingul datoriei Chinei, pe considerentul că Beijingului îi va fi dificil să mențină echilibrul, păstrând în același timp ritmul ridicat al creșterii economice și solvabilitatea sistemului bancar.
Ca răspuns la anunțul făcut de Moodys, Ministerul de Finanțe al Chinei a acuzat agenția de rating că a utilizat „o metodologie inadecvată” care a condus la retrogradarea ratingului datoriei, afirmând că firma a supraestimat dificultățile cu care se confruntă economia chineză și a subestimat capacitatea țării de a implementa reformele economice, conform Reuters.
Datoria totală a Chinei se ridică la 300% față de PIB. Iar o asemenea povară a împrumuturilor a condus în cazul altor state la intrarea în incapacitate de plată. Însă avantajul Chinei este dat de uriașa rezervă valutară de 3.000 mii de miliarde de dolari, excesul de lichiditate din economie fiind estimat la 18.000 miliarde de dolari.
„Economia chineză a debutat foarte bine în acest an, ceea ce arată că reformele încep să-și arate efectele”, se arată în declarația ministrului de Finanțe. Ceea ce uită să spună este faptul că tot în primul trimestru din acest an au fost injectate sume record în economie, sub forma împrumuturilor. Iar odată ce injecțiile financiare s-au diminuat și ritmul de creștere a încetinit în cel de al doilea trimestru.
Totodată, Moody’s a retrogradat miercuri ratingurile a 26 de emitenți corporativi nefinanciari și de infrastructură deținuți de stat, laolaltă cu filialele lor. De asemenea, ratingurile mai multor bănci autohtone au fost scăzute, inclusiv ratingul depozitelor pe termen lung de la Bank of China Limited de la A1 la A2. Și Hong Kong este în pericol de a i se diminua ratingul, din cauza că tendința creditelor din China va continua să aibă un impact semnificativ asupra profilului de credit al Hong Kong-ului datorită legăturilor strânse economice, financiare și politice cu continentul.
Moody’s precizează că importanța pe care o acordă autoritățile chineze pentru menținerea unei creșteri robuste implică continuarea politicii acordare de stimulente financiare, iar astfel de cheltuieli guvernamentale ar contribui la creșterea datoriei în întreaga economie.
„Ne așteptăm ca datoria directă a guvernului să crească treptat către 40% din PIB până în 2018 și mai aproape de 45% până la sfârșitul deceniului”, se arată în raportul agenției de rating. La sfârșitul anului trecut datoria publică reprezenta 37% din PIB
Ponderea datoriei publice în PIB, poate părea redusă, mai ales dacă o raportăm la normele UE care impun o limită de maximum 60% din PIB.
Însă aproximativ 200% din datoriile corporative aparțin în mare parte de entități care sunt întreprinderi de stat și pe care guvernul le refuză să le închidă de temerea izbucnirii de revolte în masă, nesupunere civilă și chiar de război civil. Drept rezultat, practic toată datoria corporativă a Chinei este de fapt suverană, garantată de către guvern.
În plus, China respinge prognoza Moody’s, care prevede încetinirea ritmului de dezvoltare economică în următorii cinci ani la 5% din cauza reducerii populației active și continua scădere a producției industriale. Prognozele oficiale mizează pe creșteri economice de peste 6,5% până în 2020.
Retrogradarea ratingului pentru datoriile pe termen lung va forța companiile chinezești să se împrumute de piața internă întru-cât dobânzile vor crește pe piețele externe. Aceasta va pune presiune și mai mare pe sistemul bancar autohton crescând riscul industriei financiare, se arată într-o analiză Bloomberg.
Cu majorarea gradului de îndatorare acasă, însoțită de încetinirea dezvoltării economiei există riscul „intrării într-un cerc vicios”, a declarat pentru Bloomberg Khoon Goh, șeful diviziei de cercetare de la Australia&New Zealand Banking Group. El spune că cele mai afectate de decizia Moodys vor fi întreprinderile de stat și dezvoltatorii imobiliari. De asemenea vor avea de suferit companiile aeriene și de shiping. Acestea din urmă se împrumută masiv pentru achiziția de mijloace de transport: aeronave și vapoare.
Economia Chinei a crescut cu 6,7% în 2016 comparativ cu 6,9%, anul anterior, cea mai slabă creştere înregistrată în ultimii 27 de ani.
Corina Crețu: Mai mult de jumătate din investițiile publice sunt finanțate din fonduri europene
Fondurile europene trebuie să respecte strategia de dezvoltare și să fie în concordanță cu prioritățile de investiții ale României, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.
În cadrul întâlnirii de la Bruxelles dintre Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, și Viorel Șteafan, ministrul Finanțelor Publice, s-a analizat stadiul implementării politicii de coeziune pentru România și rolul capital al acesteia pentru dezvoltarea țării.
„Mai mult de jumătate din totalul bugetului de investiții publice este reprezentat de fonduri europene și, în aceste condiții, este esențial ca aceste fonduri să fie investite într-o manieră strategică și în concordanță cu prioritățile de investiții ale României. Domnul ministru de Finanțe, Viorel Ștefan, m-a asigurat de existența resurselor necesare cofinanțării naționale pentru a facilita implementarea proiectelor”, a spus comisarul European, se arată în comunicatul de presă transmis de Reprezentanța Comisiei Europene la București.
Pentru ca finanțarea din fonduri europene să fie eficientă este necesar să fie întărită capacitatea administrativă a beneficiarilor și susținerea lor pentru dezvoltarea de proiecte mature.
„România are nevoie de proiecte de bună calitate și pentru aceasta sunt necesare proceduri simplificate și o capacitate administrativă consolidată. Serviciile din subordinea mea sunt întotdeauna pregătite să ofere asistență administrației naționale”, a mai afirmat Corina Crețu.
În perioada 2014 — 2020, România beneficiază de o alocare de peste 30 miliarde de euro din Fondurile structurale și de investiții europene. Investițiile au în vedere, printre altele, atingerea țintei de 2% din PIB alocați cercetării, creșterea procentului de energie din surse regenerabile până la 24% din total, reducerea numărului persoanelor în pericol de sărăcie sau excluziune cu 580.000, față de anul 2008, și îmbunătățirea eficienței administrative prin reforme.
Modelul economic românesc în cadrul UE: Provocări-Oportunități-Priorități
Pe data de 23 mai a.c. la Palatul Parlamentului în sala Avram Iancu s-a desfășurat conferința pe tema „Modelul românesc în cadrul UE. Provocări – Oportunități – Priorități ”, organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), împreună cu Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Academia de Studii Economice (ASE) și România Durabilă. Obiectivul conferinței a fost generarea unei dezbateri ample despre cum se va schimba, în deceniul următor, statul român, piețele, forța de muncă, educația, sănătatea, nivelul de trai și poziția României în Europa și în lume.
Conferința a fost precedată de dezbateri pe aceeași temă la Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Bacău.
România are o șansă reală și unică acum, la aniversarea a 100 ani de existență ca stat unitar și independent, beneficiind și de preluarea președinției UE în 2019, iar această șansă trebuie valorificată la maximum.
Provocarea principală pentru guvern, dar și pentru întreaga țară, este descoperirea unui mod de o gestiune bună a țării și găsirea unor soluții viabile pentru a depăși, în acest context, acest nefericit 7-17-27, respectiv locul 7 în UE din punct de vedere al populației și al suprafeței teritoriale, locul 17 din punct de vedere al PIB și locul 27 din punct de vedere al nivelului de trai.
România trebuie să-și definească o poziție coerentă și de lungă durată cu privire la ce vrea de la Uniune și cum ar trebui aceasta să arate în viitor în contextul celor 5 alternative lansate în dezbatere de Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Conferința a adus față în față reprezentanți ai administrației publice centrale și principalii miniștri din domeniul economic cu reprezentanți ai mediului de afaceri, CEO și manageri ai celor mai importante companii din România, experți și oameni cu experiență practică din sectoare și domenii economico-sociale, dar și academicieni, cercetători și profesori universitari, ONG-uri, economiști, studenți și sociologi.
La lucrările conferinței „Modelul economic românesc în cadrul UE. Provocări – Oportunități – Priorități” au participat:
Călin Popescu Tăriceanu – Președinte, Senatul României
Vladimir Ionaș – Consilier de stat, Guvernul României (mesaj din partea Prim-ministrului României)
Ana Birchall – Ministru delegat, Ministerul Afacerilor Europene
Vasile Pușcaș – Negociatorul șef al aderării României la Ue
Prof. univ. dr. Gheorghe Zaman – membru corespondent al Academiei Române, Președinte AGER
Mihai Daraban – Președinte, Camera de Comerț și Industrie a României
Adrian Izvoranu – Vicepreședinte, Confederația Patronală din Industrie, Servicii și Comerț – Președinte, Institutul Român pentru Dezvoltare Sustenabilă
Prof. univ. dr. Nicolare Istudor – Rector ASE
Venezuela cade pradă anarhiei și luptelor de stradă
Criza din Venezuela se transformă pe zi ce trece într-o stare de anarhie, guvernul fiind incapabil să mai controleze situația din țară, scrie Washington Post în ediția de miercuri.
Săptămâna trecută, revoltele și jafurile ce au răvășit timp de două zile statul Barinas din Venezuela, s-au soldat cu opt morți și zeci de răniți. Sâmbătă, într-una dintre piețele centrale din capitala țării, Carcas, mulțimea a linșat un tânăr, pe care l-au stropit cu benzină și l-au incendiat. În mai multe cartiere din Caracas protestari cu fețele mascate ridică baricade pe care le lasă ardă mocnit, așa-zisele „guarimbas”, și cerbani de la șoferii pentru a-i lăsa să treacă pe stradă.
După șapte săptămâni de proteste antiguvernamentale, inccidentele tot mai violente sunt pe punctul de a scufunda întreaga țară în anarhie, atât guvernul cât și opoziția – care face apel la manifestații pașnice – par a pierde controlul asupra mulțimilor dezlănțuite.
Peste 50 de morți în timpul ultimelor două luni de confruntări
Forțele de securitate împreună cu bandele de motocliciști susținători ai actualului președinte Nicolas Maduro, așa-numitele „colectivos”, au început să intervină împotriva manifestanților tot mai violent, utilizând chiar și arme de foc, ceea nu face decât ca situația să se deterioreze rapid. Cel puțin 50 de oameni au fost uciși în ultimele două luni, atât din rândul protestatarilor, cât și a forțelor de ordine dar și oameni care pur și simplu s-au nimerit spre nenororcul lor să fie prin preajma luptelor de stradă.
„Pericolul este ca escaladarea violențelor să depășească capacitatea oricăreia dintre părți să mai poată deține controlul”, a declarat Phil Gunson, analist al Internațional de Criză din Caracas, adăugând că haosul din ultimele câteva zile pare să „mai fi depășit un prag”. „Cu cât mor mai mulți oameni, cu atât furia mulțimii crește iar guvernul răspunde la aceasta cu și mai multă violență”, spune Gunson.
O creștere în spirală a violențelor a fost întotdeauna unul dintre posibilele rezultate ale mișcărilor de protest pentru demisia președintelui Nicolás Maduro, organizarea de alegeri anticipate și revenirea la o guvernare democratică. Dar cum Maduro a rămas ferm pe poziții, demonstrațiile s-au intensificat pe fondul adâncirii crizei economice deosebit de grave iar o soluție negociată pare în prezent mai îndepărtată ca niciodată.
Revolta populară se va intensifica după ce autoritățile au anunțat că vor organiza la finele lunii iulie alegeri pentru „o adunare constituantă” care va fi însărcinată cu rescrierea constituției venezuelene. Oponenții lui Maduro boicotează această inițiativă, pe care o caracterizează ca lovitura mortală pentru statul democratic și au cerut protestatarilor să se reîntoarcă pe străzi.
Liderul opoziției, Henrique Capriles acuză guvernul – nu pe protestatari – că este de vină pentru confruntările sângeroase. El îl acuză pe Maduro de orchestrarea violențelor și a jafurilor. „Guvernanții vor să discrediteze mișcările de protest. Însă guvernul are o problemă de credibilitate. Oamenii îl aud pe Maduro vorbind dar nu mai cred nimic din ceea ce spune”, a declarat Capriles într-un interviu recent.
Opoziția a organizat marșuri cu sute de mii de participanți, marea lor majoritate pașnici. Însă grupuri mici de huligani– de regulă tineri cu capul acoperit de glugă și mască de gaze pe față – aruncă cu cocktailuri molotov în polițiști, lansează cu ajutorul praștiilor borcane cu excremente sau dau foc la mașinile de poliție. Dar în ultimul timp sunt și mai agresivi, atacă alți cetățeni, cum a fost cazul tânărului linșat și incendiat într-o piață din Caracas.
Cea mai bogată țară din America de Sud, dar care se zbate în cea mai mare sărăcie
Venezuela se confruntă cu cea mai mare inflație din lume, 700% la finele acestui an – iar economia națională s-a contractat cu aproape o cincime în ultimul an. În țară este o penurie cronică de alimente și medicamente: trei sferturi din populație declară că își permit mai puțin de două mese pe zi iar mortalitatea infantilă a crescut la aproape 30%.
O parte tot mai mare din populație, chiar și mulți dintre foștii simpatizanți ai regimului socialist al lui Maduro, sunt foarte furioși din cauza haosului creat. Pentru a rămâne la putere, Maduro trebuie să evite organizarea de alegeri anticipate pe care le va pierde cu siguranță. Chiar și pe cele de anul viitor, când i se termină actualul mandat, nu mai are vreo șansă să le câștige.
Iar singura soluție care i-a rămas este reprimarea brutală a manifestațiilor de stradă și instaurarea unui regim dictatorial. Însă există riscul izbucnirii unui război civil iar statul actual să se divizeze, anumite regiuni putând să-și declare independența față de regimul de la Caracas.
În aprilie s-a consemnat cea mai mare creștere anuală a creditării de după octombrie 2012
Ritmul anual de creștere a creditării, atât pentru populație cât și pentru firme, a ajuns în luna aprilie la 3,2%, cel mai înalt nivel de după octombrie 2012, arată datele publicate miercuri de Banca Națională a României.
Comparativ cu luna anterioară, volumul împrumuturilor contractate de persoanele fizice și companii a crescut în aprilie 2017 cu 0,1% (-0,2% în termeni reali), până la 223,27 miliarde lei (49,25 miliarde euro).
Creditul în lei s-a majorat cu 1,1% (0,8% în termeni reali), la 131,34 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,3% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,0%). Raportat la aceeași lună din 2016, împrumuturile în lei au crescut în luna aprilie cu 13,5%.
Soldul creditelor în lei contractate de populație s-a majorat cu 1,3% comparativ cu luna precedentă și cu 21,1% față de aprilie 2016, ajungând la 69,3 miliarde lei. Creditele în lei acordate firmelor au crescut cu 0,8% față de martie și cu 6% față de a patra lună a anului trecut, la 62 miliarde lei.
Împrumuturile în valută acordate populației au scăzut cu 1,6%, în echivalentul monedei naționale, până la 45 miliarde lei, echivalent în lei, iar cele contractate de companii, tot în valută, au coborât cu 1,1%, până la echivalentul a 46,93 miliarde lei.
La finele lunii aprilie, creditul neguvernamental (valoarea totală a împrumuturilor contractate de populație plus companii nefinnaciare) a înregistrat o creștere de 3,2% (2,5% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2016, pe seama majorării cu 13,5% a componentei în lei (12,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 8,7% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,8%).
Ca urmare a acestei evoluții, la finalul lui aprilie, valoarea creditelor în lei a ajuns la 58,8% din valoarea totală a creditelor acordate de bănci populației și firmelor, în timp ce creditele în valută nu mai reprezintă decât 41,2%.
Avertisment de la CE pentru riscul de depășire a deficitului bugetar
Comisia Europeană avertizează România referitor la o abatere semnificativă în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, se arată într-un comunicat al CE.
Anul trecut, Consiliul UE a propus României să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și să realizeze o ajustare bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017.
„Luni, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul UE a adoptat ulterior o recomandare în care confirmă nevoia ca România să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că avansul nominal al cheltuielilor guvernamentale nu va depăși 3,3% în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. Pe baza estimărilor de primăvară publicate recent de CE, există riscul unei devieri semnificative de la ajustarea recomandată în 2017”, arată documentul citat.
În anul următor, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit de 1% din PIB.
De asemenea, Comisia Europeană va reveni în 2018 cu recomandări privind ajustarea politicii fiscale în linie cu cerințele incluse în Pactul de Creștere și Stabilitate, care se translatează într-un efort fiscal substanțial pentru anul viitor.
„În absența modificării politicilor, există riscul unei abateri semnificative de la acea cerință în 2018. În plus, estimările de primăvară publicate recent de CE previzionează un deficit guvernamental general de 3,5% din PIB și 3,7% din PIB pentru 2017 și 2018, peste plafonul de 3% din PIB acceptat în Uniunea Europeană. Per ansamblu, opinia Consiliului este că vor fi necesare noi măsuri semnificative începând din 2017 pentru a îndeplini prevederile Pactului de Creștere și Stabilitate, pe fondul deteriorării semnificative a perspectivei fiscale”, potrivit CE.
Totodată, patru state membre UE, inclusiv România, au avut un deficit guvernamental egal sau mai mare de 3% din PIB, conform unei estimări preliminare publicate în aprilie de Eurostat.
Spania a înregistrat un sold negativ de 4,5% din PIB, Franța un deficit de 3,4% din PIB iar România și Marea Britanie un deficit de 3% din PIB.
