La BVB se acordă acționarilor cel mai mare dividend din lume
România se află pe primul loc în lume, cu un dividend de 7-8% acordat investițiilor pe bursă, a afirmat Lucian Anghel, președintele Bursei de Valori București (BVB).
„Sunt case de cercetare care susțin că România are cel mare dividend din lume, 7-8%, pe locul al doilea fiind Kuweit, iar pe trei Bahrain. Cred că sunt singurele date economice în care noi depășim aceste țări pentru niște companii care activează în zona utilităților, energie și bănci. Acest lucru înseamnă că, dacă prețul acțiunilor scade cu 5%, dividendul totuși acoperă scăderea acestui preț al acțiunilor, pentru că se pot pierde niște bani — este o investiție, nu un depozit — dar în general se pot câștiga”, a declarat pentru Agerpes, președintele BVB.
De asemenea, Lucian Anghel este de părere că listarea Digi a fost un succes, iar pe 16 mai va începe tranzacționarea acțiunilor. Pe lângă asta, președintele BVB susține că, în următoarele 18 luni, o să mai apară noi companii pe bursă.
„Am remarcat după listarea MedLife că tot mai mulți antreprenori își arată interesul și vor să aibă acces la informații și să afle ce ar putea să facă piața de capital pentru ei, fie că discutăm de listări sau de obligațiuni. Sper să găsim brokeri suficienți de dornici să se implice în finalizarea unor astfel de acțiuni IPO sau emitere de obligațiuni pentru că există interes. Cred că, în următoarele 12-18 luni, o să mai vedem noi companii care o să vină la bursă”, a adăugat președintele BVB.
Totodată, Bursa de Valori București (BVB) organizează duminică și luni, sub numele de Ziua Națională a Investițiilor, unicul târg de servicii financiare și educație din țară „Banii Tăi Expo”, în incinta Promenada Mall din București.
În cadrul evenimentului, pentru cumpărarea unei unități într-un fond de investiții, oferta OTP Asset Management începe de la suma de 50 de lei și este valabilă în perioada 15 mai — 30 iunie 2017, iar cei care doresc să primească dividendele direct în contul bancar își pot înscrie gratuit contul în baza de date a Depozitarului Central în perioada 15 mai – 30 iunie 2017.
Circa 2.000 de IMM-uri din România vor putea beneficia de credite în valoare de 177 de milioane de euro
Aproximativ 2.000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de 177 de milioane de euro în urma acordului semnat de Raiffeisen Bank cu Fondul European de Investiții, conform
datorită acordului semnat de Fondul European de Investiţii cu Raiffeisen Bank, potrivit Comisiei Europene (CE).
„Facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o componentă importantă a Planului. Sunt încântată de faptul că, prin reuşita Acordului din 11 mai, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă şi în inovare”, a afirmat Corina Creţu, comisarul pentru politică regională.
Acordul Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI) a fost semnat la data de 11 mai.
Planul Juncker va da startul unor noi investiţii la nivel european, în valoare de aproximativ 743 milioane de euro, și este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa.
Numărul înmatriculărilor de autoturisme a crescut cu 75% în primele patru luni
Înmatriculările de autovehicule în România au crescut în primele patru luni din 2017 cu 74,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, până la 196.183 de unităţi, potrivit datelor publicate de către Direcţia Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).
În lunile ianuarie-aprilie au fost înmatriculate în România aproximativ 167.267 de autoturisme second hand, în creştere cu 88,6% faţă de aceeași perioadă din 2016, conform datelor DRPCIV.
Astfel, la fiecare maşină nouă înmatriculată în România, au fost înmatriculate alte şase autoturisme vechi.
Principalele cauze care au determinat creşteri puternice la nivelul înmatriculărilor de autoturisme second hand sunt eliminarea timbrului de mediu de la 1 februarie 2017 și creșterea numărului de autoturisme second-hand aduse din străinătate.
De asemenea, anul trecut au fost înmatriculate 396.538 d e autoturisme în România, în creştere cu 19,4% faţă de anul precedent, în care s-au înmatriculat 332.223 de unităţi.
În anul 2007 s-au înregistrat cele mai multe înmatriculări de autoturisme noi din România, respectiv 312.589 unități.
Cercetări social-politice de top la Universitatea “Titu Maiorescu”
Universitatea “Titu Maiorescu” – Facultatea de Ştiinţe Sociale, Politice şi Umaniste organizează în perioada 11-12 mai a patra ediţie a conferinţei internaţionale de profil “Educaţie, cercetare, inovare în Era Cunoaşterii”.
Tematica include domenii precum relaţii internaţionale, studii europene, studii de securitate, comunicare şi relaţii publice, limbă, literatură, cultură şi civilizaţie. După cum subliniază decanul facultăţii, prof. univ. dr. Sorin Ivan, abordările vizează cercetări de ultimă oră, inclusiv transdisciplinare şi interdisciplinare, atât teoretice, cât şi cu aplicabilitate în direcţii de perspectivă economico-sociale şi geostrategice.
Proiect Erasmus+ româno-germano-bulgar pe tema migraţiei
Tema de actualitate politică şi economică globală a migraţiei se regăseşte în conţinutul proiectului Erasmus+ intitulat ”Becoming a multicultural European”, semnificativ prin aceea că propune o abordare educaţională şi de cercetare din perspectivă de tineret din trei ţări europene: Germania – reprezentată de „Kaufmannsschule II” din Hagen (coordonator, prof. Sandra Hansen), iniţiator al proiectului, România – Liceul Teoretic „Nichita Stănescu” din Bucureşti (coordonator, prof. Mara Constantinescu) şi Bulgaria – Şcoala Secundară „Vasil Levski” din Dolni Chiflik (coordonator, prof. Stanislava Petrova), parteneri. Proiectul se desfăşoară până la 30 octombrie 2018. Prima reuniune a echipelor de lucru a avut loc la liceul bucureştean (director, prof. ing. Florentina Sandu), fiind investigată tema migraţiei, printr-o diversitate de contribuţii: o cercetare asupra fenomenului de la 1800 până în prezent în cele trei ţări partenere, un chestionar de măsurare a atitudinilor față de diferitele naționalități, prezentarea unor migranţi celebri, interviuri cu migranţi, scurte filme tematice. Etapele următoare se vor derula pe rând în fiecare ţară parteneră. Rezultatele vizate sunt: o carte electronică în limba engleză, “Istoria migraţiei”, referitoare la migraţie în cele trei ţări, o strategie de management al diversităţii, un ghid de bune practici pentru dialog interreligios.
Afacerile din industrie au crescut cu 11% în trimestrul I din 2017, față de aceeași perioadă din 2016
În luna martie 2017, cifra de afaceri din industrie pe total a crescut atât faţă de luna precedentă cu 16,1% cât şi faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 14,4%, a anunțat azi Institutul Național de Statistică (INS).
„Cifra de afaceri din industrie, în primul trimestru din 2017, comparativ cu același interval din 2016, a crescut pe ansamblu cu 10,9% datorită creşterii industriei prelucrătoare (+11,2%). Industria extractivă a scăzut cu 0,2%. Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s‐au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de capital (+17,9%), industria energetică (+12,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+9,5%), industria bunurilor intermediare (+7,5%) şi industria bunurilor de uz curent (+5,1%)” se arată în comunicatul INS.
Cea mai mare creștere a cifrei de afaceri din industrie, în luna martie 2017, față de martie 2016, s-a înregistrat în industria prelucrătoare (+15%), în timp ce industria extractivă a scăzut cu 9%. Pe ansamblu creșterea din martie 2017 față de aceeași lună din 2016 a fost de 14,4%.
Cifra de afaceri cumulată a companiilor industriale a înregistrat în primele două luni din acest an o majorare de 8,7%, comparativ cu perioada similară din 2016.
Cifra de afaceri cumulată a companiilor din industrie a crescut în 2016 cu 4,7% faţă de 2015.
Comisia Europeană revizuiește în scădere estimările referitoare la creșterea economiei românești pentru 2017
Comisia Europeană (CE) și-a revizuit în scădere estimările pentru anul 2017 în privința creșterii economiei românești, și atrage atenția că proiectul legii salarizării unitare reprezintă un pericol pentru obiectivele fiscale.
Executivul comunitar estimează că economia românească ar urma să înregistreze un avans de aproximativ 4,3% a PIB în acest an, în scădere față de 4,4% cât previzionase în iarna anului 2016. CE își menține însă estimarea de 3,7% pentru creșterea PIB în 2018.
„Creșterea reală a PIB este estimată să rămână solidă, pe fondul relaxării fiscale și majorărilor salariale (…) Deficitul bugetar va continua să crească din cauza reducerilor de taxe și majorării cheltuielilor publice”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Totodată, Comisia a estimat că deficitul public al României va fi de 3,5% din PIB în 2017, mai scăzut decât estimarea deficitului de 3,6% din raportul de iarna trecută, iar pentru 2018 acesta va atinge pragul de 3,8% din PIB.
„Proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa estimărilor fiscale, cu un impact potențial de până la 2% din PIB asupra balanței guvernamentale în 2018″, avertizează CE.
De asemenea, Comisia anticipează că inflația medie anuală va reveni în teritoriu pozitiv în acest an, de 1,1%, urmând ca în 2018 să ajungă la 3%.
„Inflaţia va reveni treptat în banda de 2,5% +/- 1 punct procentual a Băncii Naţionale, ca urmare a cererii interne solide, a majorărilor suplimentare de salarii şi a măsurilor fiscale de stimulare suplimentare”, potrivit CE.
Comparativ cu datele publicate în luna februarie de CE, Execitvul UE previzionase atunci o inflație medie anuală de 1,6% în 2017 și de 2,9% în 2018.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, creșterea PIB-ului va rămâne constantă, la 1,9% în 2017 și 2018, conform previziunilor de primăvară. Iar referitor la zona euro, se așteaptă ca PIB să înregistreze o majorare de 1,7% în 2017 și 1,8% în 2018.
Clădirile de birouri din capitală au cea mai mică rată de neocupare din ultimii nouă ani
Rata de neocupare în clădirile de birouri din București a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani, de 9,5%, ca urmare a unui număr limitat de proiecte livrate și a creșterii cererii de spații pentru birouri, se arată într-un raport recent al companiei de consultanță CBRE.
„Această scădere a ratei de neocupare fost generată de numărul limitat de proiecte livrate și de creșterea susținută de spații de birouri”, a afirmat Mihai Păduroiu, MRICS, Head of Advisory & Transaction Services, Office CBRE Romania.
Așadar, pentru spații de birouri clasa A, rata de neocupare este de 7,1%, iar pentru cele din clasa B, rata este de 11,4%. În ceea ce privește zonele cu cele mai mici rate de neocupare, acestea se regăsesc în Vest, de 4,6%, și în Nord, de 6,6%.
Cererea pentru închirierea spațiilor destinate birourilor (cererea totală din care sunt excluse renegocierile) a reprezentat 54% din cererea totală în primele trei luni ale anului.
În primul trimestru al acestui au fost tranzacționați în jur de 94.000 metri pătrați (23% din suprafața totală închiriată în 2016).
Datele CBRE mai indică faptul că 20% din suprafața aflată în construcție estimată pentru finalizare în acest an și pentru anul 2018 se află în zona centrală.
Totodată, conform aceluiași raport, anul viitor se vor livra aproximativ 300.000 metri pătrați, așadar la finele anului 2018 stocul de spații destinate birourilor va atinge cota de 3.09 milioane de metri pătrați.
Cele mai multe tranzacții din primul trimestru s-au înregistrat în zonele Nord și Pipera, peste 69.000 metri pătrați, în timp ce în zona de Vest s-au înregistrat cele mai mici rate de neocupare (4,6%).
Producția de lapte a crescut cu 2,3% în primul trimestru din 2017 față de trimestrul I din 2016
Producția de lapte la nivel național a crescut în primul trimestru al anului 2017, cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În luna februarie, producătorii români au exportat aproximativ 71.081 tone de lapte, iar importurile au reprezentat 13.289 tone.
De asemenea, în martie, cantitatea de lapte de vacă comercializată a fost de 85.207 tone, cu 5,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2016.
Totodată, creșteri semnificative ale producției de produse lactate au fost înregistrate în primul trimestrul din 2017 la: unt cu 507 tone (+18,7%), lapte de consum cu 3.291 tone (+4,5%), iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare.
Pe de altă parte, producția smântânii a scăzut cu aproximativ 10,3%, iar producția de brânzeturi s-a diminuat cu 1,6%.
În decursul anului 2016, producătorii români de lactate au livrat 953.405 tone de lapte, cu 3,7% mai mult față de anul anterior, când importurile de lapte au crescut cu 28,8%, pe fondul scăderii semnificative a producției interne.
FSLI semnalează inadvertenţe în legea salarizării din fonduri publice
Colegiul Național al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a făcut o analiză de ansamblu asupra proiectului Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și cu precădere asupra anexei referitoare la familia ocupațională ”Învățământ”, constatând “o serie de neajunsuri, lacune și inadvertențe”. Făcând această caraterizare, președintele Simion Hancescu (foto Melissa Antonescu) apreciază că se produce “încălcarea Programului de guvernare aprobat de Parlamentul României, în condițiile în care acesta prevede o creștere a salariilor cu 20%, începând cu data de 01 iulie 2017 și cu 30% de la data de 01 ianuarie 2018, iar în proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se propune ca prima tranșă de majorare, în procent de 50%, să se acorde de la data de 01 ianuarie 2018”, ceea ce înseamnă “o diminuare cu 6% a majorărilor salariale și, ceea ce este mai important, provoacă în rândul salariaților din sistemul de învățământ o stare de neîncredere și suspiciune referitoare la transpunerea în practică a prevederilor viitoarei legi privind salarizarea unitară”.
De asemenea, FSLI consideră că “poziționarea în grila de salarizare a funcțiilor didactice este nemulțumitoare, atâta timp cât, pe o scară de la 1 la 12, coeficientul maxim de multiplicare pentru profesorul S, cu gradul didactic I, ar urma să fie în anul 2023 de 2,76 (la gradația 5), coeficient care reprezintă 0,23 din indemnizația Președintelui României. Precizăm că în Legea nr. 284/2010, aceeași funcție are coeficientul 5,36 pe o scară de la 1 la 15, ceea ce reprezintă 0,35 din indemnizația Președintelui României;
Proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice demonstrează faptic că învățământul nu este o prioritate națională, așa cum se clamează”. Totodată, consideră anormală propunerea „ca un număr apreciabil de indemnizații de conducere să fie inferioare salariilor de bază pentru funcțiile didactice de predare” şi semnalează „anomalii și în ceea ce privește salariile propuse pentru personalul didactic auxiliar și pentru personalul nedidactic”.
Colegiul Național al Liderilor FSLI solicită Parlamentului României:
„a) aplicarea primei tranșe de majorare de la data de 01 iulie 2017 și a celei de- a doua, începând cu data de 01 ianuarie 2018, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare aprobat de Parlamentul României;
- b) revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru funcția didactică de predare, astfel încât salariul de bază maxim în învățământul preuniversitar, corespunzător gradației 0 să reprezinte aproximativ 0,28 din indemnizația Președintelui României. Această modificare se impune și pentru a transpune în practică mai multe decizii ale Curții Constituționale a României (202/2015; 510/2015; 597/2015;etc) conform cărora <<…deși legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar, totuși, în activitatea de legiferare în această materie, legiuitorul trebuie să țină seama că învățământul constituie prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța muncii prestate>>;
- c) remedierea anomaliilor din proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în ceea ce privește grilele propuse pentru funcțiile de conducere, precum și pentru anumite funcții didactice auxiliare și nedidactice”.
