Peste 2 milioane de aplicări au fost înregistrate pe eJobs.ro de la începutul anului și până acum pentru cele aproape 50.000 de joburi postate pe platformă. Asta înseamnă o medie de 45,4 aplicări / job, procent cu 15% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Pe toți indicatorii măsurați, este evidentă că interesul candidaților pentru a-și găsi un loc de muncă este mai mare decât anul trecut. A crescut nu doar numărul de aplicări, dar și numărul de candidați nou intrați în platformă care se află în căutare activă de joburi. Prin urmare, a crescut, implicit, și numărul mediu de aplicări / job. De la începutul anului și până acum, au fost create aproape 46.000 de conturi noi de candidat, ceea ce înseamnă o evoluție de 19% față de 2024”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Domeniile spre care au mers cele mai multe aplicări au fost retailul, serviciile, call center / BPO, servicii financiare, IT / telecom și turism. Mai puțin aglomerate au fost sectoare precum sport / beauty / spa, educație / training, entertainment sau imobiliare.
„În contexte precum cel pe care îl traversăm acum, în care cresc semnificativ și numărul de candidați noi, și numărul de aplicări, vedem că atenția se îndreaptă în primul rând către domeniile care oferă cele mai multe joburi. Pentru că vor să își crească șansele de a-și găsi un loc de muncă se duc către acei angajatori care au cele mai multe poziții deschise. În plus, au mai multă încredere în industriile care își continuă planurile de expansiune chiar și în momentele în care piața este dominată mai degrabă de prudență”, explică Bogdan Badea.
Din această perspectivă, domeniile care au cel mai mare număr de joburi postate de la începutul anului sunt retail, servicii, transport / logistică, industria alimentară, call center / BPO și turism. IT-ul, deși este un sector care se regăsește în topul preferințelor candidaților, nu mai ajunge decât pe locul al 9-lea în ceea ce privește noile locuri de muncă scoase în piață de angajatori.
Cele mai multe aplicări continuă să vină dinspre segmentul de vârstă 25-35 de ani, urmat de categoria 18-24 de ani și apoi 36-45 de ani, în timp ce grupele de vârstă 45+ și 18- aduc cele mai mici volume de aplicări. Filtrând rezultatele în funcție de nivelul de carieră al candidaților, cei mai mulți vin din zona entry-level (0 – 2 ani de experiență), iar clasamentul continuă cu mid – level (2 – 5 ani de experiență), fără experiență și, la distanță considerabilă față de primele două categorii, se află seniorii (peste 5 ani de experiență) și managerii.
„O altă specificitate care apare cu recurență atunci când numărul de joburi disponibile în piață se plafonează, dar crește numărul de aplicări este că vedem o intenție mai mare de schimbare a jobului în rândul candidaților aflați la baza organigramei – fie angajați fără experiență, fie angajați pe poziții care nu au o specializare anume. Managerii, specialiștii, dar și candidații care au trecut de 45 de ani sunt, în astfel de perioade, mai stabili decât ceilalți și fac o schimbare de carieră doar dacă primesc o ofertă care să le întrunească toate criteriile profesionale, nu doar în ceea ce privește salariul, dar și în legătură cu oportunitățile de creștere, echilibrul dintre viața personală și cea profesională sau mediul în care ar urma să lucreze”, mai spune Bogdan Badea.
Creșterea generală a numărului total de aplicări și numărului mediu de aplicări / job se aplică joburilor din România și celor remote, dar nu este valabilă și pentru locurile de muncă postate de angajatorii din afara. Acestea mențin cel mai scăzut interes din partea candidaților, cumulând, până acum, doar 1% din numărul total de aplicări aferente anului 2025.
Compania Namirial, cunoscută ca „lider global în furnizarea de servicii de încredere și gestionarea tranzacțiilor digitale”, anunță că, în 2024, a emis mai mult de 18 milioane de certificate, iar în acest an, „își extinde portofoliul de soluții disponibil în România prin platforma Namirial Wallet. Această platformă inovatoare este proiectată pentru a accelera adoptarea identității digitale și pentru a integra serviciile de încredere în ecosistemul emergent al Portofelului European de Identitate Digitală (EUDI Wallet).
Noul sistem vine în sprijinul nevoilor crescânde ale organizațiilor din sectorul public dar și privat de soluții fiabile, conforme și scalabile pentru a gestiona, verifica și emite în mod eficient acreditările digitale”.
Max Pellegrini, CEO al Namirial: „La Namirial, recunoaștem că identitatea digitală nu mai este doar un concept din viitor, ci o realitate iminentă care redefinește modul în care companiile își desfășoară activitatea. Ambiția noastră este să devenim cel mai important furnizor mondial de servicii de încredere. Pentru a accelera această transformare, am format o echipă dedicată, care reunește experți de top în tehnologie, conformitate, marketing și afaceri, si care are ca obiectiv sprijinirea entităților guvernamentale și a companiilor din sectoare precum cel bancar, transporturi și servicii, în procesul de integrare a Portofelului European de Identitate Digitală. Punem accent pe asigurarea securității, scalabilității și conformității cu reglementările în vigoare, oferind nu doar o simplă îmbunătățire, ci o schimbare fundamentală de paradigmă în modul în care persoanele fizice și organizațiile se autentifică și își construiesc încrederea în mediul digital. Pentru a valorifica oportunitățile oferite de transformarea digitală și pentru a modela viitorul într-un mod care să redefinească standardele de securitate, încredere și conectivitate, acum este momentul să acționăm.”
Creatorii noii platforme Namirial Wallet subliniază că aceasta „integrează instrumente și caracteristici inovatoare menite să sprijine în adoptarea identității digitale prin oferirea de soluții eficiente precum: înrolarea clienților cu Namirial Wallet Gateway, integrarea semnăturii electronice cu componentele eSignAnywhere, emiterea de credențiale cu infrastructura (Q)EAA, portofel electronic ca Serviciu (WaaS)”.
Adrian Dinculescu, Head of Sales and Service CEE & Managing Director Namirial SRL: „În calitate de furnizor global calificat de servicii de încredere, Namirial se află în fruntea noului val de inovare, modelând viitorul identității digitale și al serviciilor de încredere. Lansarea platformei noastre Wallet este încă o dovadă a asumării rolului de leader în acest spațiu, promovând adoptarea de soluții de identitate sigure și interoperabile. Suntem entuziasmați să valorificăm în România expertiza noastră solidă în materie de solutii de înrolare și parteneriatele puternice pe care la avem cu instituțiile financiare locale pentru a ajuta la definirea unei scheme naționale de identificare aliniată la European Digital Identity Wallet (EUDIW). Cu ajutorul tehnologiei noastre avansate și a experienței dovedite prin multiplele proiecte implementate cu succes, ne angajăm să sprijinim companiile și guvernele în construirea unui viitor digital mai sigur și mai eficient.”
Namirial accentuează că, profitând de experiența extinsă în integrarea diferitelor scheme de identitate notificate în UE, „a dezvoltat o soluție avansată de gateway pentru portofele digitale, optimizând conexiunea dintre acestea și serviciile online. Namirial Wallet Gateway a fost testată cu succes în cadrul evenimentului de interoperabilitate de la Varșovia, desfășurat sub egida proiectului pilot de mari dimensiuni POTENTIAL și a demonstrat conformitate deplină în cadrul inițiativelor naționale de portofele digitale. Pe măsură ce procesele de înrolare a clienților devin tot mai complexe, Namirial face investiții semnificative într-un sistem avansat de orchestrare a acestor fluxuri. Acest motor nu doar că se va integra cu diverse portofele digitale, dar va permite și crearea de fluxuri de înrolare personalizabile, cu multiple metode de identificare, parametri variabili și surse de date diverse. Această abordare asigură flexibilitate și conformitate cu reglementările în evoluție pentru procesele Know Your Customer (KYC), Know Your Business (KYB) și Know Your Transaction (KYT).
În plus, eSignAnywhere – recunoscută ca una dintre aplicațiile globale de top pentru semnături digitale – este acum compatibilă cu ecosistemul portofelelor digitale. Aceasta garantează o experiență de semnare instantanee și fluidă, susținând multiple niveluri de semnături, inclusiv Semnătura Electronică Calificată (QES) emisă pe baza autentificării în portofel.Namirial deservește deja mii de clienți din sectorul enterprise la nivel global, inclusiv numeroase corporații multinaționale, care se bazează pe eSignAnywhere pentru procese de semnătură electronică sigure și scalabile.
Integrarea tehnică este deja completă și finalizată, iar lansarea oficială a QES urmează să aibă loc în curând, fiind condiționată de obținerea aprobărilor reglementare.În lunile următoare, va fi lansată o fază pilot pentru activarea QES, destinată unui grup select de clienți, care vor beneficia de acces anticipat la această funcționalitate inovatoare. În paralel se va lucra la optimizarea performanței și a experienței de utilizare a acesteia.
De asemenea, Namirial își extinde oferta de soluții prin introducerea unei infrastructuri pentru Atestarea Electronică Calificată a Atributelor (Q)EAA, un serviciu de încredere calificat nou în cadrul Regulamentului eIDAS 2. Această soluție permite organizațiilor să emită și să gestioneze credențiale digitale cu cele mai ridicate niveluri de securitate și conformitate.
Mai mult, în cadrul comitetului ETSI ESI – responsabil de dezvoltarea standardelor pentru semnături digitale, furnizori de servicii de încredere și alte soluții de încredere în Europa – Namirial joacă un rol-cheie în dezvoltarea unui nou standard care va permite modele de afaceri agile și scalabile. Prin implementarea unor procese de ultimă generație, companiile vor putea simplifica emiterea, gestionarea și monetizarea sigură a credențialelor digitale, fiind mereu cu un pas înainte în fața cerintelor legislative.
Pentru a susține și mai mult adoptarea portofelelor digitale, Namirial dezvoltă soluția Wallet-as-a-Service (WaaS). Prin realizarea de teste pe un grup selectat de clienți și proiecte pilot, versiunea beta a portofelului Namirial – care include deja Datele de Identificare a Persoanei (PID) și Datele de Identificare a Persoanei Juridice (LPID) – se va dezvolta, în linie cu inițiativa European Business Wallet, lansată de Comisia Europeană în cadrul Competitiveness Compass.
Scopul este acela de a oferi întreprinderilor și guvernelor cea mai avansată tehnologie pentru implementarea unor portofele extrem de scalabile, fiabile și sigure și a soluțiilor de identitate digitală. Serviciile și API-urile Namirial sunt concepute pentru integrarea perfectă cu soluții terțe, îmbunătățind aplicațiile cu funcționalități de Emitent, Verificator și Portofel ID, și garantând interoperabilitatea în cadrul ecosistemului de identitate digitală.
Namirial se dedică inovării constante, facilitând adoptarea de către afaceri și cetățeni a celor mai noi servicii de identitate virtuală și servicii de încredere, deschizând astfel drumul către un viitor digital mai sigur și interoperabil.
Introducerea portofelelor digitale – atât pentru persoane fizice, cât și pentru afaceri – va avea un impact semnificativ, revoluționând multiple sectoare prin deschiderea unor noi scenarii de aplicare. În domeniul financiar, aceasta va permite deschiderea de conturi bancare, autentificarea sigură pentru identificare online și înrolarea cu date verificate, cum ar fi adrese, calificări profesionale sau drepturi de reprezentare în scenarii KYB, precum și accesul la informații despre scorul de credit și autentificarea pentru aprobarea plăților. În telecomunicații și utilități, portofelele digitale vor facilita înregistrarea unui card SIM preplătit nou sau garantarea unei adrese pentru acorduri contractuale. În sănătate și asigurări, vor fi posibile accesarea dosarelor medicale digitale, emiterea online de rețete, certificarea vaccinărilor și gestionarea polițelor de asigurare. În educație, portofelele digitale vor sprijini obținerea diplomelor digitale, a diplomelor și certificărilor IT”.
Românii sunt invitați să voteze destinațiile preferate dintre cele peste 70 de finaliste pe www.destinatiaanului.ro până pe 25 martie
România își descoperă, an de an, cele mai frumoase și atractive destinații turistice prin competiția Destinația Anului®, un proiect de referință care promovează și recunoaște evoluția și potențialul turistic al regiunilor, orașelor și atracțiilor din țară. În 2025, competiția ajunge la un nou nivel, cu o amploare și intensitate fără precedent, evidențiind destinațiile care au reușit să se dezvolte și să atragă turiști prin autenticitate, servicii de calitate și inițiative de promovare remarcabile.
În premieră anunțăm destinațiile calificate în marea finală a competiției Destinația Anului® 2025. Acestea sunt recunoscute pentru eforturile lor de a oferi experiențe memorabile turiștilor și de a reprezenta cu mândrie frumusețea și diversitatea României și au fost selectate în urma unui proces riguros de evaluare.
Competiția Destinația Anului 2025 a debutat în noiembrie 2024, cu etapa de nominalizări și înscrieri, oferind tuturor destinațiilor turistice din România șansa de a intra în cursă. Este de menționat că destinațiile nu au intrat competiție prin candidatură ci exclusiv prin nominalizări din partea publicului, a juriului sau a partenerilor instituționali astfel încât selecția să fie cât mai largă și mai relevantă. Din cele peste 150 de destinații evaluate, aproape jumătate s-au calificat în finală, în urma analizei unor indicatori precum numărul de înnoptări și evoluția acestora, implicarea comunității și colaborarea public-privat, precum și eficiența comunicării online. Anul acesta, alături de destinațiile din România, în competiție au fost nominalizate și destinații de top din Republica Moldova, prin parteneriatul cu Oficiul Național al Turismului al Republicii Moldova.
Finala Destinația Anului 2025 aduce în prim plan cele mai reprezentative 76 destinații turistice din întreaga țară. Cel mai bine reprezentat județ este Brașov, cu 11 destinații finaliste, urmat de județul Suceava cu 9 destinații. Județele Iași și Sibiu au și ele câte 5 destinații finaliste, în timp ce județele Mureș, Harghita și Neamț, au câte 4 finaliste.
Câștigător va fi turismul românesc!
Între 4 și 25 martie, publicul are ocazia să își susțină destinațiile favorite prin vot pe platformawww.destinatiaanului.ro. Alegerea câștigătorilor se bazează pe un sistem de evaluare transparent, care include votul publicului, punctajul acordat de juriul de experți, puterea brandului turistic evaluat printr-o cercetare sociologică reprezentativă național, dar și evaluarea aspectului arhitectural și urbanistic.
Președintele juriului, antreprenorul Dragoș Anastasiu a declarat:„Criteriile de jurizare pentru selectarea Destinației Anului trebuie să ia în calcul nu doar notorietatea, faima unei destinații care se vede în atractivitatea ei din prezent, ci mai ales acele elemente care aduc creșterea pe termen lung. Mă refer la viziunea de dezvoltare exprimată de Destinație, dezvoltarea infrastructurii generale și turistice, dar și calitatea parteneriatelor public-privat. Ca președinte al juriului, este rolul meu să asigur calitatea și echidistanța jurizării, astfel încât în final să câștige nu doar o destinație, ci turismul românesc în ansamblu.”
Destinația Anului nu este doar un titlu, ci o recunoaștere a muncii și implicării comunităților locale și a antreprenorilor din turism. Câștigătorii anilor precedenți au beneficiat de creșteri în intenția de vizitare și vizibilitate națională și internațională, demonstrând impactul real al acestei competiții asupra turismului românesc.
Fiecare vot contează! Alegerea ta poate pune în lumina reflectoarelor destinația ta preferată și o poate ajuta să crească, să atragă mai mulți vizitatori și să devină un reper turistic de top. România are locuri de o frumusețe incredibilă, locuri care merită să fie descoperite și apreciate. Acum ai ocazia să le susții! Votează cu inima, votează pentru destinația care te-a impresionat cel mai mult! Intră pe www.destinatiaanului.ro și alege destinația care merită titlul de Destinația Anului 2025! Poți vota destinația preferată până în data de 25 Martie 2025, atunci când etapa de votare se încheie.
Gala Destinația Anului 2025
Marii câștigători ai finalei vor fi anunțați public pe 8 aprilie 2025, în cadrul unui eveniment de prestigiu: Gala Destinația Anului. Evenimentul, având Municipiul Sibiu ca Partener Principal și Gazdă a Galei Destinația Anului 2025, va fi găzduit la Sala Thalia a Filarmonicii de Stat Sibiu. În cadrul Galei, vor fi premiate destinațiile câștigătoare, în prezența unor personalități din turism, autorități locale, influenceri de călătorie și reprezentanți ai mass-media.
Astrid Fodor, Primarul Municipiului Sibiu spune despre Competiția Destinația Anului că este: „…o inițiativă binevenită în turismul românesc pentru că pune în lumină locurile frumoase pe care le are țara noastră. Unele dintre acestea sunt deja vizibile și apreciate, dar altele sunt mai puțin cunoscute, acest proiect oferindu-le o oportunitate de prezentare și promovare. Se generează și o concurență benefică între destinațiile turistice, care provoacă creativitatea, iar pe de altă parte oferă și un feedback realist autorităților locale și managerilor de destinații, motivându-ne să performăm. Mai mult, cei care evaluează destinațiile înscrise sunt specialiștii din juriu, dar, foarte important, și cetățenii votează, adică turiștii din țară și din străinătate, clasamentul fiind astfel corect realizat și transparent. Sibiul este onorat să găzduiască Gala competiției în calitate de partener principal. Este o recunoaștere în plus a statutului de Destinație a Anului 2024 pe care orașul nostru l-a obținut în competiția de anul trecut, împreună cu locul I la categoria Orașe care Inspiră. Felicitări organizatorilor și succes tuturor concurenților!”
Destinația Anului este o celebrare a frumuseții României, un proiect care insuflă românilor dorința de a descoperi și alege, din inimă, destinațiile românești.
Iată destinațiile finaliste, în ordine alfabetică, pentru fiecare categorie în parte:
Biertan – Sibiu, Breb – Maramureș, Cacica – Suceava, Ciocănești – Suceava, Figa, Beclean – Bistrița, Fundata – Brașov, Fundu Moldovei – Suceava, Mila 23 – Tulcea, Rimetea – Alba, Saschiz – Mureș, Șimon – Brașov, Vânători-Neamț – Neamț, Satul Țîra, Raionul Florești – Republica Moldova
Tărâmuri fermecate, categorie prezentată de Aqua Carpatica
Băile Tușnad și împrejurimile – Harghita, Cetățile dacice din munții Orăștiei, Colinele Transilvaniei, Delta Dunării – Tulcea, Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, Maramureșul istoric/Eco Maramureș, Orașul Bicaz și împrejurimile – Neamț, Țara Bârsei – Brașov, Țara Codrului – Maramureș, Țara Dornelor – Suceava, Țara Făgărașului, Țara Hațegului – Hunedoara, Ținutul Mănăstirilor din Bucovina, Ținutul Zimbrului – Neamț, Rezervația Naturală ,,Plaiul Fagului” – Republica Moldova
Stațiuni balneo-climaterice, categorie prezentată de Stațiunea Mamaia
Băile Felix – Bihor, Bran – Brașov, Călimănești-Căciulata – Vâlcea, Colibița – Bistrița-Năsăud, Covasna, Lacu Sărat – Brăila, Sinaia – Prahova, Slănic Moldova – Bacău, Sovata – Mureș, Tășnad – Satu Mare, Techirghiol – Constanța, Vatra Dornei – Suceava
Distracție și aventură, categorie prezentată de EpicVisits.com
Alpine Coaster Toplița – Harghita, Arca Land – Iași, Aventura Parc – Brașov, Brambura Park Avrig – Sibiu, Club Aventura Praid – Harghita, Club Vila Bran – Brașov, Complex Agrement Ariniș – Gura Humorului – Suceava, Complexul de Agrement Balta Zătun – Galați, Cornișa AquaPark & Sports – Botoșani, Dino Parc – Râșnov – Brașov, Mini Transilvania – Odorheiu Secuiesc – Harghita, Complexul de Hipism și Turism Agricol „Kazak Club” – Republica Moldova
Castelul Bran – Brașov, Castelul Corvinilor – Hunedoara, Castelul Peleș – Prahova, Cazinoul Constanța, Cetatea Sucevei, Muzeul „Ion Creangă” – Bojdeuca – Iași, Muzeul Astra – Sibiu, Muzeul de Istorie Suceava, Palatul Culturii – Iași, Palatul Culturii – Târgu Mureș – Mureș, Teatrul Național Vasile Alecsandri – Iași, Complexul turistic Cricova și Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” – Republica Moldova
Cea mai bună promovare
Brașov, Colinele Transilvaniei, Craiova, Județul Bihor, Județul Maramureș, Județul Neamț, Mamaia, Oradea, Piatra Neamț, România Atractivă, Târgu Mureș, Via Transilvanica, Chișinău și Eco-Village Văleni, Republica Moldova.
Despre Destinația Anului®
O competiție de interes național organizată în parteneriat cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Alianța Pentru Turism, Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), Asociația Cred în România, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT), RoBoost Antreprenorești, Re-Patriot, Urlaub in Rumänien, Academia de Studii Economice București, Asociația de Ecoturism din România (AER), Mamaia – Susținător principal al stațiunilor turistice românești.
„Avem toate motivele să ne alăturăm acestui proiect pentru că valorificarea resurselor României este o prioritate majoră pentru noi, iar această competiție este aliniată la filozofia noastră de comunicare. Noi, la rândul nostru, facem toate eforturile să reprezentăm România peste hotare, ca ambasadori ai Patriei Apelor Minerale”, a declarat Jean Valvis, fondatorul Aqua Carpatica.
Mulțumim partenerilor Galei Destinația Anului: Primăria Municipiului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu, Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Astra.
Liceul Teoretic „Ion Barbu” din București lansează prima ediție a concursului de discursuri publice „Vocea unei Generații!”, o competiție dedicată liceenilor din toată țara, care doresc să-și dezvolte abilitățile de comunicare, să-și exprime opiniile cu încredere și să contribuie activ la schimbările din societate. Tema primei ediții este „GenZ – o generație neînțeleasă?”. Acest concurs este fără taxă de participare.
„Vocea unei Generații” este un concurs de discursuri publice înscris în Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolare al Municipiului București, domeniul educație civică, voluntariat, proiecte caritabile, organizat de către Liceul Teoretic „Ion Barbu” din București. Scopul concursului este de a forma tineri bine pregătiți, capabili să comunice eficient, să gândească critic și să se implice activ în societate, contribuind astfel la dezvoltarea unei generații responsabile și informate.
Competiția se desfășoară în perioada martie-iunie 2025 și este structurată în două secțiuni: Secțiunea Junior – clasele IX-X și Secțiunea Senior – clasele XI-XII. Elevii participanți vor avea ocazia să își expună viziunea asupra temei „GenZ – o generație neînțeleasă?” printr-un discurs convingător, demonstrând gândire critică, creativitate și capacitatea de a argumenta clar și coerent.
Concursul de discursuri publice „Vocea unei Generații” se desfășoară după următorul calendar:
01 martie-11 aprilie 2025: Înscrierea participanților;
14-30 aprilie 2025: Sesiuni de formare în public speaking;
01-18 mai 2025: Trimiterea clipurilor video pentru etapa de calificare;
19-23 mai 2025: Jurizarea clipurilor;
26 mai 2025: Comunicarea rezultatelor participanților;
27-30 mai 2025: Confirmarea participării la etapa finală;
07 iunie 2025: Finala concursului și festivitatea de premiere;
„Într-o eră dominată de informații rapide și rețele sociale, tinerii au nevoie de abilități solide de analiză critică și comunicare eficientă. Prin participarea la acest concurs, liceenii își dezvoltă nu doar competențele de discurs public, ci și capacitatea de a argumenta logic, de a gestiona emoțiile și de a se exprima clar în fața unui public. Prin acest concurs, ne dorim să oferim tinerilor un spațiu autentic de exprimare și dezvoltare personală. „Vocea unei Generații!” este mai mult decât o competiție, este o invitație la reflecție, curaj și leadership. Tinerii trebuie să își găsească vocea, iar noi suntem aici să îi susținem”, a declarat profesorul Cristian Tănase, coordonator proiect.
Juriul acestei competiții este format din specialiști în educație, comunicare, jurnalism, psihologie și reprezentanți ai organzațiilor neguvernamentale din domeniul educației. Cei mai buni 40 de concurenți (câte 20 pe fiecare secțiune) vor ajunge în finala din 07 iunie 2025, unde vor susține un discurs de patru minute în fața juriului. Câștigătorii vor primi premii și recunoaștere pentru performanțele lor, iar discursurile finaliste vor fi publicate într-o carte, oferindu-le elevilor ocazia de a-și vedea ideile valorizate și diseminate către un public mai larg.
Cutremurele sunt unul dintre principalele motive de temere pentru bucureșteni. Un studiu recent realizat de Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit, arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major. În plus, aproape jumătate dintre respondenți (45%) nu au luat încă măsuri de protecție, deși recunosc că ar trebui. În prezent, doar 23% dintre bucureșteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri și doar 15% și-au făcut un plan de acțiune în caz de cutremur. Cercetarea scoate la iveală o criză de încredere, lipsa unei culturi a pregătirii și semnalează nevoia urgentă de acțiune.
La 48 de ani după cutremurul devastator din 1977, teama de cutremure rămâne foarte ridicată. 59% dintre bucureșteni consideră cutremurele ca fiind un pericol major, plasându-le pe locul doi printre motivele de îngrijorare, după problemele de sănătate personală (70%), iar 57% se simt vulnerabili în fața unui cutremur major. Teama de cutremur este resimțită mai mult în rândul femeilor (62%) comparativ cu bărbații (51%), iar cele mai mari procente de neliniște sunt întâlnite în rândul bucureștenilor cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se arată mai optimiști, 39% dintre respondenți afirmând că orașul este într-un stadiu „așa și așa” de pregătire. Acest contrast între generații subliniază o diferență în modul de percepție a riscurilor și a responsabilității de pregătire.
„Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi. 48 de ani de ani mai târziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte și mai devastatoare. În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.
În cazul unui cutremur major, principalele temeri ale bucureștenilor țin de pierderea unor persoane apropiate (83%), prăbușirea clădirilor (75%), posibilitatea să-și piardă viața sau să fie răniți (67%) sau pierderea locuinței (59%). Unele temeri sunt resimțite semnificativ mai mult în rândul femeilor: dezechilibre economice și sociale (37% vs. 24% bărbați), lipsa informării privind adăposturile (35% vs. 18%) sau pierderea de bunuri personale (32% vs. 22%), mai arată cercetarea inițiată de Fundația Comunitară București. Studiul cantitativ a fost desfășurat online în februarie 2025, în colaborare cu iZi data, pe un eșantion reprezentativ la nivelul Bucureștiului de 500 de respondenți.
Când vine vorba de responsabilitatea pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur, 91% dintre respondenți consideră Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) ca principal responsabil, urmat de Primărie și autorități locale, menționate de 1 din 2 respondenți, apoi propria persoană, pentru 45% dintre respondenți. În ceea ce privește încrederea bucureștenilor în măsurile de pregătire pentru un cutremur, 6 din 10 persoane preferă să se bazeze pe propria lor capacitate. 40% au încredere în autoritățile competente (DSU/ISU), un procent similar se sprijină pe familie și apropiați, iar doar 14% au încredere în Primărie și autoritățile locale.
Deși 49% dintre bucureșteni se simt informați cu privire la ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% dintre bucureșteni nu au luat încă măsuri de precauție sau de informare. În același timp, aproximativ 33% dintre bucureșteninu au discutat deloc în familie despre măsurile de urgență, iar 31% spun că ar ști doar instinctiv ce trebuie să facă în caz de cutremur, fără a avea un plan clar stabilit. Numai 2% dintre respondenți bifează toate măsurile de precauție recomandate în caz de cutremur. Luate separat, cele mai des menționate măsuri sunt stabilirea unui loc de întâlnire în casă (22%), închiderea gazului și electricității (20%) și un plan de comunicare în caz de urgență (18%). Datele sugerează o nevoie acută de educație și conștientizare cu privire la măsurile de prevenție.
Tinerii de 18-24 ani, mai preocupați de educația pentru prevenirea cutremurelor
Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt cei care menționează cel mai des educația din școală ca principală responsabilitate pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur (61%). Aceștia își exprimă dorința ca educația privind cutremurele să fie o prioritate în școli, indicând o sensibilizare crescută a acestei generații față de riscurile naturale și importanța educației pentru protecție.
În același timp, în ceea ce privește pregătirea școlilor și a instituțiilor de învățământ, cercetarea arată că părinții au oîncredere relativ scăzută în rezistența clădirilor școlare în fața unui cutremur. Doar 43% dintre părinți au încredere că edificiile în care învață copiii lor sunt pregătite să reziste unui seism major. În ceea ce privește pregătirea cadrelor didactice, doar 33% dintre părinți au încredere că acestea ar ști cum să gestioneze o situație de urgență în caz de cutremur.
O mare parte dintre bucureșteni iau în considerare să se mute într-o locuință mai sigură
Dacă ar ști că locuința lor ar avea risc seismic ridicat, cei mai mulți bucureșteni (41%, dintre care 48% bărbați) se gândesc că o soluție ar putea fi să se mute într-o locuință mai sigură, în timp ce 27% ar căuta informații despre consolidarea locuinței existente, iar 12% ar aștepta sprijinul autorităților pentru lucrări de consolidare. În același timp, jumătate dintre respondenți consideră că locuința actuală este sigură, în timp ce aproape o treime (29%) nu au verificat niciodată siguranța locuinței lor și doar 13% cunosc categoria de risc seismic a locuinței.
„Doar prin colaborare, informare și schimbări sistemice putem să dezvoltăm împreună soluții aplicabile și să creăm o rețea pentru un oraș care nu așteaptă dezastrul, ci îl anticipează, se pregătește pentru el și are capacitatea să-l gestioneze corect. În această zi în care comemorăm cutremurul devastator din 1977, lansăm o campanie de conștientizare prin această cercetare și printr-un program de burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri -, pentru investigarea în profunzime a vulnerabilităților orașului și a acțiunilor pe care autoritățile și societatea civilă trebuie să le ia pentru a crește pregătirea infrastructurii și oamenilor”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.
În cadrul programului, susținut de Lidl România, Fundația Comunitară București va continua colaborarea cu factorii de decizie și responsabilii direcți pentru ca Bucureștiul Pregătit să dezvolte rețeaua de expertiză, resurse și suport care ajută comunitatea bucureșteană să înțeleagă riscurile seismice și să acționeze responsabil și coordonat pentru reducerea lor. De la lansare, programul Bucureștiul Pregătit a oferit soluții aplicabile și acțiuni coordonate care au ajuns la 26.983 de elevi și profesori, de la grădiniță, școală primară, până la gimnaziu. În plus, au fost oferite cursuri de prim ajutor pentru 3.189 de persoane, 17 câini de căutare-salvare sub dărâmături au fost instruiți, iar campaniile de informare și conștientizare organizate de parteneri și de fundație, online și prin evenimente, au avut o audiență de peste 2.000.000 de persoane. Prin programul Bucureștiul Pregătit au fost acordate finanțări de peste 1,98 milioane de lei și au fost susținute 18 proiecte implementate de către ONG-uri.
3 burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri – în valoare de 20.000 de lei
Programul Bucureștiul Pregătit a fost conceput ca urmare a unei investigații ample care a scos în evidență riscurile seismice ale Capitalei, „Cutremur în orașul vulnerabil”, publicată în 2017 în DoR de Georgiana Ilie. Deși s-au făcut progrese, Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai mare risc seismic și nu se discută suficient despre pregătirea pentru un cutremur major.
Fundația Comunitară București, cu sprijinul Lidl România, lansează Bursele Bucureștiul Pregătit Superscrieri, prin care susține jurnalismul de investigație, oferind 3 burse de câte 20,000 lei, pentru realizarea unor materiale care să documenteze vulnerabilitățile orașului, blocajele instituționale și soluțiile pentru reducerea riscurilor seismice. Juriul de evaluare este format din jurnaliștii Georgiana Ilie, Emilia Șercan și Cristian Leonte. În plus, Emilia Șercan, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație, va oferi sprijin editorial și mentorat. Jurnaliștii care vor să se înscrie în program pot face acest lucru în perioada 4 martie – 14 aprilie, individual sau în echipă.
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) vă invită la un eveniment exclusiv dedicat mediului de afaceri care v-a avea loc Miercuri, 19 martie 2025,]ntre 9:30-11:30, în Aula Carol I a Palatului CCIB, str. Ion Ghica nr. 4, București, unde vor fi analizate impactul noilor reglementări privind importul forței de muncă și provocările angajatorilor în 2025
Evenimentul reunește reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Inspectoratului General pentru Imigrări, alături de experți în legislația muncii, specialiști în recrutare internațională și angajatori.
România se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă, ceea ce a determinat menținerea unui contingent de 100.000 de lucrători străini pentru 2025. În 2024, peste 147.000 de cetățeni străini lucrau legal în România, iar peste 99.000 de avize de muncă au fost emise.
Întârzierile în adoptarea reglementărilor au afectat procesul de recrutare, impactând industrii precum construcțiile, curieratul, comerțul și HoReCa.
Autoritățile vor oferi clarificări privind reglementările legale, iar participanții vor avea ocazia să interacționeze cu specialiști în recrutare și soluții pentru deficitul de forță de muncă.
Teme de discuție:
Noile reglementări privind angajarea lucrătorilor străini; Contingentul de 100.000 de lucrători străini pentru 2025 – implicații pentru angajatori; Proceduri actualizate pentru avizele de muncă și permisele de ședere; Provocările și soluțiile pentru angajatori în contextul deficitului de personal; Impactul modificărilor legislative asupra mediului de afaceri;
Speakeri invitați:
Reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Imigrări Reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe – Direcția de Monitorizare și Coordonare Vize Reprezentanți ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale – Inspecția Muncii
Business Breakfast CCIB – un format interactiv și eficient:
Informații aplicabile, prezentate într-un cadru informal Întâlniri directe cu decidenți și specialiști din domeniu Sesiune interactivă de întrebări și răspunsuri
Un nou studiu realizat de Mastercard, lansat înainte de Ziua Internațională a Femeii 2025, arată că 4 din 10 (40%) femei din Europa s-au gândit să își deschidă propria afacere, interesul fiind chiar mai ridicat în rândul femeilor din Portugalia (56%) și Grecia (46%), depășind media regională.
Spiritul antreprenorial este tot mai puternic în rândul femeilor din Europa, în special al generațiilor tinere, care doresc să își urmeze visurile, să obțină independență financiară, să își îmbunătățească echilibrul dintre viața personală și cea profesională și să aducă o schimbare în lume.
În întreaga regiune, spiritul antreprenorial crește semnificativ în rândul femeilor din generațiile mai tinere. 63% dintre femeile din Generația Z și 53% dintre millennials din Europa au luat în considerare să își deschidă o afacere, comparativ cu 37% dintre femeile din Generația X și doar 21% dintre Baby Boomers. De altfel, femeile din Generația Z sunt cele mai încrezătoare în capacitatea lor antreprenorială – 23% cred că generația lor este mai orientată spre antreprenoriat decât cea anterioară, iar 51% au deja o idee de afacere, dar nu au făcut încă primul pas.
Pe lângă inițiativele de afaceri tradiționale, 3 din 10 (30%) femei din Europa doresc să înceapă un proiect secundar care să le aducă venituri suplimentare în următorii trei ani. Acest procent crește semnificativ în rândul femeilor din Generația Z (52%) și millennials (41%), în timp ce 26% dintre femei au deja un astfel de proiect.
Pentru multe femei din Europa, spiritul antreprenorial este alimentat de dorința de a câștiga mai mulți bani (54%), de a obține independență financiară (49%) și de a avea un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală (39%). Totuși, motivațiile diferă de la o generație la alta.
Generația Z: antreprenoriat cu scop
Femeile din Generația Z din Europa sunt mai motivate să își deschidă o afacere pentru a face „ceva bun pentru lume” (19% comparativ cu 13% dintre millennials, 14% dintre Generația X și 16% dintre Baby Boomers).
Dintre cele care și-au lansat deja propria afacere, 50% dintre femeile Gen Z spun că au făcut acest pas pentru a-și urma visul, un procent semnificativ mai mare comparativ cu 39% dintre millennials, 32% dintre Generația X și 33% dintre Baby Boomers.
Antreprenoarele din Generația Z sunt, de asemenea, mai înclinate să creadă că ideea lor de afacere poate schimba vieți în bine (20% comparativ cu media europeană de 16%).
În acest context, educația și îngrijirea copiilor se numără printre primele trei domenii în care femeile din Generația Z din Europa își doresc să își lanseze o afacere. Totuși, cel mai popular sector rămâne industria cosmetică, un trend distinctiv pentru această generație, care nu se regăsește la celelalte grupe de vârstă.
Top domenii în care femeile din Generația Z din Europa vor să își deschidă o afacere:
Cosmetice – 26% comparativ cu 10% media europeană la nivelul tuturor generațiilor
Îngrijirea copiilor – 14% comparativ cu 9% media europeană la nivelul tuturor generațiilor
Educație (ex. meditații) – 13% comparativ cu 10% media europeană la nivelul tuturor generațiilor
= Comerț online – 13% comparativ cu 11% media europeană la nivelul tuturor generațiilor
Industria alimentară și băuturi – 12% comparativ cu 11% media europeană la nivelul tuturor generațiilor
= Ospitalitate și agrement – 12% comparativ cu 10% media europeană la nivelul tuturor generațiilor
Barierele cu care se confruntă femeile antreprenor
În ciuda interesului evident pentru antreprenoriat, cercetările arată că, pentru multe femei din Europa, inclusiv pentru cele care au deja o afacere, încă există obstacole.
Femeile din Europa raportează o încredere mai scăzută în abilitățile antreprenoriale comparativ cu bărbații – în special în ceea ce privește luarea deciziilor financiare (25% față de 37% la bărbați), vorbitul în public (25% față de 32%) și networking-ul (15% față de 23%).
Această percepție se extinde și asupra conducerii propriei afaceri. Printre femeile care nu au înființat încă o afacere, principalele bariere menționate sunt riscul de eșec (31%), lipsa resurselor financiare (29%) și lipsa de experiență (28%). De asemenea, femeile din Europa sunt mai predispuse decât bărbații să considere că lipsa de încredere reprezintă un obstacol (21% față de 18% în cazul bărbaților). Această diferență este mai evidentă în rândul Gen Z (25% dintre femei față de 21% dintre bărbați) și al milenialilor (26% dintre femei față de 18% dintre bărbați).
Femeile care au deja o afacere spun că se confruntă mai mult cu responsabilitățile legate de îngrijirea celor dragi și cu echilibrul între viața personală și profesională. Femeile antreprenor sunt mai predispuse decât bărbații să menționeze că responsabilitățile familiale au fost o provocare la începutul afacerii lor (15% față de 11%). De asemenea, femeile antreprenor întâmpină mai multe dificultăți decât bărbații când vine vorba de a se deconecta de la muncă în vacanță (48% față de 42%), găsesc mai greu un echilibru când intervine îngrijirea copiilor (35% față de 33%) și sunt mai dispuse să renunțe la vacanțe pentru afacere (36% față de 29%).
Creșterea nivelului de încredere
Cursurile despre cum să dezvolți un plan de afaceri (21%) și subvențiile mai accesibile și mai larg disponibile pentru micile afaceri (21%) sunt principalele două lucruri care ar face femeile din Europa să fie mai încrezătoare în a-și înființa propria afacere.
Femeile mai tinere sunt, de asemenea, mai susceptibile decât generațiile mai în vârstă să simtă că ar beneficia de o rețea de sprijin. Astfel, 30% dintre femeile din Generația Z consideră că un partener de afaceri le-ar face să se simtă mai încrezătoare – acest factor fiind pe primul loc pentru această generație. De asemenea, accesul la un mentor (24%) a fost mai important decât accesul la subvenții (20%) pentru femeile din Generația Z.
Beatrice Cornacchia, Vicepreședinte Executiv Marketing și Comunicare pentru Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu și Africa (APEMEA), Mastercard, a spus: „Această cercetare subliniază spiritul antreprenorial remarcabil al femeilor din Europa, în special în rândul tinerelor generații. În ciuda progreselor realizate de femeile antreprenor, rezultatele subliniază și provocările care mai există. Aceste bariere subliniază necesitatea de a le oferi sprijinul de care au nevoie pentru a reuși. În cadrul Mastercard, suntem dedicați construirii unei economii digitale incluzive și sprijinirii micilor afaceri cu instrumentele și oportunitățile necesare pentru a se dezvolta și a prospera.”
La nivel european, Mastercard are inițiative care susțin antreprenorii și afacerile lor. Printre acestea se numără Strive EU, un program în cadrul căruia sunt acordate subvenții de până la 500.000 € organizațiilor inovatoare ce sprijină creșterea micro și micilor afaceri din întreaga Uniune Europeană, și Strive UK, care a ajuns la peste un milion de mici afaceri din Marea Britanie, dintre care mai mult de jumătate sunt conduse de femei.
Studiul a fost comandat de Mastercard, iar cercetările de teren au fost realizate de agenția de cercetare independentă Opinium. Între 16 decembrie 2024 și 3 ianuarie 2025, a fost desfășurată o cercetare cantitativă online în 41 de țări din America de Nord, America Latină, Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Studiul a inclus:
• 42.500 de persoane din populația generală
• 4.300 de antreprenori / fondatori
• Lista completă a țărilor incluse în cercetare: Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Austria, Irlanda, Belgia, Norvegia, Danemarca, Cehia, Grecia, Polonia, Olanda, Suedia, Portugalia, Slovacia, Elveția, India, Indonezia, Singapore, Australia, China, Thailanda, Coreea, Africa de Sud, Nigeria, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia, Kenya, Egipt, Ucraina, Maroc, Brazilia, Mexic, Colombia, Argentina, Chile, Canada, SUA.
de Sonia Voinescu, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias
Sistemele de rating pentru produse și servicii de larg consum au devenit, la nivel global, un instrument care influențeazăalegerile consumatorilor și practicile comerciale,intrândde curând în vizorul autorităților de concurență pentru potențiale riscuri concurențiale.
Deși, în România, aceste sisteme nu sunt deocamdată adoptate pe scară largă și nu sunt recunoscute în mod formal de cadrul legislativ, ele sunt deja o practică comună, în special în sectorul comerțului electronic și în industria bunurilor de larg consum (FMCG).
Investigația Autorității de Concurență din Franța și riscurile identificate
În februarie 2024, Autoritatea de Concurență din Franța (”ACF” sau ”Autoritatea”) a declanșat o investigație din oficiu, în vederea examinării problemelor concurențiale în sectorul sistemelor de rating[1] și ne așteptăm ca și alte autorități de concurență europene să își aplece atenția asupra subiectului, pe măsură ce aceste sisteme vor deveni tot mai răspândite.
În aprilie 2024, ACF a lansat o consultare publică[2] la care au participat mai multe părți interesate, inclusiv editorii/dezvoltatorii sistemelor de rating, companii ale căror produse sau servicii sunt supuse acestor sisteme de rating și alți actori relevanți din piață (asociații de protecția consumatorului, organizații non-guvernamentale). În urma investigației derulate, în data de 9 ianuarie 2025, Autoritatea a emis Opinia 25-A-01 privind sistemele de rating concepute pentru a informa consumatorii cu privire la caracteristicile de dezvoltare durabilă ale produselor și serviciilor de consum[3].
Pornind de la opinia emisă de ACF, acest articol analizează atât beneficiile adoptării sistemelor de rating, cât și potențialele riscuri de concurență. Astfel, s-au identificat riscuri concurențiale care pot apărea în etapa de dezvoltare a sistemelor de rating și riscuri în faza de implementare.
Riscurile concurențiale în etapa de dezvoltarea sistemelor de rating
Alegerea criteriilor de evaluare: Dezvoltarea unui sistem de rating presupune alegerea într-un mod corect și transparent a criteriilor de evaluare și stabilirea unor ponderi care să li se acorde. În caz contrar, rezultatele pot duce la avantaje neloiale sau pot induce în eroare consumatorul. Spre exemplu, în 2022, sistemul de etichetare Nutri-Score a fost eliminat de pe piața din România, prin decizia Autorității Naționale de Protecție a Consumatorului, din cauza modului în care sunt selectate și ponderate criteriile de evaluare. Între timp, la nivelul ANPC, s-a publicat un proiect de hotărâre prin care se va permite aderarea voluntară a comercianților la acest sistem de etichetare nutrițională.
Dezvoltarea sistemelor de rating în comun de către concurenți: ACF a semnalat îngrijorări cu privire la sistemele de rating create în comun de companii concurente, mai ales dacă majoritatea produselor din aceeași piață relevantă primesc ratinguri similare în mod nejustificat. Rezultatele ar trebui să se bazeze pe elemente obiective, și nu pe o colaborare între companiile care dețin o cotă semnificativă în piață. Companiile care dezvoltă sisteme de rating trebuie să fie extrem de atente la indicatorii folosiți, astfel încât să nu își avantajeze propriile produse sau servicii în detrimentul produselor concurente.
Riscuri concurențiale în etapa de implementarea sistemelor de rating
Prin furnizarea de informații simplificate cu privire la caracteristicile legate în special de durabilitate, sistemele de rating răspund anumitor așteptări ale consumatorilor și contribuie la stimularea concurenței pe piețele produselor sau serviciilor evaluate. Autoritatea de concurență a identificat câteva potențiale riscuri care împiedică dezvoltarea unui mediu concurențial normal, după cum urmează:
Riscul de abuz de poziție dominantă prin refuzul accesului la baze de date esențiale: Problema accesului la bazele de date necesare dezvoltării și implementării unui sistem de rating ridică probleme potențiale din punct de vedere concurențial. Refuzul uneicompanii care deține o poziție dominantăde a oferi acces către bazele de date pe care le administrează ar putea fi considerat drept un abuz de poziție dominantă, dacă accesul la sursa respectivă de informație este esențial pentru desfășurarea activității dezvoltatorului de sisteme de rating.
Riscul interferării unor practici de concurență neloială: În urma consultării publice derulate, producătorii s-au arătat îngrijorați de posibilitatea ca acordarea unui rating nefavorabil produselor ce conțin substanțe pe care sistemul respectiv de rating le consideră dăunătoare sănătății sau mediului, conform criteriilor pe baza cărora sunt efectuate evaluările, să fie considerată practică de denigrare sancționată de legislația privind concurența neloială. În concret, în astfel de situații, ar trebui analizat dacă evaluarea realizată de dezvoltatorul sistemului de rating se bazează pe constatări obiective sau pe afirmații netemeinice, menite să discrediteze anumite produse/ servicii, fără o justificare obiectivă.
Favorizarea anumitor întreprinderi, prin comunicarea selectivă a evaluărilor: O altă practică identificată de către Autoritate constă în afișarea sau comunicarea rating-urilor doar pentru produse sau game de produse care obțin un rezultat favorabil. Aceste practici pot apărea atunci când companiile care supun evaluării mai multe produse/game de produse aleg să afișeze doar rating-urile favorabil. În aceste condiții, este important ca algoritmii utilizați de serviciile de rating să nu permită coordonarea între potențiali concurenți în vederea eliminării afișării rating-ului unor produse care au rezultate slabe.
Impunerea unui sistem de rating partenerilor comerciali: Impunerea sistemelor de rating partenerilor comerciali poate, în anumite cazuri, să ridice probleme concurențiale, în special dacă solicitantul deține o poziție dominantă pe piața în cauză. Acesta ar putea fi cazul în care operatorul dominant pe piață solicită furnizorilor săi utilizarea unui sistem de rating care nu îndeplinește standardele necesare pentru a facilita o concurență efectivă, din cauza lipsei de transparență sau a metodei de evaluare. Riscurile sunt mai ridicate în sectoarele în care există un număr mare de sisteme de rating, cum ar fi cel al comercializării de produse DIY, unde majoritatea retailerilor își dezvoltă propriile sisteme de rating aplicabile partenerilor comerciali. Într-un astfel de context, furnizorii vor fi obligați să își evalueze produsele în conformitate cu mai multe sisteme de rating, suportând costuri foarte ridicate pentru utilizarea lor.
Ținând cont de riscurile prezentate mai sus, ne așteptăm ca și alte autorități de concurență europene să își redirecționeze atenția asupra subiectului și recomandăm tuturor companiilor care dezvoltă sau aplică sisteme de rating să urmărească în mod constant evoluțiile în domeniu.
Allianz-Țiriac, una dintre cele mai mari companii de asigurări din România și filiala locală a celui mai puternic brand de asigurări din lume, a despăgubit proprietarii a 7.400 de locuințe protejate de o poliță facultativă My Home cu aproape 44 de milioane de lei pentru pagube care le-au afectat casa în 2024. Clienții au beneficiat astfel de sprijin financiar pentru reparațiile de care au avut nevoie în situațiile acoperite, pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau furate, dar și pentru cheltuieli de cazare în situații excepționale în care nu au putut locui în casă pe perioada reparațiilor.
Cele mai frecvente daune acoperite au fost inundațiile provocate de vecini, avariile în urma unor fenomene naturale precum furtuni sau vijelii și avariile accidentale la instalațiile din locuință. În același timp, cea mai mare despăgubire plătită în 2024 s-a ridicat la aproximativ 550.000 de lei și a acoperit pagubele provocate de un incendiu pentru o locuință asigurată printr-o poliță My Home cu un cost anual care reprezintă doar 0,16% din suma despăgubită de Allianz-Țiriac.
„Asigurarea locuinței oferă, de fapt, liniștea că evenimentele neplăcute acasă nu devin o povară financiară pentru bugetul sau economiile familiei. Polița My Home oferă protecție cuprinzătoare, dincolo de asigurarea obligatorie PAD, acoperind o gamă de riscuri, de la probleme comune, cum ar fi avarierea aparatelor electrocasnice, inundații de la vecini sau furturi, până la daune semnificative cauzate de incendii sau dezastre naturale. În astfel de situații, prioritatea pentru orice familie este să își repare locuința cât mai rapid posibil. De aceea, la Allianz-Țiriac, oferim protecție completă pentru locuință și bunuri, o experiență simplă la achiziționarea asigurării și sprijin prompt în procesul de despăgubire”, spune Daniela Covăcescu, Director de Operațiuni la Allianz-Țiriac Asigurări.
Aproximativ 160.000 de locuințe din România sunt asigurate în prezent printr-o poliță facultativă My Home. Asigurarea oferă protecție și pentru anexele locuinței, cum ar fi spațiile comune cu vecinii, boxa, camera de serviciu, garajul, magazia sau șopronul. Iar prin răspunderea civilă, Allianz-Țiriac acoperă daunele produse din neatenție de clienți vecinilor proprietății asigurate.
În cazul unei daune, Allianz-Țiriac pune la dispoziție clienților serviciul Claims Tracker, prin care pot urmări oricând situația dosarului de daună. În 2024, peste 90% dintre clienții care au solicitat despăgubiri prin asigurarea My Home au primit răspuns din partea Allianz-Țiriac în maximum două ore de la transmiterea tuturor documentelor. Totodată, în cazul incidentelor care necesită intervenția unui specialist la domiciliu, cum ar fi avaria electrocasnicelor care nu mai sunt în garanție, reparația are loc în aceeași zi, datorită serviciului de asistență la domiciliu inclus în asigurare.
Pentru asigurarea locuinței cu polița facultativă My Home de la Allianz-Țiriac, prima medie variază între 50 și 65 de lei pe lună, în funcție de pachetul de asigurare ales, cu acoperiri modulare și progresive, dar și de tipul locuinței, anul construcției și sumele acoperite pentru locuință și bunuri. Anul trecut, peste 90% dintre clienții Allianz-Țiriac au ales pachetul Max al asigurării My Home, care este cel mai acoperitor, oferind protecție completă pentru riscurile care pot afecta locuința.
Allianz-Țiriac oferă polița PAD gratuit la fiecare asigurare facultativă My Home
Allianz-Țiriac susține proprietarii să își asigure protecție extinsă pentru casa și bunurile lor, atât prin asigurarea facultativă, cât și prin polița obligatorie PAD, care acoperă riscurile produse de cutremur, inundații și alunecări de teren, cu o despăgubire maximă de 20.000 de euro. Astfel, proprietarii care încheie o asigurare facultativă My Home până în 16 iulie 2025, pentru un imobil care nu este asigurat la Allianz-Țiriac, online (direct de pe allianztiriac.ro), prin agenții asigurătorului sau prin distribuitorii parteneri,beneficiază gratuit și de polița obligatorie PAD, în valoare de 130 de lei pentru locuințe de tip A sau 50 de lei pentru locuințe de tip B.
În același timp, Allianz-Țiriac se implică în comunitățile afectate de fenomene naturale, ca parte a responsabilității asumate față de societate. Compania a donat peste 3.000 de polițe de asigurare PAD, în valoare de peste 70.000 de euro, către Crucea Roșie Română pentru susținerea familiilor sinistrate în urma inundațiilor severe petrecute în septembrie 2024 în Galați și Vaslui. Iar pentru inițiative de sprijin pentru copiii din zonele afectate de calamitate, Allianz-Țiriac a donat 30.000 de euro către UNICEF, ca parte a campaniei umanitare „Împreună facem bine” desfășurată de Televiziunea Română.
Echipele de Strategie și Tranzacții și de Consultanță Fiscală în Tranzacții ale EY România și Bulgaria au oferit Morphosis Capital servicii de due diligence financiar și fiscal pentru achiziția unei participații minoritare în EnduroSat.
Morphosis Capital Fund II, un fond de capital de creștere axat pe dezvoltarea IMM-urilor cu creștere rapidă, anunță prima sa investiție în afara României prin preluarea unei participații minoritare în EnduroSat, un dezvoltator european de top de sateliți de înaltă calitate și furnizor de servicii spațiale. Investiția face parte dintr-o rundă de finanțare mai amplă destinată accelerării expansiunii și continuării inovației a EnduroSat în industria în rapidă evoluție a „Noului Spațiu”.
Această achiziție marchează a treia tranzacție pentru Morphosis Capital Fund II, care s-a angajat să aloce peste 30% din capitalul subscris al fondului în primele șapte luni de la prima închidere a sa. Investiția în EnduroSat urmează unor investiții în Mark Twain International School și La Cocos, demonstrând în continuare angajamentul fondului de a-și diversifica portofoliul în mai multe sectoare.
Cu un mandat de sprijinire a poveștilor de succes antreprenoriale din Europa Centrală și de Est și un capital total subscris de peste 100 de milioane de euro, Morphosis Capital Fund II continuă să caute oportunități de investiție în domeniul sănătății, tehnologiei, producției industriale de nișă, produselor de consum și comerțului cu amănuntul, precum și în serviciile B2B, punând accent pe companii care demonstrează o performanță operațională puternică și scalabilitate.
Asistență financiară a fost coordonata de EY Romania, Peter Latos, Partener, liderul departamentului de Strategie și Tranzacții și Alexandru Onțică, Director, Transactions & Corporate Finance.
Evguenia Tzenova, Partener, Asistență fiscală, EY Bulgaria, și Svetlana Stoilova, Senior Manager, Asistență fiscală, EY Bulgaria au asigurat asistență fiscală.
„Expertiza financiară și fiscală a EY a fost esențială în facilitarea investiției noastre în EnduroSat, asigurând o tranzacție bine structurată și eficientă. Extinderea dincolo de România și intrarea în sectoare cu creștere rapidă, cum ar fi industria Noului Spațiu, necesită o analiză amănunțită și o înțelegere profundă a dinamicii pieței locale și internaționale. Sprijinul EY ne-a oferit încrederea necesară pentru a gestiona complexitățile acestei tranzacții transfrontaliere și a alinia investiția cu obiectivele noastre de creștere pe termen lung”, a declarat Simona Gemeneanu, Partener, Morphosis Capital.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila URBAN-INCERC anunță organizarea conferinței aniversare a INCD URBAN-INCERC și a celei de-a XXVII-a ediții a conferinței de cercetare în construcții, economia construcțiilor, arhitectură, urbanism și dezvoltare teritorială, cu tema „75 de ani de cercetare în construcții, arhitectură și urbanism. De la INCERC la INCD URBAN-INCERC, 1950-2025”. Evenimentul are loc pe 22 mai 2025, la sediul institutului din București.
Înscrierile, fie pentru prezentarea unui poster virtual, fie pentru a audia lucrările conferinței, se fac on-line, până la data de 9 mai 2025 la https://docs.google.com/forms/d/13jl8mcVKIZUlDmT0ExdjC3pjLCZxDEVPQQCzT9wMuAU. Participanții care vor trimite un poster sunt rugați să trimită până la data de 2 mai 2025 rezumatul și lucrarea integrală la adresa de e-mail conferences@incd.ro; lucrările trimise pentru publicarea în revista „Urbanism. Arhitectură. Construcții” vor putea fi trimise până la data de 9 mai 2025 la aceeași adresă sau direct către revistă. Pentru ca volumele de rezumate și lucrări să poată fi disponibile participanților, nu se vor admite lucrări trimise spre publicare după data-limită, deși participanții înscriși după 2 mai 2025 vor putea prezenta posterele”. După cum precizează organizatorii, „accesul la lucrările și documentele conferinței este limitat și doar persoanele care s-au înregistrat în timp util vor putea participa. Informații suplimentare privind programul și alte detalii organizatorice vor fi oferite doar celor care au confirmat participarea după data de 16 mai 2025, odată cu finalizarea programului, în funcție de interesul exprimat, și afișate pe pagina Internet a conferinței (http://conf.incd.ro/)”.
de Florina Mateescu, fondatoarea companiei Perfect Accounting
Pentru anul 2025, legislația fiscală din România prevede o serie de beneficii salariale neimpozabile sau parțial impozabile, menite să sprijine angajații și angajatorii prin optimizarea pachetelor salariale. Aceste prevederi permit acordarea unor avantaje financiare care nu intră în baza de calcul a impozitului pe venit, în anumite condiții și limite stabilite de Codul Fiscal.
1. Plafonul de 33% din salariul de bază
Acesta se referă la limitarea sporurilor, indemnizațiilor și altor adaosuri salariale pe care un angajat le poate primi lunar. Beneficiile neimpozabile pot fi cumulate lunar în limita acestui plafonul de cel mult 33% din salariul de bază al angajatului. El oferă flexibilitate angajatorilor pentru personalizarea pachetelor salariale și contribuie astfel la fidelizarea și motivarea angajaților.
Cum se aplică concret?
Spre exemplu: dacă salariul de bază este de 6.000 lei, înseamnă că suma totală a sporurilor, sporuriloe și altor adaosuri nu poate depăși 1.980 lei pe lună. Printre sporurile posibile pe care le puteți avea sunt: de condiții vătămătoare, de vechime, de tură, indemnizații specifice funcției etc.
Dacă totalul acestora depășește 1.980 lei, suma este limitată la această valoare.
Unele sporuri sau indemnizații pot fi excluse din acest plafon prin legi speciale, cum ar fi anumite sporuri în sănătate, educație sau sistemul de ordine publică.
În ceea ce privește o instituțiile publice, fiecare dintre ele este responsabilă de respectarea acestui plafon, iar în cazul unor modificări legislative, trebuie să ajusteze veniturile angajaților conform noilor reguli.
2. Avantaje salariale neimpozabile specific
a) Prestații suplimentare pentru mobilitate, acordate în baza clauzei de mobilitate din contractul de muncă, reprezintă beneficii financiare sau logistice destinate salariaților care trebuie să se deplaseze frecvent în interes de serviciu. Acestea sunt stabilite prin contractul individual de muncă sau prin contractul colectiv aplicabil și sunt reglementate în principal prin Codul Muncii și prin alte acte normative fiscale. Aceste prestații cuprind:
• Indemnizația de mobilitate (art. 25, alin. 2, Codul Muncii): o sumă forfetară acordată salariatului pentru a compensa disconfortul generat de deplasările frecvente. Poate fi stabilită ca procent din salariu sau ca sumă fixă. Poate fi exceptată de la plata unor taxe și impozite, dacă este justificată conform legislației în vigoare. Spre deosebire de diurnă, indemnizația de mobilitate nu este limitată la deplasările de peste 50 km sau la delegații/detașări. Indemnizația de mobilitate este scutită de impozit pe venit și contribuții sociale, dacă este de până la 2,5 ori nivelul diurnei stabilite pentru personalul instituțiilor publice (adică aproximativ 57,5 lei/zi). Ce depășește acest plafon este impozabil, astfel că se consideră venit salarial și se supune impozitului pe venit de 10% și contribuțiilor sociale de 35%;
• Decontarea cheltuielilor de transport: rambursarea costurilor pentru transportul în interes de serviciu (combustibil, bilete de tren/avion, abonamente de transport). Dar poate include, în unele cazuri, și acordarea unei mașini de serviciu;
• Cazare și diurnă: decontarea cazării pentru deplasările necesare în desfășurarea activității; acordarea diurnei pentru acoperirea cheltuielilor de masă și alte necesități zilnice;
• Alte beneficii conexe, cum ar fi: asigurare de călătorie și sănătate pentru deplasările în interes de serviciu: sporuri sau compensații suplimentare pentru condiții de muncă mai dificile.
Este important ca toate aceste beneficii să fie clar menționate în contractul de muncă sau într-un act adițional.
b) Contravaloarea hranei acordată angajaților poate fi oferită sub mai multe forme, însă regimul fiscal este diferit în funcție de modul în care aceasta este acordată. Dacă nu este sub formă de tichete de masă, hrana poate fi oferită prin:
• Hrana acordată direct de angajator, pe care o poate asigura zilnic angaților, fie în cantină proprie, fie prin servicii de catering. În acest caz, contravaloarea hranei este considerată avantaj salarial și este supusă impozitării pe venit de 10% + contribuții sociale de 35%. Însă, conform articolului 76 din Codul Fiscal, acest tip de hrană poate fi exceptată de la impozitare dacă este acordată angajaților care lucrează în condiții de muncă speciale sau deosebite;
• Decontarea cheltuielilor cu masa. Dacă angajatorul decontează mese servite la restaurant sau prin catering, aceasta este considerată beneficiu salarial impozabil. Aceeași regulă se aplică dacă angajatorul oferă sume de bani pentru hrană, în loc să acorde tichete de masa;
• Indemnizația de hrană (alternativă la tichetele de masă). În cazul angajaților din sectorul public, poate fi acordată o indemnizație de hrană și este scutită de contribuții sociale, dar este supusă impozitului pe venit (10%). În sectorul privat, o astfel de indemnizație trebuie tratată ca venit salarial obișnuit;
• Hrana în cadrul delegațiilor/detașărilor: dacă angajatul este în deplasare în interes de serviciu, diurna include o sumă pentru hrană și este exceptată de la taxe în limita a 57,5 lei/zi.
c) Cazarea și chiria se pot acorda unui angajat, dacă el sau soțul/soția acestuia nu dețin locuință în localitatea unde lucrează. Bineînțeles, o altă condiție este încheierea legală a unui contract de închiriere. Aceste cheltuieli suportate de angajator, cu chiria sau cazarea angajatului nu sunt considerate venit salarial impozabil în limita a 20% din salariul de bază minim brut pe țară. Deci în 2025, limita maximă neimpozabilă este de 810 lei, salariul de bază minim brut pe țară fiind de 4050 lei de la 1 ianuarie. Așadar, dacă angajatorul plătește o sumă mai mare de 810 lei/lună, diferența se consideră venit salarial și este supusă impozitului pe venit (10%) și contribuțiilor sociale (35%).
Cum se acordă acest beneficiu:
• prin decontarea chiriei: angajatul închiriază o locuință și angajatorul îi rambursează costurile în limita stabilită;
• prin plata directă a cazării: angajatorul poate contracta direct cazarea angajatului ( hotel, pensiune etc). Dacă angajatorul oferă angajatului o locuință de serviciu, aceasta poate fi considerată avantaj salarial și supusă impozitării.Dacă angajatorul acoperă costurile cu utilitățile, aceste sume nu sunt exceptate de la impozitare.
d) Servicii turistice și tratament acordate angajaților și familiilor lor sunt menite să asigure odihna, recuperarea și îmbunătățirea sănătății și astfel contribuie la un echilibru optim între viața profesională și cea personală. Poate fi vorba de:
• Sejururi turistice: vacanțe subvenționate parțial sau integral în locații selectate, în funcție de politica internă a companiei;
• Bilete de tratament balnear: acces la baze de tratament și recuperare pentru prevenirea sau ameliorarea unor afecțiuni de sănătate;
• Acces la centre de wellness și spa: reduceri sau gratuități pentru servicii de relaxare, masaj și terapii de întreținere;
• Activități recreative și sportive: excursii organizate și evenimente destinate relaxării și socializării.
Astfel de beneficii pot fi oferite sub formă de vouchere de vacanță, decontări sau rezervări directe prin partenerii companiei, iar erioada de acordare este, de regulă, pe durata concediului legal de odihnă sau în baza unui program de recuperare medicală aprobat. Unde este necesar, serviciile de tratament sunt acordate în baza recomandării medicale, acolo unde este necesar.
Limita până la care se acordă este nivelul unui salariu mediu brut pe țară, care din 13 februarie 2025 este de 8620 de lei. Însă, aceste servicii nu se acordă dacă angajatul beneficiază de vouchere de vacanță.
e) Contribuții la fonduri de pensii facultative
Astfel de beneficii acordate de angajatori pot fi deduse de către aceștia în limita echivalentului în lei a 400 euro/angajat/an. Sumele nu sunt incluse în veniturile salariale impozabile ale angajatului, ceea ce înseamnă economii la impozitul pe venit și contribuțiile sociale. De asemenea, fondurile la care se contribuie trebuie să fie administrate de entități autorizate.
f) Prime de asigurare voluntară de sănătate și servicii medicale sub formă de abonament
Acestea sunt beneficii ce oferă angajaților acces la o gamă largă de servicii medicale private. Valoarea maximă pe care angajatorul o poate aloca acestor beneficii este în limita a 400 de euro anual pentru fiecare angajat. Sub ce formă sunt acordate? Consultații medicale, analize, investigații, tratamente, spitalizare etc., în cadrul unei rețele de clinici private sau spitale partenere.
h) Abonamente pentru activități sportive
Oferă angajaților oportunitatea de a se menține sănătoși și activi. Contravaloarea acestor abonamente trebuie să se încadreze în limita de 100 euro/an/angajat, Dintre activitățile care pot fi încadrate aici sunt cele de la furnizori autorizați care oferă servicii sportive aferente: cele din sălile de fitness, yoga/pilates, înot, antrenamente online, ciclism etc.
i) Sumele pentru educația timpurie a copiilor angajaților pot fi parte din pachetele de beneficii ale companiei și pot cuprinde: subvenții pentru grădinițe, locații financiare pentru suportul în educația copiilor, reduceri la instituțiile educaționale partenere sau sponsorizări ale cheltuielilor educaționale. Limita în care pot fi acordate angajatului este de 1500 lei/lună pentru fiecare copil, dar poate fi acordat doar unuia dintre părinți.
j) Diferența favorabilă de dobândă este un beneficiu acordat de angajatori angajaților lor sub forma unei dobânzi mai mici decât cea standard practicată pe piață, atât pentru credite, cât și pentru depozite. De obicei, este aplicată în cazul împrumuturilor sau economiilor pe care angajații le fac prin intermediul instituțiilor financiare partenere ale companiei. Ca exemplu:
• Pentru credite, angajatul beneficiază de o dobândă mai mică decât cea oferită de băncile comerciale, adică diferența dintre dobânda preferențială oferită de angajator și dobânda standard de pe piață. Dacă dobânda standard pe piață este de 8% și dobânda preferențială oferită de angajator este de 6%, diferența favorabilă este de 2%.
• Pentru depozite: Angajatul poate primi o dobândă mai mare decât rata de dobândă practică pe piață pentru economii sau depozite. Astfel, dacă dobânda de pe piață pentru un depozit pe termen de 1 an este de 4%, iar dobânda oferită angajatului este de 5%, diferența favorabilă este de 1%.
k) Sumele acordate angajaților cu ocazia sărbătorilor și evenimentelor speciale, cum ar fi Crăciunul, Paștele sau alte sărbători naționale, pot fi considerate, conform legislației noastre, cadouri sau prime de sărbători. Acestea sunt reglementate de Codul Muncii și de reglementările fiscale, iar limitele și tratamentul fiscal depind de valoarea acordată și de tipul de beneficiu.
Valoarea totală a cadourilor sau primelor acordate unui angajat cu ocazia sărbătorilor și evenimentelor speciale, care pot fi deductibile fiscal și neimpozabile este de maximum 300 lei per eveniment/angajat.
Ce se poate oferi?
• Cadouri pentru sărbători: produse alimentare (coșuri de Crăciun), jucării, articole vestimentare sau obiecte de uz casnic;
• Prime de sărbători sub formă de bani sau tichete cadou
• Voucher sau tichete cadou.
Se pot acorda astfel: de Paște, Crăciun (atât pentru angajați, cât și pentru copiii minori ai acestora), 8 martie (cadouri pentru femei), 1 iunie (cadouri pentru copiii minori aia angajaților).
l) Vouchere de vacanță
Sunt un beneficiu acordat de angajatori angajaților pentru a le sprijini cheltuielile legate de vacanțe. În România, limita anuală a acestora este de șase salarii minime brute pe țară. Aceste vouchere sunt scutite de impozite și contribuții. Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie în România a fost majorat la 4.050 lei lunar.
Astfel, limita anuală pentru voucherele de vacanță, stabilită la 6 salarii minime brute pe țară, este de 24.300 lei în 2025.
În ceea ce privește instituțiile publice, conform Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 („Ordonanţa trenuleţ”), instituţiile publice acordă vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. Astfel de vouchere emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei, pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.
m) Ajutoare pentru evenimente speciale sau situații deosebite
Sunt un tip de suport financiar sau material acordat pentru a sprijini persoanele în momente importante ale vieții lor. Aceste ajutoare pot fi oferite în mai multe contexte, cum ar fi:
• Nașterea unui copil. Mulți angajatori sau instituții sociale oferă ajutoare financiare sau pachete speciale pentru părinți, pentru a-i sprijini în această perioadă.
• Căsătoria. Unele instituții sau organizații oferă ajutoare financiare pentru cupluri care se căsătoresc, fie ca parte a unui program social, fie ca un beneficiu oferit de angajatori.
• Decesul unui membru al familiei. Ajutoarele pot include suport financiar pentru cheltuielile legate de înmormântare sau alte nevoi.
Astfel de ajutoare pot fi acordate în limitele stabilite de angajator și conform legislației în vigoare, neimpozabile, dacă sunt încadrate corespunzător.
n) Sumele primite pentru transport
Decontarea transportului către și de la locul de muncă poate fi considerată neimpozabilă în anumite condiții, conform legislației fiscale. În general, pentru a fi neimpozabil, decontarea transportului trebuie să îndeplinească o serie de condiții:
• Transportul trebuie să fie efectuat între locuința angajatului și locul de muncă. Acesta poate fi realizat cu mijloace de transport public sau, în anumite cazuri, cu autovehicule proprii, dacă angajatorul decontează costurile de deplasare;
• Decontarea transportului trebuie să fie conformă cu reglementările fiscale, care stabilesc o limită maximă a sumelor ce pot fi acordate fără a fi supuse impozitului pe venit. Această limită poate varia, iar pentru transportul public, de obicei, se decontează costul unui abonament sau al biletelor;
• Decontarea se face în interesul serviciului. Astfel, deplasarea angajatului trebuie să fie între domiciliu și locul de muncă, în scopul exercitării atribuțiilor de serviciu.
Dacă se depășesc limitele legale sau dacă transportul nu este efectuat în scopul serviciului, atunci sumele respective pot deveni impozabile și vor fi incluse în venitul impozabil al angajatului.
o) Sume pentru instruire și dezvoltare profesională
Cheltuielile suportate de angajator pentru instruirea și dezvoltarea profesională a angajaților pot fi considerate neimpozabile, dar doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții, conform legislației fiscale:
• Instruirea să fie în interesul angajatorului: Cheltuielile de formare profesională trebuie să fie realizate în scopul îmbunătățirii competențelor angajatului pentru a-și desfășura activitatea în cadrul companiei. Dacă instruirea este în interesul angajatului, de exemplu, pentru dezvoltare personală fără legătură directă cu locul de muncă, atunci sumele respective pot fi considerate impozabile;
• Furnizorul de instruire să fie acreditat sau autorizat pentru a oferi astfel de servicii. Dacă furnizorul nu este acreditat, cheltuielile nu vor fi considerate neimpozabile, chiar dacă instruirea este în interesul angajatorului;
• Să fie anumite tipuri de cheltuieli. Acestea pot include: plata cursurilor, materialele didactice, costurile pentru examene sau certificare, etc. Acestea trebuie să fie justificate prin facturi emise de furnizorii autorizați de formare profesională.
• Angajatorul trebuie să păstreze documente justificative clare, facturi, contracte, care să demonstreze că aceste cheltuieli sunt efectuate în interesul firmei și că furnizorul este acreditat.
Dacă sunt respectate aceste condiții, sumele plătite pentru formarea profesională a angajatului sunt neimpozabile și nu vor fi incluse în venitul impozabil al angajatului. În schimb, angajatorul poate deduce aceste cheltuieli din impozitele și taxele datorate, în funcție de reglementările fiscale aplicabile.
3. Avantaje salariale parțial impozabile
Anumite beneficii pot fi parțial impozabile în funcție de nivelul depășirii plafonului stabilit și de modul în care sunt utilizate. De exemplu, sumele ce depășesc limitele prevăzute la fondurile de pensii facultative sau asigurările de sănătate vor fi incluse în baza de impozitare.
4. Ordinea aplicării beneficiilor este stabilită de angajator astfel încât toate aceste avantaje prezentate să fie cuprinse în plafonul lunar de 33%, astfel încât angajații să beneficieze optim de avantajele fiscale.
Optimizarea pachetului salarial, prin utilizarea avantajelor fiscale disponibile în 2025, poate genera economii semnificative pentru ambele părți. Angajatorii au la dispoziție un cadru legislativ flexibil pentru a personaliza beneficiile oferite angajaților, iar salariații pot beneficia de venituri nete mai mari, cu o povară fiscală redusă.
Florina Mateescu este fondatoarea companiei Perfect Accounting, membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) din anul 2005 și auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) din anul 2009.
Companiile producătoare de semiconductori au reprezentat o sursă de câștiguri masive în contextul boom-ului inteligenței artificiale, iar investitorii români nu au vrut să privească meciul de pe margine, alegerea lor de top prin platforma XTB fiind în ianuarie compania AMD, care a înregistrat, însă, rezultate sub așteptări, arată Radu Puiu, analist financiar XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
În prima lună a anului 2025, AMD a fost alegerea principală a investitorilor români ai XTB, ceea ce indică faptul că entuziasmul legat de sectorul AI continuă să reprezinte o forță dominantă în decizia privind tranzacționările.
De altfel, Advanced Micro Devices (AMD.US) a fost una dintre companiile preferate ale investitorilor, mai ales dacă ne referim la boom-ul sectorului de semiconductori. Totuși, de la începutul anului se află într-o cădere majoră, înregistrând o depreciere de 17,3% de la începutul anului, de 43,44% în ultimele 12 luni și de peste 56% de la maximele sale istorice.
E drept, Advanced Micro Devices a depășit așteptările Wall Street privind profitul și veniturile din al patrulea trimestru, dar a înregistrat vânzări de centre de date sub estimări. În mod inevitabil, acest lucru a făcut ca acțiunile producătorului de cipuri să scadă puternic în sesiunea după publicarea rezultatelor.
Lisa Su, directorul executiv al AMD, a declarat că vânzările pentru centrele de date din trimestrul curent, care reprezintă un indicator al veniturilor din cipurile de inteligență artificială ale companiei, vor scădea cu aproximativ 7% pe o bază secvențială, punctează Radu Puiu.
Deși Su nu a furnizat o prognoză specifică pentru cipurile AI ale companiei, aceasta a spus că anticipează vânzări de „zeci de miliarde” de dolari „în următorii doi ani”. În condițiile în care atenția investitorilor este concentrată, în prezent, asupra acceleratorului de inteligență artificială, pe acest front, AMD a furnizat o prognoză de creștere dezamăgitoare.
Cum ar putea arăta 2025 pentru companie
Veniturile AI GPU (unități de procesare grafică) în prima jumătate a anului 2025 vor fi egale cu cele obținute de AMD în a doua jumătate a anului 2024. Firma se așteaptă la o creștere a AI GPU în a doua jumătate a anului 2025. Totuși, în mod îngrijorător, această afacere nu se află pe aceeași traiectorie de creștere exponențială observată de rivalul său Nvidia în timpul „Goanei după aur” a AI.
Segmentele AMD de centre de date și dispozitive client au performanțe bune. Cu toate acestea, două segmente mai mici au întâmpinat dificultăți. Este vorba despre segmentul jocurilor, care va fi combinat cu segmentul calculatoarelor client începând cu trimestrul următor – acesta a suferit o scădere a veniturilor de 58% în 2024. Segmentul embedded, care include achiziția Xilinx de către AMD, a înregistrat o scădere a veniturilor de 33% anul trecut, din cauza nivelului excesiv al stocurilor clienților, mai arată Radu Puiu.
Alianța strategică cu Fujitsu nu este doar o mișcare tactică, ci un parteneriat vizionar menit să propulseze AMD în fruntea tehnologiei AI. Prin această colaborare, se așteaptă ca AMD să fie vârful de lance al progreselor în domeniul inteligenței artificiale, concentrându-se pe soluții durabile care sunt esențiale în lumea noastră în transformare digitală, arată analistul financiar din cadrul XTB România.
Totuși, un minus pentru AMD vine din exterior. Programul guvernamental Stargate al SUA, care intenționează să investească 500 de miliarde de dolari în infrastructura AI, anunțând că va folosi produsele altor competitori, Nvidia fiind așteptat să fie principalul beneficiar. Acest lucru ar putea să alimenteze rezultatele competitorilor, ceea ce ar putea să reprezinte un element diferențiator în alegerile făcute de investitori.
DeepSeek a afectat și evoluția AMD
AMD a contractat o datorie pentru a achiziționa Xilinx, dar cea din urmă generează un flux de numerar sănătos. După ce AMD a câștigat o cotă de piață importantă în domeniul procesoarelor pentru PC-uri și servere, ar putea genera un flux liber de numerar solid și ar trebui să fie în măsură să își reducă datoriile.
De menționat este faptul că AMD nu plătește dividende, dar a răscumpărat acțiuni în ultimii ani ca parte a unui program dedicat. Astfel, orice distribuire de capital în anii următori este așteptată să se facă prin răscumpărări suplimentare ca parte a aceluiași program.
Compania a traversat recent un episod cu volatilitate extremă pentru prețul acțiunilor. Acest declin a fost determinat de îngrijorările legate de concurența din partea modelului de inteligență artificială low-cost al DeepSeek și de veniturile dezamăgitoare obținute al patrulea trimestru din sectorul centrelor de date.
În ciuda acestor eșecuri pe termen scurt, perspectivele pe termen lung ale AMD rămân puternice, ceea ce ar putea face o opțiune atractivă pentru investitorii care își doresc soluții pe termen lung, punctează analistul financiar Radu Puiu.
Pentru întregul an, AMD se așteaptă la o creștere de două cifre a veniturilor și a profitului pe acțiune datorită unui mediu de cerere puternică. În plus, faptul că acțiunile companiei au subperformat în raport cu restul colegilor din sector poate reprezenta o oportunitate. În cazul în care sectorul de AI va reuși să se dezvolte în acest an și să livreze, faptul că se află la niveluri de preț accesibile poate fi un atu pentru firmă.
Bitcoin a înregistrat scăderi de aproape 20% în februarie din cauza anunțului administrației Trump de a impune tarife comerciale, ceea ce a provocat un val de teamă în piață, însă decizia de a înființa o rezervă strategică a cripto a adus un plus de încredere salvator, se arată într-o analiză Bitget, lider global în domeniul schimbului de criptomonede.
Bitcoin a încheiat luna februarie sub pragul de 80.000 de dolari, înregistrând un declin de 17%, aceasta fiind cea mai mare scădere din iunie 2022. Este vorba despre o scădere influențată de anunțul privind noile tarife comerciale impuse de Donald Trump pentru China, Canada și Mexic, care au declanșat un val de „frică extremă” pe piață. Această teamă a dus la o vânzare masivă a criptomonedelor.
În plus, ETF-urile Bitcoin au înregistrat ieșiri semnificative de fonduri, însumând peste 3 miliarde de dolari în doar opt zile – important de menționat este că vorbim despre cel mai mare volum de retrageri de la lansarea acestora în ianuarie 2024.
În același timp, interesul pentru Bitcoin pare să se diminueze. Datele Google Trends arată că numărul căutărilor pentru „Bitcoin” a atins un vârf în jurul lunii noiembrie 2024, după realegerea lui Trump și creșterea Bitcoin la 100.000 USD. Totuși, volumul de căutări a revenit ulterior la nivelurile anterioare ultimului trimestru din 2024.
Anunțul despre rezerva cripto a SUA, un plus de încredere
Anunțul lui Donald Trump de duminică, 2 martie, privind înființarea unei Rezerve Strategice Cripto a SUA a generat o creștere importantă a prețurilor activelor digitale, capitalizarea totală a pieței cripto crescând cu peste 300 de miliarde de dolari în doar 24 de ore. Noua rezervă strategică va include principalele active digitale, precum Bitcoin, Ethereum, XRP, Solana și Cardano, ceea ce a dus la o apreciere imediată a pieței. Bitcoin a înregistrat un salt de peste 11%, ajungând la 94.164 USD, în timp ce Ethereum a crescut cu aproximativ 13%, atingând 2.516 USD, potrivit Bitget.
Prin această inițiativă, noua administrație americană își respectă promisiunea inițială de a accelera adopția cripto, consolidând, astfel, poziția SUA printre regiunile cu cele mai avansate politici din domeniu la nivel global.
Următorii pași de urmărit sunt reacțiile SEC (prin intermediul „Crypto Task Force”) și IRS, în special în ceea ce privește reglementările fiscale asociate acestei inițiative. De asemenea, Summitul Cripto de la Casa Albă, care urmează să aibă loc în curând, este așteptat să ofere mai multe detalii despre planurile administrației privind sectorul cripto.
În același timp, mișcarea ar putea declanșa un efect de domino la nivel global, determinând alte țări să își reexamineze politicile cripto și să adopte o abordare mai permisivă. Acest lucru ar putea accelera, astfel, o posibilă schimbare internațională în reglementarea activelor digitale, subliniază analiza Bitget.
Bitcoin și Ethereum revin pe creștere
Bitcoin se tranzacționează într-un interval prognozat de 85.000–102.000 USD, cu fluxurile de capital din ETF-uri jucând un rol esențial în direcția sa pe termen scurt. Datele privind intrările de fonduri din această săptămână ar putea propulsa Bitcoin la vârful de peste 100.000 USD, testând potențialul prag de 102.000 USD. Pe de altă parte, istoricul ciclurilor de halving sugerează o consolidare a prețului între 95.000 și 100.000 USD, ceea ce face din luna martie o fază de acumulare înaintea unor mișcări mai pronunțate așteptate în mijlocul anului 2025.
Niveluri cheie de urmărit:
91.000 USD – suport esențial.
100.000 USD – rezistență psihologică.
Scădere sub 85.000 USD ar putea testa rapid 80.000 USD în cazul unui sentiment de piață predominant negativ.
La rândul ei, Ethereum (ETH) se menține în intervalul 2.300–2.800 USD, cu potențial de creștere determinat de upgrade-ul Pectra, așteptat în T1 2025. Dacă progresul pe testnet (copie a blockchain-ului real, dar fără implicații financiare reale) se accelerează, ETH ar putea urca spre 3.800–4.000 USD.
Evoluția Bitcoin va avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra ETH:
Dacă BTC depășește 100.000 USD, ETH ar putea ajunge la 2.600–2.800 USD.
Dacă BTC scade la 85.000 USD, ETH ar putea coborî la 2.200 USD.
Cu un RSI (Relative Strength Index – Indicele de Forță Relativă) de 27,94, ETH este în prezent supravândut, ceea ce sugerează o posibilă revenire dacă impulsul de cumpărare se reia. Totuși, un eșec în menținerea prețului peste media mobilă simplă (SMA) pe 25 de zile, de 2.590 USD, ar putea duce la o continuare a scăderii înainte de o revenire semnificativă.
Următoarele 30 de zile, critice pentru piața criptomonedelor
Evoluția pieței cripto este puternic influențată de mai mulți factori macroeconomici esențiali. Unul dintre aceștia este răspunsul Chinei la noile dezvoltări din sectorul cripto, având în vedere impactul său asupra mineritului și reglementărilor globale, arată analiza Bitget.
În paralel, deciziile Rezervei Federale privind politica monetară joacă un rol crucial, întrucât modificările ratelor dobânzilor și măsurile de lichiditate pot afecta apetitul investitorilor pentru active digitale. De asemenea, reglementările susținute de Trump ar putea influența semnificativ industria, fie stimulând adopția cripto prin politici favorabile, fie contracarând provocările economice existente. Aceste elemente vor modela direcția pieței cripto în perioada următoare.
Următoarele 30 de zile sunt critice pentru clarificarea direcției pieței, în condițiile în care așteptările privind reglementările și fluxurile de capital din ETF-uri pot influența puternic trendurile pe termen scurt.
Greenvolt Group, prin Greenvolt Power, o companie specializată în proiecte de energie eoliană mare, solară și stocare a energiei, a semnat un acord cu BYD Energy Storage, unul dintre cei mai mari furnizori de sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS) din China. Contractul include proiectarea și operarea unor active cu o capacitate totală de până la 1,6 GWh în două locații din Polonia: Turośń Kościelna (200 MW/800 MWh) – conectată la Operatorul de Sistem de Transport (TSO) la 110 kV, și Nowa Wieś Ełcka (200 MW/800 MWh) – conectată la TSO la 220 kV. Ambele proiecte au obținut contracte pe piața capacității și sunt programate să înceapă livrările în 2028.
„Acordul cu BYD Energy Storage consolidează angajamentul nostru de a dezvolta și implementa proiecte de stocare a energiei, esențiale pentru maximizarea integrării energiei regenerabile. Contractul pentru aceste două proiecte din Polonia este cel mai mare pe care l-am semnat în Europa până acum, ceea ce reflectă importanța strategică pe care o acordăm acestei tehnologii, dar și ambiția noastră de a rămâne unul dintre liderii din domeniul stocării energiei”, a declarat João Manso Neto, CEO al Grupului Greenvolt.
Această colaborare cu BYD Energy Storage face parte dintr-un efort mai amplu de implementare a proiectelor BESS – domeniu în care Greenvolt deține un portofoliu total de 2,6 GW – compania explorând în mod activ oportunități de investiții suplimentare pe alte piețe.
„Greenvolt Power continuă să își consolideze poziția de lider în stocarea energiei la scară mare, iar acest acord reprezintă un pas semnificativ în implementarea portofoliului nostru de proiecte. Dincolo de avantajele tehnologice, stocarea energiei este, de asemenea, un factor-cheie pentru viabilitatea și profitabilitatea pe termen lung a investițiilor noastre”, a adăugat Radek Nowak, CEO al Greenvolt Power.
Prima fază a contractului, deja începută, implică construcția infrastructurii implică construcția infrastructurii substațiilor electrice. Livrările pentru ambele proiecte vor începe în trimestrul IV al anului 2025, iar finalizarea este programată pentru trimestrul I al anului 2026.
Prin colaborarea cu BYD Energy Storage, Grupul Greenvolt își extinde cu succes proiectele de stocare a energiei în Europa, consolidând în același timp piața energiei regenerabile din Polonia. Implementarea noilor proiecte BESS va îmbunătăți stabilitatea rețelei, va sprijini integrarea surselor regenerabile și va contribui la reziliența pe termen lung a pieței energetice.
Justice and Care România, a lansat astăzi un nou raport care analizează amploarea și caracteristicile traficului de copii în România, precum și lacunele existente în mecanismele de prevenire. Studiul, realizat pe baza cercetărilor de teren și a interviurilor cu specialiști din trei județe (Dolj, Bacău și Iași), dezvăluie un fenomen persistent și insuficient documentat.
Principalele concluzii ale studiului:
Dimensiunea fenomenului este subestimată. Datele oficiale ale Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) reflectă doar o mică parte a cazurilor reale de trafic de minori. Specialiștii consideră că sub-raportarea afectează prioritizarea acestui flagel de către autorități.
Exploatarea sexuală rămâne principala formă de trafic. Cele mai multe victime sunt fete, dar există o creștere semnificativă a cazurilor de exploatare a băieților, în special prin platforme online.
Factorii de vulnerabilitate sunt multipli și interconectați. Sărăcia, accesul necontrolat la rețele sociale, normalizarea violenței sexuale/exploatăriiîn comunitate și lipsa unei educații adecvate sunt principalele riscuri care expun copiii la trafic și exploatare.
Nivelul de conștientizare este redus. Copiii și comunitățile nu recunosc pericolele traficului, iar lipsa încrederii în instituțiile statului afectează raportarea cazurilor.
Mecanismele de prevenire substanțială trebuie consolidate. Deși România a adoptat recent modificări legislative esențiale, lipsa de specializare a judecătorilor, durata lungă a proceselor și resursele limitate și absența instrumentelor de identificare, intervenție și referire la nivel de comunitate îngreunează combaterea fenomenului.
Traficul de minori, un flagel ascuns în comunitățile rurale
62% dintre cazurile de trafic de minori din România provin din mediul rural.
Bacău și Dolj sunt județele cu cel mai mare număr de victime identificate în ultimii 5 ani (114 și 117 cazuri).
Fetele cu vârste între 14 și 17 ani reprezintă 85% dintre victimele traficului înregistrate oficial.
România este pe primul loc în UE la riscul de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor (Eurostat, 2023).
„Satele și orașele mici sunt epicentrul vulnerabilității în traficul de minori. În aceste comunități, sărăcia, lipsa oportunităților și izolarea geografică creează un teren fertil pentru recrutarea victimelor. De multe ori, traficul nu începe cu răpirea, ci cu o promisiune de muncă, educație sau o relație romantică. Familiile sunt fie neinformate, fie complice, iar lipsa mecanismelor locale de protecție face ca victimele să fie aproape invizibile,” a declarat Mădălina TURZA, Director de țară Justice and Care Romania.
În comunitățile rurale, riscurile sunt agravate de:
Abandonul școlar ridicat. România are una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din UE (15,6% în 2022, Eurostat), iar copiii care renunță la educație devin ținte ușoare pentru traficanți.
Normalizarea violenței și exploatării. În multe sate, abuzurile sunt privite ca „probleme de familie”, iar victimele sunt adesea stigmatizate și blamate.
Lipsa de resurse locale. Autoritățile locale nu sunt sprijinite și nu beneficiază de informații, resurse și mecanisme de prevenire. Școlile din mediul rural au în medie un consilier școlar la peste 900 de elevi, iar accesul la servicii de protecție este limitat.
Rolul rețelelor sociale în recrutare. 23% dintre victime au fost racolate prin intermediul internetului, un procent în creștere alarmantă.
Soluții urgente propuse de Justice and Care România
Pentru a combate acest fenomen, Justice and Care România solicită o abordare coordonată între autorități, ONG-uri și comunități, cu accent pe:
Intervenție la nivel comunitar:
Dezvoltarea capacității autorităților locale, investiția de resurse și know-how pentru crearea unor rețele locale de protecție formate din reprezentanții autorităților locale, ai școlilor, poliției și lideri comunitari, susținute de un facilitator comunitar.
Dezvoltarea programelor de mentorat pentru copiii vulnerabili.
Dezvoltarea de activități educaționale și rute profesionale pentru a oferi alternative reale copiilor expuși riscului de trafic.
Educație și prevenire:
Introducerea educației juridice și privind traficul de persoane în programa școlară.
Creșterea numărului de consilieri școlari în mediul rural și instruirea lor în identificarea riscurilor.
Dezvoltarea de campanii adaptate specific comunităților rurale, care să implice părinți și profesori.
Îmbunătățirea sistemului judiciar:
Accelerarea proceselor în cazurile de trafic de minori pentru a evita re- traumatizarea victimelor.
Crearea de instanțe specializate și formarea magistraților în domeniul traficului de persoane.
„Sărăcia și izolarea nu trebuie să mai fie sinonime cu lipsa de protecție. Copiii din comunitățile rurale sunt expuși unor pericole enorme, iar autoritățile trebuie să acționeze cu urgență. Nu este suficient să avem legi bune, ci trebuie să le aplicăm eficient în comunitățile unde copiii sunt cel mai vulnerabili,” a subliniat Mădălina TURZA, Director de țară, Justice and care Romania.Despre studiul Justice and Care România
Studiul a fost realizat pe baza interviurilor cu specialiști în protecția copilului, educație, combaterea traficului și aplicarea legii și reprezentanți ai comunităților locale, colectate în perioada mai-noiembrie 2024.
EVERGENT Investments, compania de investiții listată sub simbolul EVER, raportează un rezultat net de 263,66 milioane lei aferent anului 2024, reprezentând o creștere cu 29% față de cel înregistrat în anul anterior și o depășire cu 175% a nivelului bugetat.
Rezultatul neteste principalul indicator de performanță financiară al companiei și este compus din profitul net și câștigul net realizat din vânzarea activelor financiare clasificate la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global (FVTOCI) reflectat în rezultatul reportat.
EVERGENT Investments continuă să consolideze încrederea investitorilor realizând un randament total al acțiunii EVER de 22,94%, care a depășit semnificativ indicele de referință BET-TR de 16,15%. În contextul economic și politic complicat al finalului de an 2024, compania a înregistrat o valoare a activelor totale de 3,39 miliarde lei, în creștere cu 15% față de 31 decembrie 2023.
„Compania noastră a înregistrat creșteri robuste ale indicatorilor financiari cheie în 2024 și a demonstrat eficiența strategiei de investiții, continuând să creeze valoare pentru acționari. Am practicat un management activ al portofoliului EVERGENT prin realocări dinamice și consolidări de poziții strategice. În contextul volatil al anului 2025, vom dezvolta direcția strategică prin proiectarea scenariilor multiple pentru a continua trendul ascendent al companiei”, a declarat Claudiu Doroș, Președinte și Director general al EVERGENT Investments.
EVERGENT Investments a alocat o sumă de 81,67 milioane lei pentru fondul de dividende în 2024, din rezultatul anului 2023. Randamentul dividendului la prețul acțiunii a fost de 7,09%, calculat la ex date.
INFINEXA, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate, cu active de peste 155 de milioane de euro în administrare, anunță că în anul 2024 societatea Hidroconstrucția, aflată în insolvență, a distribuit peste 16 milioane euro creditorilor, din care 10,7 milioane euro din valorificarea activelor și 5,3 milioane euro din activitatea curentă.
„În insolvență, aceste plăți se fac, de obicei, atunci când companiile se află în reorganizare sau în faliment. Datorită medierii cu succes a negocierilor între societatea debitoare, acționarul investitor și băncile finanțatoare, am reușit să propunem măsuri de protecție a creanțelor garantate și distribuiri din sumele încasate din contractele în derulare și asupra cărora băncile aveau constituite garanții. Astfel, am distribuit creditorilor sume relevante în timp ce Hidroconstrucția se afla abia în perioada de observație. În plus, compania a închis anul 2024 pe profit – deci ne-am asigurat o bază solidă pentru restructurare”, a declarat Adrian Lotrean (foto), fondator al INFINEXA, administrator judiciar al companiei Hidroconstrucția S.A.
Datele financiare preliminare arată că Hidroconstrucția a înregistrat în anul 2024 profit de peste 3,1 milioane euro, fiind prima oară în ultimii șase ani când societatea marchează profit la sfârșitul exercițiului financiar anual. 2019 a fost ultimul an când pe care compania l-a închis pe profit (700.000 euro).
În 2024, adunarea creditorilor Hidroconstrucția a aprobat valorificarea unor active neesențiale reorganizării companiei, în valoare de 65 de milioane de euro, cu scopul de a reduce costurile de operare și de a permite rambursarea de sume către creditori. Bunurile scoase la vânzare cuprind imobile, echipamente și o serie de participații pe care Hidroconstrucția le deține în cadrul altor companii. Toate aceste active sunt valorificate prin proceduri de licitație organizate administratorului judiciar și promovate în condițiile legii.
În cea mai recentă sesiune de licitații privind activele societății, derulată între 17 și 21 februarie 2025, au fost scoase la vânzare bunuri în valoare totală de peste 6,5 milioane euro. În cadrul acesteia, o serie de active cu valori de piață de 1,8 milioane euro au fost valorificate cu peste 3 milioane euro.
Hidroconstrucția S.A., cel mai mare antreprenor român în domeniul hidroenergiei, a solicitat insolvența în data de 19 ianuarie 2022, din proprie inițiativă, având datorii de peste 500 de milioane de lei. În calitate de administrator judiciar a fost desemnat consorțiul format din INFINEXA Restructuring și Mușat & Asociații Restructuring Insolvency SPRL. În prezent, compania se află în perioada de observație, înainte de propunerea unui plan de reorganizare.
Înființată în 1950, Hidroconstrucția S.A. este o companie românească cu capital 100% privat, cunoscută ca principal constructor al majorității obiectivelor hidroenergetice din țară. În prezent, compania este responsabilă pentru investiții în amenajările hidroenergetice Livezeni – Bumbești, Răstolița, Buzău – Siriu – Surduc și alte lucrări edilitare.
În cadrul misiunii economice desfășurată în America Centrală, conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) și reprezentanții companiilor care fac parte din delegația țării noastre, au avut o întâlnire cu secretarul general al Administrației Maritime a Republicii Panama, dl Volney Guinard Estripeaut.
Urmare acestor discuții, industria energiei regenerabile, în principal energia eoliană în sistem offshore, a fost identificată ca principal domeniu în care comunitățile de afaceri din cele două state pot coopera, avându-se în vedere experiența la nivel european a antreprenorilor români.
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat faptul că „există un interes comun al celor două state de a coopera în domeniul energiei eoliene în sistem offshore, această industrie reprezentând o componentă majoră în strategia de dezvoltare a Administraţiei Maritime a Republicii Panama, cu accent pe realizarea unor instalații adecvate profilului geografic al acestei țări. Din delegația României, prezentă la această misiune economică, fac parte companii care performează la nivel european în industrie și care sunt în discuții avansate cu partenerii panamezi în ceea ce privește colaborarea în proiecte de interes comun. De altfel, rolul CCIR este acela de a facilita astfel de contacte între comunitățile de business și de a acorda tot suportul necesar pentru ca mediul de afaceri românesc să reintre pe piețe comerciale importante”.
Secretarul general al Administrației Maritime a Republicii Panama, dl Volney Guinard Estripeaut, a apreciat implicarea CCIR în ceea ce privește organizarea unor astfel de evenimente destinate mediilor de afaceri din cele două state, subliniind faptul că este nevoie de experiența companiilor românești care activează în domeniul energiei regenerabile. „Trebuie să ținem cont de faptul că Planul Național de Energie al Republici Panama 2015-2050 stabilește ca, până în 2030, aproximativ 15% din energie să provină din surse regenerabile, iar până în 2050 acest procent să urce până la 50%”, a declarat oficialul panamez.
Planșeul Unirii din București se află într-u proces continuu de degradare, cu previzibile consecințe dezastruoase, însă deschiderea lucrărilor de refacere întârzie, deși există și finanțare, șicontract de execuție, și studii de specialitate. În acest sens, primarul sectorului 4 (pe al cărui teritoriu se află planșeul), Daniel Băluță, a prezentat un cărucior de hipermarket încărcat cu documente, subliniind că lipsește numai avizul Comisiei Tehnice de Circulație, fără de care nu poate fi depusă documentația de autorizare a lucrărilor, aviz care nu a fost semnat de primarul general Nicușor Dan. Primarul sectorului 4 accentuează că „îi solicită încă o dată primarului general să nu mai tergiverseze situația și să deblocheze lucrurile cât mai repede cu putință. În caz contrar, Daniel Băluță a susținut că analizează inclusiv solicitarea emiterii de către judecători a unei ordonanțe președințiale prin care Nicușor Dan să fie obligat să-și exercite atribuțiile si să nu mai pună în pericol zecile de mii oameni care tranzitează centrul Bucureștiului în fiecare zi”.
Primarul Daniel Băluță: „Astăzi, fac un nou apel la primarul general Nicușor Dan și la ONESTITATEA acestuia. Am văzut deja că domnia sa, auto-declarat candidat pentru funcția de președinte al României, și-a ales un frumos slogan de campanie, România Onestă. De acord. Să fim onești! Însă, maniera în care Primarul General tratează siguranța oamenilor și urgența refacerii Planșeului Unirii, numai onestitate nu este. Din punctul meu de vedere, este un dezinteres total din partea domniei sale față de oamenii care l-au ales. Altfel, nu-mi pot imagina niciun motiv pentru care primarul general refuză în continuare să semneze avizul Comisiei Tehnice de Circulație, de care avem neapărată nevoie. Avizul este redactat încă de anul trecut. Se află, la ora la care vorbim, la mapa primarului general, care de mai bine de o lună de zile SE PREGĂTEȘTE să-l semneze. Pur și simplu, nu mai există niciun argument care să stea în picioare pentru tergiversarea acestui aviz. Ori e dezinteres, ori e rea voință. Ambele pe seama siguranței oamenilor care trec zilnic prin centrul orașului. Prin urmare, mă adresez încă o dată public, primarului general, pentru a face un efort și a debloca situația.
Așa cum am mai spus, noi suntem pregătiți. Avem finanțare. Avem contractul semnat, toată documentația e pregătită. Toate expertizele, studiile, avizele cerute de Primăria Capitalei sunt aici, în fața dumneavoastră. Fără folos, însă! În lipsa semnăturii primarului general, stăm pe loc, deși degradarea planșeului Unirii nu se oprește!”
O delegație a IMM-urilor din România a avut o întâlnire cu președintele interimar al României, Ilie Bolojan. IMM România anunță că „principalul punct de discuție s-a axat pe importanța strategică a IMM-urilor în ecosistemul economic al României și modul în care politicile publice reprezintă și protejează antreprenorii și angajații lor”.
În urma întâlnirii, IMM România subliniază: „Am discutat despre reforma administrativă, o prioritate pentru mediul de afaceri și pentru întreaga societate, reforma care va contribui decisiv la reducerea birocrației și simplificarea procedurilor administrative pentru IMM-uri și pentru populație.
Un alt subiect pe care l-am abordat a fost implicarea activă a președintelui în diplomația economică, în vederea promovării intereselor economice ale României la nivel internațional. Delegația IMM România a subliniat necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea de investiții externe și extinderea prezenței firmelor românești pe piețele internaționale.
Întâlnirea a fost un pas important în consolidarea dialogului între autoritățile statului și sectorul privat, iar președintele interimar, Ilie Bolojan, a reafirmat angajamentul său de a sprijini IMM-urile și de a contribui activ la implementarea de măsuri care să asigure un mediu economic stabil, transparent și favorabil dezvoltării IMM-urilor.”
În urma comunicatului de presă emis de Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie („A.P.C.P.E.”) la data de 3 martie 2025, Hidroelectrica dorește să își exprime punctul de vedere, în temeiul dreptului la replică reglementat de art. 49 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual și să clarifice unele aspecte legate de practicile sale comerciale.
Conform art. 52 alin. (2) din Legea nr. 123/2012 a energiei și a gazelor naturale („Legea energiei”), furnizorii de energie electrică sunt liberi să stabilească prețul la care furnizează energia electrică, cu excepția situațiilor reglementate expres de lege. Astfel, nu există vreo interdicție în privința stabilirii unor prețuri diferite pentru diferite categorii de clienți. De asemenea, legea permite stabilirea de oferte distincte pentru diverse tipuri de consumatori (casnici, non-casnici, eligibili, captivi etc.).
În conformitate cu art. 62 alin. (1) lit. h^3) din Legea Energiei, furnizorii de energie au obligația de a oferi clienților informații transparente despre prețurile și tarifele practicate, precum și despre condițiile și clauzele contractuale. Hidroelectrica respectă această obligație de informare și garantează transparența ofertelor sale, fără a discrimina nicio categorie de clienți.
Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 5/2023, stipulează că furnizorii trebuie să publice oferte-tip pentru clienții casnici și microîntreprinderile cu un consum anual estimat sub 100.000 kWh. Acesta nu interzice însă furnizorilor să pună la dispoziție și alte tipuri de oferte, în funcție de criteriile stabilite de aceștia. Astfel, Hidroelectrica are dreptul de a oferi mai multe opțiuni de contracte, inclusiv oferte personalizate, pentru a răspunde nevoilor diversificate ale clienților săi.
În conformitate cu art. 11 alin. (3) lit. a) din Metodologia ANRE nr. 15/2022, furnizorii de energie electrică au obligația de a achiziționa energia produsă de prosumatori la un preț identic cu cel din contractul de furnizare a energiei electrice încheiat cu aceștia. În cazul Hidroelectrica, prețul practicat pentru furnizarea energiei active consumate de prosumatori este de 0.28329 lei/kWh, inclusiv componenta TG, iar același preț este aplicat și la achiziționarea energiei produse de prosumatori.
De asemenea, Hidroelectrica subliniază că stabilirea unor oferte diferite pentru clienții finali cu calitate de prosumator se bazează pe rațiuni obiective și echitabile, având în vedere impactul produs de prosumatori asupra echilibrului rețelei și costurile suplimentare pe care le implică acest impact. Prosumiatorii beneficiază de un preț mai mic pentru energia consumată, ceea ce constituie un avantaj pentru aceștia, iar energia produsă care depășește consumul propriu este compensată conform reglementărilor în vigoare.
Hidroelectrica respectă în totalitate reglementările legale privind furnizarea de energie electrică și protejarea drepturilor clienților finali. Ofertele noastre sunt transparente, iar diferențierea prețurilor este în conformitate cu legislația și cu realitățile pieței. Considerăm că abordarea noastră este echitabilă și benefică pentru toți clienții noștri, inclusiv pentru prosumatori, și asigurăm continuitatea furnizării unui serviciu de calitate.
Banca Garanti BBVA anunță că, în susținerea proiectului educațional „Momentul meu – 2025”, derulat de Asociația UNTOLD STORIES, a sprijinit organizarea a șapte ateliere interactive dedicate dezvoltării personale și educației financiare având ca beneficiari tineri aflați în situații vulnerabile. Atelierele susținute de Garanti BBVA s-au desfășurat în centrele Casa Iosif și Centrul Marcellin: „Aproximativ 30-35 de tineri per sesiune au avut oportunitatea de a învăța abilități esențiale pentru integrarea lor în societate. Activitățile, coordonate de actrița și regizoarea Alina Șerban, au fost adaptate nevoilor lor specifice, oferindu-le atât cunoștințe practice, cât și încrederea necesară pentru a depăși obstacolele”.
Virginia Oțel, Communication Leader Garanti BBVA România: „La Garanti BBVA, suntem convinși că educația este fundația unui viitor mai bun, iar tinerii trebuie susținuți pentru a progresa. Ne bucurăm să sprijinim inițiative valoroase precum proiectul «Momentul meu – 2025», care oferă copiilor care provin din medii vulnerabile nu doar cunoștințe esențiale, ci și încrederea că pot depăși orice obstacol. Prin aportul nostru, dorim să contribuim la formarea unei generații capabile să-și valorifice potențialul și să-și construiască un viitor mai bun.”
Alina Șerban, Asociația UNTOLD STORIES: „Pentru admiterea la facultățile de arte, majoritatea oamenilor urmează cursuri particulare de pregătire. Eu nu am avut această posibilitate. Am înțeles devreme că educația și doar educația este singura cale de supraviețuire. Fără educație, nu există niciun geam, nicio ușă care să se deschidă. Imaginați-vă că alți copii de etnie romă ar primi șansa la educație. Cum ar fi? Visez la ziua în care ne vom putea relaxa, când nu vom mai avea pe umeri frica și insecuritatea și alte lucruri pe care încă nu le pot numi.”
Asociația UNTOLD STORIES și Garanti BBVA subliniază că, prin aceste ateliere, „își propun să ajute tinerii din centrele de plasament să își descopere potențialul și să le deschidă noi oportunități de dezvoltare personală și profesională. Alina Șerban, regizoare romă de succes și fostă beneficiară a sistemului de protecție a copilului, a fost o inspirație pentru participanți, împărtășindu-le povestea sa de perseverență și reușită. Prin exemplul său, le-a demonstrat că educația și determinarea sunt cheia reuşitei în viață.
Atelierele au inclus sesiuni de comunicare și colaborare, ajutând tinerii să își îmbunătățească încrederea în sine și capacitatea de a construi relații sănătoase. Totodată, aceștia au primit informații esențiale despre educația financiară, învățând cum să își gestioneze un buget personal.
Garanti BBVA își reafirmă angajamentul față de educație și sprijinirea comunității, contribuind activ la inițiative care creează un impact pozitiv în societate. Prin astfel de parteneriate, banca continuă să susțină proiecte care oferă tinerilor din medii vulnerabile șansa la un viitor mai sigur”.
Banca Garanti BBVA reamintește că „face parte din Grupul Garanti BBVA România, alături de Garanti BBVA Leasing și Garanti BBVA Fleet Management, care completează oferta băncii cu produse specifice de leasing și servicii de management al flotei. În 2023, banca a celebrat 25 de ani de prezență activă în cadrul sistemului bancar românesc.
Garanti BBVA România este deținută de Garanti BBVA, a doua bancă privată din Turcia, din punct de vedere al activelor, având ca acționar majoritar grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA).
Pentru mai multe informații și pentru a fi la curent cu noutățile, vă rugăm să vizitați http://www.garantibbva.ro, și să urmăriți paginile:
Asociația Untold Stories este caracterizată ca „o organizație non-profit care are ca scop combaterea discriminării prin dezvoltarea de proiecte artistice care contribuie la crearea unei societăți diverse, pluralistice și tolerante. Misiunea Asociației este de a crea o platformă pentru povești nespuse și marginalizate, sensibilizând publicul față de cultura, istoria și experiențele de viață ale grupurilor sociale minoritare, cu precădere cele ale comunității rome.
Preşedinta asociației este Alina Şerban câștigătoarea de 4 ori a premiului Cea mai bună actriță, incluzând Cea mai bună actriță a Germaniei, pentru rolul Ali din Gipsy Queen. Este prima artistă romă care a primit una dintre cele mai înalte distincții oferite de statul român: Ordinul Meritul Cultural, în grad de Cavaler, Categoria D, pentru performanțe artistice. De 15 ani, prin proiecte de film și teatru, Alina Şerban luptă împotriva tuturor formelor de discriminare, pentru a susține educația, egalitatea de gen, pentru a combate violența împotriva femeilor și pentru a promova drepturile minorităților”.
În luna februarie, prețurile medii ale apartamentelor de vânzare – vechi și noi – au înregistrat o creștere de 12% comparativ cu aceeași lună a anului 2024, conform celor mai recente date de pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX. Interacțiunile dintre cumpărători și vânzători au crescut cu 24% față de februarie 2024, dar au scăzut cu 13% față de luna anterioară.
„Datele noastre arată că trendul de creștere a prețurilor se menține, iar în februarie prețurile medii de vânzare au crescut în toate orașele mari din țară. Totodată, Cluj-Napoca devine primul oraș din România unde prețul mediu cumulat al apartamentelor vechi și noi depășește pragul de 3.000 de euro pe metru pătrat, menținându-se drept cea mai scumpă piață rezidențială din țară”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe OLX Group.
Prețurile medii ale apartamentelor din BUCUREȘTI, în luna FEBRUARIE 2025
În București, în februarie 2025, prețul mediu cumulat pentru apartamentele noi și vechi a fost de 1.925 euro pe metru pătrat, în creștere cu 10% față de februarie 2024. Apartamentele vechi au fost, în medie, cu 22% mai scumpe față de februarie 2024, având un preț mediu de 2.120 euro/mp, în timp ce apartamentele noi au crescut cu doar 1%, ajungând la un preț de 1.760 euro/mp.
În luna februarie, prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 77.000 euro, al unui apartament de două camere (55 mp) de 105.875 euro, iar un apartament de trei camere, cu o suprafață medie de 75 mp, a ajuns la un preț de 144.375 euro. Comparativ cu luna februarie a anului trecut, bucureștenii au plătit, în medie, cu 7.200 de euro mai mult pentru o garsonieră, cu 9.900 mai mult pentru un apartament cu două camere și cu 13.500 de euro mai mult pentru un apartament cu trei camere.
Prețurile medii ale apartamentelor din CELE MAI MARI ORAȘE din țară, în luna FEBRUARIE 2025
CLUJ-NAPOCA: În februarie 2025, prețul mediu cumulat pentru apartamentele vechi și noi din Cluj-Napoca a fost de 3.036 euro/mp, în creștere cu 16% față de februarie 2024. Apartamentele noi au ajuns la un preț mediu de 3.047 euro/mp, iar cele vechi la 3.024 euro/mp.
Prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 121.440 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) a fost de 166.980 euro și al unui apartament cu trei camere (75 mp) a fost de 227.700 euro. Comparativ cu februarie 2024, prețurile au crescut cu 16.680 euro pentru o garsonieră, cu 22.935 euro pentru un apartament cu două camere și cu 31.275 euro pentru un apartament cu trei camere.
IAȘI: Apartamentele vechi și noi din Iași au avut în februarie 2025 un preț mediu cumulat de 1.782 euro/mp, în creștere cu 16% față de februarie 2024. Locuințele noi au avut un preț de 1.712 euro/mp, iar cele vechi la 1.862 euro/mp.
Prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 71.280 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) de 98.010 euro și al unui apartament cu trei camere (75 mp) de 133.650 euro. Comparativ cu februarie 2024, creșterile de preț au fost de 10.000 euro pentru o garsonieră, 13.750 euro pentru un apartament cu două camere și 18.750 euro pentru un apartament cu trei camere.
TIMIȘOARA:În Timișoara, în februarie 2025, prețul mediu cumulat al apartamentelor vechi și noi a fost de 1.773 euro/mp. Apartamentele noi au atins un preț mediu de 1.766 euro/mp, iar cele vechi au ajuns la 1.758 euro/mp.
Prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 70.920 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) de 97.515 euro și al unui apartament cu trei camere (75 mp) de 132.975 euro. Comparativ cu februarie 2024, creșterile de preț au fost de 10.640 euro pentru o garsonieră, 14.630 euro pentru un apartament cu două camere și 19.950 euro pentru un apartament cu trei camere.
BRAȘOV: În Brașov, prețul mediu cumulat al apartamentelor vechi și noi a fost de 2.161 euro/mp în februarie 2025, în creștere cu 14% față de februarie 2024. Apartamentele noi au ajuns la un preț de 2.220 euro/mp, iar cele vechi au fost evaluate la 2.140 euro/mp.
Prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 86.440 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) de 118.855 euro și al unui apartament cu trei camere (75 mp) de 162.075 euro. Comparativ cu februarie 2024, creșterile de preț au fost de 10.760 euro pentru o garsonieră, 14.795 euro pentru un apartament cu două camere și 20.175 euro pentru un apartament cu trei camere.
SIBIU: Sibiu a înregistrat cel mai mare avans procentual, cu un preț mediu de 1.829 euro/mp, în creștere cu 23% față de februarie 2024. Prețul apartamentelor noi a ajuns la 1.801 euro/mp, iar al celor vechi la 1.847 euro/mp.
Prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 73.160 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) de 100.595 euro și al unui apartament cu trei camere (75 mp) de 137.175 euro. Comparativ cu februarie 2024, creșterile de preț au fost de 13.640 euro pentru o garsonieră, 18.755 euro pentru un apartament cu două camere și 25.575 euro pentru un apartament cu trei camere.
CONSTANȚA: În Constanța, prețul mediu al apartamentelor noi și vechi, cumulat, a fost de 1.961 euro/mp, în creștere cu 17% față de februarie 2024. Apartamentele noi s-au situat la 1.988 euro/mp, iar cele vechi la 1,941 euro/mp.
Prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 78.440 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) de 107.855 euro și al unui apartament cu trei camere (75 mp) de 147.075 euro. Comparativ cu februarie 2024, creșterile de preț au fost de 11.200 euro pentru o garsonieră, 15.400 euro pentru un apartament cu două camere și 21.000 euro pentru un apartament cu trei camere.
ORADEA: În Oradea, prețul mediu al apartamentelor vechi și noi a fost de 1.728 euro/mp în februarie 2025, în creștere cu 14% față de februarie 2024. Apartamentele noi au ajuns la 1.843 euro/mp, iar cele vechi la 1.695 euro/mp.
Prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 69.120 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) de 95.040 euro și al unui apartament cu trei camere (75 mp) de 129.600 euro. Comparativ cu februarie 2024, creșterile de preț au fost de 8.320 euro pentru o garsonieră, 11.440 euro pentru un apartament cu două camere și 15.600 euro pentru un apartament cu trei camere.
CRAIOVA: În Craiova, prețul mediu cumulat al apartamentelor vechi și noi a fost de 1.790 euro/mp, în creștere cu 16% față de februarie 2024. Apartamentele noi au atins 1.864 euro/mp, iar cele vechi 1.776 euro/mp.
Prețul mediu al unei garsoniere (40 mp) a fost de 71.600 euro, al unui apartament cu două camere (55 mp) de 98.450 euro și al unui apartament cu trei camere (75 mp) de 134.250 euro. Comparativ cu februarie 2024, creșterile de preț au fost de 9.760 euro pentru o garsonieră, 13.420 euro pentru un apartament cu două camere și 18.300 euro pentru un apartament cu trei camere.
Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii în cunoștință de cauză.
Piețele cripto și-au revenit duminică de la minimele din ultimele trei luni, după ce președintele Donald Trump a anunțat printr-o postare pe Truth Social că SUA vor merge mai departe cu crearea unei rezerve strategice de cripto, care va include bitcoin și alte criptoactive majore, cum ar fi ethereum, solana, XRP și ADA.
Bitcoin a crescut cu 10% după anunț și este, la momentul scrierii acestui text, din nou cotat la peste 90.000 de dolari. Altcoins (cripto activele secundare) au înregistrat creșteri procentuale și mai mari, ADA crescând cu peste 70%.
Președintele Trump va găzdui și va face declarații la primul summit cripto de la Casa Albă, programat vineri. Printre participanți se vor număra fondatori, directori executivi și investitori importanți din industria cripto, precum și membri ai grupului de lucru al președintelui pentru active digitale. Summitul va fi prezidat de David Sacks, responsabilul de la Casa Albă pentru cripto și inteligență artificială.
Anunțul lui Trump de duminică a stimulat sentimentul în spațiul cripto. Indicele Crypto Fear and Greed a crescut la 33, un contrast puternic cu locul în care ne aflam la începutul săptămânii, respectiv la 10 (Extreme Fear).
Investitorii vor aștepta cu nerăbdare summitul de vineri și vor urmări cu atenție mai multe detalii despre rezerva cripto.
CELE MAI IMPORTANTE MIŞCĂRI DE PE PIAŢĂ
Deși prețurile criptoactivelor au primit în general un imbold în urma anunțului lui Trump de duminică, $RAY, simbolul pentru schimbul descentralizat Raydium pe Solana, a scăzut în continuare, pierzand 40% în ultimele șapte zile din cauza zvonurilor că platforma de lansare de memecoin Pump.Fun se pregătește să-și inaugureze propriul AMM (un creator de piață automatizat).
Un procent ridicat din volumul zilnic de tranzacționare de pe Raydium provine în prezent de la memecoin-urile Pump.Fun care „absolvă” de pe platforma de lansare și se mută apoi la Raydium. Dacă Pump.Fun și-ar lansa propriul AMM, Raydium ar putea observa o scădere semnificativă a volumului tranzacțiilor, afectȃnd și cererea pentru tokenul $RAY.
State Street se așteaptă ca ETF-urile cripto din SUA să eclipseze metalele prețioase până la sfârșitul anului
Conform previziunilor State Street, cererea în creștere pentru ETF-uri cripto (fonduri tranzacționate la bursă) va duce activele combinate peste ETF-urile de metale prețioase din America de Nord până la sfârșitul anului și va face ca ETF-urile cripto să fie a treia cea mai mare clasă de active (în urma acțiunilor și obligațiunilor) în industria ETF-urilor, una în creștere rapidă și evaluată acum la peste 15 trilioane de dolari.
ETF-urile cripto spot (bitcoin și ethereum) au fost lansate abia anul trecut în SUA, dar au strâns deja 136 de miliarde de dolari, în ciuda scăderii recente.
State Street prognozează, de asemenea, că SEC (Comisia de Valori Mobiliare) din SUA va deschide porțile pentru mai multe ETF-uri de criptoactive de nișă în acest an.
Litecoin, XRP și solana sunt cele mai probabile să fie următoarele criptoactive care vor primi o aprobare de listare a unor fonduri ETF de tip spot, deoarece furnizorii de ETF din SUA au depus deja cereri la SEC în acest sens.
Președintele american Donald Trump a propus noi tarife vamale ca parte a strategiei sale economice, o mișcare care ar putea avea repercusiuni globale semnificative, inclusiv pentru România. Tarifele – taxe vamale impuse asupra bunurilor importate – sunt utilizate pentru a proteja industriile naționale, pentru a crește veniturile guvernamentale sau pentru a riposta politicilor comerciale adverse. Cu toate acestea, ele pot conduce, de asemenea, la măsuri de retorsiune din partea țărilor afectate, escaladând în războaie comerciale care dăunează tuturor părților implicate, de la lanțurile de aprovizionare la consumatorii individuali care vor fi nevoiți să plătească prețuri mai mari. Iar istoria arată că acestea conduc adesea la costuri mai mari pentru companii și consumatori, dar și la o reducere a PIB-ului local și global, la pierderea de locuri de muncă și la inflație.
Trump a anunțat că tarifele vamale de 25% pentru Canada și Mexic vor intra în vigoare mâine (marți). De asemenea, el a amenințat Uniunea Europeană cu tarife similare, însă calendarul acestora nu este încă cunoscut. Tarifele pot încetini volumul comerțului mondial, ducând la o creștere economică mai lentă și la o inflație mai mare. Presiunea inflaționistă poate determina băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor, crescând costurile împrumuturilor,reducând totodată cheltuielile consumatorilor și investițiile companiilor. Aceste măsuri pot perturba fluxurile comerciale, pot afecta sentimentul investitorilor și pot duce la volatilitatea piețelor globale de acțiuni. Companiile incluse în indicii bursieri FTSE Canada și FTSE UK au cea mai mare expunere la veniturile din SUA, respectiv 32,8% și 27,7%. Germania, Franța și Mexic au, de asemenea, dependențe substanțiale ce reflectă legăturile comerciale puternice cu SUA.
Țările cu o dependență ridicată de exporturi și o expunere semnificativă la veniturile din SUA, precum Germania, Regatul Unit, Canada și Franța, sunt deosebit de vulnerabile la perturbările pe care tarifele vamale le-ar putea induce. Raportul dintre exporturile Germaniei și PIB se situează la o medie de peste 42% în ultimii 10 ani. Franța este la peste 32%, iar Italia la peste 30%. Peste 10% din exporturile germane, 8% din cele franceze și 11% din cele italiene sunt destinate SUA. Tarifele lui Trump vor avea astfel un impact semnificativ asupra celor mai mari trei economii ale UE.
România, fiind parte a Uniunii Europene, s-ar putea confrunta cu un impact indirect al acestor taxe vamale. În timp ce comerțul României cu SUA este relativ mic, comparativ cu alte țări din UE, de numai 3,6% din totalul exporturilor, trebuie luate în calcul și componentele care sunt incluse în exporturile altor țări din UE, cum ar fi piesele pentru automobilele germane. În plus, orice recesiune economică globală ar putea afecta exporturile românești și creșterea economică. În 2023, exporturile României către SUA au fost de 3,8 miliarde de dolari. Cele mai mari categorii de produse exportate au fost utilaje electrice și electronice (27,5% din totalul exporturilor), utilaje mecanice și piese (16,6%), articole din cauciuc, inclusiv anvelope (8,1% din totalul exporturilor), oțel și fier, inclusiv produse (13,8%) și piese auto, tractoare și camioane (5,6%). Toate aceste sectoare dar și altele ar putea fi afectate.
Pe de altă parte, dacă UE impune tarife de retorsiune, unele industrii românești ar putea beneficia de pe urma creșterii cererii de bunuri UE în interiorul blocului comunitar, dar acest lucru ar depinde de sectoarele specifice afectate și de condițiile economice generale. Raportul exporturi ca proporție din PIB al României a fost de 39,2% în 2023.
Tarifele vamale sunt aplicate la valoarea bunurilor importate la punctul de intrare într-o țară. Acestea sunt de obicei plătite de importator, dar costurile sunt transferate și asupra consumatorilor prin prețuri mai mari. Acest lucru are potențialul de a reduce cererea, afectând creșterea economică. De asemenea, tarifele vamale ridicate pot reduce gama de produse de pe piață, provocând constrângeri în lanțul de aprovizionare și ineficiențe care duc în cele din urmă la pierderea de locuri de muncă. Economiștii încearcă să înțeleagă cum se va ciocni realitatea tarifelor cu declarațiile lui Trump potrivit cărora acestea vor duce la scăderea inflației din SUA. S&P Global consideră că, dacă tarifele pentru Canada, Mexic și China rămân în vigoare în 2025, prețurile de consum din SUA ar putea înregistra o creștere unică cuprinsă între 0,5% și 0,7%. În plus, rata inflației în sine s-ar putea apropia de 3% până în al patrulea trimestru al anului 2025.
Tax Foundation estimează că, fără a lua în considerare eventuale acțiuni de retorsiune, taxele vamale impuse pentru produse din Canada, Mexic, China și cele pentru autovehicule ar reduce fiecare producția economică a SUA cu câte 0,1 %; tarifele pentru Uniunea Europeană ar reduce producția economică a SUA cu 0,2 %, iar extinderea tarifelor pentru oțel și aluminiu ar reduce producția economică a SUA cu mai puțin de 0,05 %. De asemenea, există estimări conform cărora aceste tarife ar putea aduce pierderi de locuri de muncă, respectiv de 269.000 pentru tarifele impuse Canadei și Mexicului, 73.000 pentru tarifele impuse Chinei și 81.000 pentru tarifele impuse autovehiculelor. Cu toate acestea, unii analiști consideră că impactul va fi mult mai mare, cu aproximativ 700.000 de locuri de muncă pierdute în întreaga industrie auto din SUA.
Promenada Mall anunță lansarea campaniei „The Joy of Spring”, prin care clienții sunt invitați „să celebreze atmosfera de primăvară și să se bucure de noutățile pregătite de brandurile preferate”. Inițiatorii ne oferă detalii asupra ofertelor campaniei:
Magazinele își prezintă noile colecții de primăvară-vară 2025: The Style of Spring, în materie de fashion, beauty, accesorii și lifestyle: culori vibrante, ce inspiră energie tuturor iubitorilor de natură și relaxare.
Pentru reînnoirea garderobei, Promenada Mall îi așteaptă pe iubitorii de modă cu noile colecții de haine și accesorii sofisticate în magazine, precum: Murmur, Anna Cori, Massimo Dutti, Zara, Coccinelle, Lynne, Liu Jo, Musette și multe altele.
Cei care își doresc o rutină de îngrijire adaptată sezonului pot găsi în magazinele MAC, Sephora, Douglas, Notino, Equivalenza, Sabon și Pupa noile selecții de produse, de la parfumuri fresh, până la machiaje în culori vibrante și kit-uri de skincare, parte a campaniei The Beauty of Spring.
Brandurile sportive Buzz, Intersport, JD, Humanic, Oysho și Hervis au pregătit echipamente moderne și confortabile, special create pentru activități în aer liber. Acestea îi așteaptă pe vizitatori cu noutăți la articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru drumeții, jogging și alergare, precum și echipamente și accesorii pentru tenis, yoga sau fitness.
Pentru cei care caută momente de răsfăț, zona de food court devine o adevărată experiență gastronomică, sub umbrela The Taste of Spring. Vizitatorii vor putea explora o varietate de noi preparate, de la opțiuni sănătoase și fresh până la rețete internaționale savuroase la Manufaktura, Tutti Brasserie și Trickshot.
Surprizele continuă pe 7 martie, când se va desfășura The Symphony of Spring:doi interpreți de pian și chitară vor crea o atmosferă dinamică în Promenada Mall, în zona Cellini, între orele 12:00 și 14:00, înconjurați de un decor de primăvară.
În plus, clienții se pot bucura de promoțiile și de campaniile speciale ale magazinelor din Promenada Mall, prin descărcarea gratuită a aplicației SPOT.
Mai multe informații despre evenimentele din Promenada Mall pot fi regăsite pe site-ul oficial al centrului comercial, precum și pe pagina de Facebook și Instagram a acestuia.”
Promenada Mall reamintește că, printr-„un mix de branduri de renume internațional și o gamă bogată de restaurante și servicii, pune la dispoziția clienților o experiență completă de shopping. Având un design modern în linie cu arhitectura urbană din zona de nord a capitalei, Promenada Mall este situat pe Calea Floreasca nr 244-246, Sector 1 București, cu acces facil la mijloacele de transport public, într-una din cele mai moderne zone ale orașului.
Promenada găzduiește peste 150 de magazine, printre care se numără branduri premium precum Coccinelle, LIU JO, GUESS, Musette, Intimissimi, Kultho, Bijuteria Teilor, grupuri de renume ca Inditex, cu brandurile Massimo Dutti, Oysho, ZARA, ZARA HOME, Bershka, Merer și Stradivarius, Peek & Cloppenburg, Lunet, Murmur, în exclusivitate în România, Chic Chic Urban Fashion, magazine pentru copii, de sport, frumusețe și timp liber. Ofertei de magazine i se adaugă o gamă largă de servicii precum Asian Vitality SPA, The BAR Salon, Salon Yvonne, Floria, Needle Atelier de retuș, ECO CLEAN, Diamond Car Wash și o varietate de servicii bancare.
Terasa verde, de peste 4000 mp este o adevărată oază urbană, care invită vizitatorii la relaxare și oferă modalități variate de petrecere a timpului liber – proiecții de film, spectacole de teatru, concerte în aer liber și alte evenimente dedicate publicului. Restaurantul Trickshot oferă mai mult decât experiențe culinare, cuprinzând și activități de petrecere a timpului liber – biliard și bowling. Clienții au la dispoziție și Clubul de Health & Fitness World Class, ce oferă membrilor acces la facilități și echipamente premium.
Cei care preferă modalitățile de transport prietenoase cu mediul vor găsi la Promenada singurele Tesla Superchargers din țară (nivelul -2) și alte stații de încărcare disponibile în parcarea subterană”.
deMihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România
România se află în plin proces de transformare radicală a serviciilor vamale, desfășurat sub semnul Strategiei privind reforma autorității vamale din România aplicate în perioada 2022 – 2024, care va continua însă din perspectivă nouă, aceea de acceptare a țării noastre în Spațiul Schengen.
Acum, modernizarea și eficientizarea activităților vamale, care vor avea un impact direct asupra economiei naționale, dar și asupra schimburilor comerciale regionale și europene, vor include restructurarea obligatorie a rețelei punctelor de frontieră, precum și a procedurilor de vămuire și control al mărfurilor care tranzitează, intră sau pleacă din România. Dincolo de obiective de pregătire avansată a personalului și dotarea cu echipamente adecvate actului de supraveghere a frontierelor naționale, cheia în tot acest tablou ar trebui să fie digitalizarea proceselor și implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială (AI).
Cum schimbă digitalizarea paradigma serviciilor vamale
Aici vorbim despre trei direcții principale: sisteme digitale, interoperabilitate și transparență a serviciilor vamale.
Implementarea sistemelor digitale: România a început să implementeze sisteme digitale pentru a facilita procesarea rapidă a documentelor vamale. Aceste sisteme permit depunerea electronică a declarațiilor vamale, reducând timpul de așteptare și erorile umane.
Interoperabilitate: Digitalizarea vămilor se aliniază cu inițiativele Uniunii Europene de a crea un sistem vamal integrat. Acest lucru implică interoperabilitatea între sistemele vamale ale statelor membre, facilitând schimbul de informații și cooperarea între autorități.
Transparență și accesibilitate: Digitalizarea îmbunătățește transparența proceselor vamale, permițând comercianților să acceseze informații relevante și să urmărească stadiul declarațiilor lor în timp real.
Cât de fezabile sunt soluțiile AI în vama românească
Teoretic, soluțiile de tip AI vin să contribuie semnificativ la modernizarea serviciilor vamale, cu mențiunea că acestea trebuie să fie create pe standarde de transparență și securitate poate mai ridicate comparativ cu alte sectoare. În principiu, vorbim despre cel puțin trei beneficii, deși avantajele sunt multiple, pe toate orizontalele și verticalele domeniului vamal.
Analiza predictivă: Utilizarea inteligenței artificiale pentru analiza datelor vamale poate contribui esențial la identificarea riscurilor și la prevenirea fraudelor. Algoritmii AI pot analiza modele de comportament și pot semnala anomalii în declarațiile vamale.
Automatizarea proceselor: AI poate automatiza procesele repetitive, cum ar fi verificarea documentelor și clasificarea mărfurilor, ceea ce duce la o eficiență crescută și la reducerea timpului de procesare.
Asistență pentru decizii: Soluțiile AI sunt capabile să ofere asistență autorităților vamale în luarea deciziilor, prin furnizarea de analize și recomandări bazate pe datele disponibile, colectate și importate direct în sistem ori prin cooperare cu autoritățile vamale din statele UE și din Europa.
Cel mai important detaliu, în acest context care devine din ce în ce mai complex, este acela că Vama, ca autoritate și entitate responsabilă de gestionarea situației mărfurilor care fac obiectul schimburilor comerciale ale României, va deveni o adevărată bibliotecă de date. Utilizarea soluțiilor de tip AI la un astfel de volum uriaș de date, mai ales pe zona de risc, aproape că devine o condiție sine qua non în gestionarea și utilizarea analizei de date în activitatea Vămii și în strategiile de perfectare a serviciilor vamale.
De altfel, pentru analiza de risc, există deja un proiect UE destinat capacității de analiză de risc la nivelul statelor membre. Contextul este cel al creșterii volumului de comerț electronic, și din România, și din exterior, volumele de trimiteri fiind la nivelul sutelor de mii pe cele patru birouri vamale existente acum. La un astfel de volum, fără o capacitate extinsă de analiză de risc, nu se poate lua în considerare modernizarea serviciilor vamale românești. Autoritatea a reiterat intenția de a implementa analiza riscurilor pe o soluție de inteligență artificială.
Cum schimbă intrarea în Schengen structura și rolul Vămii în România
Aderarea României în Spațiul Schengen înseamnă libera circulație a persoanelor, dar pentru mărfuri și schimburi comerciale abordarea este diferită. Într-adevăr, circulația se realizează fără controale, fără formalități și fără taxe plătite în punctul vamal, chiar din anul 2007, de când România a intrat în UE. Rămâne însă foarte important controlul mărfurilor în acest context, respectiv colaborarea cu autoritățile din țările vecine.
În absența pârghiei de control fizic, prin implementarea proiectului e-Transport, autoritatea va avea și își va menține o prezență permanentă pe frontiera cu statele UE vecine, Ungaria și Bulgaria. Pe de altă parte, pe proiectul e-Sigiliu, prevăzut să fie operațional la început de 2025, autoritatea dispune de automobile dotate cu un sistem IT sofisticat, care citesc în timp real numerele de înmatriculare ale transportatorilor, astfel încât vor fi disponibile informații actualizate referitoare la acel transport. De asemenea, autoritatea vamală a organizat împreună cu ANAF poziționarea la principalele puncte ale frontierei și a definit principalele rute de transport, ca parte din analiza de risc.
Pe lângă acest sistem de e-Sigiliu, avem sistemul de securizare a frontierei prin dotarea cu scanere (șase în prezent, la care se vor adaugă încă cinci în acest an) care, pe lângă partea de securitate (se vor diminua intrările de mărfuri neautorizate), va însemna și fluidizarea intrărilor. Pe scurt spus, personalul de la frontiere va fi degrevat de controlul fizic, acesta fiind preluat de către birourile vamale.
Reconfigurarea actului de control în contextul Schengen
Aderarea la Spațiul Schengen impune României să îndeplinească standarde stricte în ceea ce privește securitatea frontierelor și gestionarea fluxurilor comerciale. Acest lucru va necesita modernizarea infrastructurii vamale și a proceselor de control. De asemenea, odată cu intrarea în Schengen, se așteaptă o fluidizare a fluxurilor comerciale, ceea ce va necesita o adaptare a serviciilor vamale pentru a gestiona un volum mai mare de mărfuri fără a compromite securitatea. Aderarea la Schengen va facilita cooperarea cu alte state membre în domeniul schimbului de informații și al controlului vamal, contribuind la o gestionare mai eficientă a riscurilor.
La nivelul Autorității Vamale din România, s-a anunțat deja faptul că Centrul de Imagistică va fi operațional până la sfârșitul anului 2025, va scana, practic, tot ce a trecut prin frontieră și va realiza o monitorizare completă și complexă. În frontieră nu mai sunt spațiile de control necesare, mărfurile vor tranzita foarte repede granițele, dar controalele amănunțite se vor face la interior. Deocamdată, în acest moment, România utilizează într-o mică proporție proceduri simplificate, astfel încât marfa să ajungă direct în locația operatorului economic. Deocamdată suntem sub 10% pe această procedură, adică mult sub media UE. Ceea ce înseamnă că este locul obligatoriu care să absoarbă soluțiile digitale, pentru creșterea eficienței ca timp și costuri.
Restructurarea serviciilor vamale române
Serviciile vamale române se restructurează pentru a integra noile tehnologii și pentru a răspunde cerințelor internaționale, ceea ce va include crearea de departamente specializate în digitalizare și utilizarea AI. Nu mai puțin importante însă rămân alte două aspecte: formarea profesională a personalului vamal, care trebuie să fie instruit în utilizarea noilor tehnologii și în gestionarea proceselor digitale. Investițiile în formarea profesională vor asigura o tranziție lină către noile reglementări și tehnologii. Și, în al doilea rând, colaborarea cu sectorul privat, pentru a dezvolta soluții inovatoare și pentru a îmbunătăți eficiența proceselor vamale. Parteneriatele public-private ar putea aduce expertiză și resurse suplimentare, dacă vor fi bine concepute și implementate.
Noile reglementări în domeniul vămii din România, influențate de digitalizare, soluții AI și aderarea la Schengen reprezintă o oportunitate majoră pentru modernizarea serviciilor vamale. Aceste schimbări nu doar că vor îmbunătăți eficiența și transparența proceselor vamale, dar vor contribui și la integrarea României în economia globală. Adaptarea la aceste noi realități va necesita un angajament ferm din partea autorităților vamale, a sectorului privat și a comunității comerciale.
Gradul de folosire a soluțiilor de inteligență artificială care nu necesită supraveghere umană („agentic AI”) este în creștere, 25% dintre organizațiile care utilizează Gen AI urmând să implementeze această tehnologie până în 2025, iar ponderea va crește la 50% până în 2027
Tot mai multe dispozitive au procese de Gen AI integrate local („on-device Gen AI”). În 2025, peste 30% dintre smartphone-urile noi și aproximativ 50% dintre calculatoare ar putea avea funcții de procesare cu ajutorul Gen AI integrate local
Numărul mediu de abonamente pentru servicii de tip video streaming per gospodărie va ajunge la cel mai înalt nivel în 2025, patru în SUA și 2,5 în Europa, apoi va scădea, ducând la agregarea pieței
Pe măsură ce gradul de utilizare a soluțiilor de inteligență artificială generativă (Gen AI) crește mai repede decât alte soluții și aplicații, consumul de energie electrică al centrelor de date se va dubla până la 4% din consumul global de energie electrică până în 2030, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte Technology, Media and Telecommunications (TMT) Predictions. Energia electrică necesară pentru a susține cele mai importante componente ale centrelor de date, printre care sistemele de stocare și de răcire și comutatoarele de rețea, va ajunge la 96 de gigawați la nivel global până în 2026, iar operațiunile care folosesc inteligența artificială (AI) vor consuma peste 40% din această energie.
„Sustenabilitatea este un element la fel de important ca transparența în construirea unui climat de încredere, a unui cadru de guvernanță solid, în transformarea echipelor și în gestionarea ciclului de viață al datelor – toate acestea fiind aspecte esențiale în definirea strategiei de implementare a Gen AI. Raportul subliniază că, în medie, o solicitare efectuată prin Gen AI („prompt”) folosește de 10 până la 100 de ori mai multă energie electrică decât o căutare standard pe internet. Având în vedere cantitatea de energie consumată, operatorii de centre de date mari, inclusiv hyperscalers, trebuie să ia în considerare surse alternative de energie, metode inovatoare de răcire și soluții mai eficiente din punct de vedere energetic atunci când proiectează aceste spații”, a declarat Andrei Ionescu, Consulting Market Leader, Deloitte România.
Raportul estimează că 2025 va fi un an de creștere pentru „agentic AI”– soluții de tip software concepute pentru a îndeplini sarcini cu un nivel redus de supraveghere umană sau deloc -, 25% dintre companiile care utilizează Gen AI urmând să demareze în 2025 proiecte pilot sau proofs on concept care folosesc agentic AI, iar ponderea acestor organizații va crește la 50% până în 2027. Construite cu ajutorul modelelor lingvistice mari (large language models), aceste soluții de agentic AI vor oferi o mai mare flexibilitate și o gamă mai largă de moduri de utilizare comparativ cu metodele tradiționale de machine learning sau deep learning.
Pe măsură ce soluțiile Gen AI devin tot mai versatile, deepfake-ul – videoclipuri, fotografii și materiale audio care par reale, dar sunt generate de instrumente bazate pe AI – este o sursă de îngrijorare ce impulsionează organizațiile să-și îmbunătățească nivelul de securitate și de verificare a conținutului digital. Pentru a detecta conținutul fals și a crea standarde de verificare a autenticității conținutului, organizațiile ar trebui să acorde o atenție sporită instrumentelor și furnizorilor care folosesc date de calitate, din surse variate, precum și colaborării cu alte companii din diverse industrii. În același timp, raportul subliniază că utilizatorii finali ar trebui încurajați să verifice informațiile din surse de încredere și să folosească autentificarea în mai mulți pași pentru a limita riscurile asociate cu deepfake.
Dat fiind că tot mai multe dispozitive au procese de Gen AI integrate local („on-device Gen AI”), raportul Deloitte TMT Predictions preconizează că smartphone-urile noi cu astfel de funcții vor depăși 30% din totalul din 2025, iar calculatoarele noi cu on-device Gen AI, aproximativ 50% din total, în creștere de la o pondere estimată de aproape 30% în 2024.
În ceea ce privește serviciile video de streaming la cerere (streaming video on demand – SVOD), raportul arată că numărul maxim de abonamente per consumator a fost atins în 2024 – patru în SUA și o medie de 2,5 în majoritatea țărilor europene – și va începe să scadă în 2025. În timp ce numărul abonamentelor individuale va scădea, veniturile companiilor de streaming video la cerere ar putea crește ca urmare a majorării prețurilor, a înăspririi politicile de utilizare a parolelor și a creării de opțiuni tot mai variate de pachete de servicii.
Raportul prognozează, de asemenea, că piața se va stabiliza la doar doi sau trei jucători de SVOD, completați de agregatori. Asemenea modelului tradițional al furnizorilor de servicii TV cu plată, raportul subliniază o tendință în creștere de agregare, în care intermediarii, cum ar fi companiile de telecomunicații, platformele de servicii TV cu plată și cele de tehnologie, vor crea oferte ce permit accesul la mai multe surse de conținut. Raportul subliniază că modelul este deja vizibil în Statele Unite, Marea Britanie și Franța, dar și în Europa Centrală, unde 25% din totalul abonamentelor SVOD sunt indirecte, obținute prin furnizorii de servicii TV cu plată sau de telecomunicații. Această tendință poate duce la scăderea costurilor și la crearea un ecosistem de streaming mai durabil.
Ediția de anul acesta a raportului Deloitte TMT Predictions oferă o perspectivă asupra tendințelor din domeniul tehnologiei, media și telecomunicații care pot perturba și transforma ecosistemele de afaceri și de consum din întreaga lume.
The Diplomat-Bucharest organizează în 2025 prima ediție a conferinței dedicată segmentului de retail, explorând principalele aspecte care definesc industria de retail din România. RETAIL FORWARD va avea loc pe 5 martie, la InterContinental Athénée Palace București, sala de conferințe Regina Maria.
Conferința RETAIL FORWARD își propune să abordeze aspectele ce definesc peisajul retailului definit în prezent de inovațiile în tehnologie și de noile comportamente și așteptări ale consumatorilor, impactul asupra retailului manifestate de fluctuațiile economiei, costurile forței de muncă și ale spațiilor de vânzare, ascensiunea retailului online, presiunea concurenței și nevoia de a asigura o creștere durabilă. Cu cheltuielile de consum aflate sub continuă presiune, companiile de retail trebuie să se adapteze valorificând la maxim tehnologiile omni-channel, AI, social media si toate variabilele incluse în strategiile de dezvoltare.
Ce tendințe modelează viitorul segmentului de retail?
Cum transformă tehnologiile imersive experiențele din magazinele onsite și cele online?
Cum pot datele și inteligența artificială să îmbunătățească activitățile de retail? În ce mod practicile de sustenabilitate generează loialitatea și succesul mărcii?
ORE PRINCIPALE ALE EVENIMENTULUI
09:30 – 10:00 Înregistrare și cafea de bun venit 10:00 – 10:05 Deschiderea oficială a conferinței
10:05 – 11:40 SESIUNEA I ADOPTAREA TENDINȚELELOR GLOBALE ȘI AJUSTAREA LOR LA CONTEXTUL LOCAL
11:40 – 11:50 Pauza de cafea
11:50 – 13:00 SESIUNEA II RETAILUL MODERN: CE IL DEFINEȘTE ȘI CUM ARATĂ VIITORUL
13:00 – 14:00 Prânz de networking
SESIUNEA I ADOPTAREA TENDINȚELELOR GLOBALE ȘI AJUSTAREA LOR LA CONTEXTUL LOCAL
Panel I
PhD. Dan-Virgil Pascu Vice-presedinte, Consiliul Concurentei Frederic Lamy CEO, XXXLutz Romania Tiberiu Dăneţiu Board Member, Director Corporate Affairs & Retail Media, Auchan Valer Hancaş Corporate Affairs & Communication Director, Kaufland Romania Mario Crețu Corporate Affairs and Environmental Director, Carrefour România Alina Stepan Country Manager, Ipsos Romania (moderator)
Adoptarea tendințelor în retail de către companii reflectă un proces dinamic de adaptare la cerințele unui tip de consumator tot mai informat și exigent și a unei concurențe extrem de puternice. În contextul digitalizării accelerate și al schimbărilor continue în comportamentul de cumpărare, retailerii din România integrează soluții tehnologice moderne, cum ar fi plățile contactless, platformele de e-commerce și instrumentele de analiză a datelor. Astfel, tendințele globale, precum sustenabilitatea, personalizarea ofertelor și utilizarea inteligenței artificiale, sunt din ce în ce mai prezente în strategiile companiilor locale.
Impactul reglementarilor, piata concurentiala si vocea autoritatilor in retail Ce tendințe și aspecte inovatoare modelează retailul modern din România? Cum transformă tehnologiile imersive experiențele din magazine și online? Ce impact au și cum abordează companiile aspectele legate de sustenabilitate și mediu în operațiunile lor?
SESIUNEA II RETAILUL MODERN: CE IL DEFINEȘTE ȘI CUM ARATĂ VIITORUL
Panel II
Dorin Mihai General Manager, TOMRA Collection Romania Tudor Mihăilescu General Manager, Freshful Geanina Ungureanu Head of Retail Romania, CPI Property Group Emanuel Pârvulescu ESG | Health | Sustainability Lead, Mega Image – Ahold Delhaize Group Dumitru Pricop-Cosmeanu Business Development Manager, Teleperformance Romania Petre Barac Editor in Chief, The Diplomat-Bucharest
Retailul este printre cele mai dinamice și sensibile segmente la tendințele tehnologice, orice inovație sau noutate reflectându-se imediat în așteptările consumatorilor. Acest lucru se reflectă la fel și în operațiunile, politicile comerciale și strategiile retailerilor, în modul în care aceștia abordează nevoia de creștere, expansiune și, în același timp, stabilirea priorităților de sustenabilitate.
Revoluționarea comerțului cu amănuntul: strategii inovatoare de marketing și de implicare a clienților
Viitorul bunurilor imobiliare cu amănuntul: cum pot dezvolta dezvoltatorii să răspundă la schimbările în comportamentul consumatorilor, tehnologiile inteligente și inovațiile digitale care pot îmbunătăți experiența chiriașilor și pot optimiza gestionarea proprietăților comerciale
Contribuții financiare și bancare în retail: modele inovatoare de finanțare pentru afacerile cu amănuntul, stimulente financiare pentru comercianții cu amănuntul care adoptă practici ecologice
Presentation: Sustainable retail spaces: Reducing waste and maximizing resource efficiency / Spații de vânzare cu amănuntul durabile: reducerea deșeurilor și maximizarea eficienței resurselor
Evenimentul este sprijinit de: GOLD PARTNERS: Auchan, Teleperformance, Kaufland, CPI Property Group, Aqua Carpatica PARTNER: Tomra COMMUNITY PARTNER: ANIS Romania SUPPORTING PARTNERS: Revista Piata, AHK Romania, BRCC, CCIFER, ClujIT, Ecoteca, ANIS Lovering & Partners Business Consultants MEDIA PARTNERS: Outsourcing Today, Sustainability Today, Automotive Today, Financial Intelligence, Romania Durabila, Economistul, Club Economic, Bursa, Revista Piata
În urma anunțului președintelui Donald Trump privind impunerea unor tarife de 25% asupra importurilor din Uniunea Europeană (UE), iBanFirst, unul dintre principalii furnizori de servicii de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii, activ în 10 țări europene, explică impactul acestei măsuri asupra monedei euro, exporturilor românești și asupra companiilor americane care produc în Europa.
Anunțul impunerii tarifelor ar fi putut slăbi moneda unică, însă euro rămâne stabil. Moneda este susținută de fluxurile masive de capital către acțiunile europene, tranzacționate în prezent la un discount de 33% față de cele americane, precum și de creșterea randamentelor obligațiunilor europene, un factor care, în general, întărește euro.
Pentru România, aceste tarife reprezintă o provocare majoră, având în vedere că relațiile comerciale cu SUA au crescut constant în ultimii ani. Statele Unite sunt al doilea cel mai mare partener comercial non-UE al României, după Regatul Unit.
Exporturile românești către SUA au crescut cu o rată anualizată de 2,94%, de la 2,64 miliarde de dolari în 2018 la 3,84 miliarde de dolari în 2023[1]. În 2024, România a exportat bunuri în valoare de 3,91 miliarde de dolari și a importat 1,26 miliarde de dolari, conform Biroului de Recensământ al Statelor Unite[2]. Acest lucru a generat un excedent comercial de 2,65 miliarde de dolari pentru România. Principalele produse exportate sunt mașini și echipamente electrice, piese și componente aferente, motoare electrice și generatoare, anvelope pneumatice, precum și produse semifabricate și finite din fier, fontă și oțel.
Cu toate acestea, noul regim tarifar ar putea îngreuna accesul exportatorilor români pe piața americană. Creșterea taxelor amenință competitivitatea produselor românești, punând presiune asupra unui sector industrial deja afectat de condițiile economice dificile. Dacă măsurile vor fi implementate, multe companii ar putea resimți un impact semnificativ asupra profitabilității și volumului exporturilor.
Pe de altă parte, aceste tarife afectează și companiile farmaceutice americane care produc în Europa, în special în Irlanda, unde își desfășoară activitatea pentru a evita taxele corporative din SUA. Această strategie de optimizare fiscală a fost principalul factor care a favorizat excedentul comercial european. Statele Unite reprezintă cea mai mare piață de export pentru producătorii irlandezi, care livrează aproximativ 30% din produsele lor în SUA, conform Ministerului Economiei din Franța.
În acest context, companiile americane ar putea decide să relocheze producția în țări mai favorabile, precum Singapore, care nu este afectată de actuala politică tarifară a SUA. O astfel de schimbare ar putea reconfigura lanțurile globale de aprovizionare, având impact asupra economiilor europene și asupra industriei americane.
Criptomonedele nu mai sunt o noutate pe piață, iar factorii de decizie din multe state importante încep să înțeleagă că inovația pe care o reprezintă poate revoluționa sistemul financiar tradițional, acestea fiind considerate inclusiv activ de rezervă strategic, arată într-o analiză Gracy Chen, CEO al Bitget, lider global în schimburile de criptomonede.
Fie că vorbim despre Bitcoin – prima criptomonedă descentralizată bazată pe blockchain, Ethereum – a doua cea mai mare criptomonedă după capitalizarea de piață, sau despre memecoins – tokenuri construite pe baza tendințelor culturale de pe internet sau a unor glume, aceste active digitale sunt prezente peste tot în media.
Politicieni, celebrități și investitori discută despre ele deschis pe rețelele lor sociale, iar popularitatea acestor active a crescut, așa cum o demonstrează, de altfel, și cifrele. În prezent, capitalizarea totală a pieței criptomonedelor a ajuns la aproape 3 trilioane de dolari, înregistrând o creștere de aproximativ 50% față de anul trecut.
Adopția criptomonedelor la nivel global a evoluat, mai ales odată cu lansarea ETF-urilor Bitcoin la începutul anului 2024, ajungând la peste 560 de milioane de deținători de cripto la nivel mondial.
Criptomonedele transformă sistemul financiar tradițional
Sistemul financiar tradițional, structurat în jurul piețelor de capital, precum în modelul anglo-saxon, sau în jurul băncilor, conform modelului germano-japonez, implică adesea intermediari și procese complexe, subliniază CEO-ul Bitget.
Criptomonedele, însă, utilizează tehnologia blockchain pentru a permite tranzacții descentralizate, peer-to-peer (în care utilizatorii rețelei pot efectua tranzacții direct, fără intermediari). Acest lucru conduce la economii semnificative de costuri, prin eliminarea comisioanelor.
“Recunoscând potențialul blockchain-ului, băncile și companiile fintech îl utilizează tot mai mult pentru plăți, identificarea clienților și gestionarea datelor. Blockchain-ul permite efectuarea plăților și transferurilor mult mai rapid decât sistemele financiare tradiționale. În timp ce un transfer clasic poate dura până la două zile pentru a fi procesat, tranzacțiile pe blockchain se desfășoară aproape instantaneu, permițând decontări imediate, chiar și la nivel internațional. În plus, aceste tranzacții oferă anonimitate și elimină intermediarii, aliniindu-se perfect cu conceptul de finanțe descentralizate”, a explicat Gracy Chen, CEO al Bitget.
Cum câștigă criptomonedele teren la nivel global
Considerate inițial active speculative, influențate de sentimentul pieței și de mecanismele de cerere și ofertă, criptomonedele își întăresc tot mai mult legăturile cu finanțele tradiționale. La fel ca bursa de valori, piața cripto este sensibilă la evenimente macroeconomice. Acest lucru înseamnă că o creștere a riscului sistemic poate determina investitorii să caute active de refugiu, precum aurul, ceea ce duce adesea la retrageri de capital din piața cripto.
Cu toate acestea, criptomonedele pot funcționa și ca protecție împotriva scăderilor piețelor bursiere, oferind oportunități alternative de investiții. Aprobarea ETF-urilor Bitcoin la începutul anului 2024 a reprezentat un pas semnificativ în integrarea criptomonedelor în sistemul financiar tradițional, facilitând investițiile instituționale.
După succesul acestor ETF-uri, care au înregistrat intrări de capital de 38 de miliarde de dolari în 2024, mai multe companii de administrare a activelor au depus cereri pentru ETF-uri denominate în BTC, ETF-uri bazate pe obligațiuni Bitcoin și alte produse inovatoare legate de criptomonede încă de la începutul anului.
Criptomonedele, considerate activ de rezervă
Anunțurile recente din partea mai multor piețe relevante și mari, precum SUA, Cehia și Elveția, care au în vedere posibilitatea de a utiliza Bitcoin ca activ strategic de rezervă, oferă un plus de legitimitate acestei criptomonede. Acest pas este unul important, pentru că ar putea contribui la creșterea adoptării sale la nivel global.
În același timp, mediul de reglementare evoluează rapid, încercând să găsească echilibrul potrivit între susținerea inovației și oferirea unui cadru clar și sigur pentru investitori. În acest sens, intervine regulamentul MiCA, care are drept scop oferirea unui un cadru de reglementare clar pentru utilizarea activelor digitale în Uniunea Europeană.
„Deși abordarea față de criptomonede este încă precaută în multe țări, factorii de decizie încep să realizeze că această inovație poate revoluționa sistemul financiar tradițional. Criptomonedele devin tot mai integrate în piețele financiare, iar măsura în care potențialul lor va fi valorificat va depinde în mare parte de reglementările introduse”, mai subliniază Gracy Chen, CEO al Bitget.
Având în vedere evoluțiile din ultimul an, maturitatea și importanța criptomonedelor sunt de necontestat. Astfel, tehnologia blockchain este pregătită să transforme peisajul financiar, rezolvând limitările soluțiilor tradiționale și deschizând noi posibilități și aplicații, inclusiv dincolo de sectorul financiar.
Profitul din operațiuni înainte de depreciere, amortizare și cheltuieli excepționale al Grupului BASF a crescut, în 2024, la 7,9 miliarde euro. Per total, EBITDA înainte de cheltuieli excepționale al Grupului BASF a crescut cu 2% în 2024.
„Am avut o performanță bună datorită rezultatelor solide ale afacerilor noastre centrale, care au înregistrat o creștere a EBITDA înainte de cheltuieli excepționale cu 18%, comparativ cu 2023”, a declarat Dr. Markus Kamieth, Președintele Consiliului de Administrație al BASF SE, la prezentarea rezultatelor financiare pentru 2024, împreună cu Directorul Financiar, Dr. Dirk Elvermann.
În afacerile centrale, EBITDA înainte de cheltuieli excepționale a crescut considerabil, în principal datorită volumelor mai mari. Această creștere a fost parțial compensată de scăderea câștigurilor afacerilor independente.
În segmentul Soluții agricole, EBITDA înainte de cheltuieli excepționale a scăzut semnificativ, în principal din cauza evoluțiilor din afacerile cu glufosinat de amoniu. Scăderea accentuată a prețurilor metalelor prețioase și volumele mai mici de vânzări din divizia Catalizatori au fost principalele motive pentru diminuarea ușoară a câștigurilor în segmentul Tehnologii de acoperire. Marja EBITDA înainte de cheltuieli excepționale a Grupului BASF a ajuns la 12%, comparativ cu 11,1% în anul precedent. Excluzând veniturile din metale prețioase și metale de bază, marja EBITDA înainte de cheltuieli excepționale a crescut de la 12,6% în 2023, la 13,1% în 2024.
Rezultate financiare pentru 2024
În anul de afaceri 2024, vânzările s-au situat la 65,3 miliarde euro, comparativ cu 68,9 miliarde euro în anul precedent. Creșterile considerabile ale volumelor în afacerile centrale, împreună cu o ușoară creștere a volumelor în segmentul Soluții agricole, au compensat scăderea volumelor de vânzări în segmentul Tehnologii de suprafață, determinată de dinamica slabă a industriei auto. Cu toate acestea, scăderea generală a vânzărilor s-a datorat, în principal, reducerilor de preț determinate de concurență în toate segmentele. O scădere deosebit de accentuată a fost înregistrată în prețurile metalelor prețioase din segmentul Tehnologii de suprafață. Efectele cursului valutar au contribuit, de asemenea, la diminuarea performanței vânzărilor.
EBITDA s-a ridicat la 6,7 miliarde euro, comparativ cu 7,2 miliarde euro în perioada similară a anului precedent. EBIT a avut o valoare de 2 miliarde euro, în scădere cu 206 milioane euro față de anul anterior. Amortizarea și deprecierea au avut o valoare de 4,6 miliarde euro (anul precedent: 4,9 miliarde euro). Aceasta a inclus deprecierea activelor în valoare de 702 milioane euro, care a vizat, în principal, afacerile cu materiale pentru baterii din segmentul Tehnologii de suprafață. În anul precedent, EBIT a inclus deprecieri în valoare totală de aproximativ 1,1 miliarde euro.
Venitul net s-a ridicat la valoarea de 1,3 miliarde euro, comparativ cu 225 milioane euro în 2023. Venitul net din participații a crescut cu 798 milioane euro, ajungând la 598 milioane euro. Această creștere s-a datorat în principal îmbunătățirii rezultatelor companiilor neintegrate contabilizate prin metoda punerii în echivalență. În mod special, aceasta a fost influențată de un câștig din cedare de 390 milioane euro, rezultat din vânzarea activelor Wintershall Dea către Harbour Energy.
Fluxurile de numerar ale Grupului BASF în 2024
În anul de afaceri 2024, fluxurile de numerar din activități operaționale au avut o valoare de 6,9 miliarde euro, în scădere cu 1,2 miliarde euro față de anul precedent. Această scădere a fost cauzată în principal de o reducere de 1,4 miliarde euro a numerarului eliberat din capitalul de lucru net.
Fluxurile de numerar din activități de investiții au totalizat minus 5,1 miliarde euro în anul de afaceri 2024, comparativ cu minus 5,0 miliarde euro în 2023. Plățile pentru imobilizările corporale și necorporale au crescut cu 803 milioane euro, ajungând la 6,2 miliarde euro, fiind generate, în principal, de construcția noului amplasament Verbund din sudul Chinei. „Investiția progresează conform planului și în limitele bugetului”, a declarat Elvermann. „Per total, ne aflăm cu 300 de milioane euro sub previziunea noastră inițială de 6,5 miliarde euro.”
Fluxurile de numerar din activități de finanțare au fost de minus 1,5 miliarde euro, comparativ cu minus 2,9 miliarde euro în 2023. Rambursarea și adăugarea de obligații financiare și altele similare au fost reduse, iar schimbarea lor netă a dus la o îmbunătățire generală a fluxurilor de numerar din activități de finanțare.
Fluxul de numerar disponibil, rămas după deducerea plăților efectuate pentru imobilizările corporale și necorporale din fluxurile de numerar din activități de exploatare, a fost de 748 milioane euro, comparativ cu 2,7 miliarde euro în 2023.
Valoarea propusă a dividendelor de 2.25 euro per acțiune
„Suntem în grafic pentru a atinge obiectivul de reducere anuală a costurilor de 2,1 miliarde euro, până la sfârșitul anului 2026,” a declarat Elvermann, comentând asupra progresului în implementarea programelor de economisire a costurilor. „Până la finalul anului 2024, am realizat deja economii anuale totale de aproximativ 1 miliard euro, dintre care aproximativ 100 milioane euro sunt legate de Programul de Îmbunătățire a Costurilor de la Ludwigshafen, anunțat în februarie 2024.” Până la sfârșitul anului 2024, BASF a suportat costuri unice cumulative de aproximativ 900 milioane euro pentru implementarea programelor de economisire a costurilor. Această sumă reprezintă aproximativ jumătate din costurile unice totale pe care BASF le anticipează până la finalul anului 2026. Până atunci, compania intenționează să finalizeze toate programele și să beneficieze integral de economiile realizate la nivel anual.
Ca parte a noii sale strategii, BASF continuă să ofere acționarilor săi un randament atractiv al dividendelor. Pe termen mediu, compania se angajează să mențină distribuția totală către acționari cel puțin la nivelurile anului precedent, printr-o combinație de dividende și răscumpărări de acțiuni. BASF și-a stabilit obiectivul de a distribui cel puțin 12 miliarde euro acționarilor în perioada 2025-2028. Mai exact, compania urmărește să plătească un dividend de cel puțin 2,25 euro per acțiune anual sau să distribuie aproximativ 2 miliarde euro pe an către acționarii BASF. Dividendul propus pentru anul de afaceri 2024 este, astfel, de 2,25 euro per acțiune.
Stadiul programelor de economisire a costurilor
Previziunile Grupului BASF pentru 2025
În 2025, EBITDA înainte de cheltuieli excepționale al Grupului BASF este estimat să crească la un interval cuprins între 8,0 miliarde euro și 8,4 miliarde euro (2024: 7,9 miliarde euro). Toate segmentele, cu excepția celui de Produse chimice, ar trebui să contribuie la creșterea veniturilor. În special, câștigurile din divizia Petrochimice vor fi afectate de creșterea costurilor fixe, asociată cu punerea în funcțiune a noului amplasament Verbund din China și opririle programate pentru mentenanță.
Compania estimează că fluxul de numerar disponibil al Grupului BASF va fi cuprins între 0,4 miliarde euro și 0,8 miliarde euro (2024: 0,7 miliarde euro). Această prognoză se bazează pe fluxuri de numerar din activități operaționale estimate între 5,6 miliarde euro și 6,0 miliarde euro, din care se vor deduce plăți anticipate pentru active corporale și necorporale în valoare de 5,2 miliarde euro.
Honeywell și Junior Achievement (JA) România au continuat parteneriatul în cadrul proiectului Jobs in Tech, sprijinind liceenii în dezvoltarea competențelor tehnice și profesionale esențiale și pregătindu-i pentru alegeri bine fundamentate în ceea ce privește viitorul lor.
Peste 800 de elevi din 36 de licee din București și din țară au avut acces gratuit la activități de orientare profesională, adaptate învățării hibride, desfășurate în cadrul modulului Jobs in Tech disponibil prin intermediul platformei JA Learn™. Elevii au avut astfel posibilitatea de a-și forma o viziune de ansamblu și de a se familiariza cu aspecte esențiale – responsabilități, pregătire necesară, beneficii – pentru cariere în domeniul tehnologic cum sunt Technical Support Specialist, Application Engineer, Technical Inside Sales Representative și altele.
24de voluntari Honeywell s-au alăturat inițiativei și au acumulat peste 120 de ore de voluntariat pentru a susține activități educaționale în licee din 5 orașe diferite din țară, dar și în cadrul unei sesiuni Job Shadowing desfășuratăla sediul companiei.
În cadrul activității Job Shadow,17 elevi de la Colegiul Național Ion Creangă din București au interacționat cu specialiștii Honeywell România, au primit recomandări pentru a-și structura un CV relevant în care să își evidențieze punctele forte și au exersat modul în care se pot prezenta cu încredere la interviurile de angajare.
Experiența practică a continuat cu o vizită în două dintre laboratoarele companiei, unde elevii au descoperit tehnologii avansate, precum sisteme de securitate inteligente, camere de supraveghere moderne, scanere industriale și soluții de automatizare, înțelegând modul în care aceste inovații contribuie la optimizarea proceselor și la creșterea siguranței în diferite domenii.
Cunoștințele dobândite în cadrul întâlnirilor cu voluntarii i-au ajutat pe elevi nu doar să înțeleagă mai bine cerințele profesionale din domeniul tech, ci și să își consolideze încrederea în propriile capacități, să își dezvolte gândirea critică, abilitățile de comunicare și creativitatea și să obțină o perspectivă mai clară asupra oportunităților din viitor.
„Participarea mea la astfel de programe de voluntariat este o experiență pe care aș repeta-o la nesfârșit. Consider că astfel de experiențe sunt edificatoare și necesare pentru a te cunoaște mai bine pe tine însuți, a-ți înțelege nevoile și pe cele ale oamenilor din jur. De-a lungul vieții mele, am întâlnit oameni de calibru înalt, care m-au inspirat și cărora nu voi înceta niciodată să le mulțumesc. Într-un fel, nu sunt doar suma propriilor mele experiențe, ci și a oamenilor pe care i-am întâlnit și a modelelor pe care le-am admirat. De aceea cred că mentoratul este benefic pentru elevii cu care interacționăm. Îi încurajez, așadar, pe cei care au acumulat multă experiență profesională și de viață să împărtășească o parte din ceea ce sunt. Generozitatea este o alegere.” – a declarat Dorel Bălan, Lead Engineer, Honeywellși consultant voluntar în cadrul proiectului Skills For Tech Jobs.
Proiectul este destinat liceenilor și are rolul de a-i ajuta să își dezvolte competențele tehnice necesare pentru o carieră în domeniul tehnologic. Prin acest proiect, elevii explorează diverse opțiuni profesionale, își descoperă aptitudinile și își exersează abilitățile esențiale pentru a se adapta cerințelor din diferite sectoare și industrii tehnologice.
Skills for Tech Jobs face parte din parteneriatul Junior Achievement și Honeywell pentru dezvoltarea competențelor digitale și a celor necesare profesiilor în tehnologie, iar până acum, peste 24.500 de elevi de gimnaziu și liceu au beneficiat de activitățile din proiect.
Despre Junior Achievement (JA) România
Junior Achievement (JA) România, organizație nonprofit, a fost fondată în anul 1993 și este parte a JA Worldwide® USA și JA Europe. Junior Achievement este cea mai mare organizație internațională de educație antreprenorială, economică, financiară, de orientare profesională și dezvoltare personală, programele sale fiind urmate în 40 de țări din Europa și peste 100 din lume. În România, programele JA de tip „applied learning“ și „project based” sunt urmate anual de peste 267.000 de elevi și studenți din 1.957 de instituții de învățământ și se desfășoară local în parteneriat cu Ministerul Educației, instituțiile de învățământ și comunitatea de afaceri. În 2023, organizația a urcat pentru a cincea oară în Top 10 ONG-uri din lume și a primit a doua nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.jaromania.org
Despre Honeywell România
Honeywell ajută organizațiile să rezolve cele mai complexe provocări ale lumii în domeniile automatizării, viitorului aviației și tranziției energetice. În calitate de partener de încredere, prin segmentele noastre de business Aerospace Technologies, Building Automation, Energy and Sustainability Solutions și Industrial Automation, susținute de platforma de software Honeywell Forge, oferim soluții concrete și inovații care contribuie la crearea unei lumi mai inteligente, mai sigure și mai sustenabile.
Compania Danubius Exim, lider în soluții fiscale de peste 30 de ani și compania românească de tehnologie Footprints AI lansează un model inovator de generare de venituri suplimentare pentru micii comercianți: BlueCash-50, primul dispozitiv fiscal și comercial all-in-one din România, prin care comercianții pot monetiza tranzacțiile cu cardul și pot vinde spațiu publicitar la punctul de vânzare, transformând fiecare bon fiscal într-o oportunitate de venit pasiv, lună de lună.
Inițiatorii lui subliniază că „parteneriatul dintre cele două companii extinde accesul la retail media, o strategie folosită până acum doar de marile lanțuri de retail, fără nicio investiție adițională. Prin intermediul ecranului dispozitivului fiscal BlueCash-50, comercianții pot afișa reclame targetate, oferind brandurilor un canal eficient de promovare direct la punctul de vânzare, în schimbul unor comisioane oferite pentru fiecare afișare. Mai mult decât atât, acest parteneriat stimulează și creșterea utilizării plăților digitale, consolidând trecerea către un comerț fluid, modern și sigur. Reclamele sunt disponibile exclusiv în momentul plăților cu cardul bancar sau telefonul, tranzacțiile cashless devenind astfel reale surse de câștig suplimentar pentru comercianți”.
Velin Ganev, CEO Danubius Exim: „Comerțul modern nu înseamnă doar vânzare, ci și inovație continuă. În era digitalizării, comercianții trebuie nu doar să se adapteze, ci să fie parte din schimbare. Prin parteneriatul cu Footprints AI, redefinim statutul și impactul comercianților din România, oferindu-le acces la oportunități de venituri suplimentare și la tehnologii avansate de retail media și nu numai. Pentru prima dată, IMM-urile din țară pot accesa industria de retail media, iar fiecare bon fiscal este acum mai mult decât o simplă tranzacție – este o resursă valoroasă de venit care sprijină dezvoltarea afacerilor locale. Aceasta nu este doar o evoluție a pieței, ci un pas real spre viitorul digital și prosper al comerțului românesc.”
Venituri suplimentare prin retail media, cu fiecare bon fiscal încasat prin BlueCash-50
BlueCash 50 este caracterizat prin faptul că „a redefinit deja conformitatea fiscală și procesarea plăților pentru afacerile din România. Dacă până acum echipamentul fiscal era doar locul unde se finaliza o tranzacție, parteneriatul dintre Danubius Exim și Footprints AI îl transformă într-un canal de publicitate profitabil. Soluția inovatoare monetizează activitatea fiscală și comercială, fiecare tranzacție cu cardul devenind o oportunitate de publicitate și generare de venit pasiv dintr-o activitate obișnuită. Comercianții trebuie doar să se înscrie în program, iar veniturile suplimentare se generează automat, fără nici o investiție suplimentară.
Ce au de făcut comercianții pentru a accesa retail media:
Comercianții activează serviciul retail media pe dispozitivele BlueCash-50: procesul este gratuit, nu necesită infrastructură nouă și poate fi accesat pe următorul link.
În timpul fiecărei tranzacții, dispozitivul afișează reclame pe ecranul POS-ului, relevante pentru clienții finali.
Fiecare afișare generează venituri directe pentru comerciant, sub formă de comision.
Acest model este simplu, eficient și complet pasiv, permițând comercianților să monetizeze fiecare interacțiune cu clienții”.
Dan Marc, CEO și cofondator Footprints AI:„Parteneriatul cu Danubius, început la finalul lui 2023, intră acum într-o nouă etapă, reflectând progresul și impactul pe care tehnologia Footprints AI le aduce în retailul fizic din România. Prin integrarea soluțiilor noastre cu POS-urile inteligente Danubius, reușim să democratizăm accesul la retail media, oferind IMM-urilor oportunitatea de a transforma fiecare punct de vânzare într-un canal media inovator și profitabil. Această etapă extinsă a parteneriatului deschide noi oportunități comercianților de la mic la mare, permițându-le să genereze venituri suplimentare și să se conecteze cu brandurile într-un mod personalizat și eficient. Este încă un pas important în misiunea noastră de a crea un ecosistem național dinamic, care să susțină atât comercianții, cât și brandurile în dezvoltarea lor continuă.”
BlueCash 50, dispozitivul care schimbă regulile jocului în comerțul românesc
Lansat de Danubius Exim, BlueCash 50 este „primul dispozitiv fiscal care include o casă de marcat fiscală, un POS bancar și un canal digital de retail media într-o soluție all-in-one pentru comercianții din România. Prin această inovație, comercianții nu doar că pot accepta plăți moderne și fiscaliza rapid tranzacțiile, dar au acces și la o suită de aplicații personalizate pentru creșterea afacerilor sau generarea venituri suplimentare fără efort.
BlueCash înseamnă:
Un singur echipament, multiple funcționalități – elimină necesitatea utilizării mai multor dispozitive comerciale;
Integrare cu ANAF pentru fiscalizare în timp real – asigură conformitatea totală cu legislația în vigoare;
Plăți rapide și sigure – datorită serviciului de plăți DatecsPay, dispozitivul funcționează și ca POS bancar, acceptând toate metodele moderne de plată și permițând încasarea directă în contul comerciantului deschis la orice bancă din România;
Monetizare automată – fără costuri suplimentare sau investiții, fiecare comerciant poate transforma punctul de vânzare într-o sursă de venit suplimentar.
Acest mix de fiscalitate, digitalizare și retail media poziționează BlueCash 50 drept cea mai avansată soluție fiscală de pe piața românească, oferind comercianților sprijin și instrumente de creștere reală a afacerii lor”.
A fost lansată caravana „Șansa Ta”, un serviciu social mobil dedicat persoanelor fără adăpost și copiilor din medii defavorizate, inițiat de Asociația „Șansa Ta” – președinte, Gabriel Ciobotaru, absolvent de asistență socială, cu un master în comunicare socială. Caravana, sprijinită de Kaufland, constă, sub aspect fizic, dintr-o mașină special amenajată, compartimentată și dotată, încât să ofere frizerie, duș social, cabinet medical, fiecare, cu serviciu profesional adecvat. Mașina merge, se instalează și rămâne câteva zile în câte un loc cu oameni în dificultate socială și economică. Le oferă igienă, evaluare medicală, consiliere psihologică, îndrumare spre instituții unde să se îngrijească, eventual să-și rezolve probleme legate de școală, loc de muncă, acte de identitate etc. Uneori, și o simplă vorbă frumoasă poate constitui un imbold, spune psihologul Grațiela Ghioaldă, de la Asociația „Șansa Ta”. La rolul civilizator al unui mediu, al unui sfat și al unei consultații oferite se referă și asistentul medical Constantin Căldăraru, de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 3. În același timp, Robert, unul dintre frizeri, e de-a dreptul asaltat de solicitanți.
Primul popas, caravan socială „Șansa Ta” l-a făcut la unul dintre punctele de lucru ale Asociației „Șansa Ta”, lângă cantina socială, de asemenea, a asociației, din Calea Griviței nr. 355-357, București. Mai departe, caravana va trece pe la un centru de copii, pe la un cămin de bătrâni, prin câteva sate. Serviciile sunt oferite de voluntari și parteneri ai proiectului. „Împreună, putem să facem lucruri bune; niciodată singuri”, e convins Gabriel Ciobotaru.
În cadrul misiunii economice din America Centrală, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a semnat un Memorandum de Cooperare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Panama.
Documentul, semnat de reprezentanții celor două camere, dl Mihai Daraban, președintele CCIR, și dl Juan A. Arias, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Panama, în prezența Ambasadorului României în Columbia, dl Manuel Pleșa, și a ministrului adjunct de externe al Republicii Panama, dl Carlos Ruiz Hernandez, prevede consolidarea relațiilor de afaceri și dezvoltarea componentei economice dintre cele două state, stabilind, totodată, liniile directoare pe care mediile de afaceri din România și Republica Panama le pot urma pentru facilitarea schimburilor comerciale bilaterale.
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a precizat faptul că „semnarea acestui memorandum este o urmare firească a discuțiilor avute cu partea panameză, în care au fost identificate industriile cu potențial mare de dezvoltare, în care mediul de afaceri din România se poate implica cu succes. Astfel, industria energiei, industria transporturilor, care înglobează transporturile maritime și feroviare, industria construcțiilor civile și de infrastructură, industria IT, industria aeronautică și de apărare și nu în ultimul rând industria turismului, reprezintă reale oportunități de afaceri pentru mediul de business românesc. Cadrul general prevăzut în documentul pe care l-am semnat astăzi cu omologii panamezi este un instrument foarte important care va putea fi utilizat la dinamizarea dialogului dintre mediile de afaceri ale celor două state. Companiile românești, prezente la această misiune economică, se bucură deja de o atenție deosebită din partea oamenilor de afaceri panamezi, existând un interes comun în dezvoltarea unor proiecte de anvergură”.
Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Panama, dl Juan A. Arias, a apreciat faptul că „după mai mulți ani, în care companiile românești au avut o prezență nesemnificativă pe piețele din America Centrală și de Sud, misiunea economică organizată de CCIR reprezintă un nou început în ceea ce privește colaborarea la nivel economic dintre cele două state. România și Panama, state cu o industrie portuară puternică, pot deveni hub-uri comerciale relevante pentru Europa și America Latină”.
Rezultatele financiare preliminare inregistrate de Patria Bank in 2024 prezinta un profit net de 35 mil. lei, intr-o dinamica pozitiva de 52% fata anul 2023, rezultat care incorporeaza noua taxa pe cifra de afaceri de 2%, aplicabila institutiilor de credit, incepand cu anul 2024, in valoare de 7,5 mil. Lei. Acest rezultat reprezinta o acumulare a demersurilor multiple de imbunatatire a performantei comerciale, cat si consolidarea performantei financiare, in conditiile unei bune gestiuni a riscurilor.
Anul 2024 a reprezentat pentru Patria Bank un progres pe mai multe paliere, cu o evolutie semnificativa a portofoliului de credite performante cu 16%, +320 mil. lei, crestere mai accelerata decat cea inregistrata la nivelul sistemului bancar (de 8% fata de anul precedent, conform BNR). Banca a pastrat abordarea strategica de sustinere a antreprenoriatului romanesc, cu un focus pe sectorul microfinanatarilor, a intreprinderilor mici si mijlocii si a proiectelor de infrastructura. Aceasta performanta este reflectata in evolutia pozitiva a Activelor Totale cu 11% fata de anul precedent, cu mentinerea unei structuri echilibrate a ponderii activelor lichide in total active de 39%. In urma acestei performante comerciale s-a atins nivelul maxim din ultimii cinci ani al vanzarilor anuale de credite (1,37 miliarde lei), al portofoliului de credite performante la final de an, cat si al soldului surselor atrase de la clienti la final de an.
Expansiunea activelor a fost sustinuta de finantarea comerciala, care prezinta o crestere cu 19%, +578 mil. lei, fata de anul precedent corelata cu reducerea costului de finantare in lei in decursul anului 2024. Diversificarea finantarii a continuat prin obtinerea unui imprumut in valoare de 50 mil. EUR de la European Investment Bank (EIB), care va fi utilizat pentru a sprijini investitiile antreprenorilor din Romania, cu o alocare partiala pentru proiecte climatice. Acesta se adauga finantarilor obtinute de Patria Bank de la alte institutii financiare internationale importante, precum: International Finance Coorporation (IFC), European Fund for Southeast Europe (EFSE) si European Investment Fund (EIF).
Consolidarea profitabilitatii, reflectata in cresterea cu 52% a profitului net in 2024, comparativ cu anul precedent, este realizata prin contributia sustenabila si constanta, pe parcursul celor patru trimestre, a veniturilor nete din dobanzi si comisioane care reflecta expansiunea portofoliului de credite, diminuarea costului de finantare si cresterea activitatii tranzactionale a clientilor (tranzactii si operatiuni de plati, POS si bancassurance). Dinamica indicatorilor de rentabilitate a activelor si capitalurilor proprii reflecta evolutia sustenabila a profitabilitatii, acestia inregistrand cresteri in cursul anului 2024.
Un alt proiect important inregistrat in cursul anului este reprezentat de tranzactia de achizitie a portofoliului de credite de consum performante de la Alior Bank, totalizand 69 mil. lei si peste 3.200 de clienti.
In anul 2024 s-a continuat diminuarea expunerilor neperformante si a dezvoltarii calitative a portofoliului de credite evidentiate in reducerea Ratei Expunerilor Neperformante cu 116 bps.
Capitalurile proprii ale bancii prezinta o crestere cu 30 milioane lei, +8% fata de decembrie 2023, principala sursa de crestere fiind profiturile obtinute de Banca, generand mentinerea unei baze de capital solide evidentiata de nivelul Ratei Fondurilor Proprii Totale de 20,32%, dupa includerea profitului auditat.
„Rezultatele din 2024 demonstreaza rezilienta operatiunilor bancii, atat in zona comerciala cat si in cea operationala, in contextul imbunatatirii eficientei activitatilor bancii corelata cu imbunatatirea calitatii portofoliului de credite. Acest succes reprezinta o validare a strategiei noastre pe termen lung si a eforturilor constante de a ne adapta si evolua intr-un mediu dinamic si volatil. Continuam sa investim in digitalizare, eficienta operationala si consolidarea unei echipe puternice, pentru a raspunde cu agilitate provocarilor pietei. Ne mentinem angajamentul ferm de a livra clientilor si partenerilor nostri produse si servicii de calitate, bazate pe eficienta, flexibilitate si o viziune orientata spre viitor”, a declarat Valentin Vancea, CEO Patria Bank.
In anul 2024 Banca a continuat implicarea activa in comunitate, concentrandu-si eforturile pentru sustinerea unor ONG cu impact social in Romania. Astfel, Patria Bank a acordat sponsorizari cu o valoare cumulata de 1 mil. lei in 2024, sustinand o varietate de cauze, inclusiv in domeniile medical, media si invatamant.
Versiunea integrala a Raportului privind rezultatele financiare preliminare la 31 decembrie 2024 ale Patria Bank SA, intocmite in conformitate cu IFRS adoptate de UE, este accesibila pe website-ul bancii la link-ul https://www.patriabank.ro/investitori/rezultate-si-rapoarte/rapoarte-financiare sau pe website-ul Bursei de Valori Bucuresti.
Patria Bank este o banca româneasca dedicata cresterii gradului de bancarizare in România si sustinerii antreprenorilor si afacerilor locale. Listata la Bursa de Valori Bucuresti, Patria Bank are o prezenta fizica nationala si ofera produse si servicii bancare 100% online tuturor românilor, oriunde s-ar afla acestia. Grupul Patria Bank are ca actionar majoritar Fondul de Investitii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), un fond de private equity ai carui principali investitori sunt BERD (Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare), FEI (Fondul European de Investitii, parte a Grupului Bancii Europene pentru Investitii), DEG (Banca de Dezvoltare, parte a grupului bancar KFW) si BSTDB (Banca de Dezvoltare a Regiunii Marii Negre).
NETOPIA Payments a realizat un studiu detaliat asupra comportamentului de cumpărare al românilor în luna iubirii, concentrându-se pe două dintre cele mai așteptate momente ale anului: Valentine’s Day (14 februarie) și Dragobete (24 februarie). O analiză a tranzacțiilor procesate de NETOPIA Payments pentru comercianții parteneri din sectoare precum flori, ciocolată, produse gourmet, bijuterii și lumânări, a evidențiat variații notabile între cele două perioade de cumpărături.
Flori și Lumânări: în topul cadourilor preferate de Valentine’s DayșiDragobete
Florile și lumânările continuă să fie preferatele românilor de Valentine’s Day și Dragobete, însă Dragobetele aduce câteva surprize în plus. De Valentine’s Day comercianții de flori și lumânări au înregistrat o creștere de 44% a valorii coșului de cumpărături față de perioada 01-07 februarie,
Însă cea mai mare valoare a coșului pentru flori a fost înregistrată cu ocazia Dragobetelui, ceea ce arată o preferință mai mare pentru achizițiile de Dragobete.
Dulciuri și Produse Gourmet: cadouri mult mai îndrăgite de Valentine’s Day decât de Dragobete
Dulciurile au fost un favorit clar al consumatorilor de Valentine’s Day, înregistrând o creștere de 57,59% în valoarea coșului față de perioada 01-07 februarie.
Cu ocazia Dragobetelui, dulciurile au rămas o opțiune, dar nu au înregistrat o creștere semnificativă față de perioada premergătoare.
Bijuterii: Alegeri din timp pentru un cadou rafinat
Bijuteriile, ca și produsele gourmet, sunt cadouri mai rafinate care necesită mai multă planificare. Acestea au înregistrat vânzări semnificative înainte de Valentine’s Day și Dragobete.Bijuteriile au înregistrat o creștere considerabilă a coșului mediu de cumpărături cu ocazia Dragobetelui, cu o valoare mai mare comparativ cu Valentine’s Day.
Concluzii: Tendințe de cumpărare diferite în funcție de perioada achiziției
Analiza NETOPIA Payments a concluzionat că tendințele de cumpărare ale românilor de Valentine’s Day și Dragobete variază considerabil în funcție de tipul de cadou ales și perioada în care este achiziționat:
Valentine’s Day: Cumpărături de ultim moment, cu vârfuri de vânzări pentru flori și dulciuri, care au fost cele mai populare pe 14 februarie.
Dragobete: Cumpărături planificate mai atent, cu o creștere semnificativă pentru produse de lux (bijuterii și produse gourmet), care au fost achiziționate în perioada 18-24 februarie.
Această analiză poate fi de ajutor tuturor comercianților care intenționează să se pregătească din timp pentru aceste evenimente
Flori și dulciuri: comercianții trebuie să se asigure că pot face față unui aflux de comenzi în special în cele 48 de ore premergătoare acestor evenimente și să asigure livrări rapide.
Produsele de lux (bijuterii, produse gourmet) trebuie promovate din timp, având în vedere că românii preferă să le achiziționeze cu câteva zile înainte de Valentine’s Day și Dragobete.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, și secretarul general al organizației, dl Ovidiu Silaghi, împreună cu ambasadorul României în Republica Columbia, E.S. dl Manuel Pleșa, au participat, în data de 27 februarie a.c., la Forumul de afaceri pentru internaționalizarea business-ului românesc, desfășurat în Panama City.
Din delegația României, care a participat la acest eveniment organizat de CCIR, au făcut parte reprezentanții a 17 companii care desfășoară afaceri în diferite sectoare de activitate, precum: energie și soluții pentru energia verde, infrastructură și transporturi feroviare, produse petroliere, petrochimice și gaz, construcții, fabricare de componente mecanice, transport maritim și gestionare activități portuare.
În cadrul discuțiilor purtate cu reprezentanții Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Panama, precum și cu cei ai Ministerului Afacerilor Externe panamez, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat importanța revenirii companiilor românești pe piețele din America Latină, cu precădere pe cele din America Centrală.
„Pentru mediul de afaceri românesc există oportunități certe de dezvoltare a afacerilor în această regiune. Chiar dacă Panama are o piața de numai patru milioane de consumatori, această țară reprezintă un hub comercial în regiunea Americii Centrale și de Sud, care însumează nu mai puțin de 500 de milioane de consumatori. Strategia CCIR pune un puternic accent pe internaționalizarea business-ului românesc, în state cu economii puternice sau care beneficiază de o poziție geopolitică avantajoasă. Este foarte importantă participarea celor 17 companii românești la acest forum care, alături de cele 32 de companii panameze, au reușit să intre în contact direct, în vederea dezvoltării unor proiecte economice comune în viitor”.
Conform unei analize realizată de Frames, piața florilor din România ar putea atinge un record istoric, în acest an, de peste 3,5 miliarde de lei, pe fondul creșterii semnificative a vânzărilor și a diversificării afacerilor din acest sector. Pentru marea majoritate a florarilor, 1 și 8 martie reprezintă vârful vânzărilor, cu un business evaluat la peste 30 de milioane de euro.
De 1 și 8 martie, dincolo de mărțișoare, florile vor reprezenta, probabil, cel mai bine vândut produs de sezon din România.
La un preț mediu de 80 de lei, dacă măcar jumătate dintre doamne și domnișoare vor primi un buchet de flori în această perioadă, un simplu calcul arată că vor fi vândute peste 2 milioane de buchete de flori, vânzările înregistrate de florari urmând să depășească 162, 5 milioane de lei, adică 32,5 milioane de euro.
Potrivit datelor INS, numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani depășea, la nivelul anului 2023, 4.063.000 persoane – 41,4% din totalul populației feminine. Estimarea ia în calcul că la oraș se vând peste 90% din flori.
„Față de anii trecuți, prețul mediu al unui buchet de flori a crescut semnificativ, de la 40 de lei în 2020 la 80 de lei în acest an. Există, bineînțeles, și buchete mai ieftine, mai ales de ghiocei și zambile, dar și buchete și aranjamente florare care costă sute de lei și care sunt vândute de firmele specializate”, arată analiza.
Valoarea vânzărilor de flori de 1 și 8 martie este similară cu cea de anul trecut, în condițiile în care scăderea puterii de cumpărare va determina foarte mulți clienți să opteze pentru buchete de flori mai ieftine.
Pe ansamblul anului 2025, însă, vânzările de flori și plante vor atinge, cel mai probabil, un nou maxim istoric, de peste 3,5 miliarde de lei.
„Asistăm la o maturizare a pieței de flori și plante ornamentale din România. Ofertele s-au diversificat foarte mult, florile fiind vândute acum în cantități semnificative și în hipermarketuri.
Și nu vorbim doar de buchete de flori ci mai ales de plante ornamentale, care înregistrează un trend pozitiv în vânzările tuturor magazinelor. Altfel spus, pentru mulți dintre români, să dețină în casă cel puțin o plantă ornamentală a devenit un obicei plăcut, în ton cu schimbările de percepție și mai ales de comportament de consum”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
9000 de firme, în business-ul cu flori din România
Datele statistice de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor arată că numărul firmelor s-a triplat din 2021 până în prezent, de la 3111 firme la 9067 în prezent.
Afacerile acestora au crescut exponențial, de la 2,2 miliarde în 2021 la 2,87 miliarde lei în 2023.
În 2025, datele preliminare indică faptul că, pe fondul inflației, a diversificării ofertei și mai ales a creșterii consumului, business-ul va atinge borna de 3,5 miliarde de lei.
Spre comparație, cu 10 ani în urmă, afacerile companiilor de profil abia depășeau 401 milioane lei.
Și profitabilitatea sectorului a crescut semnificativ, de la 29 milioane lei în 2014 la 207,3 milioane lei în 2023. În 2025, analiștii Frames se așteaptă la un profit de peste 300 milioane de lei.
Cele peste 9000 de firme înregistrate în prezent angajează mai mult de 6000 de angajați, un nivel dublu față de acum 10 ani.
Cele mai multe firme specializate se află în București (1722), Ilfov (429), Cluj (413), Iași (344) și Constanța (336).
Printre cei mai importanți jucători din sectorul comerțului cu flori și alte plante se află Diva Sol SRL (300,2 milioane lei cifra de afaceri în 2023), Agroland Business System SA (245,5 mil.lei), Pet Network Europe SRL (126,7 mil.lei) și Spic Agro SRL (70 milioane lei)
,,Dincolo de marii importatori de flori, cei mai mulţi pe filiera olandeză, marea majoritate a firmelor din sectorul florilor din România fac parte din zona de microîntreprinderi și firme mici, cu o medie de 2 angajați, o cifră de afaceri de 964.000 de lei (medie) și un profit de 150.000 lei (mediu).
Marea majoritate a firmelor din acest domeniu sunt microîntreprinderi, cu putere financiară redusă și care activează în zona de comercializare cu amănuntul a florilor.
Sunt firmele care au chioșcuri la colțul străzii sau care dețin mici spații comerciale. Pentru multe dintre acestea, luna martie reprezintă vârful vânzărilor, generând, bineînțeles, și cel mai mare profit’’, arată analiza Frames.
Ce flori cumpără românii?
De 1 și 8 martie, cele mai vândute flori sunt cele de primăvară, în special zambilele și freziile.
2025 ar putea aduce însă un interes mai mare al românilor pentru trandafiri și ghiocei. Trandafirii pentru că oferta este mai mare ca oricând iar prețul a rămas relativ stabil, iar ghioceii pentru că au un preț mic și, în contextul valului de ninsori din februarie, reprezintă un simbol relevant al venirii primăverii.
„Cum vremea a fost nefavorabilă, probabil florile din import se vor afla în prim-plan, pentru că, la unele sortimente au ajuns să fie mai ieftine decât alternativa din producția locală.
Mulți producători români sunt afectați puternic de creșterile costurilor logistice, gazele, energia electrică cu care încălzesc serele dar și transportul fiind mai scumpe decât anul trecut’’, afirmă Negrescu.
„Din păcate, pe fondul creșterii costurilor cu serele, mulți dintre producători au renunțat și au trecut în zona comerțului cu flori de import’’, mai spune acesta.
Dincolo de aceste tendințe, la fel ca în anii trecuți, există o cerere semnificativă de buchete speciale, însoțite de cadouri, care sunt comercializate în special pe internet.
„Ofertele online de flori și cadouri sunt în prim-plan, dezvoltarea serviciilor de curierat rapid și de plată cu cardul, inclusiv în rate fără dobândă, impulsionând semnificativ această nișă de piață în mediul urban’’, arată analiza Frames.
Analiza Frames privind business-ul din piața florilor din România a fost realizată pe baza datelor financiare comunicate de companiile având codurile CAEN 4622 (comerțul cu ridicata al florilor și al plantelor) și 4776 (comerțul cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor) la Ministerul Finanțelor pentru anul 2023, datelor statistice privind dinamica firmelor de la Registrul Comerțului și informațiilor de la Institutul Național de Statistică.
Estimările privind vânzările de 1 și 8 Martie din 2025 aparțin Frames și au fost realizate pornind de la discuțiile cu companiile din sector. Analiza nu include datele financiare privind comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet (CAEN 4791), cultivarea altor plante din culturi nepermanente (0119) și comerțul cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine (4779), considerând că acestea, având în vedere diversitatea produselor și a serviciilor, sunt de natură să prezinte o imagine distorsionată a pieței de flori din România.
SNGN Romgaz SA, principalul producător și furnizor de gaze naturale în România anunță rezultatele financiare consolidatepentru anul 2024. Profitul net consolidat pe anul 2024 a fost de 3.219,43 mil. lei, mai mare cu 14,48%, respectiv cu 407,32 mil. lei, comparativ cu perioada similara a anului anterior.
Performantele financiare preliminare ale Grupului Romgaz in anul încheiat la 31 decembrie 2024 au fost influențate de factorii de mai jos:
Producțiade gaze naturale estimata pentru anul 2024 a fost de 4.962,7 mil.mc, cu 174,2 mil.mc mai mare decât producția realizata in anul anterior (+3,64%);
Veniturile totale sunt mai mici in 2024 cu 1.066,9 milioane lei, înregistrând o scădere de 11,1%, ca urmare a următorilor factori:
o diminuarea cu 15,23% a cifrei de afaceri din vanzarea gazelor naturale (6.584,09 milioane lei in 2024 fata de 7.766,97 milioane lei in anul anterior), in principal ca urmare a scaderii preturilor. Din punct de vedere cantitativ, livrarile au fost cu 1,03% mai mari fata de anul 2023;
o cifra de afaceri din vanzarea de energie electrica a inregistrat, de asemenea, o diminuare (375,54 milioane lei in 2024 fata de 406,98 milioane lei in anul anterior);
o cifra de afaceri aferenta serviciilor de inmagazinare a inregistrat o majorare de 3,31% (570,46 milioane lei in 2024, fata de 552,19 milioane lei in 2023), ca urmare a cresterii veniturilor consolidate din rezervarea de capacitate si a celor din extractie.
Raportat la trimestrul al treilea al anului 2024, cifra de afaceri a fost mai mare cu 32,72%, iar fata de trimestrul al patrulea al anului 2023 aceasta a crescut cu 4,93%;
Cresterea cheltuielilor totale in anul 2024 a fost de 8,75% (398,26 milioane lei). Cheltuielile cu impozitele si taxele au înregistrat o majorare semnificativa fata de perioada similara anterioara, de 330,4 milioane lei (+22,10.%);
Profitul net consolidat de 3.219,43 mil. lei, a fost mai mare cu 14,48%, respectiv cu 407,32 mil. lei, comparativ cu perioada similara a anului anterior, o influenta pozitiva semnificativa avand-o eliminarea incepand cu anul 2024 a contributiei de solidaritate (in trimestrul IV 2023, aceasta a fost in valoare de 1.687,37 mil. lei).
(milioane lei, daca nu se specifica altfel)
T4 2023***
T3 2024
T4 2024 p*
Δ T4 (%)
Indicatori principali
2023***
2024 p*
Δ ‘24/’23 (%)
2.191,6
1.732,8
2.299,7
4,93
Cifra de afaceri (CA)
9.001,9
7.929,4
-11,91
2.229,7
1.914,8
2.416,3
8,37
Venituri
9.613,7
8.546,8
-11,1
1.211,6
1.372,0
1.527,3
8,76
Cheltuieli
4.551,1
4.949,3
8,75
1,6
2,2
2,5
54,2
Cota parte din rezultatul asociatilor
4,9
8,0
64,5
1.019,6
545,0
891,4
-12,57
Rezultat brut: profit/(pierdere)
5.067,5
3.605,5
-28,85
376,2
108,6
-54,4
n/a
Impozit pe profit
2.255,4
386
-82,88
643,4
436,4
945,8
46,99
Rezultat net: profit/(pierdere)
2.812,1
3.219,4
14,48
991,4
523,3
883,4
-10,89
EBIT
4.897,6
3.483,8
-28,87
1.106,7
671,3
1.059,7
-4,24
EBITDA
5.402,2
4.088,8
-24,31
0,17
0,11
0,25
46,99
Rezultat pe actiune (EPS)** (lei)
0,73
0,84
14,48
29,36
25,19
41,13
40,09
Rata profitului net (% din CA)
31,24
40,60
29,96
45,23
30,20
38,41
-15,08
Rata EBIT (% din CA)
54,41
43,93
-19,25
50,50
38,74
46,08
– 8,75
Rata EBITDA (% din CA)
60,01
51,57
-14,07
5.980
5.967
5.977
-0,05
Numar de angajati la sfarsitul perioadei
5.980
5.977
-0,05
*p – preliminat
**) Rezultatul pe actiune (EPS) a fost calculat la numarul actual de 3.854.224.000 actiuni pentru toate perioadele prezentate
***) Informatiile aferente perioadelor anterioare au fost modificate ca urmare a unei revizuiri a prezentarii situatiilor financiare. Veniturile din productia imobilizata erau eliminate cu costurile suportate pentru realizarea investitiilor respective. In prezent, veniturile din productia imobilizata sunt prezentate pe un rand distinct in situatia rezultatului global iar cheltuielile includ aceste costuri. Rezultatul perioadelor anterioare nu este afectat de aceasta modificare de prezentare.
Valorile din tabelul de mai sus sunt rotunjite, prin urmare pot rezulta mici diferente la reconciliere. Rezultatele prezentate in cadrul acestui raport sunt neauditate; rezultatele finale pot diferi de cele incluse in acest raport.
BCR a realizat un profit net de 2.767 milioane de lei (556 milioane de euro) în 2024, în creștere cu 19,2% față de 2.321 milioane de lei (469 milioane de euro) în 2023, datorită unei performanțe operaționale îmbunătățite, susținută de un volum semnificativ mai mare de afaceri cu clienții.
Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 19,3% până la 3.825 milioane de lei (769 milioane de euro) în 2024, de la 3.206 milioane de lei (648 milioane de euro) în 2023, pe fondul unei creșteri puternice a veniturilor operaționale și o bună gestionare a cheltuielilor operaționale.
Venitul net din dobânzi a crescut cu 20,4% până la 4.401 milioane de lei (885 milioane de euro) în 2024, de la 3.656 milioane de lei (739 milioane de euro) în 2023, determinat de un volum mai mare de business.
„În 2024, am fost acolo unde contează, alături de oameni și de companiile din România, prin soluții financiare și sprijin pentru a se dezvolta și a-și planifica viitorul cu încredere. Am finanțat 6.500 de companii care generează 280.000 de locuri de muncă, susținând oportunitățile economice și extinderea afacerilor locale. Am accelerat digitalizarea în BCR pentru un banking simplu, rapid și personalizat, și am dus educația financiară la peste 1,8 milioane de români, prin Școala de Bani, dar și prin serviciul de Coaching Financiar, prin care oferim clienților un plan financiar adaptat obiectivelor de viață. În plus, am lansat ZBOR, ecosistemul dedicat tinerilor din România, unde punem la dispoziția noilor generații resursele necesare pentru dezvoltarea personală și profesională.
Rezultatele ne reconfirmă rolul BCR ca partener solid pentru economia României și ne oferă convingerea că investițiile strategice în digitalizare și educație sunt esențiale pentru creștere. Privim spre viitor cu încredere și responsabilitate, gata să susținem o Românie mai puternică, mai conectată și mai relevantă. Iar alături de cei peste 5.200 de colegi și 3 milioane de clienți, vom continua să construim modelul nostru de banking, bazat pe expertiză, integritate și viziune pe termen lung”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
Venitul net din comisioane s-a îmbunătățit cu 11,4% până la 1.128 milioane de lei (227 milioane de euro) în 2024, de la 1.013 milioane de lei (205 milioane de euro) în 2023, determinat de un volum mai mare de tranzacții.
Rezultatul net din tranzacționare și din instrumente financiare evaluate la valoare justă a scăzut cu 6,3% până la 517 milioane de lei (104 milioane de euro) în 2024, de la 552 milioane de lei (112 milioane de euro) în 2023.
Venitul operațional a crescut cu 15,6% până la 6.096 milioane de lei (1.225 milioane de euro) în 2024, de la 5.273 milioane de lei (1.066 milioane de euro) în 2023, determinat de creșterea venitului net din dobânzi și a venitului net din comisioane.
Cheltuielile administrative generale au înregistrat valoarea de 2.271 milioane de lei (456 milioane de euro) în 2024, în creștere cu 9,9% în comparație cu 2.067 milioane de lei (418 milioane de euro) în 2023, determinat de derularea cu succes a unor proiecte mari și campanii în 2024.
În baza acestor evoluții, raportul cost-venituri s-a îmbunătățit până la 37,3% în 2024, față de 39,2% în 2023.
Costurile de risc și calitatea activelor
Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a reflectat o alocare de provizion de 106 milioane de lei (21 milioane de euro) în 2024, comparativ cu o alocare de provizion de 46 milioane de lei (9 milioane de euro) în 2023. Costul riscului a rămas scăzut întrucât provizioanele constituite pentru nivelul normal de noi credite neperformante acumulate pe parcursul anului au fost parțial compensate de recuperări pe ambele segmente retail și corporate. În plus, acest rezultat a fost sprijinit și de eliberări de provizioane de portofoliu determinate de reevaluarea în mod regulat a criteriilor utilizate de bancă pentru măsurarea riscului de credit conform IFRS 9.
Rata creditelor neperformante s-a situat la 2,6% în decembrie 2024, în scădere față de nivelul de 2,9% înregistrat în decembrie 2023. Această evoluție pozitivă reflectă creșterea portofoliului de credite acordate clienților, trendul bun al recuperărilor pe ambele segmente retail și corporate, precum și nivelul scăzut al formării de noi credite neperformante. În același timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 168,8% în decembrie 2024.
Capitalizare și finanțare
Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerințele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 22,6% în decembrie 2024, semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata capitalului de Rang 1+2 de 20,9% (Grup BCR) în decembrie 2024 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.
Creditele și avansurile nete acordate clienților au crescut cu 13,6% până la 66.734 milioane de lei (13.416 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2024 de la 58.743 milioane de lei (11.806 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2023, evoluție susținută în principal de segmentul retail și plasamente mai mari pe piața monetară.
Depozitele de la clienți au crescut cu 16,0% până la 91.008 milioane de lei (18.296 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2024 de la 78.482 milioane de lei (15.773 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2023, susținute atât de creșterea depozitelor retail, cât și a celor corporate.
Deschiși pentru oameni, deschiși pentru afaceri cu impact
Portofoliul total de credite nete acordate clienților de Banca Comercială Română (Grupul BCR) a crescut cu 13,6% an pe an la 31 decembrie 2024.
Credite noi acordate în valoare de 15,6 miliarde de lei în 2024 către persoane fizice (credite ipotecare și de consum) și microîntreprinderi. Stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 51,9% an pe an. În același timp, stocul de credite ipotecare standard (Casa Mea) acordate în moneda locală a crescut cu 12,1% an pe an, cu portofoliul de credite Prima Casă influențat de cererea în scădere. De asemenea, stocul de credite acordate microîntreprinderilor a înregistrat o creștere de 10,4% an pe an.
BCR a aprobat credite noi corporate în valoare de 13,9 miliarde de lei în 2024, dintre care aproximativ 28% sunt destinate investițiilor.
BCR a contribuit la bugetul statului cu peste 1 miliard de lei, fiind unul dintre cei mai mari susținători ai economiei. Suma impozitului pe profit (520 milioane de lei) și a taxei suplimentare pe cifra de afaceri a băncilor (183 milioane de lei) aferente anului financiar 2024 se ridică la peste 703 milioane lei, la care se adaugă TVA și alte categorii de taxe, inclusiv peste 360 de milioane de lei contribuțiile de asigurări sociale (CAS, CASS și alte beneficii sociale) pentru cei 5.220 de angajați.
Impact sustenabil și dezvoltare durabilă
Mai mult de 2,75 miliarde de lei finanțări sustenabile corporate, cu un volum de aproximativ două ori mai mare comparativ cu 2023. Peste 40% din finanțările sustenabile corporate semnate în 2024 sunt proiecte de energie regenerabilă, BCR fiind principalul partener pentru astfel de investiții și inițiative dezvoltate în România.
Peste 1,9 miliarde de lei acordate pentru creditul Casa Mea Natura, destinat achiziției de locuințe cu certificat de performanță energetică clasa A și B. Produsul ipotecar Casa Mea Natura a reprezentat 69% din creditele ipotecare noi, acordate în 2024.
Digitalizare accelerată
2,53 milioane de utilizatori ai ecosistemului digital George (internet banking și mobile banking), dintre care 2,16 milioane sunt utilizatori activi ai aplicației George mobile cu o creștere de 16% an pe an.
Aproximativ 2 milioane de produse BCR au fost deschise digital, ceea ce reflectă modul în care George a contribuit la extinderea accesului la servicii financiare, printr-o experiență de utilizare simplă, sigură, accesibilă oriunde, 24/7.
60.000 de clienți și-au activat opțiunea George Bills în primele trei luni de la lansare și peste 36.000 de facturi au fost plătite astfel. Noua funcționalitate acoperă 350 de furnizori din România și permite utilizatorilor George să-și gestioneze rapid plata facturilor, prin opțiuni flexibile: scanarea codului de bare, încărcarea imaginii facturii sau conectarea contului online al furnizorului.
George pentru afacerea ta
Peste 160.000 de companii sunt înrolate în George pentru afaceri, ecosistemul digital unic în România. În 2024, peste 63% dintre clienții eligibili și-au deschis relația cu banca prin Digital Onboarding, iar aproape 70% dintre creditele pentru clienții microîntreprinderi au fost acordate prin produsele digitale disponibile: Overdraft Digital, Credit Inteligent George, Card de Credit George și Linia de credit IMM Invest.
82% dintre creditele IMM Plus 2024 acordate clienţilor microîntreprinderi au fost aprobate pe flux 100% digital, din George. BCR le-a oferit antreprenorilor posibilitatea să acceseze linia de credit IMM Plus direct din George, cu aprobarea creditului în doar câteva minute.
Portofoliul de soluții digitale a fost extins și prin lansarea George SmartEU.Peste 78.000 de antreprenori au beneficiat de informații sau consiliere pentru programele de finanțare din fonduri europene sau naționale, prin intermediul ecosistemului BCR – George, George SmartEU și chatbot-ul ADA dedicat programelor de finanțare. George SmartEU a integrat 49 de programe de finanțare, granturi și instrumente financiare.
Extinderea ecosistemului a însemnat și digitalizarea celor mai solicitate tipuri de operațiuni, inclusiv deschidere de conturi în oricare dintre cele 14 valute disponibile și deschiderea deconturi dedicate proiectelor guvernamentale.
George Store este cel mai mare marketplace de soluții pentru antreprenori și oferă acces la un portofoliu extins de servicii, cu oferte speciale: Sănătate (MedLife, Regina Maria), Securitate cibernetică (Bitdefender), Soluții digitale (semnătură digitală Trans Sped pentru persoane fizice și companii), Juridic (QuickLegal), Servicii (Edenred), Online Payments (Global Payments), Leasing (Financiar Auto, Echipamente), Soluții de facturare (Banqup, EasyBill), Administrare Afaceri (Regnet și SOLO).
Grijă pentru comunitate
Investiție de 2 milioane de euro, în 2024, pentru lansarea ZBOR, cel mai mare ecosistem din România dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani. ZBOR include o serie de șapte hub-uri fizice (în Constanța, Iași, Cluj, Brașov, Ploiești, Târgu-Jiu și Baia Mare), o curriculă dinamică de educație non-formală, un program de mentorat și o platformă online, care va fi disponibilă în curând și va pregăti tinerii pentru job-urile viitorului.
În septembrie 2024, în urma inundațiilor din județul Galați, BCR a donat 200.000 euro în semn de solidaritate și sprijin reciproc, pentru Fundația Comunitară Galați, în plus față de cei 200.000 euro donați de clienții BCR prin platforma George. Banii au fost folosiți pentru a asigura continuitatea procesului educațional al copiilor din localitățile afectate, prin sprijinirea reabilitării instituțiilor de învațământ și asigurarea materialelor didactice pentru profesori și elevi.
Sala Studio a Teatrului de Stat din Constanță a fost redeschisă oficial în Decembrie 2024, după un proces de reabilitare realizat cu sprijinul BCR, care a contribuit cu 200.000 euro.
BCR a susținut cu 250.000 euro dezvoltarea Muzeului Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară, care a fost deschis pentru public în Mai 2024 și a înregistrat aproximativ 18.000 de vizitatori anul trecut. Spațiul cultural de la Mila 23 onorează moștenirea legendarului campion Ivan Patzaichin și promovează educația pentru sustenabilitate, inovația și turismul în Delta Dunării.
Educație și prevenție financiară pentru tot ciclul de viață
Aproximativ 1,8 milioane de români au trecut prin programele de educație financiară BCR – Școala de Bani și Coaching Financiar.
Peste 800.000 de copii, adolescenți, tineri și adulți sunt absolvenți Școala de Bani. Proiectul a fost lansat în 2016 și a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România, ajutând românii să aibă o relație mai bună cu banii și să ia decizii financiare inteligente. În 2024, peste 140.000 de persoane au trecut prin cursurile Școala de Bani.
Peste 1 milion de persoane au beneficiat de un plan financiar personalizat prin Coaching Financiar, dintre care peste 634.000 doar în 2024. În 2024, 60% dintre clienții care au beneficiat de coaching și-au stabilit ca obiectiv construirea unui fond de urgență.
Eforturile de educație financiară sunt susținute atât de colegii din unitățile BCR, cât și prin introducerea de noi funcționalități în George, în zona de FinCoach. Acestea ajută utilizatorii să își gestioneze mai bine banii și să economisească, în timp ce George Tips oferă lunar peste 3 milioane de sfaturi personalizate, pentru o mai bună educație financiară.
În 2024, am continuat demersul de accelerare a gradului de bancarizare și incluziune financiară, prin unitatea mobilă BCR. Pe parcursul anului, unitatea mobilă a făcut peste 6.000 de kilometri și a ajuns în 12 localități din România pentru a oferi locuitorilor acces la servicii și produse bancare, dar și la ateliere de educație financiară. Peste 1.500 de oameni din mediul rural au participat la cursurile de educație financiară oferite de BCR, învățând cum să ia decizii financiare informate și să economisească.
Transformarea interacțiunilor cu clienții
Record în atragerea de clienți noi. Campania „Alege bine pentru tine”, una dintre cele mai ample oferte comerciale de pe piața de banking din România, a atras peste 150.000 de clienți noi. Vânzările de credite de nevoi personale, carduri de credit și conturi de economii s-au dublat pe parcursul campaniei, în timp ce 170.000 de clienți și-au transferat salariul la BCR, iar 260.000 de clienți au achiziționat un al doilea produs din portofoliul băncii.
Am continuat dezvoltarea sistemului de open banking, facilitând deschiderea de conturi George, prin flux 100% digital, direct din aplicațiile Kaufland, Lidl Plus, MyVodafone, Rompetrol și Profi. În plus, eMAG și BOLT s-au alăturat ca noi parteneri în George Store, oferind promoții speciale utilizatorilor.
În noiembrie 2024, prin parteneriatul cu Dedeman am introdus un nou produs de creditare, disponibil direct la casa de marcat printr-un flux de plată simplificat.
Clienții BCR au primit peste 31,5 milioane de lei prin George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi celor care folosesc plata cu cardul. George Moneyback a ajuns la peste 1,37 milioane de utilizatori, în creștere cu 22% față de 2023.
Peste 200 milioane de tranzacții cu plăți digitale în transportul public s-au înregistrat, în ultimii cinci ani, dintre care peste 63 milioane în 2024, în creștere cu 18% față de 2023. BCR a implementat soluția de plată contactless în 20 de orașe din România, inclusiv București.
Mai mult de 2,6 milioane de tranzacții, în valoare totală de 72 milioane lei, au avut loc de la implementarea sistemului de plată inteligentă pentru parcările de la terminalele Aeroportului Internațional Henri Coandă. Soluția inteligentă implementată de BCR permite oricărei persoane să plătească parcarea la aeroport contactless, cu cardul bancar sau cu orice dispozitiv inteligent care permite plata prin tehnologia NFC, într-un mod extrem de simplu și rapid, atât la terminalele de plată, cât și direct la barierele de acces.
Am continuat implementarea planului de investiții în modernizarea sucursalelor, dar și în echiparea lor cu tehnologie de ultimă generație, iar peste 30% dintre unitățile BCR au fost renovate după modelul care transformă unitățile în centre de dialog financiar. În plus, 72% dintre sucursalele BCR sunt cashless.
Facilităm conversațiile digitale ale clienților și investim în dezvoltare Contact Center-ului BCR, pentru mai multă accesibilitate, confort și suport de încredere. Din peste 2 milioane de apeluri în 2024, mai mult de jumătate au fost gestionate prin chatbot-ul ADA și prin IVR-ul conversațional, meniul interactiv prin care preluăm apelurile în Contact Center. De asemenea, peste 850.000 de clienți au ales să se autentifice, într-un mod simplu și rapid, direct din platforma George sau prin Voice ID.
Impactul BCR în economie și societate
În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 15,6 miliarde de lei în 2024. Stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 51,9% an pe an. În același timp, stocul de credite ipotecare standard (Casa Mea) acordate în moneda locală a crescut cu 12,1% an pe an, cu portofoliul de credite Prima Casă influențat de cererea în scădere. De asemenea, stocul de credite acordate microîntreprinderilor a înregistrat o creștere de 10,4% an pe an.
În activitatea de creditare corporate, BCR a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 13,9 miliarde de lei în 2024, dintre care aproximativ 28% sunt destinate investițiilor.
Portofoliul de finanțări acordate clienților BCR Leasing a ajuns în 2024 la o valoare de 4,64 miliarde de lei (933 milioane de euro), cu o creștere de 12,5% comparativ cu 2023. Subsidiara de leasing a BCR a continuat susținerea mediului antreprenorial românesc și a înregistrat cele mai solide creșteri în sectorul de construcții, transporturi, servicii medicale și comerț.
În 2024, BCR Leasing a accelerat transformarea digitală și a lansat eBCR Leasing, prima soluție de leasing financiar auto 100% online, din România, destinată întreprinderilor cu asociat unic. Platforma permite antreprenorilor să acceseze soluția de leasing financiar auto simplu, rapid și sigur, eliminând necesitatea deplasării la sediile finanțatorului. Tot pentru susținerea antreprenorilor a fost lansată și Lease EduFin, o inițiativă destinată educației financiare despre leasing, disponibilă pe www.bcrleasing.ro, prin care aceștia pot accesa informații utile și actualizate despre soluțiile de finanțare, costuri și beneficii, dar și despre ce presupune accesarea și gestionarea leasing-ului financiar. În plus, LEA, chatbot-ul AI disponibil 24/7 pe site-ul BCR Leasing, a facilitat accesul rapid la informații și servicii, ajutând clienții să-și gestioneze relația de leasing într-un mod mai simplu. Până în prezent, 73% dintre clienții BCR Leasing, indiferent de structura de acționariat, au parcurs procesul de actualizare a datelor personale 100% online, direct din LEA.
BCR Social Finance a susținut peste 2.500 de microîntreprinderi, dintre care 1.300 în sectorul agribusiness, oferind finanțări în valoare de 33,2 milioane de euro și susținând peste 3.000 locuri de muncă. În plus, a finanțat 36 de ONG-uri și întreprinderi sociale, contribuind la bunăstarea a peste 30.000 de beneficiari și la menținerea a peste 900 de locuri de muncă. Aceste finanțări sprijină Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG) stabilite de Organizația Națiunilor Unite, printre care cele mai abordate țin de SDG 3 (Sănătate și Bunăstare), SDG 4 (Educație de calitate) și SDG 11 (Orașe și Comunități Durabile). În plus, BCR Social Finance a acordat 223 de credite StudyUP pentru formare continuă prin cursuri universitare, de masterat, doctorat sau specializare, susținând educația pe tot parcursul de viață.
De asemenea, BCR prin echipa Social Banking a acordat finanțări în valoare de 2 milioane de euro către organizațiile cu impact social, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru 1.000 de beneficiari și la crearea și păstrarea a peste 140 de locuri de muncă. Una dintre asociațiile finanțate este Help Autism, cea mai mare organizație dedicată cauzei Tulburărilor de Spectru Autist din România, care sprijină peste 3.300 de copii și tineri prin programe de terapie specifică.
AmpliFY ONG, inițiativa BCR Social Finance și Launch Romania, cu sprijinul BCR, Bursa Binelui și ERSTE Foundation, care a fost lansată în decembrie 2023 pentru a susține dezvoltarea mediului ONG din România, a ajuns deja la peste 1.400 de organizații din sectorul non-profit și de impact, care s-au înscris în comunitate și au participat la evenimente fizice sau online. În 2024, Amplify a organizat 15 workshop-uri online pe teme de interes pentru ONG-uri, precum diversificarea surselor de finanțare, măsurarea impactului sau modele de business sustenabil.
Tot în 2024 a fost lansat și Marc, programul regional dezvoltat de Fundația ERSTE, ERSTE Social Finance Holding și Simpact IFUA, implementat în România de BCR și Synerb. Marc are ca scop sprijinirea afacerilor din România centrate pe impact social, facilitând accesul la finanțare și dezvoltarea sustenabilă. În octombrie 2024, 24 de antreprenori locali cu impact au fost selectați pentru a face parte din prima cohortă Marc.
La final de 2024, BCR Seed Starter, prima companie de capital de risc corporativ (CVC) înființată de o bancă din România, a făcut prima sa investiție, de 500.000 euro, către FieldOS, o platformă inovatoare din verticala Field Services Management (FSM)/Computerized Maintenance Management Software (CMMS). Compania își propune să sprijine startup-urile care optimizează procesele bancare, care ajută la extinderea portofoliul de servicii pentru clienții BCR sau care integrează standardele ESG, contribuind astfel la un ecosistem financiar mai sustenabil.
Profit sau pierdere Grup BCR
În milioane RON
31 DEC 2024
31 DEC 2023
Venituri nete din dobânzi
4.401
3.656
Venituri nete din taxe și comisioane
1.128
1.013
Venituri nete din tranzacționare și câștiguri/pierderi evaluate la valoare justă prin profit sau pierdere
517
552
Venit operațional
6.096
5.273
Cheltuială operațională
(2.271)
(2.067)
Rezultatul operațional
3.825
3.206
Rezultat net din deprecierea instrumentelor financiare
(106)
(46)
Alte rezultate operaționale
(431)
(165)
Rezultat înainte de impozitare din activități continue
3.287
2.995
Rezultat net atribuibil acționarilor societății mamă
2.767
2.321
Situația poziției financiare Grup BCR
În milioane RON
31 DEC 2024
31 DEC 2023
Numerar și echivalente de numerar
10.642
16.764
Active financiare deținute pentru tranzacționare
35.392
28.411
Credite și avansuri acordate băncilor
6.005
2.126
Credite și avansuri acordate clienților
66.734
58.743
Segmentul retail
33.091
29.233
Segmentul corporate
29.202
28.397
Alte segmente (Group Markets, Administrarea bilanțului, Local
4.442
1.113
Corporate Center)
Imobilizări necorporale
497
454
Active diverse
1.535
2.353
Total active
120.805
108.851
Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării
134
165
Depozite de la instituții bancare
1.708
1.649
Depozite de la clienți
91.008
78.482
Segmentul retail
53.974
47.994
Segmentul corporate
34.951
28.969
Alte segmente (Group Markets, Administrarea Bilanțului și Local
AQUILA este unul dintre cei mai mari jucători din sectorul distribuției de bunuri de larg consum din România și regiune, cu peste 30 de ani de experiență în această industrie, a înregistrat în 2024 venituri record, de aproape 3 miliarde de lei, în creștere cu 17% față de anul anterior. Această performanță a fost susținută în principal de expansiunea segmentului de distribuție și de integrarea celor 3 companii achiziționate în 2024 – Romtec-Europa SRL si cele doua companii Parmafood (Parmafood Group Distribution SRL și Parmafood Trading SRL), care au generat aproximativ 6% din venituri.
Cătălin Vasile, CEO AQUILA: „Strategia noastră de creștere, bazată pe consolidarea segmentului de distribuție, diversificarea portofoliului și dezvoltarea brandurilor proprii și-a demonstrat eficiența. În ceea ce privește componenta de M&A, am finalizat două tranzacții în 2024 și sinergiile sunt vizibile inclusiv prin avansul vânzărilor cu 17% și EBITDA cu 14%. De asemenea, am avansat discuțiile pentru achiziția companiei KITAX Kft, pentru care am primit aprobarea acționarilor în ianuarie 2025. Prin această achiziție vom deveni un jucător activ pe piața din Ungaria, completând strategia AQUILA de integrare a unor linii de afaceri noi cu dezvoltare imediată și marje de profitabilitate atractive. Acțiunile strategice întreprinse ne poziționează pentru a atinge obiectivul de dublare a EBITDA până în 2026, având ca reper anul 2021.”
În structura veniturilor în 2024, segmentele de afaceri distribuție și logistică au înregistrat creșteri de 18%, respectiv 10%, în timp ce segmentul de afaceri transport a înregistrat o ușoară scădere de 3%. Veniturile aferente brandurilor proprii, din categoria produselor alimentare (Gradena, LaMasă și Yachtis), respectiv categoria produselor non-alimentare (JetXpert, AquaXpert, ExpertWipes), au avut un avans de 40% în 2024, până la aproximativ 128 milioane de lei.
Venituri în creștere cu 17% a obținut și compania achiziționată în 2021, Trigor AVD, unul dintre primii jucători din piața de distribuție a bunurilor de larg consum din Republica Moldova.
Marja brută din vânzarea mărfurilor s-a menținut la 20%. EBITDA a înregistrat o creștere de 14%, până la 176 milioane de lei, iar profitul net înregistrat a fost de 90 milioane lei, în scădere cu 7%. Impozitul pe profit de minim 1% din venituri intrat în vigoare în 2024 și costurile mai mari cu angajații au fost factori care au impactat rezultatul net.
În 2024, AQUILA a realizat investiții în valoare de 62 milioane de lei pentru cumpărarea de mijloace de transport și echipamente de depozit.
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a urcat în octombrie-decembrie 2024 până la 5,14 la sută, astfel încât pe ansamblul anului trecut ea s-a redus cu 1,47 puncte procentuale, după un declin de 9,76 puncte procentuale consemnat în 2023. S-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat a scăzut relativ mai pronunțat în anul 2024 – cu 2,8 puncte procentuale, față de 6,3 puncte procentuale în 2023 –, aceasta coborând în decembrie la 5,6 la sută, în principal pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică anuală a rămas însă ridicată, la fel ca și cea a subcomponentei servicii.
În acest context, a fost reiterată creșterea peste așteptări consemnată de rata anuală a inflației în trimestrul IV 2024, care s-a mărit de la 4,62 la sută din septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a noilor majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut și al măririi cotațiilor unor mărfuri. A fost, de asemenea, evidențiată evoluția liniară a ratei anuale a inflației CORE2 ajustat din trimestrul IV 2024, care și-a întrerupt trendul descendent, menținându-se până la finele anului la nivelul din luna septembrie, în condițiile în care accelerarea pe mai departe a creșterii prețurilor alimentelor procesate a fost însoțită în acest interval de încetinirea considerabilă a ritmului dezinflației pe segmentul mărfurilor nealimentare și de menținerea constantă a acestuia în cazul serviciilor.
Comportamentul inflației de bază din ultimul trimestru din 2024 a fost atribuit influențelor contrare relativ egale venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din costurile salariale crescute, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.
În evaluarea făcută, membrii Consiliului au reliefat creșterea înregistrată în trimestrul IV 2024 de dinamica prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, după șapte trimestre de scădere neîntreruptă, dar mai cu seamă cotele ridicate și în ascensiune ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor din același interval, precum și creșterea pronunțată a acestora din debutul anului curent. În același timp, s-a sesizat că anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut constante și în luna ianuarie 2025, marginal sub limita de sus a intervalului de variație al țintei, unde au coborât la jumătatea anului trecut, iar venitul disponibil real al populației a continuat să-și accelereze creșterea în octombrie-noiembrie 2024, până la un nivel de două cifre, pe fondul majorării transferurilor sociale și în corelație cu dinamica înaltă, doar în ușoară scădere, a salariului net real.
Totodată, membrii Consiliului au evocat datele foarte recente privind evoluția indicelui prețurilor de consum, potrivit cărora rata anuală a inflației a scăzut în luna ianuarie 2025 la 4,95 la sută, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1 la sută.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au evidențiat evoluția stagnantă a activității economice din trimestrul III 2024, ce implică, în contextul dat, o restrângere a excedentului de cerere agregată relativ în linie cu previziunile.
Creșterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației a rămas însă alertă în trimestrul III 2024, deși a încetinit întrucâtva față de intervalul precedent, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. În același timp, s-a arătat că exportul și-a redus considerabil impactul contracționist, astfel încât avansul în termeni anuali al PIB s-a mărit la 1,2 la sută în trimestrul III, de la 0,9 la sută în trimestrul II, chiar și în condițiile prelungirii descreșterii abrupte a dinamicii anuale a formării brute de capital fix, până la un minim al ultimelor 9 trimestre.
S-a observat, totodată, că datele preliminare indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată în noiembrie 2024, și în accelerare pronunțată – la 0,8 la sută, de la nivelul de 0,1 la sută, revizuit marginal pentru trimestrul precedent -, dar și scăderea dinamicii anuale a PIB în acest interval la 0,7 la sută.
Indicatorii cu frecvență ridicată disponibili sugerează totuși o creștere robustă a consumului privat în ultimul trimestru al anului trecut, în contextul dinamicii ridicate a veniturilor populației, au remarcat membrii Consiliului. Din partea formării brute de capital fix este însă posibil un aport negativ la dinamica anuală a PIB, în principal pe seama activității din construcții, în timp ce evoluția exportului net a continuat probabil să își diminueze impactul contracționist, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus și în trimestrul IV 2024 decalajul nefavorabil față de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunțat. Drept urmare, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea în termeni anuali în acest interval, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, dată fiind deteriorarea accentuată a balanțelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că noile date și sondaje de specialitate consolidează evaluările precedente privind stoparea în trimestrul IV 2024, probabil temporară, a tendinței de detensionare a pieței, în consonanță cu relativa intensificare a activității economice. Relevante au fost considerate accelerarea creșterii efectivului salariaților din economie în intervalul octombrie-noiembrie, precum și reducerea ratei șomajului BIM în ultimele trei luni ale anului trecut până la 5,2 la sută în decembrie, după ascensiunea acestuia la o valoare medie de 5,6 la sută în trimestrul III. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au încetinit declinul în trimestrul IV 2024 și au cunoscut o redresare semnificativă în ianuarie 2025, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit în debutul acestui an, corectându-și aproape integral descreșterea pronunțată din ultimul trimestru al anului trecut.
Dinamica anuală a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-au redus în trimestrul IV 2024, însă după ce au urcat la 16,7 la sută, respectiv la 18,6 la sută în trimestrul precedent, rămânând astfel ridicate și preocupante din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au conchis membrii Consiliului, evocând și noua majorare a salariului minim brut pe economie efectuată în luna ianuarie 2025.
Totodată, s-a apreciat că recenta creștere a cererii de forță de muncă și eliminarea unor facilități fiscale în debutul anului curent ar putea alimenta presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, cel puțin în perspectivă apropiată, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, precum și pe fondul evoluției recente și anticipate a inflației și a consumului populației. În sens opus sunt însă de așteptat să acționeze măsurile în sfera politicii salariale și a angajării din sectorul public implementate în acest an în scopul consolidării bugetare, dar și situația cererii externe și incertitudinile asociate perspectivei acesteia în actualul context economic și comercial global, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat micile creșteri înregistrate de principalele cotații ale pieței monetare interbancare în a doua decadă a lunii ianuarie 2025 și stabilizarea ulterioară a acestora la noile niveluri. În același timp, a fost remarcată fluctuația amplă a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung, care și-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecție descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunțării de către autorități a coordonatelor proiectului de buget pentru anul curent. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a tins să se mențină în prima lună a anului pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului III 2024, iar în raport cu dolarul SUA, leul a continuat să slăbească relativ alert până la mijlocul lui ianuarie, însă a recuperat apoi deprecierea astfel acumulată, ca urmare a evoluției ratei de schimb a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari, precum și situația politică internă, de natură să provoace îngrijorări legate de consolidarea fiscală în perspectivă apropiată. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice și la măsurile de politică comercială ale administrației SUA, cu potențiale implicații asupra deciziilor de politică monetară ale Fed/băncilor centrale majore și asupra volatilității de pe piața financiară internațională.
În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat populației a continuat să se mărească relativ alert în luna decembrie 2024, în principal ca efect al accelerării pe mai departe a creșterii creditului în lei pentru consum, dar și cu un nou aport însemnat din partea creditului în lei pentru locuințe, al cărui flux lunar a atins un nou maxim istoric. Ritmul împrumuturilor societăților nefinanciare a stagnat însă, astfel încât dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit doar marginal în ultima lună a anului trecut, la 8,9 la sută. Totodată, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a întrerupt trendul ascendent, reducându-se la 70,1 la sută în decembrie 2024, de la 70,2 la sută în noiembrie.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o nouă înrăutățire a perspectivei inflației pe termen scurt în raport cu previziunile precedente, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să cunoască o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, iar în semestrul II să descrească pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția anterioară, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, în principal pe fondul unor efecte de bază, rata anuală a inflației își va stopa probabil scăderea, rămânând practic constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior. Astfel, aceasta ar urma să se reducă la 3,8 la sută în ultima lună a anului curent și la 3,1 la sută în decembrie 2026, finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 3,5 la sută și respectiv 3,3 la sută indicate de proiecția precedentă pentru aceleași momente de referință, au punctat membrii Consiliului.
S-a convenit că trendul general descrescător al ratei anuale a inflației din următoarele cinci trimestre, dar și întreruperea ulterioară a acestuia sunt atribuibile în bună măsură factorilor pe partea ofertei, a căror acțiune va rămâne dezinflaționistă pe termen scurt, în principal sub impactul efectelor de bază manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, dar și pe segmentele produse din tutun, combustibili și LFO. Acțiunea dezinflaționistă de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va fi însă mai modestă decât s-a previzionat anterior și se va epuiza temporar în trimestrul II 2025 ca urmare a influențelor contrare venite pe orizontul scurt de timp din efecte de bază nefavorabile – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 –, precum și din efecte persistente exercitate asupra dinamicii prețurilor alimentelor și energiei de seceta severă din 2024, de majorarea cotațiilor unor mărfuri și de creșterea consumului de energie în lunile de iarnă, au semnalat membrii Consiliului.
În același timp, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, evidențiind incertitudinile asociate previziunilor privind prețurile alimentelor și energiei în contextul legislației în domeniu și al mișcării cotațiilor pe piețele en-gros, precum și cele privind traiectoria viitoare a cotației țițeiului. De asemenea, riscuri notabile decurg din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În ceea ce privește presiunile factorilor fundamentali, s-a concluzionat că acestea vor face o tranziție treptată dinspre actualul caracter modest inflaționist spre unul ușor dezinflaționist, în condițiile manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, precum și în contextul dinamizării puternice a consumului gospodăriilor populației în 2024 și al creșterii costurilor salariale din sectorul privat într-un ritm de două cifre, probabil inclusiv în perspectivă apropiată.
Componenta de bază a inflației va continua însă să recepteze pe termen scurt influențele efectelor de bază dezinflaționiste de pe segmentele mărfuri nealimentare și servicii, care le vor devansa pe cele de sens opus anticipate să decurgă din evoluția dinamicii prețurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile și al creșterii cotațiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat, totodată, că efecte dezinflaționiste consistente și în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de așteptat din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – într-un ritm ușor încetinit totuși în raport cu proiecția precedentă și de la un nivel ceva mai ridicat decât s-a anticipat anterior –, cărora li se vor alătura influențe similare ca sens, dar mult mai modeste, venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat se va reduce probabil continuu pe orizontul proiecției, însă relativ lent și pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din previziunile precedente, coborând la 3,7 la sută la finele anului curent și la 2,9 la sută în decembrie 2026, capătul orizontului proiecției, comparativ cu valorile de 3,5 la sută și respectiv 3,2 la sută indicate de prognoza anterioară pentru aceleași momente de referință.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, creșterea economică a încetinit peste așteptări în 2024, iar în intervalul 2025-2026 se va redresa probabil mai puțin decât s-a anticipat anterior, dar în condițiile unei accelerări graduale, pe fondul temperării inflației, al revigorării cererii externe și al utilizării mai intense a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă inversarea poziției ciclice a economiei în semestrul I și creșterea moderată a deficitului de cerere agregată până la finele anului curent, dar și restrângerea graduală a acestuia pe parcursul anului 2026, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne pe orizontul prognozei consumul privat, dar cu o contribuție mult diminuată față de 2024, mai cu seamă în anul curent, în contextul pachetului de măsuri fiscal-bugetare implementate recent în scopul consolidării bugetare, de natură să afecteze mai pronunțat dinamica veniturilor populației, după creșterea amplă consemnată de aceasta în perioada precedentă.
În schimb, formarea brută de capital fix își va accelera creșterea, care a frânat puternic în 2024, astfel încât aportul componentei la avansul PIB se va mări progresiv pe orizontul prognozei, în condițiile atragerii și utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, de natură să susțină investiții publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, însă în contextul incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscală, precum și evoluțiilor economice din Europa, inclusiv pe fondul tensiunilor geopolitice și al extinderii măsurilor protecționiste pe plan global, au convenit membrii Consiliului.
Totodată, s-a sesizat că impactul contracționist al exportului net se va reduce considerabil în anul curent, în corelație cu restrângerea pronunțată a decalajului dintre dinamica anticipată a absorbției interne și cea a cererii externe. Pe acest fond, după ce a crescut semnificativ ca pondere în PIB în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște probabil o corecție evidentă în 2025-2026, contrar previziunilor precedente, dar se va menține semnificativ deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, constituind pe mai departe o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale au arătat membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscal-bugetare corective adoptate până acum și la programul bugetar aprobat pentru 2025 – decisive pentru reînscrierea deficitului bugetar pe o traiectorie descendentă -, dar și la cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.
În același timp, au fost evidențiate incertitudinile și riscurile crescute induse la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, de războiul din Ucraina și de situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă de mersul economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional, în contextul tensiunilor geopolitice și al măsurilor de politică comercială ale administrației americane.
Având în vedere întreaga conjunctură, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al conflictelor geopolitice și al consolidării bugetare, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Solida Capital, o companie de investiții și administrare de active de top, anunță finalizarea cu succes a primei sale tranzacții pe piața de birouri din România. Această achiziție marchează un moment semnificativ pentru companie, reprezentând primul său proiect de investiții în regiune și făcând parte din strategia sa de extindere pe piața Europei Centrale și de Est (CEE).
Tranzacția vizează achiziția clădirii de birouri Victoria Center, deținută anterior de Manova Partners (fostă Macquarie), o companie internațională independentă de investiții imobiliare. Proprietatea premium este situată pe Calea Victoriei, una dintre cele mai exclusiviste artere din București. Clădirea are o suprafață totală închiriabilă (GLA) de 8.600 mp, distribuită pe 10 etaje, incluzând spații comerciale la parter și 92 de locuri de parcare.
Manova Partners a achiziționat activul în 2015 pentru unul dintre fondurile sale multi-investitor și a reușit să implementeze integral planul de afaceri inițial, prevăzut pentru zece ani. Pe durata deținerii, clădirea a beneficiat de un grad ridicat de ocupare, fiind închiriată unor chiriași de prestigiu, mulți dintre aceștia aflându-se în locație încă de la livrarea imobilului în 2010.
Părțile implicate au convenit să nu dezvăluie prețul tranzacției.
Finalizată la începutul anului 2025, această achiziție subliniază angajamentul Solida Capital de a identifica și valorifica oportunități de investiții în piețe imobiliare dinamice. Extinderea în România reprezintă un element esențial al strategiei de creștere a companiei în Europa Centrală și de Est, o regiune cu un potențial economic semnificativ și perspective solide de investiții.
Comentând asupra acestei realizări, Jean Aboumrad, Fondator și Partener Solida Capital, a declarat:
„Finalizarea primei noastre tranzacții în București reprezintă un pas important în expansiunea portofoliului Solida Capital și în consolidarea prezenței noastre strategice în Europa Centrală și de Est. Suntem încrezători în potențialul de creștere al acestei piețe și
rămânem dedicați extinderii amprentei noastre regionale, generând în același timp valoare semnificativă pentru investitorii noștri.”
Această tranzacție nu doar că marchează intrarea Solida Capital pe piața din România, ci și creează premisele pentru investiții viitoare în regiunea CEE, un pilon strategic pentru creșterea pe termen lung a companiei. Prin această mișcare, Solida Capital își propune să contribuie la dezvoltarea continuă a pieței imobiliare regionale.
„Finalizarea celei de-a doua tranzacții de exit pe această piață subliniază încă o dată lichiditatea disponibilă pentru activele de calitate din România. În același timp, rămânem implicați în București, unde deținem în continuare CDG Plaza, o clădire de birouri de referință, și continuăm să explorăm oportunități atractive de investiții”, a declarat Florian Winkle, Co-CEO Manova Partners.
În cadrul tranzacției, cumpărătorul a fost asistat de Kinstellar în calitate de consultant juridic principal, Colliers pentru consultanță comercială, Ernst & Young pentru aspecte financiare și fiscale, iar SC Optim Project Management pentru suport tehnic. Vânzătorul a fost consiliat de Peli Partners ca și consultant juridic principal, iO pentru consultanță comercială, CMS pentru aspecte fiscale și financiare și Sentient pentru suport tehnic.
În plus, Solida Capital dorește să mulțumească Banque Banorient France pentru sprijinul și parteneriatul său în finanțarea acestei tranzacții de referință. Expertiza și angajamentul acestora au fost esențiale pentru finalizarea cu succes a achiziției.
Venituri nete din chirii în creștere cu 19% față de anul trecut, EPS ajustat EPRA de 0,80 euro și EPRA neta pe acțiune în creștere cu 13,6%, ajungând la 18,08 euro
CTP N.V. a înregistrat venituri din chirii de 664,1 milioane euro în 2024, în creștere cu 16,1% față de anul anterior, și o creștere a chiriilor, pe bază comparabilă, de 4,0%. La 31 decembrie 2024, venitul anualizat din chirii a ajuns la 742,6 milioane euro, iar rata de ocupare a fost de 93%.
În 2024, CTP a livrat 1,286,000 metri pătrați cu un randament anual al investiției („YoC”) de 10,1%, având un grad de ocupare de 92% la finalizarea proiectelor, ceea ce a dus portofoliul operațional al Grupului la 13,3 milioane mp suprafață închiriabilă brută (GLA). Valoarea brută a activelor (GAV) a crescut cu 17,2%, atingând 16,0 miliarde euro, iar EPRA NTA pe acțiune a înregistrat o creștere de 13,6%, ajungând la 18,08 euro.
Profitul ajustat EPRA specific companiei a crescut cu 12,5% față de anul anterior, ajungând la 364,0 milioane euro. EPS-ul ajustat EPRA specific companiei a fost de 0,80 euro, în creștere cu 9,9%, în conformitate cu estimările anunțate. Pentru 2025, Grupul estimează un EPS ajustat EPRA specific companiei între 0,86 și 0,88 euro.
La 31 decembrie 2024, proiectele aflate în construcție totalizau 1,8 milioane mp, cu un potențial de venituri din chirii de 142 milioane euro la ocupare completă și un randament anual al investiției (YoC) estimat la 10,3%.
Portofoliul de terenuri a Grupului a crescut la 26,4 milioane mp, dintre care 21,7 milioane mp sunt deținute direct și reflectate în bilanț. Această rezervă asigură un potențial semnificativ de creștere pentru CTP, în special în jurul parcurilor industriale existente. Datorită randamentului anual al investiției de top din industrie, CTP se așteaptă să continue să genereze o creștere de două cifre a EPRA NTA în anii următori.
În 2024, CTP a finalizat cu succes prima ofertă accelerată de acțiuni de la IPO, care a fost suprasubscrisă de mai multe ori, obținând 300 de milioane euro în capital. Această finanțare oferă companiei resurse pentru accelerarea dezvoltărilor și realizarea de achiziții strategice, cum ar fi proiectul de reconversie a unui teren industrial de 830.000 mp în centrul orașului Düsseldorf.
Remon Vos, CEO, a declarat: „În 2024, CTP a închiriat un nivel record de 2,1 milioane mp, cu 7% mai mult față de anul anterior, reflectând cererea puternică și constantă din Europa Centrală și de Est (ECE) și potențialul solid de creștere al acestei regiuni strategice. Pe fondul unui echilibru sănătos între cerere și ofertă, compania a realizat o creștere robustă a chiriilor pe parcursul anului. Privind spre 2025, numărul de acorduri preliminare (HoTs) semnate a depășit nivelul din anul anterior, oferind o bază solidă pentru activitatea de închiriere în anul următor. Aceste volume de închiriere permit CTP să continue dezvoltarea a peste 10% de suprafață nouă închiriabilă brută (GLA) pe an și să își consolideze cota de piață în regiunea CEE. Venitul anualizat din chirii a ajuns la 743 milioane euro, subliniind generarea solidă de fluxuri de numerar din portofoliul existent, cu o rată de colectare a chiriilor de 99,8%. Faza următoare de creștere este deja asigurată prin 1,8 milioane mp de GLA în construcție și un teren disponibil de peste 26,4 milioane mp, permițând companiei să mențină o creștere de două cifre a EPRA NTA. În plus față de proiectele aflate în dezvoltare, CTP a semnat contracte pentru încă 80.000 mp de spații viitoare, a căror construcție urmează să înceapă în curând. Cererea pentru spații industriale și logistice în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) este susținută de factori structurali, precum profesionalizarea lanțurilor de aprovizionare de către furnizorii de servicii logistice (3PLs), creșterea continuă a comerțului electronic și tendințele de nearshoring și friend-shoring adoptate de chiriași. Deoarece regiunea ECE oferă cea mai competitivă locație din Europa din perspectiva costurilor, CTP beneficiază în mod special de tendința de nearshoring. Acest lucru este reflectat de creșterea numărului de chiriași din sectorul de producție asiatic, care fabrică în Europa pentru piața europeană. În 2024, aceștia au reprezentat aproximativ 20% din activitatea totală de închiriere, față de 10% din portofoliul total”.
Puncte cheie
În milioane de euro
2024
2023
% schimbare
Q4-2024
Q4-2023
% schimbare
Venit brut din chirie
664.1
571.9
+16.1%
175.7
150.3
+16.9%
Venituri nete din chirii
646.8
543.4
+19.0%
170.9
140.9
+21.3%
Rezultatul net al evaluării investițiilor imobiliare
941.5
878.7
+7.1%
337.4
222.4
+51.7%
Profitul perioadei
1,081.4
922.6
+17.2%
344.3
189.9
+81.3%
Câștiguri EPRA ajustate specifice societății
364.0
323.5
+12.5%
94.2
85.0
+10.7%
În €
2024
2023
% schimbare
Q4-2024
Q4-2023
% schimbare
EPRA EPS ajustat EPRA specific societății
0.80
0.73
+9.9%
0.20
0.19
+4.8%
În milioane de euro
31 Dec 2024
31 Dec 2023
% schimbare
Investiții imobiliare („PI”)
14,655.3
12,039.2
+21.7%
Investiții imobiliare în curs de dezvoltare („IPuD”)
1,076.8
1,359.6
-20.8%
31 Dec 2024
31 Dec 2023
% schimbare
EPRA NTA pe acțiune
€18.08
€15.92
+13.6%
YoC preconizat pentru proiectele în construcție
10.3%
10.3%
LTV
45.3%
46.0%
Cererea continuă și puternică a chiriașilor conduce la creșterea chiriilor
În 2024, CTP a semnat contracte de închiriere pentru 2.113.000 mp, înregistrând o creștere de 7% față de 2023, cu venituri anuale contractate din chirii de 144,0 milioane euro și o chirie medie lunară de 5,68 euro/mp (2023: 5,69 euro/mp). Ajustând pentru diferențele dintre piețele naționale, chiriile au crescut, în medie, cu 3%.
Suprafața totală a contractelor de închiriere semnate:
Q1
Q2
Q3
Q4
FY
2022
441,000
452,000
505,000
485,000
1,883,000
2023
297,000
552,000
585,000
542,000
1,976,000
2024
336,000
582,000
577,000
618,000
2,113,000
Creștere YoY
+13%
+5%
-1%
+14%
+7%
Chiria medie lunară pentru contractele de închiriere semnate (€/mp):
Q1
Q2
Q3
Q4
FY
2022
4.87
4.89
4.75
4.80
4.82
2023
5.31
5.56
5.77
5.81
5.69
2024
5.65
5.55
5.69
5.79
5.68
Aproximativ două treimi din aceste contracte de închiriere au fost încheiate cu chiriași existenți, în conformitate cu modelul de afaceri al CTP, care constă în a crește cu chiriașii existenți în parcurile existente.
Generarea de fluxuri de numerar prin portofoliul operațional și achiziții
Cota medie de piață a CTP în Republica Cehă, România, Ungaria și Slovacia a crescut la 28,8% la 31 decembrie 2024, menținându-și poziția de cel mai mare proprietar și dezvoltator de active industriale și logistice în aceste piețe. CTP este, de asemenea, lider de piață în Serbia și Bulgaria.
Cu aproape 1.500 de clienți, CTP are o bază largă și diversificată de chiriași internaționali, formată din companii blue-chip cu ratinguri de credit solide. Clienții CTP activează într-o gamă variată de industrii, inclusiv producție, tehnologie înaltă/IT, industria auto, e-commerce, retail, comerț en-gros și servicii logistice de tip 3PL.
Diversificarea bazei de chiriași asigură un flux de venituri stabil, niciun chiriaș neavând o pondere mai mare de 2,5% din veniturile anuale din chirii. Primii 50 de chiriași ai CTP reprezintă doar 35,2% din veniturile din chirii și majoritatea dintre aceștia închiriază spații în mai multe parcuri industriale CTPark.
La finalul anului 2024, gradul de ocupare al portofoliului a fost de 93% (2023: 94%), iar rata de retenție a clienților s-a menținut la un nivel solid de 87% (2023: 90%), reflectând capacitatea CTP de a cultiva relații de lungă durată cu clienții săi.
Durata medie rămasă a contractelor de închiriere (WAULT) s-a situat la 6,4 ani (2023: 6,5 ani), în linie cu obiectivul companiei de a menține o durată medie de peste 6 ani.
Rata de colectare a chiriilor a fost de 99,8% în 2024 (2023: 99,9%), fără deteriorări în profilul de plată al chiriașilor.
Veniturile din chirii au atins 664,1 milioane euro, înregistrând o creștere de 16,1% față de anul anterior, creștere determinată în principal de livrările de noi spații, precum și de achiziția strategică a 270.000 mp de GLA în România în primul semestru din 2024, la un randament investițional de peste 9%.
Pe o bază comparabilă (like-for-like), veniturile din chirii au crescut cu 4,0%, fiind influențate în special de indexarea anuală și de ajustările pozitive rezultate din renegocieri și din contractele expirate.
CTP a implementat măsuri pentru a reduce pierderile asociate cheltuielilor cu serviciile, ceea ce a condus la creșterea raportului dintre venitul net din chirii și venitul total din chirii de la 95,0% în 2023 la 97,4% în 2024. Ca urmare, venitul net din chirii a crescut cu 19,0% față de anul anterior.
O proporție tot mai mare a veniturilor din chirii generate de portofoliul de investiții al CTP beneficiază de protecție împotriva inflației. Începând cu sfârșitul anului 2019, toate noile contracte de închiriere includ o clauză dublă de indexare, care ajustează anual chiria în funcție de valoarea cea mai mare dintre:
O creștere fixă de 1,5%–2,5% pe an; sau
Indicele Prețurilor de Consum (CPI).
La 31 decembrie 2024, 71% din veniturile portofoliului CTP erau acoperite de această clauză dublă de indexare, iar Grupul estimează că această pondere va continua să crească.
Potențialul de creștere a chiriilor (reversionary potential) s-a menținut stabil la 14,5%, iar noile contracte de închiriere au fost semnate peste valoarea de piață (ERV), confirmând tendința de creștere a chiriilor și susținând valorificarea portofoliului.
La 31 decembrie 2024, venitul anualizat din chirii a ajuns la 742,6 milioane euro, înregistrând o creștere de 15,3% față de anul anterior, reflectând astfel creșterea solidă a fluxului de numerar generat de portofoliul de investiții al CTP.
Dezvoltări livrate în 2024 cu un randament de 10,1% și un grad de ocupare de 92% la finalizare
CTP și-a continuat investițiile strategice în proiectele sale extrem de profitabile. În 2024, Grupul a finalizat un număr record de 1,3 milioane mp de GLA, față de 1,2 milioane mp în 2023. Aceste dezvoltări au fost livrate cu un randament anual al investiției (YoC) de 10,1%, un grad de ocupare de 92% la finalizare și vor genera un venit anual contractat din chirii de 83,4 milioane euro, cu alte 7,3 milioane euro estimate la ocuparea completă a spațiilor.
Printre cele mai importante livrări din 2024 se numără: 169.000 mp în CTPark Warsaw West (Polonia), 120.000 mp în CTPark Budapest Szigetszentmiklós (Ungaria), 87.000 mp în CTPark Ploiești (România), 67.000 mp în CTPark Bucharest West (România), 57.000 mp în CTPark Warsaw South (Polonia), 52.000 mp în CTPark Novi Sad East (Serbia), 48.000 mp în CTPark Zabrze (Polonia), 44.000 mp în CTPark Weiden (Germania), 37.000 mp în CTPark Budapest Ecser (Ungaria) și 37.000 mp în CTPark Žilina Airport (Slovacia).
În timp ce costurile medii de construcție în 2022 au fost de aproximativ 550 euro/mp, în 2023 și 2024 acestea au scăzut la 500 euro/mp. Această eficiență permite Grupului să mențină un randament de peste 10%, susținut de modelul unic de parc industrial al CTP, care integrează dezvoltarea, administrarea și serviciile pentru chiriași, precum și de expertiza internă în construcție și achiziții, care asigură controlul total asupra costurilor și termenelor de livrare.
La 31 decembrie 2024, CTP avea în construcție 1,8 milioane mp de GLA, cu un potențial venit anual din chirii de 142 milioane euro și un randament estimat (YoC) de 10,3%. 80% din proiectele în desfășurare sunt situate în parcuri existente, în timp ce 7% sunt în parcuri noi cu potențial de dezvoltare de peste 100.000 mp de GLA. Pentru 2025, 35% din livrările planificate sunt deja pre-închiriate, iar CTP estimează că va atinge un grad de ocupare de 80%-90% la livrare, în linie cu performanțele istorice.
Deoarece CTP acționează ca antreprenor general pe majoritatea piețelor, Grupul are control deplin asupra procesului și calendarului de livrare, permițând ajustarea ritmului de construcție în funcție de cererea chiriașilor și oferind o flexibilitate sporită în ceea ce privește cerințele de spațiu. În 2025, Grupul estimează să livreze între 1,2 și 1,7 milioane mp de GLA, în funcție de cererea din piață. În plus, există deja 80.000 mp de contracte de închiriere semnate pentru proiecte viitoare, care urmează să intre în construcție, ceea ce reflectă cererea continuă din partea ocupanților.
La 31 decembrie 2024, rezerva de teren (landbank) a CTP a ajuns la 26,4 milioane mp, față de 23,4 milioane mp la finalul anului precedent, consolidând obiectivul de a atinge 20 milioane mp de GLA până la sfârșitul deceniului. Grupul se concentrează pe valorificarea rezervei de teren existente, menținând în același timp o abordare disciplinată în ceea ce privește achizițiile de noi terenuri. 57% din rezerva de teren se află în parcurile existente, 33% este localizată în parcuri noi sau adiacente acestora, cu potențial de extindere la peste 100.000 mp de GLA. Dintre acestea, 18% sunt asigurate prin opțiuni, iar restul de 82% sunt deținute în proprietate și reflectate în bilanțul companiei.
Pe baza unui raport de 2 mp de teren pentru 1 mp de GLA, CTP poate dezvolta peste 13 milioane mp de GLA pe terenul său actual. Costul mediu de achiziție a terenului este de aproximativ 60 euro/mp, iar costurile medii de construcție se ridică la aproximativ 500 euro/mp, ceea ce aduce costul total al investiției la circa 620 euro/mp. Portofoliul existent al CTP, excluzând activele mai vechi achiziționate de la Deutsche Industrie REIT, este evaluat la aproximativ 1.030 euro/mp, reflectând valoarea adăugată și potențialul de apreciere al activelor Grupului.
Monetizarea afacerii din energie
CTP își continuă planul de extindere pentru instalarea de sisteme fotovoltaice. Cu un cost mediu de aproximativ 750.000 euro pe MWp, Grupul vizează un randament anual al investiției (YoC) de 15% pentru aceste proiecte.
Până la sfârșitul anului 2024, CTP a instalat o capacitate fotovoltaică totală de 138 MWp, dintre care 66 MWp sunt deja operaționali. Veniturile generate din energia regenerabilă au ajuns la 7,6 milioane euro în 2024, înregistrând o creștere de 22% față de anul precedent.
Ambiția CTP în domeniul sustenabilității este aliniată cu cererea tot mai mare din partea chiriașilor pentru energie verde provenită din sisteme fotovoltaice. Aceasta le oferă multiple beneficii, inclusiv o securitate energetică îmbunătățită, costuri mai reduse de operare, conformare cu reglementările din ce în ce mai stricte, îndeplinirea cerințelor impuse de clienții lor și sprijin în atingerea propriilor obiective ESG (mediu, social, guvernanță).
Rezultatele evaluării, susținute de pipeline și de reevaluarea pozitivă a portofoliului existent
Valoarea proprietăților de investiții (Investment Property – „IP”) a crescut de la 12,0 miliarde euro la 31 decembrie 2023 la 14,7 miliarde euro la 31 decembrie 2024. Această creștere a fost determinată în principal de transferul proiectelor finalizate din categoria Proprietăți de Investiții în Dezvoltare (Investment Property under Development – „IPuD”) către IP, de achizițiile cu efecte pozitive asupra valorii și de reevaluările favorabile.
Valoarea IPuD a scăzut cu 20,8%, ajungând la 1,1 miliarde euro la 31 decembrie 2024, în principal datorită volumului semnificativ de livrări din trimestrul al patrulea al anului 2024 și a demarării unor noi proiecte de construcție în primul trimestru al anului 2025.
Valoarea brută a activelor (Gross Asset Value – GAV) a crescut la 16,0 miliarde euro la 31 decembrie 2024, înregistrând o creștere de 17,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Reevaluarea portofoliului în 2024 a fost de 941,5 milioane euro, susținută de reevaluarea pozitivă a proiectelor IPuD (+380,4 milioane euro), a rezervelor de teren (+61,2 milioane euro) și a activelor finalizate (+499,9 milioane euro). Reevaluarea pe baza valorii comparabile (like-for-like) a fost de 5,9%, fiind determinată în principal de creșterea valorii de închiriere (ERV) cu 4,9% la nivel comparabil.
Portofoliul Grupului are randamente de evaluare conservatoare, cu o extindere de 70 de puncte de bază a randamentului reversionar în ultimii doi ani și jumătate, ajungând la 7,1%. CTP estimează că randamentele au atins punctul maxim în sectorul industrial și logistic din regiunea Europei Centrale și de Est (CEE). În contextul unor mișcări mai ample ale randamentelor pe piețele din Europa de Vest, diferența de randament între logistică în CEE și Europa de Vest a revenit la media pe termen lung. CTP se așteaptă ca această diferență să se reducă în continuare, fiind susținută de perspectivele de creștere mai ridicate pentru regiunea CEE.
CTP anticipează o creștere suplimentară a valorii de închiriere (ERV), susținută de cererea continuă din partea chiriașilor, influențată pozitiv de factorii de creștere structurală din regiunea CEE. Chiriile din CEE rămân accesibile, iar, în ciuda creșterii puternice înregistrate, acestea au pornit de la niveluri semnificativ mai mici comparativ cu țările din Europa de Vest. În termeni reali, chiriile din multe piețe din CEE sunt încă sub nivelurile din 2010.
Valoarea EPRA NTA pe acțiune a crescut de la 15,92 euro la 31 decembrie 2023 la 18,08 euro la 31 decembrie 2024, reprezentând o creștere de 13,6%. Această creștere a fost determinată în principal de reevaluare (+1,98 euro) și de EPRA EPS ajustat specific companiei (+0,80 euro), fiind parțial compensată de dividendele plătite (-0,57 euro).
Bilanț solid și poziție puternică de lichiditate
În conformitate cu abordarea sa proactivă și prudentă, Grupul beneficiază de o poziție solidă de lichiditate pentru a susține planurile de creștere, având un cost fix al datoriei și un profil conservator de rambursare.
Pe parcursul anului, Grupul a atras finanțări în valoare totală de 2,4 miliarde euro:
Un împrumut garantat de 100 milioane euro, pe o perioadă de șase ani, obținut printr-un sindicat de bănci din Italia și Cehia, cu un cost total fix de 4,9%;
O emisiune de obligațiuni verzi în valoare de 750 milioane euro, cu scadență la șase ani, la un spread de MS +220 puncte de bază și un cupon de 4,75%;
Un împrumut garantat de 90 milioane euro, pe șapte ani, contractat de la o bancă austriacă, cu un cost total fix de 4,9%;
Un împrumut garantat de 168 milioane euro, pe șapte ani, obținut printr-un sindicat format dintr-o bancă slovacă și una austriacă, cu un cost total fix de 5,1%;
O majorare de 75 milioane euro a obligațiunii verzi pe șase ani emise în februarie, la un spread de MS +171 puncte de bază;
Un împrumut negarantat de 500 milioane euro, pe cinci ani, contractat de la un sindicat de bănci internaționale, cu un cost total fix de 4,7%;
O suplimentare de 150 milioane euro a unui împrumut garantat pe șapte ani, obținut printr-un sindicat de bănci din Italia și Cehia, la un cost total fix de 4,35%;
O emisiune de obligațiuni verzi în valoare de 500 milioane euro, cu scadență la opt ani, la un spread de MS +173 puncte de bază și un cupon de 3,875%;
O emisiune de obligațiuni verzi în valoare de 50 milioane euro, pe cinci ani, la un spread de MS +125 puncte de bază și un cupon de 3,427%.
Pe parcursul anului, CTP a finalizat trei oferte de răscumpărare de obligațiuni, achiziționând obligațiuni cu scadență apropiată în valoare de 950 milioane euro, obținând un câștig de capital de 37,1 milioane euro, reducând scadențele datoriei din 2025 și 2026 și extinzând în mod proactiv profilul de maturitate. Odată cu scăderea spread-urilor, CTP a negociat reducerea marjei pentru împrumuturi bancare garantate în valoare de 569,9 milioane euro și a rambursat alte 378,8 milioane euro.
La 31 decembrie 2024, poziția de lichiditate a Grupului era de 2,2 miliarde euro, incluzând 0,9 miliarde euro în numerar și echivalente de numerar, precum și o facilitate de credit revolving neutilizată, majorată de la 550 milioane euro la 1,3 miliarde euro.
Costul mediu al datoriei CTP era de 3,09% (31 decembrie 2023: 1,95%), cu 99,9% din datorie având rata fixă sau fiind acoperită prin instrumente de hedging până la scadență. Grupul nu capitalizează dobânda pentru proiectele în dezvoltare, astfel încât toate cheltuielile cu dobânzile sunt reflectate direct în contul de profit și pierdere. Maturitatea medie a datoriei era de 5,0 ani (31 decembrie 2023: 5,3 ani).
Prima scadență majoră a Grupului este o obligațiune de 272 milioane euro, cu termen de rambursare în iunie 2025, care va fi achitată din rezervele de numerar disponibile.
Rata îndatorării (LTV – Loan to Value) a fost de 45,3% la 31 decembrie 2024, în scădere față de 46,0% la 31 decembrie 2023, datorită majorării de capital din septembrie 2024 și reevaluării de la sfârșitul anului.
Portofoliul cu randamente ridicate al Grupului, cu un randament brut de 6,6%, susține un nivel sănătos al îndatorării operaționale, reflectat și în raportul normalizat Net Debt/EBITDA de 9,1x (31 decembrie 2023: 9,2x), pe care Grupul își propune să-l mențină sub 10x.
La 31 decembrie 2024, 64% din datoria Grupului era negarantată, iar 36% era garantată, respectând limitele convenite pentru testele de datorie garantată (Secured Debt Test) și active neipotecate (Unencumbered Asset Test).
Odată cu normalizarea prețurilor din piața obligațiunilor, condițiile sunt acum mai competitive decât cele din piața împrumuturilor bancare, permițând Grupului să reechilibreze structura de finanțare în favoarea împrumuturilor negarantate.
31 Decembrie2024
Legământ
Testul datoriilor garantate
16.9%
40%
Test de active negrevate
193.2%
125%
Rata de acoperire a dobânzii
2.6x
1.5x
În trimestrul al treilea din 2024, atât Moody’s, cât și S&P au confirmat ratingul de credit al CTP de Baa3, respectiv BBB-, cu perspectivă stabilă. În ianuarie 2025, agenția japoneză JCR a acordat CTP un rating de credit A-, cu perspectivă stabilă.
Perspective
Dinamica închirierilor rămâne puternică, susținută de cererea robustă din partea chiriașilor și de scăderea ofertei noi, ceea ce conduce la o creștere continuă a chiriilor. CTP este bine poziționată pentru a beneficia de aceste tendințe. Proiectele aflate în dezvoltare sunt extrem de profitabile și adaptate cerințelor chiriașilor. Randamentul la cost (YoC) pentru portofoliul de dezvoltare al CTP a crescut la 10,3%, datorită reducerii costurilor de construcție și creșterii chiriilor. Următoarea etapă de creștere este deja planificată și finanțată, cu 1,8 milioane mp în construcție la 31 decembrie 2024 și un obiectiv de a livra între 1,2 și 1,7 milioane mp în 2025.
Structura solidă a capitalului, politica financiară disciplinată, accesul puternic la piețele de capital, portofoliul de terenuri de top din industrie, expertiza internă în construcții și relațiile profunde cu chiriașii permit CTP să-și atingă obiectivele. CTP estimează că va ajunge la venituri din chirii de 1 miliard de euro în 2027, susținute de finalizarea dezvoltărilor, indexare și reevaluare, și este în grafic pentru a atinge 20 de milioane mp GLA și 1,2 miliarde de euro venituri din chirii până la sfârșitul deceniului.
Grupul estimează un Company-specific adjusted EPRA EPS (câștig ajustat pe acțiune) de 0,86 – 0,88 euro pentru 2025. Această proiecție este susținută de o creștere organică de aproximativ 4%, parțial compensată de un cost mediu mai mare al datoriei, ca urmare a refinanțărilor din 2024 și 2025.
Dividend
CTP propune un dividend final pentru 2024 de 0,30 euro pe acțiune ordinară, care va fi plătit pe 15 mai 2025, sub rezerva aprobării în cadrul Adunării Generale a Acționarilor (AGM). Acest dividend final va duce totalul dividendului pentru 2024 la 0,59 euro pe acțiune ordinară, reprezentând o rată de distribuire de 74% din Company-specific adjusted EPRA EPS, în conformitate cu politica Grupului de a distribui 70%-80% din profit, și o creștere de 12,4% comparativ cu 2023.
Forma implicită de plată a dividendului este scrip dividend (acțiuni noi în loc de numerar), dar acționarii pot opta pentru plata dividendului în numerar.
de Dr. Ion I. Jinga, ambasador, Reprezentant Permanent al României pe lângă Consiliul Europei.
Motto: „Noi toți am venit din mare. Toți avem în sânge exact același procent de sare care există în ocean. Suntem legați de ocean. Iar când ne întoarcem la mare, ne întoarcem de unde am venit.” – John F. Kennedy
Strasbourg, februarie 2025 – Oceanele și mările sunt elemente-cheie pentru susținerea vieții pe Planeta Albastră și formează o parte esențială a moștenirii și culturii noastre. Marea ne conectează pe toți, însă efectele negative ale activității umane afectează profund oceanul planetar și riscă să-i provoace daune ireversibile.
Oceanele și mările sunt elemente-cheie pentru susținerea vieții pe Planeta Albastră și formează o parte esențială a moștenirii și culturii noastre. Marea ne conectează pe toți, însă efectele negative ale activității umane afectează profund oceanul planetar și riscă să-i provoace daune ireversibile.
Într-un articol publicat în preajma primei Conferințe ONU privind Oceanul („S.O.S. the World of Blue”, Huffington Post, 26 aprilie 2017) – îl citam pe Mahatma Ghandi, care spunea: „Lumea are destule resurse pentru nevoile fiecăruia, dar nu suficiente pentru lăcomia tuturor”.
Existența a trei miliarde de oameni este indisolubil legată de oceane și mări. Comunitățile costiere reprezintă 37% din populația lumii, iar comerțul cu bunuri și servicii marine este estimat la peste 2,5 trilioane dolari pe an. Oceanul planetar atenuează schimbările climatice prin captarea unei treimi din dioxidul de carbon eliberat de activitățile umane, în timp ce mai mult de jumătate din oxigenul pe care îl respirăm provine din apa mării. Oceanele reprezintă, de asemenea, un creuzet fabulos al biodiversității, habitatul natural a peste 200.000 specii. „Lumea albastră” face parte din ceea ce numim „Bunurile Globale Comune” („Global Commons”), un concept care se referă în mod tradițional la oceanul planetar, atmosferă, spațiul cosmic și Antarctica. În ultimii ani, în „Global Commons” au mai fost incluse biodiversitatea, regiunea arctică, spațiul cibernetic și internetul.
Dar, la nivel global, comportamentele umane nocive în relația cu natura ne pun în pericol viitorul. Poluarea oceanelor ucide viața marină și afectează comunitățile umane care depind de pescuit și turism. Opt milioane tone de deșeuri din plastic sunt deversate în fiecare an în oceane (Oceanul Pacific are cea mai mare acumulare de plastic, cu o suprafață mai mare decât Germania, Franța și Suedia la un loc). Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cantitatea de plastic din oceane s-ar putea tripla până în anul 2040. Nu în ultimul rând, acidificarea apei marine este responsabilă pentru distrugerea recifelor de corali, care se află la baza lanțului trofic din oceane. În Marea Caraibelor, am văzut corali morți zăcând sub apă precum niște artefacte dintr-o lume antică.
Recunoscând urgența acestor provocări, în septembrie 2015 a fost adoptată Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă (Agenda 2030). Unul din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă – ODD 14 – a fost dedicat „Conservării și utilizării durabile a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă”. Doi ani mai târziu, la New York a fost organizată prima Conferință mondială privind Oceanul (Ocean Conference, 5-9 iunie 2017). Declarația politică adoptată cu acel prilej („Oceanul nostru, viitorul nostru: apel la acțiune”) promitea să angajeze toate statele membre ONU în „abordarea poluării marine, protecției ecosistemelor marine și costiere, acidificării oceanelor, pescuitului excesiv și conservării ariilor de coastă și marine”.
Deși cuvintele de ordine alei conferinței din 2017 au fost „acțiune” și „implementare”, la cea de-a doua Conferință privind Oceanul (Lisabona, 27 iunie – 1 iulie 2022), Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a avertizat asupra „urgenței oceanice”:
„Nivelul mărilor este în creștere. Țările insulare joase se confruntă cu inundații, la fel ca multe orașe mari de coastă din întreaga lume. Din ce în ce mai multe recife de corali mor. Poluarea venită de pe uscat creează largi zone moarte pe coastă”. Conferința a adoptat o nouă declarație politică („Oceanul nostru, viitorul nostru, responsabilitatea noastră”), în care se reiterează că „Oceanul este fundamental pentru viața pe planetă și pentru viitorul nostru”.
În tot acest timp, „urgența oceanică” a rămas, însă, la fel de actuală.
Marea Neagră, de exemplu, a cunoscut o creștere a poluării în ultimele două decenii, devenind cea mai poluată mare din Europa și una dintre cele mai contaminate din lume. În bazinul Mării Negre locuiesc 160 milioane de oameni, iar perimetrul costier are peste 4000 km lungime. Marea Neagră se confruntă cu o degradare severă a mediului, inclusiv eutrofizare (un proces cauzat de poluarea cu nutrienți), poluare cu plastic și deșeuri marine.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, numărul delfinilor din Marea Neagră a scăzut dramatic, datorită bombelor aruncate în zonele de hrănire din apropierea coastelor, tirurilor cu rachete și utilizării sonarului naval, care afectează sistemul de ecolocație al delfinilor (o formă biologică de sonar), provocându-le traume acustice și moartea. Oamenii de știință estimează că, doar în 2022, în Marea Neagră au murit peste 500.000 de delfini, iar Mare Nostrum, o asociație românească ce reunește specialiști de mediu, spune că în anul respectiv s-a înregistrat cel mai mare număr de cetacee eșuate din ultimul deceniu. Situația s-a agravat în decembrie 2024, când un petrolier rusesc s-a scufundat, iar un altul a eșuat, deversând 2.400 tone de păcură grea în apele Mării Negre.
Natura transfrontalieră a problemelor de mediu din Marea Neagră a făcut din cooperarea internațională o necesitate absolută. Convenția pentru Protecția Mării Negre împotriva Poluării (Convenția de la București), semnată în capitala României la 21 aprilie 1992, este unul dintre cele mai cunoscute tratate maritime regionale, oferind temeiul legal pentru combaterea poluării, asigurarea unui management durabil al resurselor marine vii și dezvoltarea durabilă în regiunea Mării Negre.
La 4 martie 2023, după aproape două decenii de discuții, ONU a adoptat Tratatul privind Oceanul Global (The Agreement on the Conservation and Sustainable Use of Marine Biological Diversity on Areas beyond National Jurisdiction – BBNJ, sau The High Sea Treaty). Un acord istoric privind protecția biodiversității în marea liberă, Tratatul pentru Marea Liberă stabilește cadrul juridic pentru includerea, până în 2030, în categoria arilior protejate a 30% din suprafața oceanelor.
Câteva săptămâni mai târziu, la 16-17 mai 2023, la Reykjavik, cel de-al patrulea summit al Consiliului Europei a adoptat o declarație care afirmă că: „Drepturile omului și protecția mediului se împletesc, iar un mediu curat, sănătos și durabil este parte integrantă a exercitării depline a drepturilor omului de către generațiile prezente și viitoare”. Declarația de la Reykjavik subliniază „urgența eforturilor suplimentare pentru protejarea mediului înconjurător, precum și pentru contracararea impactului triplei crize planetare reprezentată de poluare, schimbările climatice și pierderea biodiversității asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept” și angajează Consiliul Europei în consolidarea activităților „privind aspecte ale drepturilor omului ce sunt legate de protecția mediului”.
Anul trecut, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat rezoluția „Către o strategie a Consiliului Europei pentru mări și oceane sănătoase, pentru a combate criza climatică” (rezoluția 2456/2024), care corelează drepturile omului cu sănătatea mărilor și oceanelor. Rezoluția APCE solicită adoptarea unor instrumente îmbunătățite și asigurarea unei finanțări stabile pentru a aborda provocările generate de poluare, pierderea biodiversității și schimbările climatice, în conformitate cu Agenda 2030, recomandând Comitetului Miniștrilor CoE „să țină seama de necesitatea asigurării unei protecții cuprinzătoare, eficiente și efective a oceanelor și mărilor atunci când elaborează documente strategice și să mențină în prim-plan perspectiva drepturilor omului, inclusiv a dreptului la un mediu sănătos.”
Cea de-a treia Conferința ONU privind Oceanul va avea loc la Nisa, în Franța, în perioada 9-13 iunie 2025. Declarația sa politică, aflată în proces de negociere („Oceanul nostru, viitorul nostru: să accelerăm acțiunea”), menționează că „un ocean sănătos și rezilient este esențial pentru o economie durabilă și pentru susținerea conexiunilor culturale și sociale cu oceanul”. Împreună cu o listă de angajamente voluntare ale statelor, această declarație va constitui „Planul de acțiune de la Nisa pentru Ocean”, vizând să identifice modalități noi de implementare a ODD 14 privind conservarea oceanelor.
Pentru a răspunde acestor schimbări profunde, Consiliul Europei ar putea avea în vedere includerea tematicii mărilor și oceanelor în proiectele sale strategice, iar în calitate de supraveghetor al respectării drepturilor omului în Europa, ar putea contribui la crearea unei abordări holistice pentru corectarea încălcărilor drepturilor omului ce afectează populația a cărei activitate este legată de ocean. ONU este un partener major al Consiliului Europei și ar putea deveni o platformă ideală pentru extinderea globală a convențiilor CoE. Primul acord între cele două organizații a fost semnat în 1951, iar din 1989 CoE beneficiază de o invitație permanentă de participare, in calitate de observator, la sesiunile și lucrările Adunării Generale a ONU (UNGA). UNGA adoptă odată la doi ani o rezoluție privind cooperarea dintre cele două organizații internaționale.
În același timp, activitatea Consiliului Europei nu se rezumă doar la Europa, deoarece o serie dintre cele 225 convenții și protocoale ale sale sunt deschise și țărilor non-europene. De exemplu, Convenția privind conservarea vieții sălbatice și habitatelor naturale europene (Convenția de la Berna), adoptată în 1979, a fost ratificată de mai multe state africane (Burkina Faso, Maroc, Senegal, Tunisia), iar altele au statut de observator. Este în interesul nostru comun să atragem cât mai multe țări din afara continentului european în convențiile deschise ale CoE deoarece, în contextul internațional turbulent și volatil de astăzi, nicio organizație și nicio țară nu poate face față singură acestor provocări. Un răspuns eficient nu poate fi decât unul multilateral, bazat pe dialog, colaborare și parteneriat.
Așa cum spunea recent Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei:
„Lumea noastră este într-o perpetuă mișcare. De aceea, viziunea noastră trebuie să depășească granițele continentului european. Sunt convins că dialogul este esențial. Am avut numeroase schimburi de vederi cu țări din Sudul Global, cu care dialogul nostru trebuie să se bazeze pe respectul și recunoașterea perspectivelor interlocutorilor. Intenția mea este să extindem cooperarea, inițial în domeniile inteligenței artificiale, criminalității cibernetice, combaterii terorismului, protecției mediului. Trebuie să vorbim constructiv și să discutăm cu toată lumea”.
Viitoarea Conferință privind Oceanul poate fi o oportunitate pentru CoE să promoveze această viziune orientată spre acțiune, în scopul consolidării dimensiunii drepturilor omului în implementarea ODD 14.
Post Scriptum: La 11 iunie 2025, când Conferința de la Nisa va fi în desfășurare, se vor împlini 115 ani de la nașterea celebrului oceanograf francez Jacques-Yves Cousteau. Moștenirea acestuia ar trebui să ne inspire: „De-a lungul celei mai mari părți a istoriei sale, omul a trebuit să lupte cu natura pentru a supraviețui; în acest secol, omul începe să înțeleagă că, pentru a supraviețui, trebuie să protejeze natura. Protejăm doar ceea ce iubim, iubim doar ceea ce înțelegem și înțelegem doar ceea ce am fost învățați. Am trăit pe ocean și, în ciuda tuturor pericolelor, a tuturor momentelor de oboseală, a tuturor sacrificiilor, nu am regretat niciodată alegerea făcută. Marea, în ultimă instanță, mi-a adus întotdeauna mai multă bucurie decât durere și i-am fost recunoscător pentru generozitatea ei” („Viață și moarte într-o mare de corali”, 1971).
MedLife anunță rezultatele financiare preliminare pentru 2024, evidențiind o creștere importantă a cifrei de afaceri consolidate pro forma, care a atins peste 2,7 miliarde RON (555 milioane EUR), în creștere cu 25% față de 2023. Astfel, grupul devine prima companie românească din domeniul sănătății private care a depășit o jumătate de miliard de euro cifră de afaceri în 2024.
De asemenea, EBITDA pro-forma a ajuns la 412 milioane RON în 2024 în comparație cu 317 milioane RON în anul precedent, ceea ce evidențiază stabilitatea grupului în privința creșterii profitabilității în 2024. Totodată, profitul net pro-forma obținut de grup în 2024 s-a ridicat la 33 milioane RON.
„În pofida unei creșteri economice mult încetinite, de doar 0,9%, rezultatele din 2024 atestă că MedLife a reușit să își păstreze performanța financiară și operațională a businessului. Datorită acestor rezultate, care ne dau motive de optimism, ne vom continua proiectele de dezvoltare. În acest sens, ne-am propus să suplimentăm creditul sindicalizat cu 50 de milioane de euro și sperăm să fie aprobat de acționari în cursul lunii martie. Deși ne așteptăm la un an complicat, marcat de multe provocări geopolitice și de nevoia unor ajustări fiscale semnificative ale României, am luat măsurile strategice necesare pentru a performa și într-o perioadă marcată de incertitudini. De altfel, în ultimii ani, pe lângă platformele de diagnostic și profilaxie, am dezvoltat și o platformă integrată de oncologie și servicii spitalicești de top, oferind astfel o gamă importantă de servicii medicale ce nu pot fi amânate pe ciclul economic următor.
Mai mult, vom lansa curând, în premieră, câteva servicii medicale de monitorizare a sănătății împreună cu servicii de wellness, nutriție și gestiune a stresului. Aceste servicii oferite companiilor pot surmonta în perioadele economice dificile lipsa unor creșteri salariale, păstrând pachetele de beneficii atât de necesare motivării echipelor și unui climat performant și sănătos”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al Grupului MedLife.
Un an intens de investiții și inaugurări
Majoritatea liniilor de business ale Grupului MedLife au înregistrat o performanță bună în comparație cu 2023. Astfel, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de spitale (38%), de laboratoare (28%), urmate de clinici (23%) și, la egalitate, de farmacii și divizia corporate (14%).
2024 a fost un an dedicat consolidării, iar MedLife a mizat pe diversificare, extindere și integrare la nivel național. De exemplu, SWEAT, rețeaua de fitness din cadrul Grupului MedLife, a dobândit două noi locații în București, acestea fiind rezultatul unor investiții de aproximativ două milioane de euro. Mai mult, de extinderi a beneficiat în 2024 și rețeaua de clinici dedicate sănătății mintale MindCare (două noi unități la Constanța și Craiova). Pe de altă parte, MedLife și-a consolidat poziția de lider în sfera de secvențiere genetică și inovație medicală prin intrarea în acționariatul Personal Genetics. Tot în 2024, grupul a integrat și Institutului Sânului, condus de Dr. Cristian Viișoreanu, în cadrul celui mai mare spital al operatorului – MedLife Medical Park din București.
MedLife s-a extins și în 2024 atât prin achiziții, cât și organic. Din categoria achizițiilor fac parte Antares Clinic, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii medicale private din Moldova, Grupul Euromedica Baia Mare (Euromedic Hospital și Euromedic Administrator) și Grupul Routine Med din Tulcea.
Cât despre creșterea organică, MedLife a inaugurat trei spitale în București, Craiova și Timișoara, devenind probabil și cel mai mare furnizor de servicii spitalicești atât la nivel de Capitală, cât și la nivel național.
„Rezultatele din 2024, dar și studii recent efectuate, ne-au demonstrat că românii se orientează către o abordare 360° din punctul de vedere al sănătății, iar MedLife va veni în întâmpinarea nevoilor lor în viitorul apropiat. De aceea vom accentua componenta de wellness și vom lansa produse care să îmbine zona de prevenție cu aceea care privilegiază un stil de viață sănătos per total”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al Grupului MedLife.
Digi Communications N.V., una dintre principalele companii europene de telecomunicații, listată la Bursa de Valori București, raportează pentru trimestrul al patrulea venituri consolidate preliminare de 516 milioane de euro, în creștere cu 14,2% față de 2023. EBITDA ajustată pentru T4 2024 a fost de 174 de milioane de euro (+8,2% față de aceeași perioadă a anului precedent), iar EBITDA ajustată excluzând impactul IFRS 16 a atins 144 de milioane de euro (+3% față de T4 2023). Performanța solidă din T4 2024 s-a încadrat în așteptările managementului.
Pentru întreg anul 2024, conform estimărilor preliminare, Grupul a realizat venituri consolidate de 1.925 de milioane de euro, în creștere cu 13,9% față de anul anterior. EBITDA ajustată a crescut cu 15,8% comparativ cu 2023, ajungând la 685 de milioane de euro. EBITDA ajustată, excluzând impactul IFRS 16, a crescut cu 14,1% de la an la an, până la 580 de milioane de euro.
Serghei Bulgac, CEO- DIGI
Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications, a declarat:„Anul 2024 a fost unul transformator pentru DIGI Communications, marcat de realizări operaționale și strategice puternice pe toate piețele noastre. În Spania, am avut performanțe remarcabile, ajungând la o cotă de piață de aproximativ 10% atât pe segmentul de telefonie mobilă, cât și pe cel de broadband, într-una dintre cele mai competitive piețe telecom din Europa. În România, am atins un moment istoric, devenind al doilea cel mai mare operator de telefonie mobilă, cu RGU pe mobil în creștere organică cu 13% de la an la an, menținându-ne totodată poziția de lider în segmentele noastre principale. În același timp, ne-am lansat operațiunile comerciale în Portugalia și Belgia, extinzând prezența internațională a DIGI, grație eforturilor remarcabile ale echipelor noastre. Pe partea de fuziuni și achiziții, am cumpărat în Portugalia compania Nowo Communications și am vândut o parte din rețeaua noastră FTTH din Spania către un consorțiu condus de Macquarie Capital. Aceste reușite s-au tradus într-o performanță financiară solidă, cu venituri și alte încasări care au ajuns la 2,33 miliarde de euro. Suntem recunoscători clienților noștri din cele cinci piețe care aleg în continuare DIGI pentru servicii de conectivitate de înaltă calitate, la prețuri accesibile. Încrederea lor ne susține ambiția de a inova și de a ne extinde, iar noi așteptăm cu nerăbdare să valorificăm acest trend în 2025.”
În 2024, Digi a continuat să înregistreze creșteri pe întreg portofoliul de servicii, depășind 27,8 milioane de acorduri generatoare de venit (RGU) în România, Spania, Italia și Portugalia. Aceasta înseamnă o creștere de 16,4% față de 2023. Pe o bază comparabilă, excluzând impactul RGU provenite din achiziția Nowo Communications în Portugalia, numărul de clienți din cele patru piețe a crescut cu 14% față de 2023.
Divizia de servicii mobile se evidențiază prin generarea celui mai mare număr de RGU în cadrul portofoliului Grupului, reprezentând 48% din totalul RGU-urilor pe cele patru piețe. Continuând tendința din trimestrele precedente, în T4 2024 segmentul de telefonie mobilă a ajuns la 13,2 milioane de RGU, în creștere cu 22% față de anul anterior, acoperind clienți din România, Spania, Portugalia și Italia.
În România, segmentul de servicii mobile a ajuns la 6,6 milioane de RGU, în creștere cu 13% comparativ cu 2023. Serviciile de internet fix (broadband) au înregistrat o majorare de 6,9% în 2024, față de 2023, ajungând la 4,9 milioane RGU, în timp ce segmentul Pay-TV (cablu și satelit) a crescut cu 3,3% față de anul anterior, ajungând la 5,9 milioane RGU. Împreună cu telefonia fixă, numărul total de RGU pe piața din România a atins 18,2 milioane la finalul anului 2024, în creștere cu 7,2% față de 2023.
În Spania, operațiunile au continuat performanța remarcabilă în 2024, cu o creștere de 30% a numărului de utilizatori de servicii fixe, internet și telefonie mobilă față de 2023, ajungând la 8,4 milioane RGU. Utilizatorii de telefonie mobilă au crescut cu 25,7%, până la 5,9 milioane RGU, iar numărul clienților de internet fix (broadband) a avansat cu 42,1%, ajungând la 1,95 milioane. La data publicării acestui raport, am depășit pragurile de 2 milioane de clienți de internet fix și 6 milioane de utilizatori de telefonie mobilă.
În Italia, utilizatorii de telefonie mobilă au crescut cu 16,7% față de anul anterior, până la 490 de mii RGU, la finalul anului 2024.
În Portugalia, Digi Communications și-a lansat operațiunile comerciale pe 4 noiembrie 2024, oferind o gamă completă de servicii de telecomunicații, inclusiv internet prin fibră optică, servicii de voce și date mobile (2G/4G/5G), televiziune și telefonie fixă. Digi Portugal a construit de la zero o infrastructură modernă de fibră optică și o rețea națională de telefonie mobilă, folosind tehnologii de ultimă generație pentru a furniza soluții de înaltă calitate la prețuri accesibile. De asemenea, în T4 2024, Grupul a finalizat achiziția Nowo Communications, al patrulea jucător de pe piața telecom din Portugalia, ale cărui rezultate au fost consolidate începând din noiembrie 2024. Astfel, la finalul anului 2024, operațiunile din Portugalia au totalizat 676 de mii RGU, dintre care 321 de mii în segmentul mobil și 127 de mii de utilizatori de internet fix.
În Belgia, joint venture-ul nostru cu Citymesh a demarat operațiunile comerciale pe 11 decembrie 2024. Compania a lansat servicii de internet fix pe propria rețea de fibră optică și servicii de voce și date mobile, DIGI Mobile Light, punând accent pe tarife transparente, fără costuri ascunse sau majorări periodice.
Indicatori comerciali în funcție de țară (RGU, mii)
Q4 24
Q4 23
Variație (%)
România
18.183
16.963
7%
Servicii de telefonie mobilă
6.578
5.820
13,0%
Televiziune cu plată
5.868
5.682
3,3%
Servicii de internet fix
4.888
4.571
6,9%
Servicii de telefonie fixă
849
890
-4,6%
Spania
8.440
6.481
30%
Servicii de telefonie mobilă
5.863
4.663
25,7%
Servicii de internet fix
1.951
1.373
42,1%
Servicii de telefonie fixă
626
445
40,7%
Italia
490
420
16,7%
Servicii de telefonie mobilă
490
420
16,7%
Portugalia
676
–
–
Servicii de telefonie mobilă
321
–
–
Televiziune cu plată
121
–
–
Servicii de internet fix
127
–
–
Servicii de telefonie fixă
107
–
–
TOTAL
27.789
23.864
16,4%
Raportul financiar preliminar al Digi Communications la 31 decembrie 2024 este disponibil aici.
Grupul Allianz a publicat astăzi rezultatele financiare aferente anului 2024. Grupul anunță venituri totale de 179,8 miliarde euro, în creștere cu 11,2% față de 2023. Profitul operațional a crescut în 2024 cu 8,7 % față de 2023 ajungând la 16 miliarde de euro. Rata de solvabilitate (Solvency II), a grupului a ajuns la un nivel confortabil de 209%.
Profit net atribuit acționarilor este de 10 miliarde de euro, în creștere cu 10,1%, față de 2023, iar profit operațional estimat pentru 2025 este de 16 miliarde de euro, plus/minus 1 mld. de euro.
De asemenea Allianz anunță un nou program de răscumpărare de acțiuni de până la 2 miliarde de euro
Oliver Bäte (foto), CEO al Allianz SE declară: „În 2024, Allianz a înregistrat încă o dată rezultate financiare record, susținute de performanțe solide în toate segmentele, de nivelul ridicat și susținut de satisfacție a clienților și de angajamentul record al angajaților. Allianz rămâne partenerul de încredere preferat al clienților, într-un context global în care nivelul peste medie de catastrofe naturale, conflicte armate și polarizarea tot mai accentuată continuă să genereze o volatilitate considerabilă. Aceste condiții amplifică nevoia pentru ceea ce Allianz oferă clienților săi și întregii lumi: un viitor mai sigur, care se traduce în prosperitate sporită. Noua noastră strategie, anunțată recent în cadrul Capital Markets Day, subliniază convingerea noastră privind perspectivele de creștere, precum și încrederea în reziliența și capabilitățile noastre. Pe măsură ce realizăm valoarea relațiilor din ce în ce mai profunde cu clienții, ne amplificăm și ambițiile de a livra o creștere eficientă a capitalului și mai mare în trimestrele și anii următori.”
O echipă multidisciplinară formată din avocați din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal și consultanți financiari și fiscali din cadrul Deloitte România a asistat UE Furniture, lider global în producția de scaune, fotolii și canapele de birou, în achiziția businessului de familie Rus Savitar, un jucător cheie în industria locală de mobilă. Tranzacția a fost semnată în noiembrie 2024 și a fost finalizată recent, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare.
Această preluare marchează extinderea în țara noastră a producătorului chinez de mobilă, după investiția de 9,5 milioane de dolari în fabrica situată în județul Hunedoara, anunțată în 2019.
Experții din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal au acordat asistență UE Furniture pe tot parcursul procesului de achiziție, de la încheierea acordului-cadru privind tranzacția propusă, la etapa de due diligence, precum și în negocierea, semnarea și implementarea tranzacției. Echipa juridică a fost formată din Irina Dimitriu, Partener și lider al practicii de drept imobiliar, Larisa Popoviciu, Senior Managing Associate, care a coordonat întregul proiect, Călin Georgescu-Mureșanu, Senior Associate, Andreea Zaharia și Mihnea Radu, Managing Associates. Practica de Advisory din cadrul Deloitte România a asistat cumpărătorul în procesul de due diligence financiar și a oferit suport în tranzacție, prin echipa formată din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Vlad Bălan, Director, Ionuț Grigoraș, Manager, Andreea Voinea, Senior Associate, Marc Nedera și Elena Becheanu, Associates. De asemenea, consultanții fiscali Dan Bădin, Partener, Laura Bobar, Senior Manager, Ana Bica, Senior Consultant, Ștefania Samson, Consultant, și Simona Mergeani, Director, au asigurat etapa de due diligence fiscal și au oferit asistență în tranzacție și în domeniul prețurilor de transfer.
„Această tranzacție marchează o nouă etapă de dezvoltare pentru clientul nostru, pe care l-am asistat și în prima sa investiție în țara noastră. Această nouă achiziție este în linie cu strategia globală de investiții a clientului nostru și ne bucurăm că am fost implicați în această tranzacție strategică în sectorul de producție”, a declarat Irina Dimitriu, Partener, Reff & Asociații | Deloitte Legal, liderul practicii de drept imobiliar.
UE Furniture a fost înființată în 2001 și a raportat venituri de peste 630 de milioane de euro la sfârșitul anului 2023 și 6.000 de angajați.
Rus Savitar a fost înființată în 1994 și a devenit un jucător important pe piața de mobilă din România. În 2019, compania a fost preluată de fondul de investiții suedez Greenbridge Partners și a revenit la fondatorii săi în 2024.
Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG), cel mai mare grup de food service din România, încheie anul 2024, cel mai bun din istoria sa, cu vânzări de peste 1,5 mld. lei și un profit net de 97,2 mil. lei. Compania și-a îmbunătățit marja EBITDA cu 1,4 pp în 2024 comparativ cu 2023.
„În 2024, am avut rezultate financiare remarcabile, ne-am continuat expansiunea și am îmbunătățit eficiența operațională. Ne-am consolidat prezența deschizând șapte restaurante noi, în special de tip drive thru, care ne oferă flexibilitate și acoperă toate canalele de servire. Ne-am diversificat portofoliul prin adăugarea Cioccolatitaliani, brand premium prin care adresăm un nou segment de piață. Toate într-un an marcat de incertitudine, cu alegeri electorale tensionate, climat geopolitic dificil și o înrăutățire a perspectivei ratingului de țară. Am performat și în 2024 datorită echipelor noastre din România, Italia și Republica Moldova, care au depășit zilnic noi provocări pentru a ne îndeplini promisiunile făcute clienților și investitorilor deopotrivă.”, a declarat Călin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group.
KFC România a rămas motorul performanței financiare a Grupului, având cea mai semnificativă contribuție în creșterea profitabilității și consolidarea rezultatelor operaționale. Expansiunea rețelei, prin deschiderea a cinci noi unități KFC România, a avut un impact pozitiv asupra performanței generale, susținând creșterea veniturilor. KFC România a obținut un profit net remarcabil, de peste 100 mil. lei, mai mare cu 15,5% față de 2023, și o marjă EBITDA sănătoasă, de 13,3%.
Taco Bell a continuat să își consolideze profitabilitatea în 2024, cu un profit operațional al restaurantelor de 9,54 mil. lei, în creștere cu 60%, și un profit net de aproape șase ori mai mare (+496,3%) față de anul anterior. Marja EBITDA s-a situat la un nivel solid de 10,5%, confirmând eficiența operațională și potențialul pe termen lung al rețelei. Creșterea vânzărilor, în special în trimestrele trei și patru, reflectă popularitatea tot mai mare a brandului, în special în rândul tinerilor.
KFC Italia a continuat să genereze profit și în 2024, marcând al doilea an consecutiv de rezultate pozitive. Vânzările au atins 191,7 mil. lei, în creștere cu 4,3% față de anul anterior, un ritm sănătos pentru o piață matură, iar profitul net a ajuns la 1,1 mil. lei.
În 2024, raportat la 2023, KFC Moldova își continuă performanțele de două cifre la nivelul celor mai importanți indicatori: vânzări (23,7 mil.lei, +15%), EBITDA (+4,2 mil. lei, + 13,6%), profit net (3,1 mil. lei, +11,7%). Brandul continuă să livreze cea mai bună marjă EBITDA din Grup, de 17,6%.
Procesului de redresare Pizza Hut generează deja rezultate, compania trecând de la pierdere operațională în 2023 la un profit operațional al restaurantelor de aproape 1 mil. lei în 2024, o dovadă a eficienței măsurilor de optimizare a rețelei. Mai mult, Pizza Hut și-a redus pierderea netă cu 30% în 2024 comparativ cu 2023, pe fondul eficienței operaționale sporite în urma procesului de reorganizare. Optimizările au început în 2023 și au continuat în 2024, cu scopul de a elimina în principal suprapunerile generate de consolidarea Pizza Hut și Pizza Hut Delivery sub un singur brand.
Vânzări record în trimestrul IV
Ultimul trimestru din 2024 a marcat un moment de referință pentru companie, fiind a doua oară în istoria Grupului când vânzările trimestriale au depășit pragul de 400 milioane lei (405 mil. lei, +2,7% față de T4 2023). Această evoluție a fost susținută de un mediu de consum stabil și de impactul noilor unități deschise. Toate brandurile au obținut creșteri ale vânzărilor în T4 2024 vs. T4 2023, cu excepția Pizza Hut, care a înregistrat o contracție minoră, de 0,5%. KFC Moldova a avut în special o evoluție remarcabilă, generând vânzări de 7,1 mil. lei, mai mari cu 25,9% în ultimul trimestru al anului trecut față de perioada similară din 2023.
„Performanță solidă din 2024 reflectă adaptabilitate în fața unor factori externi provocatori, precum ajustările salariale din industrie, presiunile inflaționiste și prudența consumatorilor alimentată de incertitudine în contextul electoral din România și din Republica Moldova. Am reușit să gestionăm aceste presiuni și am obținut vânzări record, ne-am crescut profitabilitatea și am înregistrat o îmbunătățire impresionantă a marjelor operaționale. Dinamica accelerată a KFC România, performanța excelentă a Taco Bell și evoluția încurajatoare a Pizza Hut sunt reflectarea capacității noastre de adaptare și de aplicare consecventă a măsurilor de gestionare a costurilor. Știm că anul 2025 vine cu noi provocări, dar ne păstrăm angajamentul de a livra o performanță financiară solidă pentru acționari”, a declarat Valentin Budeș, CFO Sphera Franchise Group.
Performanțe peste cele ale indicelui BET
În 2024, acțiunile Sphera Franchise Group au înregistrat o apreciere remarcabilă, de 56,8%, depășind-o semnificativ pe cea a indicelui BET, de 8,78%. În același timp, randamentul total al acțiunilor SFG a fost de 65%, o performanță robustă comparativ cu indicele BET-TR, care a avut o creștere de 16,15% în 2024.
Acționarii Sphera Franchise Group au primit dividende anul trecut în două tranșe, pe 6 iunie și 7 noiembrie, fiecare în valoare de 1,05 RON brut pe acțiune, iar randamentul total anual al dividendelor, incluzând plățile din lunile iunie și noiembrie 2024, a ajuns la 5,6%.
Agenții economici din județul Ilfov declară, în acest moment, existența în județ a 850 de locuri de muncă vacante, înregistrate în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ilfov, dintre care: 50 pentru persoanele cu studii superioare, 287 pentru persoanele cu studii medii, 137 pentru muncitori calificați, 376 pentru muncitori necalificați.
Printre ocupațiile care se regăsesc în lista Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov, se numără: director societate comercială, manager, șef depozit, farmacist, administrator societate comercială, asistent comercial, consilier/expert/inspector/referent/economist în gestiunea economică, asistent medical de farmacie, agent de vânzări, funcționar administrativ, lucrător gestionar, bucătar, lucrător comercial, casier, agent de securitate, zugrav, mecanic auto, tâmplar universal, șofer de autoturisme și camionete, conducător auto transport rutier de mărfuri, stivuitorist, femeie de serviciu, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, muncitor necalificat în industria confecțiilor, încărcător-descărcător, manipulant mărfuri, curier”.
AJOFM Ilfov precizează că „toate locurile de muncă vacante, condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov din București, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/123,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov”.
Grupul Banca Transilvania a crescut în 2024 atât prin achiziții, cât și organic, contribuind la susținerea economiei românești. În același timp, Banca Transilvania este principalul finanțator al economiei, al populației și al statului, inclusiv prin plata impozitelor totale și a contribuțiilor sociale de peste 1,7 miliarde lei.
Taxele și impozitele plătite de Grupul Banca Transilvania în România se ridică la aproximativ 1% din totalul veniturilor fiscale încasate de stat. Impozitul pe profit plătit către bugetul de stat de bancă și de subsidiarele din România ale Grupului BT a fost în 2024 de aproape 2% din totalul impozitului pe profit încasat la bugetul de stat de la firmele din țara noastră.
„2024 a fost încă un an în care banca și subsidiarele sale au crescut semnificativ peste media pieței în ceea ce privește finanțările, operațiunile și tranzacțiile clienților. De asemenea, am crescut anvergura Grupului BT prin mai multe achiziții și integrări în banking și în domenii complementare precum leasing, pensii și asset management. Rămânem optimiști privind viitorul, dar și prudenți în fața unui mediu volatil, cu multiple provocări pe plan intern și internațional. Continuăm să investim prin bancă și prin Grupul BT în tehnologie, inovație și produse pentru a avea o eficiență cât mai mare și a finanța susținut economia românească”, declară Horia Ciorcilă (foto), Președintele Consiliului de Administrație, Banca Transilvania.
Activele Grupului Financiar BT au ajuns la finalul anului trecut la 207 miliarde lei, +22,4% față de 31 decembrie 2023. Contribuția integrării OTP Bank România la creșterea activelor a fost de aproximativ 9,6 puncte procentuale.
Profitul net consolidat al Grupului Financiar BT este de 4,7 miliarde lei, din care profitul net al băncii este de 3,5 miliarde lei. Subsidiarele şi participațiile de capital au contribuit cu aproximativ 384,6 milioane lei la profitabilitatea Grupului BT. Câștigul din achiziții a contribuit cu 815,7 milioane lei la profitul net al Grupului BT. Timp de cinci luni, până la 31 decembrie 2024, societățile achiziționate de la OTP Group au contribuit cu un profit de 58,1 milioane lei la rezultatele Grupului Banca Transilvania.
Profitul operațional al băncii a crescut la 4,5 miliarde lei, +28,3% față de 2023, pe fondul creșterii activității operaționale a băncii. Eficienţa operaţională BT,reflectată de raportul cost/venit, s-a îmbunătățit și a ajuns la 45,4% datorită bunei gestionări a costurilor şi eficientizării activității prin digitalizarea proceselor.
Creditele și creanțele din leasing financiar nete la nivel de Grup BTau crescut cu 27,5%, până la 96,4 miliarde lei, iar depozitele clienților au ajuns la 167,8 miliarde lei, +21,6% față de sfârșitul anului 2023.
Performanța liniilor de business în 2024:
Peste 66.000 companii și 530.000 persoane fizice au ales să lucreze cu Banca Transilvania. BT a ajuns la aproape 4,6 milioane de clienți la finalul anului trecut, din care 4,1 milioane sunt retail și peste 480.000 sunt companii.
Banca a finanțat companii cu 26,6 miliarde lei și persoane fizice cu 8,8 miliarde lei. Sumele noi acordate clienților Micro și IMM sunt cu 2 miliarde lei mai mari comparativ cu 2023. Banca a fost partener în programele garantate de stat IMM Invest Plus și Creditul Fermierului, cu finanțări de peste 3,5 miliarde lei.
Peste 300.000 de credite au fost acordate de bancă, +9,4% în 2024 față de 2023. Dintre acestea, 135.000 sunt credite de consum.
Soldul creditelor brute la nivel de bancă este +13,5%, din care o creștere semnificativă, cu 17,5%, este soldul creditelor pentru companii. Volumul creditelor pentru populație este cu 7,9% mai mare.
Peste 15.000 de persoane şi-au cumpărat locuinţe cu ajutorul BT, suma acordată fiind de aproximativ 4,5 miliarde lei. Soldul creditelor ipotecare/imobiliare este de 19,3 miliarde lei, +3,2% față de decembrie 2023, reprezentând 22% din portofoliul de credite.
Numărul de carduri a ajuns la 7 milioane, incluzând cardurile BT emise pentru clienții OTP Bank România, iar tranzacțiile realizate cu carduri au crescut cu 23% față de 2023.
Numărul plăţilor cu telefonul este +36%, iar volumul transferurilor din BT Pay, +54%, în comparație cu 2023.
Rata expunerilor neperformante (EBA) este de 2,07% la 31 decembrie 2024, iar gradul de acoperire cu provizioane totale a expunerilor neperformante este de 206%. În decembrie 2024, ROE a atins 27,0% la nivel individual, depășind media sistemului bancar de 18,4%. Rata solvabilității BT, încorporând în fondurile proprii profitul net interimar pentru primul semestru al anului 2024, este de 23,54%.
Poziția Grupului Banca Transilvania pe piețe complementare banking-ului în 2024: leadership în funcție de volumele tranzacționate la BVB și în managementul activelor, consolidarea poziției pe piața de finanțare de retail auto, IFN și a fondurilor de pensii, respectiv cel mai bun an în microfinanțare:
BT Leasing a fuzionat în decembrie 2024 cu OTP Leasing, după o integrare desfășurată pe parcursul a doar patru luni. Compania a ajuns la 42.000 de clienți, peste 63.000 de contracte și active totale de peste 6,1 miliarde lei.
BT Capital Partners, compania de brokeraj a Grupului BT, a ajuns lider la Bursa de Valori București, în funcție de volumele tranzacționate, cu o cotă de piață de 26,7%. BTCP a intermediat două emisiuni de acțiuni pe Piața Principală a BVB și o serie de emisiuni de obligațiuni pe piețele externe și la BVB.
BT Asset Management și-a menținut poziția de lider și a depășit suma de 6 miliarde lei active administrate. Mai mult de jumătate din noii investitori din România au ales să lucreze cu BT Asset Management în 2024.
BT Mic a finanțat în 2024 aproape 10.000 de clienți. Compania a ajuns la peste 22.000 de clienți, cu finanțări de 1,27 miliarde lei, care sunt +27% față de 2023.
BT Pensii a ajuns la 290,5 milioane lei active gestionate, +33% față de 2023.
BT Direct și-a menținut trendul de creștere și a ajuns la finalul anului 2024 la 260.000 clienți și active totale de peste 1,1 miliarde lei, +20% față de 2023.
Code Crafters și-a extins capacitatea de livrare a soluțiilor financiare prin diversificarea tehnologiilor, extinderea portofoliului de proiecte și a echipei. De asemenea, a obținut certificarea internațională ISO 27001:2022 pentru Sistemul de Management al Securității Informațiilor.
Kaufland România anunță deschiderea celui de al patrulea magazin din Baia Mare, sprijinind comunitatea locală prin crearea a peste 70 de locuri de muncă. Cu această deschidere, rețeaua companiei ajunge la 190 de magazine la nivel național.
Hipermarketul, situat pe Str. Vasile Lucaciu nr. 163, este construit pe o suprafață de peste 5.700 mp și dispune de un spațiu de vânzare de 2.600 mp. Noul Kaufland se remarcă printr-o contribuție semnificativă la protejarea mediului. În zona parcării au fost plantați puieți pe o suprafață de 2000 mp, câteun copac la fiecare trei locuri. Pe măsură ce cresc, aceștia vor transforma treptat zona într-un spațiu verde, cu umbră naturală. Pe acoperișul magazinului sunt instalate panouri fotovoltaice pe o suprafață de peste 1.000 mp, reprezentând o investiție de aproximativ 300.000 euro. Acestea vor genera energie verde și vor diminua emisiile de CO₂ cu peste 150 tone anual”.
Kaufland România precizează că „magazinul va fi deschis pentru public începând de vineri, 28 februarie, și va avea un program de funcționare zilnic, cuprins între orele 07:30-22:00 de luni până sâmbătă, respectiv 08:00-21:00 duminica. Cu ocazia inaugurării, clienții noului magazin Kaufland sunt așteptați cu promoții speciale la alimente și produse non-food. Printre produsele incluse în ofertă se regăsesc: spată de porc fără os, la 14,99 lei/kg, redusă de la 24,99 lei/kg, detergent automat pentru rufe Herr Klee 3kg, la 19,99 lei, redus de la 29,99 lei, precum și 30% reducere la toată gama de accesorii auto.
Hipermarketul oferă o gamă variată de produse, fiind prevăzut cu o vitrină asistată de 20 de metripentru produse proaspete, un raion extins de legume-fructe, brutărie, produse congelate, alimente de bază, dulciuri, drogherie, băuturi și produse nealimentare. La punctul Grill din exterior, clienții sunt așteptați cu un meniu variat de preparate gustoase, gata de savurat: pui rotisat (condimentat sau cu usturoi), pulpe de pui rotisate, crispy și nuggets de pui, cartofi prăjiți, mici, ceafă de porc și Thuringer. Oferta este completată de o selecție de băuturi răcoritoare și diverse sosuri.
Pentru o plată rapidă, magazinul dispune de 15 case de marcat, dintre care 10 sunt express, de tip self check-out. De asemenea, clienții au la dispoziție serviciul K-Scan, care le permite să își scaneze produsele direct din magazin și o plată rapidă la finalizarea cumpărăturilor.
Pentru a asigura accesibilitatea, magazinul beneficiază de infrastructură modernă, incluzând o pistă de biciclete, un trotuar pietonal și rastele pentru 24 de biciclete. Parcarea dispune de 255 de locuri, dintre care 10 sunt rezervate persoanelor cu dizabilități, 8 sunt destinate părinților, iar 3 locuri au acces stația de încărcare pentru mașini electrice.
Galeria comercială oferă clienților acces la o varietate de magazine și servicii, printre care farmacia Someșan, cofetăria și brutăria Gina Cakes, magazinul Sinsay, pet shop-ul Zoopers, Inmedio (ziare, loto, tabac) și Hypericum – Doctorul Naturii, magazin specializat în produse naturiste. În plus, sunt disponibile două aparate de cafea Dallmayr & Nestlé, lockere pentru ridicarea coletelor (Sameday, Fanbox, GLS și DPD Curier), un aparat de plată SelfPay și un punct GSM.
Pentru a încuraja comportamentele ecologice în rândul clienților, noul magazin Kaufland din Baia Mare integrează și sisteme de colectare separată, precum:
În interiorul magazinului, clienții vor găsi un automat de reciclare self-service, prevăzut cu patru guri de colectare, unde pot recicla ambalaje în schimbul voucherelor de extra-reducere. Pot aduce aici PET-uri, sticle și doze de metal (cu volum de până la 3 litri), garanția de 0,50 RON fiind restituită doar pentru ambalajele cu simbolul Ambalaj cu garanție tipărit pe etichetă.
În zona de la intrare, în spațiul special amenajat sub forma unei broscuțe țestoase, clienții pot depune pentru reciclare ambalaje ale produselor de îngrijire personală sau de curățenie și vor fi recompensați pe loc cu vouchere de 35% reducere la cumpărarea altor produse noi, din oferta lunară. Clienții pot depune sticle goale din plastic de șampon, balsam, gel de duș, cremă de corp, de față sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar și recipiente goale de produse de curățenie, precum detergenți de haine sau de vase, soluții de curățare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Voucherele se ridică de la Biroul de Informații din magazin”.
Cea mai importantă platformă de cercetare și analiză a industriei cripto, CryptoRank, a realizat un studiu comparativ asupra profunzimii lichidității, incluzând primele cinci burse internaționale de criptomonede. Bitget s-a clasat pe locul al doilea în ceea ce privește nivelul lichidității, ceea ce reflectă cât de ușor pot fi cumpărate și vândute activele, inclusiv la un spread redus și prețuri optime.
Studiul realizat de CryptoRank oferă utilizatorilor informații obiective și importante cu privire la capacitatea fiecărei platforme de a gestiona ordine de piață mari cu un impact minim asupra prețului, un aspect esențial pentru traderii care caută o execuție eficientă a tranzacțiilor.
Principalele concluzii ale raportului evidențiază lichiditatea pieței Spot și Futures, care pot fi explicate după cum urmează:
lichiditatea pieței Spot se referă la cât de ușor se pot cumpăra și vinde active (acțiuni, criptomonede, mărfuri etc.) la valorile actuale ale pieței, fără a afecta semnificativ prețul. O lichiditate ridicată indică un volum mare de tranzacții și o diferență redusă (spread) mic între cerere și ofertă.
lichiditatea pieței Futures se referă la cât de activ sunt tranzacționate contractele Futures (contracte prin care investitorii cumpără sau vând active la un preț stabilit, cu livrare într-un moment viitor). O lichiditate bună în această piață asigură execuția ordinelor și reduce riscul de volatilitate ridicată.
Bitget, lider global în domeniul schimbului de criptomonede, s-a clasat pe locul al doilea în rândul celor mai mari cinci burse globale, demonstrând o capacitate ridicată de lichiditate pe piața Spot pentru perechi majore de tranzacționare, precum BTC/USDT și ETH/USDT. Acest lucru poziționează Bitget drept o opțiune competitivă pentru traderii care doresc o execuție eficientă a tranzacțiilor în piețele cu volum ridicat.
Analiza efectuată de CryptoRank a evaluat nivelul lichidității în jurul unei marje de 2% față de prețul de piață mediu, un indicator esențial pentru măsurarea capacității unei platforme de a gestiona ordine de piață mari cu deviere minimă de preț (slippage).
Studiul relevă variații semnificative în ceea ce privește nivelul lichidității pe principalele burse centralizate de criptomonede, atât pe piețele Spot, cât și pe cele Futures. În ceea ce privește celelalte companii incluse în analiză, se observă faptul că Binance domină piața Spot, în timp ce MEXC se remarcă prin lichiditatea superioară pe piața Futures, evidențiind punctele forte diverse ale acestor platforme.
Bitget, plasată de Forbes în topul platformelor de încredere
Performanța Bitget pe ambele piețe reflectă creșterea accelerată a platformei, care a transformat-o în CEX-ul (Centralized Exchange) cu cea mai rapidă expansiune din top 10. Aceste informații ajută investitorii să își aleagă platforma potrivită pentru activitățile lor de tranzacționare, luând în considerare adâncimea lichidității și orientarea pieței.
Recent, Forbes a clasat Bitget printre cele mai de încredere platforme de tranzacționare cripto la nivel global. În 2024, Bitget și-a extins baza de utilizatori cu 400%, evoluția fiind una rapidă: de la 20 de milioane în ianuarie, la 100 de milioane în decembrie. Tranzacționarea Spot a crescut de la 160 miliarde de dolari în T1 la 600 miliarde de dolari în T4, iar volumele zilnice s-au dublat, ajungând la 20 miliarde de dolari.
Această creștere rapidă au propulsat Bitget în top 3 burse de tranzacționare a derivatelor și i-au consolidat poziția în top 5 pe piața Spot. Menținând acest ritm, Bitget continuă să își extindă oferta și să îmbunătățească funcționalitățile platformei, asigurând o lichiditate ridicată pentru a susține o experiență de tranzacționare fluidă pentru întreaga sa bază de utilizatori.
Într-o perioadă în care industria ospitalității din România se confruntă cu un deficit alarmant de forță de muncă, estimat la peste 25% la nivel național și chiar 50% în zonele turistice de top, un antreprenor român vine cu o soluție care poate revoluționa modul în care se investește în turism. Rentakub® le oferă investitorilor posibilitatea de a intra pe piața turismului fără a se confrunta cu provocările gestionării unei unități de cazare. Printr-un model inovator, investitorii pot achiziționa unități de cazare modulare și le pot amplasa în zone turistice cu cerere ridicată, fără a se ocupa de administrare. Proprietarul terenului se ocupă de rezervări, mentenanță și interacțiunea cu turiștii, asigurând astfel succesul afacerii și eliminând problema lipsei de personal calificat din industrie.
Cum funcționează modelul de business Rentakub®?
Pentru doar 32.000 de euro, un investitor poate achiziționa un Kubo Family, o casă de vacanță modernă, complet mobilată și utilată. Aceasta este amplasată pe terenul unuia dintre sutele de proprietari aflați în baza de date Rentakub®, în locații turistice atent selectate.
Siguranța investiției este garantată printr-un contract de închiriere care asigură că unitatea este exploatată și administrată de către proprietarul terenului, eliminând orice grijă operațională pentru investitor. Veniturile se împart în mod echitabil: 40% pentru investitor, 60% pentru cel care gestionează unitatea. În plus, după 10 ani, proprietarul terenului poate cumpăra kubul la un preț avantajos, dacă părțile convin asupra acestui lucru.
Un model care răspunde nevoilor reale ale pieței
„Există un paradox al turismului în România. Înainte de a lansa conceptul, am realizat o analiză de piață detaliată, prin care ne-am dorit să identificăm interesul părților implicate. Am pornit de la oportunitățile existente și de la riscurile cu care se confruntă investitorii. Știm cu toții că România are multe zone foarte frumoase, dar lipsa capitalului lasă multe terenuri neexploatate. Dacă un potențial investitor își dorește să investească în turism, poate nu are suficient capital să achiziționeze și terenul, și o unitate de cazare. Pe de altă parte, investitorii care ar avea capital ezită tocmai din cauza lipsei personalului pentru administrare. În același timp, proprietarii de terenuri își doresc să-și valorifice proprietățile, dar nu au fonduri pentru a dezvolta o afacere. Așadar, această formulă vine ca un răspuns la nevoile tuturor părților implicate. Mai mult decât atât, conceptul va contribui la dezvoltarea turismului local, îmbunătățind oferta turistică și generând venituri pentru economia locală”, explică Costi Zărnescu, dezvoltatorul conceptului Rentakub®.
Investiție profitabilă, fără stres operațional
Rentakub® oferă investitorilor un randament anual de peste 15%, un profit semnificativ mai mare decât cel al investițiilor imobiliare clasice. Estimările Rentakub® arată că acest model permite o recuperare rapidă a investiției, fără riscurile obișnuite din industria ospitalității, unde lipsa personalului calificat a dus la dificultăți majore în administrarea unităților de cazare.
Într-un climat economic în care multe afaceri din ospitalitate se străduiesc să găsească soluții pentru criza forței de muncă, Rentakub® propune un model de investiție adaptat acestei realități. Investitorii nu mai trebuie să se confrunte cu problemele recrutării și gestionării personalului, iar turismul local beneficiază de o abordare sustenabilă, în care resursele sunt utilizate eficient.
de Laurențiu Stan, consultant financiar, Kapital Minds
Pe măsură ce datoria publică a României continuă să crească, întrebarea esențială este cine va achita nota de plată. Actualele politici de împrumut pot susține economia pe termen scurt, însă efectele pe termen lung pot deveni o povară grea pentru generațiile viitoare. Creșterea fiscalității, limitarea investițiilor publice și scăderea competitivității economice sunt doar câteva dintre consecințele posibile. Problema nu este doar una economică, ci și una socială, căci deciziile de astăzi vor influența nivelul de trai al copiilor noștri. Putem evita ca această datorie să devină o moștenire toxică?
Datoria publică a devenit, de ceva vreme, o problemă globală. Numeroase guverne din întreaga lume tratează finanțele publice ca pe un card de credit fără limită, uitând persistent și ostentativ să verifice și extrasul de cont la soldul tot mai mare al datoriei. Odată cu creșterea ratelor dobânzii și a cheltuielilor publice necesare (sau nu) pentru asigurarea funcționării statelor, nivelul foarte ridicat al datoriei publice nu mai poate fi neglijat. În ultimul raport Fiscal Monitor, emis în octombrie 2024, FMI estimează că datoria publică globală va depăși, până la sfârșitul anului, 100 de trilioane de dolari, adică peste 93% din PIB global, și că se va apropia de 100% din PIB până în 2030, cu 10% din PIB peste nivelul din 2019, înainte de pandemie. Mai mult, într-un scenariu pesimist, FMI estimează că se poate ajunge chiar la 115% din PIB până în 2030, nivel care poate fi atins în urma unei creșteri economice slabe, coroborată cu înăsprirea condițiilor de finanțare, derapaje fiscale și un grad mai ridicat de incertitudine economică.
Țara noastră urmează același trend global al îndatorării, iar anul trecut a călcat chiar mai tare pedala de accelerație. În ultimul deceniu, datoria publică a României a crescut de la aproximativ 30% din PIB la peste 50%, ajungând la peste 54% la finalul anului trecut și depășind pragurile considerate sigure pentru o economie în dezvoltare. Sunt numeroși politicieni și chiar analiști economici care consideră că dăm prea multă importanță acestui indicator sau că acesta este la un nivel foarte bun față de al altor țări și că ar mai fi loc de creștere. Chiar așa, dacă Franța are o datorie de 115% din PIB, SUA 120% și Japonia 200%, noi de ce ne speriem așa la 54%? Și ce dacă există posibilitatea realistă de a depăși 60% din PIB anul acesta? Problema este că nu ne comparăm cu cine trebuie. Comparăm mere cu struguri și căruțe cu avioane. O țară în curs de dezvoltare ca a noastră nu are o economie suficient de rezilientă pentru a face față unor șocuri neprevăzute, riscul de țară și costurile de finanțare au atins un record negativ și nu suntem în postura SUA să avem o monedă de rezervă pe care să o tipărim când nu ne mai ajung banii pentru rate. Să nu uităm că două dintre cele trei mari agenții de rating au modificat recent perspectiva cu privire la riscul suveran de la stabilă la negativă, iar statul român se împrumută la rate ale dobânzii de aproape 8%! Recent, Ministerul Finanțelor chiar s-a lăudat cu un record absolut al subscrierilor în programele Fidelis și Tezaur, emisiuni de titluri de stat destinate populației la o rată a dobânzii care ajunge la 7,95%. Bineînțeles că oamenii preferă să investească în titluri de stat la un astfel de randament, când dobânda la depozite bancare este de 5%, investițiile în apartamente aduc un yield de sub 6% și investițiile la bursă sunt considerate prea riscante. Dar nu se întreabă nimeni oare de ce titlurile de stat au fost „făcute” atât de atractive pentru populație? Pentru că băncile și investitorii instituționali nu prea mai vor să își riște banii prin plasamente în obligațiuni românești, chiar și la dobânzi atât de ridicate. Poate că știu ei ceva ce noi nu știm…
Pandemia de COVID-19, criza energetică și inflația galopantă au contribuit semnificativ la creșterea datoriei publice, guvernele apelând la împrumuturi pentru a finanța deficitele bugetare din ce în ce mai ridicate din ultimii ani. Chiar și în afara contextului de criză, cheltuielile guvernamentale au depășit constant veniturile, ducând la acumularea unei datorii ce trebuie, în cele din urmă, plătită. În prezent, costurile pentru serviciul datoriei reprezintă o parte semnificativă din bugetul de stat. Execuția bugetară a anului 2024 ne arată o creștere cu 21% a cheltuielilor cu dobânzile, iar bugetul pentru 2025 prevede o creștere cu 15%. Având în vedere ratele „atractive” ale dobânzii pentru obligațiunile de stat emise în 2024 și anul acesta, ne putem aștepta la o creștere și mai accentuată a cheltuielilor cu dobânzile în următorii ani, pe lângă necesitatea de a rambursa sume mult mai mari din principal.
Cu cât datoria crește, cu atât resursele disponibile pentru investiții în educație, sănătate sau infrastructură se reduc, pentru că este greu de crezut că veniturile bugetare vor crește suficient pentru a acoperi costurile suplimentare de finanțare. Orice gospodărie sau firmă trebuie să plătească mai întâi taxele și datoriile și apoi alocă ce mai rămâne pentru hrană, educație sau distracție, respectiv pentru salarii, materii prime sau investiții. Dacă taxele și datoriile sunt prea mari, nu mai rămân bani suficienți pentru celelalte cheltuieli necesare și se impun „tăieri” și austeritate. Statul nu face excepție de la această regulă, însă, spre deosebire de populație și firme, își pot rostogoli datoriile, aparent, la nesfârșit, prin emiterea de noi obligațiuni. Când sumele și rata dobânzii depășesc un anumit nivel, această practică devine nesustenabilă și, inevitabil, se impun măsuri mai dureroase.
Una dintre consecințele directe ale creșterii datoriei publice este necesitatea de a crește impozitele și contribuțiile sociale pentru a acoperi costurile datoriei. Această presiune fiscală suplimentară va afecta atât populația activă, cât și mediul de afaceri, limitând capacitatea de consum și investiții. Tinerii care intră pe piața muncii vor fi nevoiți să contribuie mai mult la bugetul public, fără a beneficia în mod direct de serviciile finanțate prin datoria acumulată în trecut.
De asemenea, creșterea fiscalității poate descuraja inițiativa antreprenorială și poate determina companiile să își reducă investițiile sau să se relocheze în țări cu un regim fiscal mai favorabil. Acest fenomen poate duce la o reducere a locurilor de muncă și la o stagnare a veniturilor populației, accentuând inegalitățile sociale.
O altă consecință majoră este reducerea investițiilor în domenii esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a societății. Atunci când o parte semnificativă a bugetului este destinată rambursării datoriei și plății dobânzilor, rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și cercetare, cu efect negativ asupra calității vieții și a șanselor de progres ale generațiilor viitoare.
Sistemul de educație, deja subfinanțat, riscă să devină și mai slab pregătit pentru a răspunde nevoilor unei economii moderne, afectând competitivitatea forței de muncă. La fel, un sistem de sănătate cu resurse insuficiente nu va putea asigura servicii de calitate, ceea ce va duce la o deteriorare a stării de sănătate a populației și la creșterea costurilor sociale pe termen lung. Investițiile în infrastructură, cu care s-au tot lăudat în ultima vreme guvernanții, pot fi, de asemenea, victime ale unei datorii nesustenabile.
Datoria publică ridicată poate afecta și creșterea economică a țării. Investitorii internaționali devin mai reticenți să finanțeze o economie cu un grad mare de îndatorare și risc suveran ridicat, iar costurile de finanțare cresc pe măsură ce riscul perceput devine mai mare. Statul va trebui să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru împrumuturi viitoare, ceea ce va alimenta un cerc vicios al datoriei.
Accesul la finanțare devine tot mai dificil pentru tinerii antreprenori, ceea ce îngreunează dezvoltarea afacerilor și frânează inovația. Pe termen lung, acest fenomen poate duce la o economie mai slabă, cu mai puține start-up-uri și oportunități de creștere. În același timp, o datorie publică ridicată reduce resursele disponibile pentru politici sociale și investiții esențiale, adâncind inegalitățile economice și amplificând tensiunile sociale.
Impactul se resimte direct în viața cetățenilor. Creșterea fiscalității și scăderea investițiilor publice duc la un nivel de trai mai redus, iar lipsa perspectivelor economice împinge tot mai mulți tineri să emigreze. Această migrație agravează problemele demografice ale României, accentuând dezechilibrul dintre populația activă și cea pensionară, ceea ce face și mai dificilă susținerea sistemului de pensii și a serviciilor publice.
Pentru a preveni ca datoria publică să devină o povară de nesuportat pentru generațiile viitoare, sunt necesare măsuri concrete și sustenabile. O politică fiscală responsabilă trebuie să reducă cheltuielile nejustificate și să prioritizeze investițiile cu impact real pe termen lung. În locul creșterii taxelor, extinderea bazei de impozitare și eficientizarea colectării veniturilor pot contribui la reducerea deficitului bugetar.
Totodată, atragerea investițiilor private și promovarea capitalului străin sunt soluții care pot stimula creșterea economică fără a crește datoria publică. Investițiile în infrastructură, educație și sănătate sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă și competitivitatea economică a țării.
Transparența și eficiența în utilizarea fondurilor publice sunt la fel de importante. Combaterea corupției și reducerea risipei bugetare pot diminua nevoia de împrumuturi și îmbunătăți performanța economică. În plus, educația financiară și conștientizarea impactului datoriei publice pot ajuta la crearea unei culturi a responsabilității economice, atât la nivel individual, cât și instituțional.
Viitorul economic al României depinde de deciziile luate astăzi. Fără o gestionare responsabilă a datoriei publice, generațiile viitoare vor fi condamnate să plătească prețul greșelilor din prezent. Este momentul ca factorii de decizie să acționeze cu prudență și viziune, asigurând o economie stabilă și prosperă pentru toți românii. Doar printr-o combinație de politici fiscale echilibrate, investiții strategice și transparență în utilizarea fondurilor publice putem construi un viitor în care datoria publică să nu mai fie o povară, ci o resursă gestionată inteligent pentru dezvoltarea societății.
Pe măsură ce marile companii din domeniul tehnologiei continuă să cheltuiască mai mulți bani ca niciodată pentru construirea infrastructurii de inteligență artificială, Nvidia a continuat să culeagă roadele acestor investiții. Omenirea se îndreaptă rapid către inteligența artificială, iar investițiile în acest domeniu sunt în creștere.
Noaptea trecută, producătorul de cipuri Nvidia a raportat încă o dată o depășire a profiturilor și veniturilor estimate, conform datelor financiare pentru trimestrul IV. Rezultatele Nvidia asigură astfel investitorii că în zona inteligenței artificiale cererea rămâne puternică, deoarece companiile continuă să apeleze la cei mai buni în domeniu, în ciuda preocupărilor legate de apariția pe piață a unor alternative AI mai ieftine. Nvidia este considerată un indicator al cererii pentru tehnologiile de inteligență artificială, iar rezultatele publicate pot liniști încă o dată contestatarii trendului.
Este relevant să vedem ce surse de venituri a avut compania în anul fiscal ce s-a încheiat. Segmentul de centre de date este lider cu venituri de 35,6 miliarde de dolari (+16% fata de T3, +93% fata de 2023) și semnalează o cerere tot mai mare pentru infrastructura, formarea și inferența AI. Este important de menționat faptul că producția chip-urilor Blackwell a crescut semnificativ, generând venituri de 11 miliarde de dolari în trimestrul al patrulea, și urmează să crească și mai mult în primul trimestru al acestui an. Acest lucru risipește încă o dată îngrijorările cu privire la aprovizionare apărute în ultimele trimestre. Sentimentul pozitiv din jurul procesorului Blackwell a dus la o estimare optimistă pentru trimestrul următor, indicând venituri de 43 de miliarde de dolari, peste previziunile inițiale ale analiștilor. Cu toate acestea, veniturile din sectorul de jocuri video au fost de numai 2,5 miliarde de dolari (-22% fata de T3, -11% fata de 2023), afectate de constrângerile legate de aprovizionare.
În timp ce, în comparație cu celelalte două fluxuri de venituri, vânzările din sectorul Auto ale companiei sunt relativ mici, vedem o creștere considerabilă a acestora, la peste 570 de milioane de dolari (+27% fata de T3, +103% fata de 2023). Această creștere a fost determinată de progresele din zona vehiculelor autonome (AV). În cadrul discuției privind rezultatele financiare, CEO-ul Nvidia Jason Hwang a menționat că Toyota, cel mai mare producător auto din lume, își va construi vehiculele de generație următoare pe platforma Nvidia Orin, care rulează sistemul de operare Nvidia Drive OS certificat pentru siguranță. Hyundai Motor Group a anunțat că adoptă tehnologiile Nvidia pentru a accelera dezvoltarea AV și robotică, precum și pentru inițiativele privind fabricile inteligente. Aurora și Continental vor dezvolta la scară largă camioane fără șofer echipate cu Nvidia Drive Thor. Platforma Nvidia pentru vehicule autonome end-to-end a trecut evaluările de siguranță din industrie, precum TÜV SUD și TUV Rheinland, fiind prima platformă AV care a primit un set complet de evaluări din partea unor terțe părți. Așadar, ne așteptăm să vedem progrese rapide în domeniul conducerii autonome.
Dacă a existat un punct slab din raportare, acesta a fost previzionarea marjelor pentru următorul trimestru. Marjele Nvidia sunt constrânse într-un moment în care compania aduce pe piață produse noi, mai complexe. Acest lucru se datorează faptului că oportunitatea AI se extinde, oferind avantaje uriașe într-o serie de sectoare. Nvidia consideră că AI pentru companii și inteligența artificială fizică (pentru roboți) sunt următoarele domenii majore de creștere. Compania consideră că, în mod fundamental, software-ul s-a schimbat de la codarea manuală care rulează pe procesoare la învățarea automată și software-ul bazat pe inteligență artificială care rulează pe GPU-uri și sisteme de calcul accelerat. Iar această schimbare înseamnă că Nvidia va trebui să continue să inoveze.
Nvidia este a doua cea mai deținută acțiune de către investitorii români și prima la nivel global, pe platforma eToro. De la începutul anului, prețul acțiunilor companiei a scăzut cu 2,24%, dar în ultimele 12 luni a urcat cu aproape 66%. În acest an, dintre acțiunile companiilor din „Cei 7 magnifici” doar Meta a crescut, cu 15%, în timp ce toate celelalte au înregistrat scăderi. Tesla, ale cărei vânzări s-au prăbușit pe piața europeană, este compania din grup care a avut cea mai mare scădere de la începutul anului, de aproape 28%, urmată de Alphabet – compania-mamă a Google – cu 8%. Scăderile tuturor celorlalte companii sunt cuprinse între 2 și 5%. Investitorii în Nvidia sunt fericiți că investițiile în AI sunt prognozate să crească, dar cei cu plasamente în ceilalți 7 magnifici se întreabă când vom vedea o influență considerabilă a acestora în profitabilitatea companiilor. Între timp, cursa pentru AI continuă și are potențialul de a schimba lumea așa cum o știm.
Cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research evidențiază impactul tot mai mare al Inteligenței Artificiale în viața cotidiană a românilor și analizează tendințeleîn utilizarea acestei tehnologii.
Majoritatea românilor (67%) consideră Inteligența Artificială (AI) utilă, inclusiv 53% dintre non-utilizatori.
Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, aproape jumătate dintre români (47%) folosesc Inteligența Artificială (AI) în activitățile lor zilnice, în special femeile (51% fată de 42% dintre bărbați) și tinerii între 18-24 ani (70%).
Majoritatea românilor (67%) consideră că Inteligența Artificială (AI) este benefică în viața de zi cu zi. În rândul utilizatorilor de AI, această percepție crește la 83%, însă chiar și 53% dintre non-utilizatori sunt de părere că AI ar putea fi un instrument util.
Dintre platformele de Inteligență Artificială, ChatGPT este cea mai utilizată (60%), urmată de Gemini (29%) și Siri (21%).
Cum folosesc românii Inteligența Artificială în viața de zi cu zi?
Tehnologia AI este utilizată cel mai frecvent pentru căutarea de informații generale (73%), acest obicei fiind mai pronunțat în rândul persoanelor de peste 45 de ani (87%). Pe locul al doilea se află educația și învățarea (45%), o întrebuințare populară mai ales printre tinerii sub 35 de ani (53%).
Alte utilizări frecvente includ divertismentul (37%), sprijinul la locul de muncă (31%) și planificarea personală (19%).
„Acest studiu reflectă tendința tot mai accentuată de integrare a Inteligenței Artificiale în viața de zi cu zi a românilor. Faptul că inclusiv non-utilizatorii recunosc beneficiile acestei tehnologii demonstrează potențialul său uriaș de a influența deciziile personale și profesionale. AI nu mai este o opțiune futuristă, ci un instrument accesibil și util pentru toată lumea.” a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.
În ceea ce privește modalitățile de interacțiune cu AI, 66% dintre utilizatorii AI preferă mesaje scrise, în timp ce 15% interacționează vocal, iar 19% folosesc ambele modalități. Femeile preferă în mai mare măsură comunicarea prin mesaje scrise (70% față de 61% dintre bărbați), în timp ce bărbații utilizează ambele metode într-o proporție mai mare (23% față de 16% dintre femei).
6 din 10 utilizatori de AI iau decizii de cumpărare cu ajutorul acestei tehnologii
8 din 10 utilizatori de AI declară că folosesc tehnologia pentru a căuta informații despre branduri sau produse, în special bărbații (87% față de 77% dintre femei).
De asemenea, 6 din 10 utilizatori admit că AI le influențează alegerile de cumpărare, în special bărbații (66% față de 56% dintre femei) și tinerii sub 35 de ani (64%).
AI sprijină deciziile de cumpărare prin compararea produselor și prețurilor (59%), citirea sau rezumarea recenziilor (57%) și oferirea de recomandări personalizate (33%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 17-21.02.2025 pe un eşantion reprezentantiv național pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1000 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Garanti BBVA anunță acordarea unui „împrumut de 7,5 milioane de euro companiei MG Tec Industry SRL, principalul producător român de șervețele din hârtie. Finanțarea beneficiază de o garanție de stat emisă de Exim Banca Românească, ce acoperă până la 75% din valoarea creditului.
Garanti BBVA și MG TEC Industry împărtășesc angajamentul față de sustenabilitate, MG Tec integrând o componentă importantă de reciclare în ciclul său de producție. În ultimii ani, Garanti BBVA a susținut activ proiectele responsabile cu mediul”.
Bilge Demirer, director general adjunct, Aria Enterprise Banking, Garanti BBVA: „La Garanti BBVA, continuăm să susținem dezvoltarea economiei locale. Încurajăm și finanțăm producătorii locali să își modernizeze facilitățile de producție, pentru a obține un avantaj competitiv în dezvoltarea durabilă și extinderea pe piețele internaționale. Vom oferi și mai departe în acest sens instrumente adecvate, în parteneriat cu Exim Banca Românească.”
Traian Halalai, președinte executiv, Exim Banca Românească: „Structura de garantare reprezintă o componentă esențială în accesarea oricărui tip de finanțare, iar garanțiile pe care le oferă, în numele și în contul statului român, sunt o resursă sigură și eficientă, pe care companiile, prin intermediul băncilor comerciale, o pot accesa cu ușurință. În acest context, este cu atât mai importantă decizia Garanti BBVA de a valorifica facilitățile oferite de Exim Banca Românească, într-un parteneriat ce sprijină dezvoltarea sustenabilă a unui important business autohton. Încurajăm și alte bănci comerciale să urmeze acest model, în beneficiul net al companiilor românești.”
PCF Investment Banking a acţionat în calitate de consultant exclusiv al companiei MG Tec Industry în structurarea, negocierea şi implementarea tranzacţiei.
Mihai Iordan, Managing Partner, PCF Investment Banking: „Ne bucurăm să fim parte a unei tranzacții care aduce o linie de capital de lucru foarte importantă în procesul de creștere a volumelor produse în cadrul MG Tec Industry și apreciem parteneriatul excelent format din Garanti BBVA și Exim Banca Românească în susținerea dezvoltării industriei prelucrătoare locale.”
MG Tec Industry subliniază că, începând din 2019, „a investit peste 90 de milioane de euro în dezvoltarea unei facilități de producție de ultimă generație în România, care acoperă o suprafață de 65.000 mp. Dezvoltată în trei etape, fabrica este destinată producerii unei game variate de produse pentru piețele locale și internaționale, inclusiv role jumbo de hârtie, role industriale, role medicale, șervețele pentru dozatoare și produse de igienă personală. Compania integrează tehnologie de vârf în procesele sale de producție, cu un accent deosebit pe practicile solide de reciclare, consolidându-și astfel angajamentul față de sustenabilitate”.
Visual Fan S.A. (companie listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW) continuă să își consolideze poziția pe piața locală, în toate cele trei diviziile pe care le deține, printr-o strategie de dezvoltare ambițioasă, axată pe inovare, sustenabilitate și diversificarea portofoliului. În contextul strategiilor de dezvoltare conturate pentru fiecare divizie, previziunile pentru 2025 reflectă maturitatea și capacitatea companiei Visual Fan de a se adapta dinamic la cerințele unei piețe în continuă schimbare, consolidând o creștere organică și sustenabilă prin investiții strategice în energie regenerabilă, tehnologie, mobilitate electrică și extinderea rețelei de parteneri.
Performanțe financiare, ce exprimă eficiența operațională, profitabilitatea și sustenabilitatea
La nivelul companiei Visual Fan S.A., cifrele preliminare înregistrate în 2024 reflectă o creștere a profitul net cu peste 38%, ajungând la 6,3 milioane lei, ceea ce reprezintă un procent de 6,59% din cifra de afaceri.
La nivel de grup, profitul net s-a situat la 11 milioane lei, marcând o creștere cu peste 67% față de profitul net raportat în 2023 și o marjă netă de profit de 8,46%. Aceste rezultate reflectă direcția strategică a companiei, care ghidează deciziile de management către segmente de business mai rentabile, generatoare de un plus de valoare semnificativ.
Perspective pentru 2025, expansiune strategică și creștere sustenabilă
Anul 2025 prevede o dezvoltare accelerată pentru Grupul Visual Fan, susținută de investițiile strategice în energie regenerabilă, mobilitate electrică, tehnologie și diversificarea portofoliului de produse electronice și electrocasnice.
Într-un context economic și geopolitic provocator, compania vizează atingerea obiectivelor de creștere trasate pentru 2025, printr-o strategie solidă, susținută de performanțele înregistrate și deciziile strategice asumate în 2024.
Pe parcursul anului 2024, divizia IT&C a generat aproximativ 45% din veniturile totale ale companiei și a condus la consolidarea poziției brandului Allview pe piață. Cu o tradiție de peste 20 de ani, Allview continuă să se distingă prin parteneriate durabile și un portofoliu diversificat, aliniat la nevoile consumatorilor. În 2025, compania planifică extinderea gamei de produse IT&C, electronice și electrocasnice, deschizând noi oportunități de creștere.
În paralel, proiectul ERA avansează către o nouă etapă de dezvoltare, prin integrarea unor noi funcționalități, care vin în întampinarea clienților finali pentru a-i asista la adoptarea cu usurință a unui stil de viață sănătos.
Dezvoltarea diviziei Renewable EPC, un angajament ferm pentru un viitor sustenabil
În anul 2024, divizia Allview Solar Energy a înregistrat o creștere semnificativă, ducând la implementarea cu succes a peste 20 de proiecte fotovoltaice de amploare, cu capacități între 1 și 5 MW, realizate în regim full EPC (Engineering, Procurement, Construction). Lansată în cadrul strategiei Green by Allview, noua divizie Renewable EPC, marchează un pas strategic pentru Visual Fan în tranziția către un viitor sustenabil.
În prezent, compania dezvoltă proiecte fotovoltaice de mare anvergură, având deja în implementare parcuri fotovoltaice Full EPC cu o capacitate totală de aproximativ 50 MW, programate pentru finalizare în 2025. Aceste inițiative nu doar că susțin creșterea cifrei de afaceri și a profitabilității, dar consolidează poziția companiei în sectorul energiei regenerabile.
Mai mult decât o simplă extindere a portofoliului, direcția strategică reflectă viziunea pe termen lung a Visual Fan S.A. de a deveni un jucător important pe piața energiei verzi. Pe lângă dezvoltarea de proiecte de peste 5 MW, abordarea diviziei Renewable EPC include integrarea soluțiilor avansate de stocare a energiei, consolidând astfel angajamentul Allview de a oferi soluții eficiente și durabile.
Această politică de expansiune subliniază misiunea companiei de a transforma provocările tranziției energetice în oportunități concrete, reafirmând angajamentul pentru inovare, eficiență și sustenabilitate.
Allview Auto, un succes care deschide noi oportunități
Divizia Allview Auto a înregistrat o performanță remarcabilă în 2024, depășind așteptările și consolidându-și poziția pe piața auto din România. Succesul modelului Allview CityZEN confirmă interesul în creștere pentru soluții de mobilitate sustenabilă și eficientă, iar plasarea pentru două luni consecutiv, în fruntea clasamentului la numărul de autovehicule electrice din clasa sa, înmatriculate în România, subliniază impactul și relevanța Allview CityZEN în segmentul mobilității electrice.
Pentru 2025, strategia Diviziei Allview Auto se axează pe patru direcții cheie: extinderea portofoliului de produse, prin lansarea de noi modele inovatoare; creșterea vânzărilor, susținută de atractivitatea modelului Allview CityZEN; dezvoltarea rețelei de dealeri și service-uri partenere, pentru o acoperire mai amplă, dar și investiții continue în inovație și sustenabilitate, aliniate la tendințele pieței auto. Aceste inițiative vor consolida poziția companiei pe piață și vor accelera tranziția către o mobilitate urbană modernă, sigură și accesibilă. Obiectivul diviziei constă în triplarea unităților vândute în 2025, ceea ce va contribui la creșterea relevanței brandului Allview pe piața mașinilor electrice.
„Printr-o abordare agilă și orientată spre eficiență, ne-am propus ca în 2025 să ne concentrăm atenția pe domenii cu impact ridicat, care susțin creșterea sustenabilă și consolidarea poziției noastre pe piață. În contextul provocărilor sociale, geopolitice și economice cu care ne confruntăm, valorificarea tehnologiei nu mai este doar o alegere, ci o obligație etică față de angajați, clienți, parteneri, comunitate și mediu. Este, în același timp, o oportunitate de a crea soluții profitabile care pot îmbunătăți viața societății. Suntem dedicați să transformăm provocările de azi în oportunități pentru un viitor mai verde și mai conectat.” a declarat Lucian Peticilă, CEO al Visual Fan.
Listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu 26 iulie 2021, compania își propune să utilizeze în mod strategic instrumentele pieței de capital pentru a accelera implementarea planurilor de dezvoltare, având o capitalizare bursieră aproape de 100 milioane de lei. Prin strategia și obiectivele trasate pentru 2025, compania Visual Fan urmărește consolidarea unei poziții puternice pe piață și generarea unui plus semnificativ de valoare pe termen lung, pentru investitori și parteneri.
iBanFirst, unul dintre cei mai importanți furnizori de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii, prezent în 10 țări europene, a înregistrat rezultate solide în România în 2024, pe fondul creșterii interesului pentru soluții digitale în rândul firmelor de import-export. Biroul iBanFirst din București a procesat un volum 1,4 miliarde EUR în plăți internaționale, marcând astfel o creștere a veniturilor de 72%. Totodată, baza de clienți a fintech-ului s-a extins cu 57%, depășind pragul de 500 de companii românești, ceea ce reflectă apetitul ridicat al IMM-urilor pentru soluții de plăți digitale.
„România este una dintre piețele cu cea mai dinamică evoluție din cadrul grupului, fapt ce demonstrează că IMM-urile locale apreciază combinația noastră dintre tehnologia avansată și expertiza locală. Într-un context global marcat de volatilitate economică și riscuri geopolitice, tot mai multe companii românești, în special cele implicate în comerțul internațional, își reevaluează strategiile financiare. Acestea se orientează către soluții fintech pentru optimizarea plăților internaționale și către instrumente de hedging care le permit să-și securizeze cursurile de schimb și să își asigure o mai bună predictibilitate a costurilor”, a declarat Alin Latu, Country Manager iBanFirst România și Ungaria.
Succesul iBanFirst în România se datorează unei strategii care îmbină tehnologia de ultimă generație a platformei sale digitale cu expertiza locală. Fiecare birou al fintech-ului, prezent în peste 10 țări europene, este deservit de specialiști care cunosc în detaliu piețele locale, practicile comerciale și nevoile specifice ale clienților. Acest nivel ridicat de personalizare le permite IMM-urilor românești să acceseze soluții financiare inovatoare, perfect adaptate realităților economice locale și provocărilor pieței internaționale.
Echipa de experți români în domeniul forex colaborează îndeaproape cu clienții pentru a dezvolta strategii personalizate de protecție împotriva fluctuațiilor valutare, ajutându-i să-și optimizeze gestionarea riscurilor și să-și mențină competitivitatea pe piețele internaționale.
„Tot mai multe afaceri din România sunt implicate în activități de import-export și își extind operațiunile la nivel internațional. Soluțiile moderne de plăți digitale le oferă acces rapid la piețele globale, le optimizează operațiunile și le reduc considerabil costurile. Rezultatele excepționale obținute în România confirmă că un număr tot mai mare de companii locale adoptă soluțiile noastre inovatoare și le integrează în activitatea lor zilnică”, a declarat Pierre-Antoine Dusoulier, CEO al iBanFirst.
Pe 26 februarie, Comisia Europeană a publicat Clean Industrial Deal (CID), o strategie amplă menită să sprijine transformarea sectoarelor industriale ale UE. Este un document non-legislativ care prevede o serie de viitoare măsuri legislative în domenii precum energia, investițiile, achizițiile publice și prețul carbonului. A fost anunțat pentru prima dată ca o politică-cheie în EU Competitiveness Compass, ca parte a efortului de a consolida poziția Uniunii în cursa globală către un viitor cu emisii nete zero, inovator și sigur. Clean Industrial Deal a fost lansat împreună cu Affordable Energy Action Plan, care are scopul de a asigura energie accesibilă, eficientă și curată.
Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy: „Clean Industrial Deal este un semnal binevenit al angajamentului UE față de o industrie competitivă și cu emisii reduse de carbon. Acesta urmărește să abordeze provocările urgente evidențiate în raportul Draghi și include propuneri practice și relevante pentru a stimula cererea de produse cu emisii reduse de carbon, a facilita accesul la energie curată accesibilă și a consolida lanțurile de aprovizionare (inclusiv cele circulare), printre altele.
Cu toate acestea, acordul nu reușește să genereze schimbarea de paradigmă necesară în politica industrială europeană pentru a asigura o acțiune concertată. Principalul punct nevralgic al transformării industriale – costul energiei – este abordat în mare parte prin reciclarea reformelor deja convenite sau prin recomandări adresate statelor membre. Aproape că nu este mobilizată nicio nouă finanțare publică pentru transformarea industrială – deși acest fapt poate fi de înțeles în contextul altor priorități stringente, se ratează o oportunitate de a valorifica fluxuri de finanțare-cheie precum fondurile de dezvoltare regională, de exemplu prin condiționalități legate de achizițiile publice verzi.
Pentru țările din Europa Centrală și de Est, aceste deficiențe sunt amplificate de lipsa recunoașterii importanței cooperării regionale. EPG a demonstrat recent că o abordare regională a transformării industriale poate optimiza cheltuielile publice, construi capacități și genera beneficii indirecte. Deși CID reprezintă un pas înainte demn de apreciat, nu reușește să atingă nivelul de elaborare a politicilor necesar pentru noua ordine mondială în care se află Europa. “
Mihnea Cătuți– EPG Executive Director: „Deși au existat mesaje politice contradictorii în ultimele săptămâni, Clean Industrial Deal consolidează ideea că decarbonizarea și reindustrializarea trebuie să meargă mână în mână. Comisia s-a angajat acum să propună un obiectiv de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, întrucât UE va trebui să gestioneze simultan criza climatică, preocupările legate de competitivitate și îmbunătățirea rezilienței economice. Costurile asociate vor fi însă semnificative.
Din păcate, propunerea financiară nu vine cu schimbări revoluționare și este puțin probabil să mobilizeze finanțarea necesară. Realocarea unei părți din Fondul pentru Inovare poate avea doar efecte limitate, iar utilizarea STEP Sovereignty Seal poate altera obiectivele acestui instrument financiar. Redirecționarea resurselor MFF într-un nou Fond pentru Competitivitate va implica negocieri dificile, dar ar putea oferi cel puțin o soluție parțială pentru deficitul de finanțare publică preconizat după 2026.
Planul pare, de asemenea, să confirme că politica industrială rămâne în mare măsură o prerogativă națională, cu o dimensiune europeană limitată. Documentul nu prezintă nicio măsură credibilă de guvernanță la nivel european. Reforma cadrului de ajutor de stat prelungește în esență status quo-ul stabilit prin Temporary Transition and Crisis Framework și General Block Exemption, cu puține măsuri suplimentare pentru a preveni subvențiile naționale distorsionante pentru Piața Unică. Nu a fost propus niciun mecanism nou de redistribuire fiscală, iar revizuirea ETS din 2026 ar aduce doar câteva schimbări vagi ale regulilor de utilizare a veniturilor rezultate din comercializarea certificatelor de carbon.
Dezvoltarea unor standarde armonizate și simplificate pentru oțel verde și ciment verde este o propunere promițătoare, mai ales că textul menționează în mod explicit utilizarea acestora în cheltuielile bugetului UE și operaționalizarea lor la toate nivelurile administrației publice.
Acțiunea UE pare promițătoare și prin noile Parteneriate pentru Comerț și Investiții Curate (CTIPs), care vor spori cooperarea cu țările terțe, consolidând reziliența lanțurilor de aprovizionare, mobilizând finanțare și creând cadre de reglementare comune. O revizuire clară a necesității de extindere a domeniul de aplicare al CBAM pentru a include emisiile indirecte reprezintă un pas pozitiv, iar Comisia s-a angajat să deschidă o discuție dificilă despre subvenții pentru exporturi.”
Pământurile rare, subiect de interes internațional, mai ales după cererea lui Donald Trump ca Ucraina să-i ofere acces la aceste resurse strategice, sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, ceea ce se poate traduce în oportunități importante pentru investitori, arată analiștii XTB, companie de investiții pe bursele internaționale.
Termenul de „pământuri rare” a devenit cunoscut pentru majoritatea oamenilor după ce Donald Trump i-a cerut lui Volodimir Zelenski până la 500 de miliarde de euro în pământuri rare, acesta fiind, potrivit președintelui SUA, un „preț corect” pentru sprijinul acordat Ucrainei. De altfel, recent a fost încheiat un acord între cei doi, în care Ucraina va oferi SUA jumătate din monetizarea viitoare a acestor resurse.
Ce sunt pământurile rare?
Contrar denumirii, acestea nu sunt nici pământuri, nici extrem de rare. Ele reprezintă o serie de elemente chimice esențiale în industria modernă, utilizate în tehnologii de ultimă generație. Deși sunt prezente în mediul natural, majoritatea sunt greu de găsit în concentrații mari, ceea ce le face dificil de extras.
Aceste elemente se găsesc în diferite locuri din întreaga lume, inclusiv în nordul Chinei. Deși unele zone sunt bogate în aceste minerale, cum este cazul Ucrainei, extracția și procesarea lor sunt extrem de complexe și costisitoare. Însă, companiile americane dispun de tehnologiile necesare pentru acest proces, făcând accesul la resursele Ucrainei să fie important din punct de vedere strategic. În plus, procesul de purificare extrem de complex crește valoarea produsului, subliniază analiștii XTB.
La ce sunt folosite pământurile rare?
Utilizările acestora sunt variate și esențiale pentru economia viitorului. Ele sunt folosite în:
Industria electronică: telefoane mobile, televizoare, computere.
Industria transporturilor: baterii pentru vehicule electrice.
Energie regenerabilă: turbine eoliene, panouri solare.
Echipamente de apărare: echipamente militare avansate.
Medicină: tratamente pentru cancerul de prostată și cancerul osos.
Un exemplu reprezentativ pentru a ilustra importanța acestor resurse ar putea fi scenariul în care, în ecranul telefonului, putem găsi opt dintre aceste elemente prețioase. În plus, tungstenul, unul dintre cele mai valoroase pământuri rare, este utilizat pentru a reda vibrația pe care o simțim atunci când primim o notificare.
De ce vrea Trump atât de mult resursele Ucrainei?
Președintele american cunoaște tacticile de negociere internațională, înțelege contextul geopolitic și vrea să poziționeze Statele Unite ca primă putere mondială. Pentru a realiza acest lucru, acesta trebuie să caute noi oportunități și surse de bogăție.
Ucraina dispune de zăcăminte considerabile de pământuri rare, în special în regiunile Donețk, Lugansk și Dnipropetrovsk, zone strategice în conflictul cu Rusia. Aceste zăcăminte conțin elemente critice precum lantanul, care este esențial pentru fabricarea sistemelor de iluminat și a televizoarelor, și neodimul, esențial pentru turbinele eoliene și bateriile vehiculelor electrice, susțin analiștii XTB.
Aceste elemente rare joacă un rol-cheie în industriile pe care Statele Unite doresc să le exploateze, pentru a-și reduce dependența de China, principalul producător mondial de pământuri rare. Altfel spus, situația poate determina viitorul tehnologiei, iar Trump vrea să dețină un avantaj.
Ucraina deține, de asemenea, cantități mari de alte materiale, precum titan, uraniu, litiu și galiu. Țara condusă de Zelenski are 7% din rezervele mondiale de titan, printre cele mai mari din lume. Este important de remarcat faptul că aceste minerale nu se găsesc aproape niciodată în stare pură.
Ele fac, adesea, parte din minereuri complexe care necesită procese de extracție și rafinare pentru a obține elementele specifice ale pământurilor rare. De exemplu, resursele de litiu și uraniu din Ucraina ar permite producerea de materiale pentru baterii suficient de puternice pentru 20 de milioane de vehicule electrice.
China deține majoritatea rezervelor mondiale de resurse rare
China găzduiește 80% din rezervele mondiale de pământuri rare, majoritatea fiind situate în regiunea Bayan Obo din nordul țării. Mai important, în 2015, această singură mină a reprezentat 45% din producția mondială de pământuri rare.
Statele Unite au început să exploreze noi teritorii în căutarea unor zăcăminte care să le permită eliminarea dependenței de China. Totuși, Trump nu dorește doar să dețină zăcămintele, ci își propune să domine lanțul de aprovizionare și să se rupă de Asia.
Pe de altă parte, Europa nu dispune, în prezent, de mine de pământuri rare operaționale, deși mai multe țări dețin rezerve semnificative. De exemplu, la începutul anului 2023, compania suedeză de stat LKAB a anunțat identificarea celui mai mare zăcământ de pe continent, Per Geijer, care are resurse de peste 1 milion de tone metrice de pământuri rare.
În afară de Suedia, există și alte țări europene cu rezerve importante: Groenlanda găzduiește numeroase zăcăminte (1,5 milioane de tone metrice în total), în timp ce țări precum Norvegia sau Finlanda au zăcăminte cu o concentrație similară. De asemenea, Portugalia deține cele mai mari rezerve de litiu din Europa, în timp ce Spania are a treia cea mai mare resursă minerală din UE.
Cum pot profita investitorii de această situație?
Investitorii pot obține expunere pe sectorul pământurilor rare – inclusiv prin XTB – prin achiziționarea de ETF-uri precum VanEck Rare Earth and Strategic Metals (VVMX.DE) și WisdomTree’s Energy Transition Metals & Rare Earths Miners (RARE.DE). O altă variantă ar fi acțiunile cu deținere din sectorul telefoniei mobile, precum Apple (AAPL.US), Samsung (SMSN.UK), sau din sectorul energiei regenerabile, cum ar fi Soltec (SOL.ES) și Solaria (SLR.ES).
Aceste active au cunoscut o creștere a prețurilor de când, în timpul cursei prezidențiale din SUA, în contextul pozițiilor exprimate de liderii americani în legătură cu industria minieră. Așadar, după înregistrarea unei scăderi prelungite de la începutul războiului din Ucraina, acest anunț al poziției lor a oprit declinul, explică analiștii XTB.
De atunci, ambele ETF-uri amintite anterior au înregistrat o creștere foarte puternică, de 25% pentru VanEck’s (VVMX.DE) și de 29% pentru WisdomTree’s (RARE.DE). Cu toate acestea, se estimează în continuare o corecție pozitivă, ambele ETF-uri fiind poziționate departe de maximele lor istorice.
Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 intens dezbătută la Biofach Nürnberg 2025
Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 va necesita acțiuni mult mai bine direcționate, inclusiv un sprijin politic mai puternic, o dezvoltare robustă a pieței și o colaborare sporită între sectoarele implicate în agricultura ecologică, așa cum reiese din analiza FIBL, prezentată în raportul anual dat publicității la deschidere din acest an a târgului Biofach Nürnberg.
Uniunea Europeană (UE) își propune să atingă acest obiectiv în cadrul strategiei sale Farm-to-Fork, iar pentru a ajunge la 25% terenuri ecologice, va fi necesară o creștere semnificativă față de 10,9% cât reprezintă în prezent, adică aproximativ 17 milioane de hectare.
Prin strategiile Farm-to-Fork (F2F) și Biodiversitate, Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv foarte ambițios de a avea cel puțin 25% din terenurile agricole sub producție ecologică până în 2030. În perioada 1985 și 2022, terenurile și producătorii ecologici ai UE au înregistrat o creștere constantă, dublându-se la fiecare deceniu, ajungând la 17 milioane de hectare (10,54 %). Pandemia de COVID-19 și consecințele invaziei Rusiei în Ucraina asupra prețurilor la energie, îngrășăminte și alimente au afectat încrederea în conversie în mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Austria. Cu toate acestea, ratele generale de creștere la nivel european au rămas constante. În baza tendințelor anterioare de creștere, este probabil ca 15-18% din suprafața agricolă utilizată a UE, adică 24-30 de milioane de hectare, ar putea fi gestionată ecologic până în 2030. Însă atingerea țintei de 25% (40 de milioane de hectare) reprezintă o provocare mai mare, implicând o accelerare cu cel puțin 50% a ritmului actual de creștere. Fără o astfel de accelerare, este posibil ca obiectivul de 25% sa fie atins abia între 2035 (proiecție de creștere exponențială) și 2050 (proiecție de creștere liniară), după cum subliniază raportul FIBL
Sprijinul pentru piață și politicile sunt esențiale, dar provocările persistă, inclusiv finanțarea insuficientă a politicii agricole comune (PAC) și obiectivele naționale inegale. Planurile de acțiune ecologice și politicile de cerere și ofertă au un potențial semnificativ, dar sunt necesare reforme mai puternice, colaborare și inovare. Proiectul OrganicTargets4EU, în care Inter-Bio este partener prin Universitatea Spiru Haret, explorează strategii de eliminare a lacunelor, iar rezultatele sunt așteptate până în 2026. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS) și implicarea publică sunt vitale.
„Conform datelor publicate, România de află pe un loc extrem de modest, cu mult sub media europeană de 10,9% suprafața certificată ecologic, respectiv numai 5,1%. În regim ecologic, România avea în 2023, anul de referință al raportului FIBL, 693.998 ha, cu o creștere anuală de numai 50.000 ha. Interesant este faptul că, în ierarhia exportatorilor de pe piețele europene către piața SUA, România ocupă locul 3, după Turcia și Rusia, urmată de Italia (locul 4) și Spania (locul 5), ceea ce reflectă o orientare accentuată spre exportul fermelor ecologice, în special cerealiere, care exportă preponderent materie primă. În Sistemul Demeter, cel mai avansat sistem de certificare analizat de raport, care impune o certificare suplimentară față de normele de certificare ecologică, România are numai 266 ha, 4 ferme și un procesator, comparativ cu Polonia, care are 2.515 ha, 717 ferme și 4 procesatori, Portugalia cu 673 ha din 15 ferme și Lituania 3.401 ha din 17 ferme” a precizat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius.
Deși incertitudinile geopolitice și economice din ce în ce mai mari au afectat comerțul global, ediția din acest an a World of Organic Agriculture confirmă rezistența remarcabilă a pieței ecologice globale: suprafața terenurilor agricole ecologice la nivel mondial a crescut ușor, la fel ca și piața globală a alimentelor ecologice.
„În opinia noastră, exprimată la reuniunile conferinței, este crucială o abordare sistemică atât în România, cât și în UE, integrând politici care stimulează atât oferta, cât și cererea, susținute de instituții puternice, o colaborare eficientă în cadrul comunității agricole și un acces sigur pe piață. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS), alături de cercetarea participativă și strategiile inovatoare de marketing, sunt esențiale pentru atenuarea riscurilor pentru fermieri și pentru a face agricultura ecologică mai viabilă. Extinderea cooperării cu părțile interesate din domeniul non-agricol, cum ar fi cele din domeniul sănătății publice și al societății civile, poate consolida și mai mult sprijinul public și legitimitatea pentru agricultura ecologică, integrând-o ca o componentă centrală a sistemelor alimentare durabile. Aceste evoluții subliniază necesitatea unor reforme și inovații semnificative pentru a accelera progresele în direcția atingerii țintei de 25% până în 2030”, a subliniat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius
Deși unele țări au continuat să înregistreze o creștere a pieței, rămâne de văzut când va relua creșterea la nivelul UE. Evoluția pieței este inegală în UE: unele țări având piețe interne bine stabilite, altele bazându-se în mare parte pe exporturi, iar altele încă se află în stadii incipiente de dezvoltare a piețelor interne sau de export. Creșterea continuă a pieței este importantă pentru încrederea producătorilor în a-și converti fermele. Scăderea recentă a creșterii pieței a dus la o încetinire sau chiar la rate de conversie negative în unele țări, dar, așa cum s-a discutat mai sus, acest lucru a fost compensat de creșterea în alte părți.
Lidl anunță că, începând cu 3 martie, „lansează Puncte Lidl, o nouă funcționalitate prin care clienții pot beneficia de discounturi în magazine pe baza cumpărăturilor făcute.
Prin Puncte Lidl, la fiecare scanare a cardului digital Lidl Plus la casele de marcat, clienții acumulează puncte recompensă. Pentru fiecare 1 leu cheltuit la casa de marcat, clienții acumulează 1 punct.* Punctele se rotunjesc în favoarea clienților (de exemplu, pentru cumpărături de 122,30 RON se primesc 123 de puncte) și se cumulează în contul de utilizator, oferind beneficii suplimentare la cumpărături: cupoane cu minimum 90% discount la o gamă de peste 250 de produse din sortimentul permanent. Noua opțiune înlocuiește funcționalitățile anterioare din aplicația Lidl Plus, precum Talonul răzuibil, Cupon Plus și Roata cu surprize, și oferă o modalitate mai simplă și atractivă de a accesa ofertele speciale disponibile în aplicație.
Cum funcționează noua opțiune Puncte Lidl:
Scanezi aplicația Lidl Plus la fiecare cumpărătură și acumulezi puncte.
Accesezi secțiunea Puncte Lidl din aplicație.
Alegi recompensa dorită, în funcție de punctele disponibile. Fiecare recompensă poate fi obținută prin utilizarea unui anumit număr de puncte acumulate.
Primești un cupon digital, valabil timp de 15 zile (cupoanele pot fi de tipul 100% discount pentru produsele ambalate cu gramaj standard, marcate în aplicația Lidl Plus sau 90% Discount pentru anumite produsedin gamele fructe și legume și carne proaspată).
Activezi cuponul cu minimum 30 de minute înainte și îl folosești prin scanare la casele de marcat pentru a primi produsul gratuit sau reducerea aferentă”.
Lidl Plus este descris ca „primul program digital de loializare al Lidl în România, ce include un card digital de fidelitate. Pe lângă ofertele speciale și promoții exclusive la produsele din magazinele Lidl, Lidl Plus pune la dispoziția clienților și oferte din partea partenerilor, precum și istoricul bonurilor de cumpărături, pentru o mai bună monitorizare a acestora. În plus, oferă și serviciul Click&Pick, prin care pot fi rezervate o serie de produse la prețuri accesibile din campaniile dedicate. Totodată, aplicația oferă acces la platforma bucataria.lidl.ro pentru planificarea meselor.
Pentru a accesa programul Lidl Plus, clienții trebuie să descarce gratuit aplicația din Google Play, App Store, să își creeze un cont și să selecteze magazinul Lidl preferat, după care se pot bucura de toate beneficiile și promoțiile prezente pe aceasta. Aplicația Lidl Plus poate fi utilizată în toate magazinele Lidl din România”.
*Punctele nu pot fi atribuite pentru: garanție ambalaje (SGR), produse din tutun sau în scopul fumatului, produse alcoolice de tipul țuică/palincă/rachiu, hrană bebeluși, carduri cadou sau vouchere Lidl, precum și orice alte produse care sunt exceptate prin lege de la beneficii promoționale.
Compania Lidl anunță continuarea investițiilor pe plan local prin deschiderea a patru noi magazine în Galați, Ploiești, Câmpina și Bolintin-Vale, pe data de 27 februarie: „Noul magazin Lidl din municipiul Galați, județ Galați, situat pe str. Traian, Nr. 397, în Centrul Comercial Traian, are o suprafață de vânzare de circa 1.100 m² și dispune de 59 locuri de parcare. Magazinul Lidl din municipiul Ploiești, județ Prahova, este amplasat pe str. Găgeni, Nr. 92, are o suprafață de vânzare de peste 1.400 m² și oferă clienților 130 de locuri de parcare. Magazinul Lidl care va fi inaugurat în municipiul Câmpina, județ Prahova, se află pe str. Oituz, Nr. 2, dispune de o suprafață de vânzare de peste 1.300 m² și 114 locuri de parcare. Magazinul Lidl din orașul Bolintin-Vale, județ Giurgiu, este situat pe str. Palanca, Nr. 40, are o suprafață de vânzare de peste 1.400 m² și pune la dispoziția clienților o parcare cu 138 locuri.”
Lidl România precizează că, „odată cu inaugurarea celor patru magazine, s-au creat 95 de noi locuri de muncă.Orarul de funcționare al magazinelor va fi de luni până sâmbătă între 07:00 și 22:00, iar duminică între 08:00 și 20:00.
Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor şi în conformitate cu normele de protecție a mediului, noile magazine Lidl din Galați, Ploiești, Câmpina și Bolintin-Vale dispun de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență și sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare”.
Lidl subliniază că inaugurarea celor patru magazine „continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor produse de cea mai bună calitate la cel mai bun preț, într-o largă varietate de sortimente. Lidl România reușește să respecte această misiune investind constant în sustenabilitate, la baza acțiunilor companiei stând eficiența și demersurile de dezvoltare durabilă. În plus, Lidl promovează cu consecvență colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în rețea fiind produse în România”.
