Taxele și impozitele continuă să ridice probleme pentru românii din țară și din diaspora. Nerespectarea regulilor fiscale poate atrage sancțiuni severe, iar mulți contribuabili nu știu care sunt obligațiile pe care le au. Andrei Popescu, Senior Tax Manager Soter & Partners, explică ce trebuie să știe contribuabilii pentru a evita amenzi și penalități, oferind răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre gestionarea corectă a obligațiilor fiscale atunci când investim la bursă.

1. Dividendele primite din străinătate, care sunt automat reinvestite pentru a achiziționa alte acțiuni, trebuie incluse în Declarația Unică?

Da. Din punct de vedere fiscal, chiar dacă dividendele sunt automat reinvestite și nu ajung efectiv într-un cont bancar personal, ele sunt considerate venituri încasate. Acestea sunt înregistrate în contul platformei de investiții și sunt imediat reintroduse în circuitul investițional. Prin urmare, ele reprezintă un eveniment taxabil și trebuie declarate prin Declarația Unică, conform legislației fiscale din România.

2. De ce trebuie depusă Declarația Unică pentru dividende primite din străinătate, când suntem deja impozitați la sursă în străinătate?

Românii care sunt rezidenți fiscali în România au obligația de a declara atât veniturile obținute pe teritoriul României, cât și cele din surse străine, indiferent de impozitul plătit deja în statul sursă.

Dacă există un impozit reținut la sursă în țara de origine a dividendelor, România va recunoaște impozitul plătit în străinătate și îl va deduce din impozitul datorat în România, în cazul în care între cele două state există o convenție pentru evitarea dublei impuneri. România are încheiate aproximativ 90 de astfel de convenții. Cu toate acestea, obligația de a declara veniturile de sursă străină rămâne valabilă, chiar dacă nu există diferențe de impozit de plată în România.

În plus, trebuie reținut că dividendele, inclusiv cele obținute din străinătate, sunt luate în calcul pentru a stabili dacă avem de plătit și contribuția la sănătate (CASS). 

3. Care sunt plafoanele pentru care se datorează contribuția la sănătate (CASS) și care sunt veniturile pentru care se datorează CASS?

Pentru anul 2024, la un salariu de referință de 3.300 RON, plafoanele pentru care se datorează contribuția la sănătate sunt:

• 19.800 RON, echivalentul a 6 salarii minime brute, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime;
• 39.600 RON, echivalentul a 12 salarii minime brute, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute;
• 79.200 RON, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute.

Veniturile pentru care se datorează CASS cuprind venituri din chirii, dobânzi, dividende, câștig de capital (câștigul din vânzarea de acțiuni), criptomonede și drepturi de proprietate intelectuală.

Practic, dacă avem venituri din mai multe categorii dintre cele menționate mai sus, acestea trebuie cumulate și comparate cu plafoanele anuale pentru care se datorează CASS.

Dacă venitul nostru cumulat din aceste surse nu depășește echivalentul a 6 salarii minime brute, nu datorăm CASS.

4. Ce impact are platforma de tranzacționare asupra modului în care veniturile din vânzarea de acțiuni sunt impozitate?

În primul rând, trebuie stabilit dacă platforma pe care tranzacționăm este rezidentă sau are sediu permanent în România.

Printre platformele cu rezidența sau cel puțin sediu permanent în România regăsim Tradeville, XTB și BT Trade (Banca Transilvania). Începând cu anul fiscal 2023, aceste platforme rețin impozitul la sursă pe tranzacțiile câștigătoare.

În funcție de perioada de deținere a acțiunilor, impozitul se reține astfel:

• 1% impozit pentru acțiunile deținute cel puțin 1 an;
• 3% impozit pentru acțiunile deținute o perioadă mai scurtă de 1 an.

Impozitul astfel reținut este final, iar acest venit nu mai trebuie inclus în Declarația Unică. Acest tratament fiscal se aplică atât în cazul acțiunilor deținute la companiile din România, cât și în cazul acțiunilor sau altor instrumente financiare străine.

Printre platformele nerezidente în România, dar cunoscute investitorilor români, putem aminti eToro, Interactive Brokers, Trading 212 și Revolut.

În cazul acestor platforme, investitorul trebuie să țină o evidență proprie, deoarece câștigul realizat din vânzarea activelor financiare va trebui declarat individual de către acesta, prin depunerea Declarației unice. Impozitul datorat în aceste situații este de 10%.

5. Ce alte diferențe există între platformele rezidente în România și cele nerezidente?

În cazul platformelor rezidente în România, pierderile din tranzacții nu mai pot fi utilizate pentru compensarea câștigurilor obținute din alte tranzacții. Aceste pierderi sunt definitive.

În schimb, în cazul platformelor nerezidente, pierderile pot fi utilizate pentru a compensa câștigurile realizate în același an. Dacă la finalul anului tranzacțiile înregistrează un rezultat negativ, pierderea poate fi reportată și compensată în limita a 70% din câștigurile nete anuale obținute în următorii cinci ani fiscali consecutivi.

Pentru dividendele obținute din străinătate, reținerea impozitului se va face în continuare în țara sursă, indiferent dacă platforma de tranzacționare este rezidentă în România sau în altă jurisdicție.

6. Ce se întâmplă cu veniturile din investiții pentru care se aplică reținerea impozitului la sursă?

Veniturile din investiții pentru care se aplică reținerea impozitului la sursă includ, printre altele, dobânzile bancare, dividendele plătite de companii din România și câștigurile din tranzacționarea acțiunilor locale sau străine pe platforme rezidente în România. Pentru aceste venituri, impozitul reținut la sursă este final, astfel că ele nu mai trebuie incluse în Declarația Unică pentru stabilirea impozitului datorat.

Totuși, aceste venituri trebuie luate în considerare la determinarea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Veniturile declarate prin Declarația Unică se cumulează cu cele deja impozitate la sursă și se compară cu plafoanele anuale stabilite pentru CASS, în vederea stabilirii contribuției datorate.

7. Pentru stabilirea contribuției la sănătate (CASS), se iau în considerare veniturile brute sau nete din dobânzi și dividende?
Pentru veniturile din dobânzi, se iau în calcul sumele încasate, diminuate cu impozitul reținut la sursă. În cazul veniturilor din dividende, se consideră dividendele plătite, după deducerea impozitului reținut. Prin urmare, pentru dobânzile și dividendele obținute din România, baza de calcul pentru CASS o reprezintă veniturile nete.

Pentru veniturile din străinătate, dacă impozitul a fost reținut la sursă, se vor lua în considerare tot veniturile nete. În schimb, dacă dobânzile sau dividendele din străinătate nu au fost impozitate la sursă, acestea vor fi raportate la valoarea brută.

8. În cazul dividendelor din străinătate, dacă obțin venituri de pe mai multe platforme pentru aceeași țară sursă (luăm exemplul S.U.A.), declarăm câte o rubrică pentru fiecare platformă de unde au fost încasate dividende?
Dacă dividendele provin din companii listate în aceeași țară, chiar dacă sunt obținute prin intermediul mai multor platforme de tranzacționare, acestea se vor declara într-o singură rubrică în Declarația Unică. De exemplu, pentru dividendele obținute din S.U.A., indiferent de numărul platformelor prin care au fost încasate, se completează o singură rubrică ce cumulează toate veniturile din această țară.

Dacă însă dividendele provin din companii listate în țări diferite (de exemplu, S.U.A. și Irlanda), atunci veniturile vor fi declarate separat, printr-o rubrică distinctă pentru fiecare țară sursă.

9. Dobânzile încasate în urma deținerii titlurilor de stat trebuie luate în considerare pentru stabilirea contribuției la sănătate (CASS)?
Nu, veniturile obținute din deținerea titlurilor de stat sunt scutite atât de impozitul pe venit, cât și de contribuția la sănătate (CASS). Prin urmare, aceste sume nu vor fi incluse în calculul veniturilor totale atunci când se determină depășirea pragurilor pentru care se datorează CASS.

10. Ce trebuie făcut pentru a nu datora contribuția la sănătate (CASS) pentru 2025?

Pentru anul 2025, se mențin cele trei plafoane de contribuție la sănătate, stabilite la 6, 12 și 24 de salarii minime brute. Salariul minim brut de referință pentru 2025 este de 4.050 RON.

Astfel, investitorii care doresc să evite plata contribuției CASS trebuie să se asigure că veniturile lor totale din investiții, chirii sau alte surse nu depășesc plafonul de 6 salarii minime brute, adică 24.300 RON.

Depășirea acestui plafon, chiar și cu o sumă mică, atrage obligația de a plăti CASS în valoare de 2.430 RON.

11. Ce impact are transferul acțiunilor de la o platformă de tranzacționare la alta?

Transferul acțiunilor de la un broker la altul nu este considerat o vânzare și, prin urmare, nu generează un eveniment fiscal. Această operațiune poate fi realizată din motive de optimizare a gestiunii portofoliului, dar și pentru a beneficia de un regim fiscal mai avantajos.

Un exemplu relevant este transferul acțiunilor de la un broker nerezident la un broker rezident în România. În acest caz, acțiunile care anterior trebuiau declarate și impozitate cu 10% pot beneficia de cotele reduse de impozitare de 1% sau 3%, în funcție de perioada deținerii, iar impozitul se reține direct la sursă.

Deși câștigurile din aceste tranzacții nu mai trebuie incluse în Declarația Unică dacă impozitul este reținut la sursă, contribuabilii trebuie să fie atenți la obligațiile lor fiscale. Dacă obțin și dividende din străinătate sau dacă venitul total din investiții depășește pragurile stabilite pentru contribuția la sănătate (CASS), pot avea în continuare obligația de a depune Declarația Unică.

Declarația pentru triplarea capacității nucleare de la aproximativ 390 GW în 2023, la aproape 1.200 GW în energia nucleară sunt mai dificil de promovat comparativ cu cea solară și eoliană, din cauza costurilor prohibitive, duratelor lungi de implementare, obstacolelor tehnologice, precum și a problemelor legate de siguranță și gestionarea deșeurilor

Energia nucleară este esențială pentru securitatea furnizării energiei electrice în regiunea CESA. Opt țări (Armenia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia, Slovenia și Ucraina) dețin 7% din totalul de reactoare nucleare la nivel global și generează energie nucleară care reprezintă 22% din mixul lor energetic, dublu față de media globală.

Cele mai mari ponderi se înregistrează în Slovacia, Ucraina și Ungaria, în timp ce cea mai redusă, sub 20%, este în România.

Mihai Drăghici, Partener, Consultanță, EY România: „Extinderea centralei de la Cernavodă cu două noi reactoare CANDU, de 720MWe va contribui la sporirea securității energetice a României și la atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Totuși, ca și alte țări din regiune, România trebuie să abordeze provocările legate de finanțare, costurile de capital și cadrul de reglementare pentru a asigura succesul acestor proiecte. Angajamentul ferm al guvernului și mecanismele de reducere a riscurilor vor fi esențiale pentru atragerea investițiilor necesare în viitorul energiei nucleare din România”.

Aproape toate activele nucleare aflate în exploatare în această regiune sunt de tip reactor cu apă sub presiune, de concepție sovietică (Vodo-Vodyanoi Energetichesky Reactor – VVER). Doar trei reactoare din regiunea CESA utilizează tehnologii alternative. În România, două unități folosesc reactoare bazate pe tehnologia canadiană CANDU 6, cu apă grea sub presiune. În Slovenia, unitatea deținută în comun cu Croația utilizează un reactor american de tip PWR cu un sistem primar de răcire cu două bucle.[1][2][3]

Vârsta medie a instalațiilor nucleare active din regiunea CESA este ușor peste media globală (35 de ani, față de 32,2 ani), cele mai vechi reactoare fiind situate în Armenia și Slovenia[4].Cele mai întâlnite instalații nucleare în funcțiune sunt cele care utilizează reactoare nucleare de generația a II-a, mai veche. Versiunile avansate ale acestora (de generația a III-a), care oferă o eficiență îmbunătățită și caracteristici de siguranță superioare, sunt în exploatare în Bulgaria, Cehia și Ucraina, fiind bazate pe tehnologia VVER-1000.

La cea de-a 28-a Conferință ONU privind schimbările climatice, care a avut loc în 2023 în Dubai, a fost lansată Declarația privind triplarea capacității de energie nucleară de la aproximativ 390 GW în 2023 la aproape 1.200 GW până în 2050. Regiunea CESA își planifică propria extindere a capacităților nucleare. Țările care dețin deja active nucleare explorează suplimentarea acestora și sunt considerate piețe first-in-a-while (țări care investesc pentru prima dată după o perioadă de timp mai lungă), în timp ce „nou-veniții”, precum Turcia, Polonia, Kazahstan și Uzbekistan, intenționează să lanseze primele lor centrale nucleare, dotate atât cu reactoare de dimensiuni mari, cât și cu reactoare modulare mici (Small Modular Reactors, SMR).

• Slovacia deține un reactor cu o capacitate de 0,4 GWe, aflat în construcție la centrala de la Mochovce, și și-a propus construirea unui alt reactor la centrala de la Bohunice, cu capacitatea de 1,2 Gwe și cu posibilitatea de creștere la 1,7 GWe. Reactorul VVER de la Mochovce este planificat să intre în exploatare în acest an, în timp ce operaționalizarea completă a unității de la Bohunice este prevăzută pentru 2040.[5][6][7]
• Bulgaria plănuiește să construiască două reactoare suplimentare, cu o capacitate brută totală de 2,5 GWe, la centrala nucleară de la Kozloduy, utilizând tehnologia AP-1000 de concepție americană. Prima unitate este estimată să intre în exploatare comercială în 2035, urmată de a doua unitate în 2037.[8]
• România intenționează să își dubleze capacitatea nucleară existentă la centrala nucleară de la Cernavodă prin construirea a două reactoare de 720 MWe, pe baza tehnologiei canadiene CANDU 6. Recent, proiectul a primit un aviz favorabil din partea Comisiei Europene cu privire la aspectele tehnice și de siguranță nucleară și este planificat să devină pe deplin operațional până în 2031.[9]
• În Ungaria, construcția a două noi reactoare cu o capacitate totală de 2,4 GWe, bazate pe tehnologia rusească Vodo-Vodyanoi Energetichesky Reactor (VVER-1200)[10], la centrala nucleară de la Paks, este preconizată să crească capacitatea de producție a energiei nucleare a țării cu 120%, asigurând între 60% și 70% din necesarul de energie electrică al țării pe termen lung.[11][12]Unitățile sunt planificate să devină operaționale comercial până în 2032.[13] În plus, Ungaria a informat Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a extinde durata de viață operațională a celor patru unități VVER-440 aflate în exploatare, vizând menținerea acestora în funcționare până în anii 2050.[14]
• Cehia intenționează să extindă centrala nucleară de la Dukovany prin adăugarea a două reactoare bazate pe tehnologia sud-coreeană APR-1000. De asemenea, este analizată posibilitatea construirii a două unități suplimentare la centrala nucleară de la Temelin, care vor utiliza aceeași tehnologie.[15][16]
• Slovenia intenționează să mărească capacitatea centralei nucleare de la Krško, care este deținută în comun cu țara vecină Croația, deși această extindere nu este prevăzută să aibă loc înainte de 2040.[17]
• Turcia va fi pionierul „noilor-veniți” în domeniul energiei nucleare din regiunea CESA prin înființarea primei sale instalații nucleare, Centrala Nucleară Akkuyu. Cele patru reactoare bazate pe tehnologia Vodo-Vodyanoi Energetichesky (VVER-1200) sunt programate să fie puse în funcțiune treptat până în 2028.[18] În plus, alte două proiecte de centrale în Turcia, la Sinop (patru reactoare pe coasta Mării Negre) și İğneada (patru reactoare în provincia Kirklareli, lângă granița cu Bulgaria), se află în prezent într-un stadiu mai puțin avansat de dezvoltare.
• În Europa Centrală, Polonia este singurul „nou-venit”, anunțând planuri ambițioase. Această țară își propune să crească ponderea energiei nucleare de la zero în prezent la 20% din mixul său de energie electrică până în 2045. Guvernul polonez a aprobat planurile pentru prima centrală, Lubiatowo-Kopalino, cu trei reactoare AP-1000 de concepție americană, care va fi amplasată în Pomerania, o regiune din nordul Poloniei, țară care în prezent nu dispune de capacități de producție a energiei din sursă nucleară.[19][20]A doua centrală a obținut aprobările pentru construire în regiunea Patnów-Konin din centrul Poloniei, care va avea două reactoare APR-1400 sud-coreene de 1.400 MWe fiecare. Amplasamentul unei alte centrale urmează să fie confirmat până în 2028.Există, de asemenea, planuri de dezvoltare a unor reactoare modulare mici în această țară.[21][22]
• Kazahstan, un important producător de uraniu, responsabil pentru 43% din producția globală și fabricant de echipamente de pompare pentru centralele nucleare, explorează posibilitatea construirii a două reactoare nucleare, fiecare cu o capacitate de 1.200 MWe, cu opțiunea de extindere la trei unități.[23][24][25]Pe lista scurtă a potențialelor tehnologii utilizate se numără reactoarele VVER-1200 și VVER-1000 din Rusia, reactorul HPR-1000 din China, reactorul APR-1400 din Coreea și reactorul EPR-1200 din Franța[26].
• Uzbekistan, situat printre primii cinci producători de uraniu la nivel mondial, a ales să preia inițiativa în utilizarea reactoarelor modulare mici pentru a acumula experiență în acest sector emergent. Această țară intenționează să înceapă exploatarea pe deplin a centralei sale modulare cu șase unități până în 2033 și menține planuri de dezvoltare a unei centrale nucleare de dimensiuni mari, pe termen lung.[27][28]

Cu toate acestea, centralele existente sunt programate să fie scoase din funcțiune în intervalul 2040-2050. Înlocuirea acestor reactoare în timp util este esențială pentru evitarea unui deficit în furnizarea de energie electrică, mai ales în contextul în care cererea pentru energie este în creștere.

Economia dezvoltării unor capacități viabile de producere a energiei nucleare este complexă și riscantă. De obicei, o fază de proiectare și construcție lungă, dificilă și cu costuri de capital mari este urmată de o durată de viață economică lungă, cu costuri reduse cu combustibilul, cu costuri de exploatare relativ scăzute și un factor de capacitate ridicat (70%-75% în Europa și 90% în SUA). Succesul unui astfel de proiect depinde în mare măsură de costurile de capital, influențate de evaluările riscurilor de către investitori, de cadrele legale, de politicile energetice naționale și de contextul politic. EY estimează că costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) pentru construirea de noi centrale nucleare este între 5% și 15%[29], comparativ cu între 5% și 8% în cazul energiei solare și eoliene. Modificările CMPC afectează semnificativ costurile energiei electrice și competitivitatea proiectelor.

Angajamentul ferm din partea autorităților guvernamentale este esențial pentru câștigarea încrederii investitorilor, iar finanțarea adecvată a noilor centrale nucleare depinde de o combinație de garanții referitoare la preț și venituri și mecanisme de reducere a riscurilor. Mecanismele precum contractele de achiziție directă de energie electrică (PPA), contractele pentru diferență (CfD) și modelele de bază de active reglementate (RAB) pot asigura fluxuri de numerar stabile și adecvate, în timp ce un mecanism robust de reducere a riscurilor poate reduce sau transfera riscul ieșirilor de numerar neprevăzute legate de depășiri de costuri, întârzieri și modificări legislative.

[1]Cernavoda Nuclear Power Plant, https://www.nuclearelectrica.ro/cne/en/

[2]  “Slovenia’s new national planning strategy allows construction of modular nuclear reactors”, Euractiv, June 2023, https://www.euractiv.com/section/politics/news/slovenias-new-national-planning-strategy-allows-construction-of-modular-nuclear-reactors/.

[3] “Nuclear Power in Slovenia”, World Nuclear Association, March 2024, https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-o-s/slovenia.

[4]“World Nuclear Industry Status Report 2024”, September 2024, https://www.worldnuclearreport.org/.

[5]“Nuclear Power in Slovakia,” World Nuclear Association, January 2025, https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-o-s/slovakia#Mochovce34.

[6]“Slovakia plans to build a new nuclear reactor,” AP News, May 2024, https://apnews.com/article/slovakia-new-nuclear-reactor-jaslovske-bohunice-48b8cc3bd20bbf851133325357071524.

[7]“Slovakia to begin public procurement process for new nuclear power plant,” Radio Slovakia International, November 2024, https://enrsi.rtvs.sk/articles/news/384047/slovakia-to-begin-public-procurement-process-for-new-nuclear-power-plant.

[8]“Westinghouse extends FEED contract for new Kozloduy units,” World Nuclear News, October 2024, https://www.world-nuclear-news.org/articles/westinghouse-extends-feed-contract-for-kozloduy-ap1000s#:~:text=The%20aim%20is%20for%20the,the%20closed%20first%20four%20units.

[9]“EC approves completion of Romanian reactors,” World Nuclear News, July 2024, https://www.world-nuclear-news.org/Articles/EC-approves-completion-of-Romanian-reactors.

[10]“Rosatom begins main phase work at Hungary’s Paks II nuclear plant,” Power Technology, August 2023, https://www.power-technology.com/news/rosatom-main-work-paks-ii-plant/.

[11] “Hungary and China sign nuclear energy cooperation agreement,” World Nuclear News, May 2024, https://world-nuclear-news.org/Articles/Hungary-and-China-sign-nuclear-cooperation-agreeme.

[12] “Hungary submits plan to extend Paks nuclear plant lifetime until the 2050s,” Enerdata, December 2023, https://www.enerdata.net/publications/daily-energy-news/hungary-submits-plan-extend-paks-nuclear-plant-lifetime-until-2050s.html.

[13]“Nuclear Power in Hungary,” World Nuclear Association,December 2024,https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-g-n/hungary#:~:text=In%20August%202022%20the%20HAEA,the%20completion%20date%20to%202032.

[14] “Hungary aims to extend life of Paks nuclear plant by 20 years,” World Nuclear News, December 2023, https://www.world-nuclear-news.org/Articles/Hungary-aims-to-extend-life-of-Paks-nuclear-plant.

[15]“South Korea’s KHNP wins multi-billion-dollar Czech nuclear tender,“ France24, July 2024, https://www.france24.com/en/live-news/20240717-south-korea-s-khnp-wins-multi-billion-dollar-czech-nuclear-tender-1.

[16] “South Korea selected as preferred bidder for Czech nuclear expansion,” Nuclear Engineering International, July 2024, https://www.neimagazine.com/news/south-korea-selected-as-preferred-bidder-for-czech-nuclear-expansion/?cf-view.

[17] “Mervar: Electricity from Krško 2 nuclear project won’t be cheaper than EUR 125 per MWh,” Balkan Green Energy News, March 2024, https://balkangreenenergynews.com/mervar-electricity-from-krsko-2-nuclear-project-wont-be-cheaper-than-eur-125-per-mwh/.

[18]“Commissioning work is beginning at Akkuyu 1,” World Nuclear News, April 2024, https://world-nuclear-news.org/Articles/Commissioning-work-is-beginning-at-Akkuyu-1.

[19] “IAEA Reviews Poland’s Nuclear Power Infrastructure Development,” IAEA, April 2024, https://www.iaea.org/newscenter/pressreleases/iaea-reviews-polands-nuclear-power-infrastructure-development.

[20]  “Ministry Issues Decision-In-Principle For Country’s Second Large-Scale Nuclear Reactor Project,” NUCNET, November 2023, https://www.nucnet.org/news/ministry-issues-decision-in-principle-for-country-s-second-large-scale-nuclear-reactor-project-11-2-2023.

[21]“Poland approves second large NPP,” Nuclear Engineering International, November 2023, https://www.neimagazine.com/news/poland-approves-second-large-npp-11335518/.

[22] “Second large Polish nuclear plant gets approval,” World Nuclear News, November 2023, https://world-nuclear-news.org/Articles/Second-large-Polish-nuclear-plant-gets-approval.

[23]“World Uranium Mining Production,” World Nuclear Association, May 2024, https://world-nuclear.org/information-library/nuclear-fuel-cycle/mining-of-uranium/world-uranium-mining-production.

[24] “Kazakhstan plans to allocate $10-12bn for possible NPP construction,” Nuclear Engineering International, June 2024, https://www.neimagazine.com/news/kazakhstan-plans-to-allocate-10-12bn-for-possible-npp-construction/.

[25]“Kazakhstan’s Official Referendum Results Out: 71% Back Nuclear Power Plant Proposal,” The Astana Times, October 2024, https://astanatimes.com/2024/10/kazakhstans-official-referendum-results-out-71-back-nuclear-power-plant-proposal/.

[26]“Public debates on NPP construction project conclude in Kazakhstan,” Global Energy, August 2024, https://globalenergyprize.org/en/2024/08/23/public-debates-on-npp-construction-project-conclude-in-kazakhstan/.

[27]„Uzbekistan, Russia to Start Construction of Small Nuclear Power Plants,” The Diplomat, May 2024, https://thediplomat.com/2024/05/uzbekistan-russia-to-start-construction-of-small-nuclear-power-plants/.

[28] “«Нам всё равно нужен крупный реактор». Министр энергетики — о строительстве АЭС в Узбекистане,” Gazeta, October 2024, https://www.gazeta.uz/ru/2024/10/07/nuclear-power-station/.

[29] “Financing new nuclear in Sweden,” EY, May 2024, https://www.ey.com/en_se/insights/energy-resources/financing-new-nuclear-in-sweden.

de Georgiana Bălan,
Avocat coordonator al departamentului de drept imobiliar, D&B David și Baias

Sectorul imobiliar este în ultima vreme supus unor provocări și teste tot mai diverse mai ales pe piața locală. Factori precum instabilitatea geopolitică, eliminarea unor facilități fiscale, deficitul bugetar mare și inflația influențează în mod direct apetitul investitorilor. Cu toate acestea, aderarea României la spațiul Schengen, revenirea unui număr tot mai mare de români din diaspora și dezvoltarea accelerată a infrastructurii  contribuie la revitalizarea interesului pentru plasamente în domeniul imobiliar. Antreprenorialul românesc, ajuns la maturitate, dispune de lichidități și expertiză, percepând investițiile imobiliare drept o metodă sigură de protejare a capitalului, fie prin achiziția de terenuri, fie prin dezvoltarea de proiecte imobiliare.

O planificare atentă a structurii portofoliului, o administrare atentă a contractelor și o strategie clară pentru dezvoltările noi sunt elemente esențiale pentru a face față provocărilor anului 2025 și pentru a transforma riscurile în profit.

 Structurarea portofoliului imobiliar: cheia unei administrări eficiente 

Gestionarea eficientă a unui portofoliu imobiliar necesită o strategie clară de structurare a deținerilor, potrivită nevoilor de finanțare și protejare a activelor de riscurile inerente afacerii, precum și un efort de adaptare continuă la condițiile dinamice de piață. 

Opțiunile variază de la deținerea imobilelor într-o singură entitate operațională, la distribuirea acestora în entități separate, până la crearea unei structuri dedicate administrării activelor și închirierii acestora către alte companii din grup. Alegerea modelului optim trebuie să țină cont de fluxul de numerar, necesitatea utilizării imobilelor drept garanții pentru credite, regulile prețurilor de transfer  și reglementările fiscale. Un aspect esențial îl reprezintă flexibilitatea structurii patrimoniale, având în vedere că orice transfer intra-grup implică proceduri complexe, taxe notariale și de carte funciară. Astfel, este recomandat ca structura să fie concepută de la început pentru a permite adaptabilitate și eficiență operațională și a asigura stabilitatea patrimoniului imobiliar indiferent de modificările planului operațional. 

Administrarea și operarea patrimoniului provocări și reglementări 

Gestionarea patrimoniului imobiliar implică încheierea unor contracte variate, precum cele de închiriere, superficie, uzufruct sau contracte de construcție. 

În cazul contractelor de închiriere, reglementările legislative impun o atenție sporită modului de redactare. Spre exemplu, potrivit legii, contractul de închiriere trebuie să prevadă răspunderile părților în ceea ce privește apărarea împotriva incendiilor. De asemenea, obligațiile de raportare ESG devin din ce în ce mai relevante, fiind necesară includerea acestora în contracte. Un aspect adesea ignorat este faptul că locatorul poate deveni entitate raportoare conform Legii 129/2019 privind prevenirea spălării banilor. Acesta trebuie să aplice măsuri de cunoaștere a clientelei încă din faza inițială a relației contractuale, ceea ce implică colectarea unor documente specifice de la chiriași. De asemenea, contractele de închiriere încheiate cu entități afiliate trebuie să respecte reglementările privind prețurile de transfer. Din perspectivă contractuală, deosebit de importante sunt și clauzele referitoare la costurile operaționale („taxa pe servicii”), clauzele de indexare sau clauzele privind recuperarea de la chiriaș a impozitul pe construcții. În general întregul contract, trebuie redactate în mod clar și explicit, orice clauză neconformă sau vagă fiind de natură să atragă fie sancțiuni contravenționale, fie litigii costisitoare sau chiar prejudicii pecuniare. 

În ceea ce privește construcțiile, o atenție deosebită trebuie acordată documentației de autorizare, respectării normelor de urbanism, dar și contractelor de antrepriză și subcontractare. Clauzele referitoare la garanțiile de bună execuție, stabilirea mecanismului de preț (paușal sau pret pe unitate), clauzele de răspundere a constructorului, de respectare a calendarului de execuție sau de remediere a viciilor, sunt subiecte aprins dezbătute, iar formularea acestora are  rol de protecție a dezvoltatorului față de eventualele creșteri de costuri sau posibile prejudicii. 

Un alt aspect esențial pentru eficiența investițiilor imobiliare îl reprezintă oportunitățile de reducere a costurilor, inclusiv prin facilități fiscale și optimizarea consumului energetic. Deși sectorul imobiliar nu beneficiază în mod tradițional de scheme de ajutor de stat, dezvoltatorii pot accesa, cu respectarea legii,  scutiri de impozit pentru clădiri dacă imobilele sunt incluse într-un parc industrial. Totodată, investițiile în tehnologii verzi și eficiență energetică pot aduce o serie întreagă de beneficii, inclusiv de natură financiară. 

Pregătirea pentru vânzare: analiza juridică preliminară și maximizarea valorii afacerii

Vânzarea unei afaceri imobiliare este un proces complex, influențat de structura activelor, documentația juridică și interesele cumpărătorilor. O evaluare juridică preliminară a afacerii poate evidenția riscurile și vulnerabilitățile, permițând vânzătorului să implementeze măsuri corective înainte de începerea negocierilor de vânzare. Astfel de măsuri, deși implică de multe ori eforturi susținute din partea vânzătorilor și consultanților acestora, au rolul să protejeze valoarea de vânzare de eventualele diminuări de preț corelative riscurilor identificate. De asemenea, corectarea deficiențelor înainte de vânzare are și rolul de a facilita plata prețului, fără rețineri sau amânări de plată.  Contractele de vânzare-cumpărare trebuie redactate de persoane cu pregătire juridică adecvată, cu atenție în special în ceea ce privește clauzele de garanție, despăgubiri și mecanismele de plată, pentru a evita obligații excesive pentru vânzător după finalizarea tranzacției. 

În concluzie, investițiile imobiliare rămân o oportunitate atractivă în România și pentru anul 2025, dar necesită o abordare strategică și o înțelegere riguroasă a reglementărilor aplicabile și a mecanismelor juridice aferente.

Piețele cripto au scăzut în ultima săptămână, în ciuda faptului că președintele Trump a găzduit primul summit cripto al Casei Albe și a semnat un ordin executiv pentru constituirea unei rezerve strategice de bitcoin și a unui stoc de active digitale.   

La summitul istoric au participat personalități cheie din industria cripto din SUA arătând că, pentru prima dată, există acum o linie directă de comunicare între cele mai înalte niveluri ale guvernului SUA și industrie. 

Un punct central al summitului a fost ordinul executiv semnat de Trump cu o zi înainte, joi, pentru constituirea unei rezerve de bitcoin și a unui stoc de active digitale. 

David Sacks, responsabilul pentru AI și industria cripto al Casei Albe a postat pe X pentru a rezuma semnarea ordinului executiv. 

Principalele concluzii după postare (și din informațiile ulterioare furnizate de Casa Albă) indică faptul că rezerva va fi capitalizată cu bitcoin deținut de guvernul federal care a fost confiscat în cadrul procedurilor penale sau civile de confiscare a activelor și că SUA nu va vinde niciun bitcoin depus în rezervă. Acest lucru este pozitiv pentru deținătorii existenți de bitcoin, deoarece înseamnă că 200 000 de bitcoin (cu o valoare de 18 miliarde de dolari) nu se mai adaugă presiunii potențiale pe vânzare, fiind scoase de pe piețele cripto.

Ceea ce a dezamăgit puțin a fost că, deși în documentele prezentate se precizează că secretarii Trezoreriei și Comerțului sunt autorizați să dezvolte strategii neutre din punct de vedere bugetar pentru achiziționarea de bitcoin suplimentare, nu au fost oferite confirmări că se vor efectua achiziții suplimentare de bitcoin.

În plus, în ceea ce privește stocul de active digitale, care ar consta în alte active digitale decât bitcoin, declarația a precizat că guvernul nu va achiziționa active suplimentare pentru acest stoc în afara celor obținute prin proceduri de confiscare.

Cele mai importante altcoins, cum ar fi ethereum și solana, au scăzut cu 9% până la 11%, însă acum și-au revenit ușor.

În opinia mea, ne aflăm la o răscruce de drumuri în acest moment. Tarifele vamale cântăresc încă asupra sentimentului pieței, ceea ce ar putea provoca o nouă scădere a prețurilor pe termen scurt. 

Cu toate acestea, relaxarea condițiilor financiare, cum ar fi un dolar american mai slab și rate ale dobânzii mai mici în viitor, ar putea însemna că prețurile criptoactivelor și ale activelor cu risc mai mare vor crește de acum înainte. Săptămâna trecută, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a reafirmat planul administrației de a reduce ratele dobânzilor pentru a ajuta americanii aflați în dificultate.

Va trebui să vedem care variantă se va dovedi a fi mai puternică în săptămânile și lunile următoare și prin urmare care va fi direcția spre care o vor lua piețele cripto.

CRIPTOACTIVELE CU CELE MAI MARI FLUCTUAȚII DE PREȚ

$ADA a fost unul dintre cele mai importante criptoactive cu fluctuații de preț în această săptămână. După ce inițial a crescut cu până la 80 % ca urmare a postării lui Trump de duminica trecută, conform căreia va face parte din rezerva cripto strategică propusă de SUA, criptoactivul a pierdut toate aceste câștiguri săptămâna trecută, pe măsură ce sentimentul negativ mai larg din spațiul cripto și-a făcut efectul.

Alte criptoactive cu legături puternice cu SUA, cum ar fi $XRP și $HBAR, au înregistrat, în mod similar, câștiguri puternice inițial, dar care acum s-au inversat.

Deși nu a fost menționat ca unul dintre criptoactivele pentru rezerva strategică, $HBAR a crescut la știrea că Nasdaq a depus o aplica’ie de tip 19b-4 pentru a lista și tranzacționa ETF-ul Grayscale’s spot hedera.

Cele mai recente tarife vamale impuse de Donald Trump importurilor din China, Canada și Mexic subminează încrederea consumatorilor și provoacă o undă de șoc în sectorul comerțului cu amănuntul atât în SUA, cât și în Europa. Chiar și faptul că Trump anunță și apoi amână tarifele sporește incertitudinea. Iar acest lucru face ca principalii actori să se pregătească pentru perturbări semnificative ale lanțurilor lor de aprovizionare și ale strategiilor de stabilire a prețurilor, mulți dintre ei avertizând cu privire la creșteri iminente ale prețurilor pentru consumatori.

În SUA, giganții comerțului cu amănuntul trag un semnal de alarmă cu privire la impactul potențial asupra afacerilor lor. Walmart, cel mai mare retailer din țară, recunoaște că nu va fi „complet imun” la taxele vamale. Potrivit directorului financiar John David Rainey, aproximativ două treimi din marfa Walmart provine din piața internă. Acesta este motivul pentru care compania va resimți probabil unele efecte, în special din cauza tarifelor impuse Canadei și Mexicului. Dar compania a învățat multe din războiul vamal din trecut și se pregătește să colaboreze cu furnizorii, să îmbunătățească ofertele de mărci proprii și să își ajusteze lanțul de aprovizionare pentru a reduce costurile.

Retailerul gigant de produse electronice Best Buy, care se bazează în mare măsură pe importurile din China și Mexic, se așteaptă la o creștere foarte probabilă a prețurilor pentru consumatorii americani. Deși Best Buy importă direct doar 2-3% din bunurile sale, compania se bazează pe furnizori care importă produse și este foarte probabil ca aceștia să transfere mai departe costurile vamale crescute. Retailerul de electronice ar putea înregistra o creștere cu 11% a prețurilor la articole precum laptopuri, tablete și smartphone-uri.

Familia americană tipică s-ar putea confrunta cu costuri anuale suplimentare cuprinse între 1.600 și 2.000 de dolari, din cauza noilor tarife, potrivit unei noi analize a Yale Budget Lab, un centru independent de cercetare a politicilor publice. Pierderile pentru gospodăriile din partea de jos a distribuției veniturilor ar fi cuprinse între 900 și 1.100 de dolari.

Trump a amenințat, de asemenea, și Europa cu tarife, dar continentul nostru nu este încă afectat în mod direct. Retailerii urmăresc îndeaproape situația, deoarece aceasta ar putea remodela dinamica comerțului mondial. Peisajul european al comerțului cu amănuntul este dominat de companii care operează în sectorul alimentar și este concentrat în mare parte în țările occidentale, în special în Germania și Franța. Marii comercianți cu amănuntul, cum ar fi Schwarz-Gruppe din Germania (proprietarul Lidl), Aldi, Carrefour, s-ar putea confrunta cu consecințe indirecte în cazul în care lanțurile de aprovizionare globale sunt perturbate, însă dependența lor de produsele europene ar putea atenua riscurile.

Producătorii de bunuri de lux din Europa, cum ar fi LVMH, Hermès și Burberry, ar putea înregistra o creștere mai lentă a vânzărilor în cazul în care tarifele vamale americane conduc la reducerea cheltuielilor consumatorilor pentru produsele europene de înaltă calitate. Aceste companii obțin venituri semnificative de pe piața americană și ar putea fi nevoite să-și reevalueze strategiile de stabilire a prețurilor.

Cu toate acestea, unii comercianți cu amănuntul văd potențiale oportunități în mijlocul perturbărilor. Lanțurile de magazine cu prețuri reduse, precum TJ Maxx/ TK Maxx, ar putea profita de creșterea stocurilor pe măsură ce companiile se grăbesc să importe bunuri înainte de intrarea în vigoare a noilor tarife vamale. Platforma de comerț electronic Etsy și site-urile de revânzare precum ThredUp se consideră, de asemenea, beneficiari potențiali, așteptându-se ca, în cazul creșterii prețurilor de vânzare cu amănuntul, consumatorii atenți la preț să se orienteze către opțiuni alternative sau second-hand. De asemenea, în Europa, consumatorii ar putea profita de prețurile mai mici pe care exportatorii chinezi le-ar putea cota pentru a-și vinde producția excedentară pe care scăderea consumului pe piețele americane ar putea să o facă disponibilă.

Federația națională a comerțului cu amănuntul din SUA a avertizat că, atâta timp cât tarifele vamale rămân în vigoare, acestea nu vor face decât să afecteze gospodăriile și companiile americane care se străduiesc să ofere clienților produsele pe care le doresc și de care au nevoie zilnic. Acest sentiment se regăsește în întreaga industrie a comerțului cu amănuntul, mulți comercianți confruntându-se cu alegerea dificilă între a absorbi costurile mai mari,  a le transfera asupra cumpărătorilor sau o combinație între aceste opțiuni. Pe măsură ce situația evoluează, comercianții cu amănuntul de pe ambele maluri ale Atlanticului își reevaluează strategiile pentru a naviga în acest nou peisaj al comerțului mondial.

Investitorii se pregătesc, de asemenea, pentru impact. Indicele S&P 500 Retail a pierdut deja 10% în acest an. Pentru mai mult context, aceasta nu este prima dată când ne aflăm în această situație. Am mai fost aici și în 2018, când Trump a majorat tarifele vamale pentru China. Impactul major al războiului comercial asupra pieței a venit în valuri, impactul persistând în cursul acelui an. Fiecare escaladare a declanșat o vânzare bruscă de acțiuni și o creștere a volatilității, iar fiecare armistițiu sau acord comercial a declanșat creșteri. Indicele S&P 500 a scăzut cu 10% la începutul anului, dar piața și-a revenit în cele din urmă. Cu toate acestea, pe măsură ce tensiunile au escaladat, S&P 500 s-a scufundat cu 19,8% sub vârful său de la sfârșitul lunii septembrie până în Ajunul Crăciunului 2018. Până în ultimele luni ale anului 2019, cea mai gravă volatilitate a pieței provocată de războiul comercial a început să scadă, S&P 500 încheind anul cu o creștere de 29%, înainte de a crește cu 16% în anul următor și cu 26,8% în anul care a urmat. Acesta este motivul pentru care investitorii ar trebui să își păstreze calmul și să se concentreze pe strategiile lor de investiții pe termen lung.
_

Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, are peste 20 de ani de experiență în domeniul serviciilor financiare și al investițiilor, precum și un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziții de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank și OTP Bank, pentru a trece apoi .la consultanță în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care și IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss și Washington University.

de Dumitru Chisăliță,
Președinte Asociația Energia Inteligentă

Analizând evoluția prețului gazelor naturale stabilit pe bursa de gaze din România și pe cea mai reprezentativă piață din Europa (TTF Olanda), se poate observa că deși au existat nenumărate intervenții în piața de gaze naturale din România, aceasta a funcționat și a asigurat siguranța continuității livrării gazelor naturale la consumatorul final. Există numeroase voci care arată că „România nu are cum să existe o piață de gaze deoarece sunt doar 7 producători de gaze”, dar cea mai concludentă dovadă a funcționării pieței de gaze este continuitatea livrării gazelor la consumatori atunci când cererea a fost mai mare decât sursele de gaze. Piața a determinat acoperirea cererii prin achiziția de gaze cu o zi înainte sau în timpul zilei în care cererea a fost mai mare decât sursele. 

Este impetuos necesar să ieșim din retorica vremurilor trecute în care România era o „insulă” energetică izolată și care își rezolva problemele energetice prin restricționarea consumului (programul frig și întuneric) și să înțelegem că astăzi suntem interconectați fizic și comercial, adică suntem in situația de a avea gaze și energie în mod continuu și atunci când  cererea este mult mai mare decât sursele noastre. Piețele de gaze naturale sunt globale, gazele trecând peste granițe între producători și consumatori din întreaga lume. Europa are noroc că, odată cu ascensiunea internațională a Bursei de gaze TTF Olanda, producătorii globali de gaze acceptă prețul european onshore al gazului în euro ca preț de referință credibil. Această piață strategică joacă un rol crucial în aprovizionarea cu gaz în Europa, inclusiv în România, și în asigurarea alocării eficiente a aprovizionării cu gaze.

Analizând evoluțiile de preț pentru piața SPOT din România (BRM) și cea din Olanda (TTF – cea mai reprezentativă piață a gazelor din Europa) se poate observa corelarea prețurilor între cele două piețe, aspect normal având în vedere că există o piață unică europeană a gazelor din care face și România.

Se poate observa din graficele alăturate că au existat momente în care prețul SPOT al gazelor din România a fost mai mic decât prețul  gazelor din Europa și viceversa, aspect datorat diferenței dintre cere și ofertă la un moment dat, dar mai ales ca urmare a influențării pieței gazelor din România. Funcționarea pieței românești se evidențiază chiar și la momentul manipulării pieței de gaze, cu evoluțiile aferente a prețului. 

Analizând diferența stabilită între prețul gazelor SPOT din România și Europa de Vest putem observa că funcționarea pieței de gaze din România și utilizarea cotațiilor BRM a determinat o economie a României de 215 milioane de euro în ultimii 5 ani, față de situația în care actorii din România s-ar fi raportat la indicatorii TTF Olanda.

O piață a gazelor lichidă, interconectată și funcțională eficient, cu formarea corectă și transparentă a prețurilor pentru energiile concurente din diverse surse interne și globale, soluții inteligente pe partea cererii și un cadru legislativ stabil vor asigura gaze la consumatori în mod continuu și la prețuri corecte. 

S-a dovedit că un plafon de preț nu scade prețul de piață globală al energiei (UE a plafonat prețul în perioada 2022 – 2025), dar poate crea presiune în creștere a prețurilor și o volatilitate crescută a prețurilor în Europa. România a plafonat prețul la gaze și nu avem prețuri mai mici la gaze decât în urmă cu 4 ani.

Implementarea unui plafon artificial de preț în Europa, după modelul românesc, nu ar aborda modificările în evaluările globale ale gazelor, determinate de evoluția dinamicii cererii și ofertei. În schimb, ar dăuna probabil încrederii în TTF și ar determina comunitatea mondială a gazelor să se orienteze către alte prețuri de referință nereglementate și, prin urmare, mai reprezentative, care sunt situate în principal în afara UE.

Dacă prețul gazului este plafonat artificial sub valoarea de piață, Europa nu mai oferă un preț competitiv pentru a atrage transporturi de GNL, ceea ce ar periclita aprovizionarea pe termen scurt. 

GNL a fost redirecționat către Europa atunci când a fost nevoie, dar această tendință ar putea dispărea la un preț plafonat.

Mai mult, impunerea unui plafon de preț ar putea pune în pericol aprovizionarea pe termen lung, deoarece ar submina credibilitatea Europei ca client serios pe piața globală de gaze. Controalele artificiale ale prețurilor ar face din Europa un partener mai puțin atractiv și de încredere pentru furnizori, care ar putea prefera piețele în care pot vinde gaz la prețuri competitive, determinate de piață. Conform Rystad Energy Research and Analysis începând cu 5 februarie 2025, Europa a contractat doar 26% din necesarul de aprovizionare cu GNL până în 2040 (având în vedere perspectivele cererii de gaze naturale Fit for Fifty): 31 de contracte GNL în valoare de 649 miliarde mc, ceea ce este în contrast puternic cu 117 contracte GNL încheiate de Asia în valoare de 1,351 miliarde mc. În plus, prețurile artificiale ar putea avea un impact asupra investițiilor pe termen lung în noua infrastructură necesară pentru extragerea și transportul energiei.

Piața liberalizată a gazelor naturale este singura care poate răspunde la multiplele provocări actuale, inclusiv transparența prețurilor și concurența între diferite surse de energie. Sistemul interconectat și funcțional la nivel global, cu acces la surse multiple, precum gazele din diferite regiuni sau LNG, asigură siguranța aprovizionării cu gaze, doar la existența unui Preț Corect. Plafonarea prețului înseamnă deschiderea drumului către creșterea riscului în aprovizionarea cu gaze.

Liberalizarea trebuie să fie, însă, însoțită de soluții inteligente pe partea cererii, cum ar fi eficiența energetică, și de politică care să protejeze consumatorii vulnerabili, pentru a evita fluctuațiile mari ale prețurilor care pot afecta economiile gospodăriilor sau ale companiei.

8 martie este un prilej de sărbătoare, dar și o oportunitate de a reflecta asupra unor aspecte care țin de siguranța financiară a femeilor și comportamentul investițional. Un studiu realizat de Raiffeisen Bank, în parteneriat cu Appinio, companie globală de cercetare a pieței, arată că, dincolo de tradiționalele flori și cadouri, femeile din România își doresc mai mult timp pentru ele, stabilitate și independență financiară.

8 martie – o zi de bucurie alături de cei dragi

Pentru 6 din 10 femei, această zi este una dedicată familiei, iar cele care nu se află  într-o relație aleg să petreacă timpul cu familia extinsă sau cu prietenele. Doar 4% dintre femei sărbătoresc singure, iar 3% nu sărbătoresc deloc, procentul ajungând la 8% în mediul rural.

Atunci când sunt întrebate ce cadou și-ar dori de 8 martie, multe femei aleg experiențele și momentele de relaxare – o vacanță sau o excursie sunt în topul preferințelor, urmate de flori și bijuterii. 1 din 10 femei își dorește o mașină drept cadou ideal.

90% dintre femeile intervievate cred că este important sa aibă un plan financiar pentru viitor. 

În viața de zi cu zi, gestionarea finanțelor este un aspect important pentru femeile din România. Cheltuielile pentru nevoile de bază din gospodărie reprezintă 65% din totalul cheltuielilor, astfel încât femeile alocă maxim 15% din buget pentru îngrijirea personală, divertisment sau dezvoltarea personală, relevă studiul Raiffeisen. Principalele destinații ale cheltuielilor unei gospodării sunt produsele de larg consum (20%) și locuință (18%). 

În ciuda acestor priorități, 6 din 10 femei reușesc să economisească 20% din veniturile proprii, iar 20% nu pun deloc bani deoparte, principalul motiv fiind lipsa resurselor financiare. Plata ratelor este un alt factor important pentru 36% dintre femei, în timp ce 10% declară că nu economisesc din lipsă de încredere și din cauza lipsei de educație financiară.

În același timp, 90% dintre femeile intervievate menționează că este important sa aibă un plan financiar pentru viitor.

„Este remarcabil procentul ridicat de femei care conștientizează importanța planificării financiare, instrument ce poate contribui la stabilitatea financiară personală și a familiei lor, precum și la atingerea altor obiective importante.

Când ai claritate asupra finanțelor tale personale pe termen mai lung, prin construirea unui plan financiar, atunci privești cu încredere în viitor – ești mai încrezător că ai șanse să îți atingi obiectivele și că ești pregătit pentru eventuale situații neprevăzute. 

Început din timp și adaptat bugetului disponibil, un astfel de plan reprezintă o resursă valoroasă pentru un viitor mai sigur și poate reduce distanța dintre «doar» aspirații și «chiar» realizarea obiectivelor financiare. 

Ce am mai observat, în peste 20 de ani de lucru cu clienții pe subiectul administrării veniturilor sau economiilor personale, este că femeile sunt foarte disciplinate atunci când își setează un obiectiv financiar și încep primii pași în procesul de economisire și/sau investiție pentru atingerea respectivului obiectiv. Iar disciplina este al doilea pas esențial în succesul planificării financiare. 

Primul pas este să începi chiar acum și să nu amâni pentru mâine! Nu contează dacă începi cu pași mici, medii sau mari, important este să începi. Pentru că planificarea financiară chiar este la îndemâna oricui. Iar timpul este aliatul nostru, dacă începem azi!”, declară Andra Ion, Director Planificare Financiară Personală, Raiffeisen Bank România.

Comportament de economisire și investiții 

Studiul arată că, pentru 7 din 10 femei, lipsa resurselor este principala piedică în calea economisirii, iar reprezentantele Gen Z cred că lipsa educației financiare le limitează posibilitățile de economisire.

Pentru femei, cele mai populare instrumente de economisire sunt pensiile private Pilonul II, depozitele bancare și asigurările de viață. Alte instrumente financiare la care apelează acestea sunt pensiile Pilon III, fondurile de investiții, titlurile de stat. 

Studiul evidențiază o reticență generală față de produsele cu grad ridicat de risc, majoritatea femeilor preferând opțiuni cu risc foarte scăzut ori evitând complet produsele financiare riscante. Femeile cu venituri mai mari și educație superioară utilizează, în medie, două produse de economisire, în timp ce 5 din 10 femei refuză produsele cu risc ridicat.

Un viitor mai sigur începe cu pași mici și decizii inspirate

Fie că este vorba despre gestionarea cheltuielilor zilnice, pregătirea pentru evenimente importante sau siguranță în momentul pensionării, femeile din România caută soluții care să le ofere stabilitate și independență. Planificarea financiară, fie că începe cu pași mici (un cont de economii, un fond de urgență), fie cu un plan de investiții, le poate ajuta să-și transforme dorințele în realitate.

Studiul Raiffeisen Bank România, în colaborare cu Appinio, de tip CAWI, a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, alcătuit din 600 de femei, cu studii medii și superioare și cu o medie de venit de aproximativ 4.500 lei pe lună. Cercetarea a fost realizata în perioada februarie – martie 2025. 

Deși femeile sunt responsabile de aproape 32 de trilioane de dolari din cheltuielile globale, conform cercetărilor Nielsen, și vor controla 75% din cheltuielile discreționare la nivel mondial în următorii cinci ani, companiile nu reușesc să le satisfacă nevoile lor specifice. Conform unui nou raport publicat de Boston Consulting Group (BCG), companiile care nu dezvoltă produse și servicii special adaptate pentru femei pierd oportunități financiare semnificative.

Raportul se bazează pe un sondaj global realizat de BCG, care a inclus aproximativ 15.000 de persoane din 12 țări, dintre care trei sferturi au fost femei. Rezultatele arată că, în sectoare esențiale precum bunurile de consum, îngrijirea sănătății și serviciile financiare, femeile nu consideră că produsele și serviciile disponibile le satisfac pe deplin nevoile.

„Este un semnal de alarmă pentru companiile din domeniile sănătății, a serviciilor financiare și bunurilor de consum”, a declarat Maria Palinkas, Partener BCG. „Femeile sunt factorii de decizie majori în cheltuielile gospodărești, însă nevoile lor sunt încă semnificativ neglijate. Companiile care iau măsuri proactive pentru a acoperi aceste lacune au o oportunitate unică de creștere și de consolidare a loialității consumatorilor.”

Companiile din domeniul sănătății au cel mai mult de recuperat

Deși femeile din întreaga lume sunt responsabile pentru majoritatea deciziilor privind sănătatea în familie (de la 66% în India la 83% în Germania și Franța), doar 41% dintre respondente consideră că există suficiente servicii care să răspundă preocupărilor lor specifice de sănătate. Evaluările privind tratamentele medicale sau interacțiunile cu asiguratorii de sănătate sunt, de asemenea, scăzute: 44%, respectiv 37%.

Potrivit studiului, prioritățile femeilor în materie de îngrijire sunt: îngrijire de calitate (87% dintre respondenți), programări rapide (82%), accesibilitate financiară (82%), locații convenabile (76%) și servicii echitabile, lipsite de prejudecăți (76%).

Instituțiile financiare trebuie să se adapteze etapelor de viață ale femeilor

Deși femeile au un aport de 5 trilioane de dolari la avuția globală în fiecare an, acestea resimt diferențe semnificative în calitatea produselor și serviciilor financiare pe care le primesc. În medie, femeile sunt mai preocupate decât bărbații de impactul financiar al unor evenimente majore de viață, cum ar fi datoriile (diferență de 9 puncte procentuale) și planificarea pensiei (8 puncte).

Îngrijorările se schimbă în funcție de vârstă: femeile din generațiile Z și millennials sunt mai preocupate de șomaj, în timp ce femeile din generația X pun mai mult accent pe pensie, cei din categoria baby boomers sunt cel mai îngrijorate de costurile îngrijirii vârstnicilor. Cu toate acestea, în majoritatea etapelor de viață, femeile sunt mai preocupate de problemele financiare decât bărbații. 

Niciun sector de consum nu satisface pe deplin nevoile femeilor

Produsele de consum au primit un feedback mai bun în cadrul studiului, însă chiar și cele mai bine cotate domenii, precum alimentele și produsele de îngrijire personală/înfrumusețare, au obținut doar 66%, respectiv 64% evaluări favorabile.

Companiile din sectorul bunurilor de consum au o oportunitate majoră de a îmbunătăți oferta pentru femei pe toate piețele analizate. De exemplu, femeile din SUA sunt dispuse să cheltuiască cu 15% mai mult anual pentru îmbrăcăminte și accesorii de calitate superioară, ceea ce echivalează cu 228 de dolari în plus per persoană pe an. În mod similar, ele ar plăti cu 15% mai mult pentru produse sportive și de fitness mai sigure, ceea ce reprezintă un adaos de 123 de dolari anual.

Cum pot companiile valorifica oportunitatea oferită de produsele și serviciile destinate femeilor

Raportul recomandă firmelor să se concentreze pe trei factori esențiali pentru a profita de această oportunitate:

• Dezirabilitate: Companiile trebuie să decidă dacă un produs sau serviciu nou răspunde unei nevoi funcționale sau emoționale neacoperite, utilizând metode calitative și cantitative.
• Viabilitate: Al doilea factor cheie este justificarea economică a produsului sau serviciului. Companiile trebuie să creeze un model de afaceri clar, analizând costurile de achiziție și retenție, prețul, costul de producție etc.
• Fezabilitate: După dezirabilitate și viabilitate, companiile trebuie să analizeze fezabilitatea—cum pot dezvolta produsul și cum îl pot aduce pe piață.

„Pe lângă asigurarea desirabilității, viabilității și fezabilității unor noi produse și servicii adresate femeilor, un alt factor critic este reprezentarea”, a adăugat Palinkas. „Succesul necesită prezența femeilor la toate nivelurile organizației, în special în leadership, pentru a aduce o înțelegere directă a experiențelor femeilor și a nevoilor neîmplinite.”

Raportul integral poate fi accesat aici.