Acasă Blog Pagina 121

Gamă noua de cafea Ready to Drink lansată de Nestlé în România

0

Compania Nestlé anunță că„lansează în România prima linie pan-europeană de cafea de tip Ready to Drink, gama NESCAFÉ Barista Style. Iubitorii NESCAFÉ din România vor avea de acum posibilitatea de a se bucura de patru arome diferite ale cafelei preferate oriunde, oricând, rece ca gheața, perfecte pentru zilele toride de vară.

Nestlé pune la dispoziția consumatorilor săi, pe lângă rețetele clasice, noi variante în gama NESCAFÉ Barista Style Ready to Drink: Cappuccino, Latte, Latte Caramel și Americano. Fiecare produs are un gust delicios și echilibrat, fiind creat din boabe de cafea de calitate atent alese și, în funcție de variantă, lapte și combinații de arome.

Aceste noi rețete au fost create pentru a răspunde nevoilor cele mai recente ale consumatorilor și pe baza expertizei Nestlé în cafea. Noile rețete NESCAFÉ Barista Style reprezintă extinderea portofoliului mărcii NESCAFÉ în segmentul Ready to Drink și oferă o experiență răcoritoare, echilibrată, de cafea on-the-go”.

Ramona Hărătău, Group Brand Manager Mixes South Eastern Europe, Nestlé: „NESCAFÉ Barista Style introduce noua platformă creativă și strategică a brandului NESCAFÉ, Make your world, care îi ajută pe iubitorii de cafea din întreaga lume să-și găsească inspirația și energia pentru a deveni ei înșiși schimbarea pe care o doresc în lume. Produsele Ready to Drink NESCAFÉ vin cu o nouă identitate vizuală, un nou ambalaj cu design modern și atrăgător care te îmbie să descoperi și să încerci diverse gusturi și arome ale cafelelor din noua gamă.”

Nestlé subliniază că „segmentul Ready to Drink cunoaște cea mai rapidă creștere din întreaga categorie de cafea, cu o rată anuală de creștere de peste 25% la nivelul anului trecut (octombrie 2021-septembrie 2022)[1]. Mai mult, în România, acest segment este la același nivel cu cel al cafelei boabe, arătând în continuare potențialul puternic de dezvoltare a acestei categorii. Cel mai important canal de desfacere pentru această categorie este comerțul modern (cotă de volum de 62%), în timp ce benzinăriile au o cotă de volum de aproximativ 14%[2].

Potrivit sondajelor efectuate printre consumatorii de Ready to Drink, 57% dintre aceștia o consumă pentru plăcerea gustului și în momentele de socializare, iar într-un procent semnificativ mai mic o beau exclusiv pentru a se energiza cu ajutorul cafelei[3].

Observăm o schimbare de consum în categoria Ready To Drink, întrucât se migrează treptat de la o achiziție de impuls, către un consum constant, planificat. Cafeaua Ready to Drink a început să fie considerată potrivită pentru consumul zilnic, la prânz, ca desert sau între mese.

Consumatorul obișnuit de cafea Ready to Drink este cel care explorează diverse arome și gusturi în categoria de cafea sau specialități de cafea, este tânăr, ambițios și deschis la lucrurile noi. Consumul de cafea are o conotație socială, de petrecere a timpului împreună cu prietenii”.

Grupul Nestléreamintește că „este prezent în România din 1995, printre brandurile din portofoliul său numărându-se NESCAFÉ, Nespresso, Nesquik, Chocapic, KitKat, Lion, JOE, After Eight, Maggi, Purina sau NAN. În România, Nestle s-a implicat și în inițiative ecologice și de responsabilitate socială. În ultimii 3 ani companii a plantat 75.000 de copaci, care vor contribui la atingerea obiectivului de net zero emisii de carbon până în 2050.

Inițiativele globale Nestlé:

În 2017, Nestlé a luat o serie de măsuri pentru accelerarea progresului în vederea atingerii obiectivelor pentru anul 2030, ca parte a acțiunilor de îmbunătățire a calității vieții și contribuției la un viitor mai bun. Printre acestea se numără consolidarea programului Nestlé for Healthier Kids, extinderea inițiativei Nestlé needs YOUth și dezvoltarea activităților de management sustenabil al performanței de mediu. Nestlé își menține poziția de lider global în industria de alimente și băuturi prin portofoliul de produse sănătoase accesibile consumatorilor. Indicele global The Access To Nutrition Initiative (ATNI) evaluează cei mai mari 25 de producători de alimente din lume, concentrându-se pe politicile, practicile și performanțele lor legate de nutriție. Poziția de top conferită Nestlé este recunoașterea angajamentului său permanent față de nutriție și sănătate, precum și angajamentul său de a ajuta la abordarea provocărilor globale ale obezității și subnutriției.

Nestlé for Healthier Kids – Programul Nestlé for Healthier Kids a fost creat pentru a uni toate eforturile Nestlé care susțin părinții și tutorii să crească copii mai sănătoși, de la activități de cercetare și formulare a produselor până la servicii de educație și nutriție inovatoare pentru un stil de viață sănătos. în România, aceste eforturi se regăsesc sub umbrela programului „Și eu trăiesc sănătos – SETS”, inițiat de Fundația PRAIS.

Nestlé needs YOUth – Ambiția Nestlé în ceea ce privește inițiativa globală de tineret Nestlé needs YOUth este să ajute 10 milioane de tineri din întreaga lume să aibă acces la oportunități de carieră până în anul 2030. Această inițiativă globală combină și coordonează toate activitățile care susțin tinerii din întreaga lume, inclusiv eforturile Alliance for YOUth.

Nestlé for a Waste Free World – Nestlé dorește ca produsele sale să nu fie doar mai gustoase și mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu. Ambiția Nestlé pentru anul 2030 este impact zero asupra mediului, apa fiind una dintre ariile prioritare”.

 


 

[1]NielsenIQ volume data in Total Romania, MAT Sept’22

[2]NielsenIQ volume data in Total Romania, MAT Sept’22

[3]NielsenIQ Cup U&A FY 2021 și Concept Screener UK/DE/SP July 21

BEPS 2.0. Sfârșitul facilităților fiscale așa cum le știm azi?

0

de Răzvan Ungureanu, Director Impozite Directe, EY România (foto)

 Environmental, social, and corporate governance (ESG) este, potrivit definiției larg acceptate, un cadru de afaceri care permite luarea în considerare a problemelor de mediu și a aspectelor sociale în contextul guvernanței corporative. Conceptul ESG este adoptat și integrat în strategia acelor organizații care iau în considerare nevoile și modalitățile de generare a valorii pentru toate componentele acesteia – angajați, clienți, furnizori și acționari.

Stimulentele fiscale ESG au devenit un instrument important în eforturile de încurajare a activităților comerciale durabile, fiind disponibile peste 1.850 de stimulente la nivel mondial.În plus, pe lângă stimulentele fiscale specifice ESG, la nivel mondial există și o multitudine de alte facilități fiscale.

Având în vedere că punerea în aplicare a celui de-al doilea pilon BEPS[1] 2.0 se află în diferite stadii în întreaga lume, este important ca societățile multinaționale și jurisdicțiile fiscale să aprecieze pe deplin impactul pe care o rată efectivă de impozitare (ETR) minimă globală de 15% îl va avea asupra stimulentelor fiscale existente.

Pilonul doi a fost conceput în mod special de Cadrul de incluziune (în engleză: Inclusive Framework) al OCDE/G20 pentru a elimina concurența fiscală bazată pe cote de taxă între jurisdicții, indiferent de obiectivul și intenția care stau la baza stimulentelor fiscale. În conformitate cu regulile globale de combatere a erodării bazei de impozitare (GLoBE), beneficiul financiar al multor stimulente fiscale ar putea fi diluat în mod semnificativ de un impozit suplimentar în cazul în care un stimulent fiscal duce cota de impozitare efectivă a (ETR-ul) unei multinaționale sub 15% în jurisdicția respectivă.

Această interacțiune creează o provocare pentru multe jurisdicții și multinaționale care, confruntate cu o urgență climatică și cu obiective dificile în materie de emisii, s-au bazat pe stimulente financiare și fiscale pentru a-și cataliza obiectivele ESG.

Cel mai recent studiu trimestrial EY Green Tax Tracker arată că peste 1.850 de stimulente pentru dezvoltare durabilă sunt oferite în 45 de țări. În timp ce stimulentele fiscale nu vor duce neapărat o multinațională sub pragul de 15% pentru ETR, Pilonul II introduce un nivel semnificativ de incertitudine și complexitate care va forța multe companii și jurisdicții să își regândească strategiile fiscale și ESG.

Impactul celui de-al doilea pilon nu va fi uniform la nivel mondial. Este posibil să varieze în funcție de companie, sector și jurisdicție.În concluzie, ETR de 15% va avea un impact uriaș atât pentru companii, cât și pentru jurisdicțiile în care companiile sunt deja aproape sau sub pragul minim de impozitare.

În țări din UE, precum Franța și Germania, unde, potrivit OCDE, există o rată medie efectivă de impozitare compozită de 26% și, respectiv, 27%, și în Africa, unde rata medie de impozitare a societăților este de 28%, este mai puțin probabil ca stimulentele fiscale să ducă rata medie de impozitare a unei multinaționale sub 15%, astfel încât Pilonul II să nu aibă un impact semnificativ. Dar, în jurisdicțiile cu impozite mai mici, cum ar fi unele țări din Asia, unde regiunea are o rată medie de aproape 20%, efectul este probabil să fie mai pronunțat.

Pentru a pune aceste cifre în perspectivă, media mondială a ratei nominale de impozitare a profitului societăților, măsurată în 180 de jurisdicții, este de aproape 24%. Atunci când este ponderată în funcție de PIB, rata nominală medie este puțin peste 25%.

ETR-ul minim de 15% va determina unele companii să își reconsidere locul unde își vor localiza activitatea comercială, având în vedere că stimulentele fiscale ar putea fi scoase din peisaj. Astfel, este probabil că vor începe să privească jurisdicțiile într-un mod diferit: pot avea acces la talentele potrivite, este atractiv mediul de operare, sunt disponibile subvenții în numerar și alte tipuri de stimulente, terenurile sunt accesibile și așa mai departe.

Barbara Angus, EY Global Tax Policy Leader, spune că, dincolo de provocarea de a-și reevalua strategia de impozitare a sustenabilității, multinaționalele trebuie să se confrunte cu un mod nou, unic și complex de calculare a ETR. Spre deosebire de alte calcule fiscale, această cifră se bazează pe date financiar-contabile, mai degrabă decât pe date fiscale, și este calculată pentru fiecare țară în parte.

Pentru a calcula această cifră ETR, companiile trebuie să genereze și să raporteze aproximativ 200 de puncte de date pentru fiecare țară, multe dintre acestea implicând informații care nu sunt incluse de obicei în sistemele de raportare financiară. Aceste date sunt necesare pentru a calcula profitul GLoBE.

Punerea în aplicare a normelor GLoBE face probabilă intensificarea subvențiilor în numerar ESG, deoarece jurisdicțiile caută modalități alternative de stimulare a comportamentelor de sustenabilitate dorite. În loc să se bucure de rate de impozitare avantajoase, multinaționalele vor primi cel mai probabil bani înapoi pentru că fac investiții adecvate ESG. Acest lucru este valabil și pentru facilitățile fiscale în general, deoarece stimularea sub formă de bani acordată de guverne nu afectează ETR și ar putea funcționa în contextul BEPS 2.0.

Până de curând, este posibil ca multe guverne să fi considerat că impozitul este o modalitate deosebit de agilă de a oferi stimulente„, spune Barbara Angus. „Cu toate acestea, odată cu Pilonul doi, este posibil ca jurisdicțiile să dorească să solicite contribuția întreprinderilor în timp ce stabilesc cum își pot atinge obiectivele în alte moduri.”

Cu siguranță, subvențiile sunt deja utilizate, deși la un nivel relativ scăzut, în jurisdicții precum Elveția, țările nordice și Singapore. În SUA, multe state utilizează subvenții pentru a stimula investițiile în forță de muncă și formare.

Jurisdicțiile pot căuta, de asemenea, modalități de a stimula comportamentele de sustenabilitate, și nu numai, fără ca banii să fie transferați. De exemplu, pentru proiectele care necesită cheltuieli de capital, jurisdicțiile pot vinde terenuri sau închiria proprietăți la o rată redusă sau pot emite așa-numitele împrumuturi preferențiale, care sunt acordate în condiții foarte favorabile.

Având în vedere că țările au început deja să ia măsuri acum pentru a pune în aplicare BEPS 2.0 Pilonul doi în 2023, care va intra în vigoare în 2024, multinaționalele și jurisdicțiile ar trebui să înceapă să își reevalueze strategia de stimulare a sustenabilității și privind aplicarea facilităților fiscale în general, cât mai curând posibil.

Sunt de avut în vedere, printre altele:

  • Modelarea financiară va fi un instrument puternic pentru multinaționale, ajutându-le să efectueze o evaluare completă a stimulentelor fiscale pe care le utilizează și să calculeze dacă aceste stimulente reduc ETR din Pilonul II sub pragul de 15%
  • Jurisdicțiile ar trebui să evalueze ce înseamnă normele GLoBE pentru stimularea fiscală a sustenabilității din perspectiva fiecărui sector, a fiecărei regiuni și a fiecărei întreprinderi
  • Jurisdicțiile ar trebui să investigheze modalități alternative de stimulare a comportamentelor de sustenabilitate, în timp ce multinaționalele ar trebui să caute și, eventual, să își relocheze activitatea în jurisdicții în care sunt disponibile stimulente alternative.

Multinaționalele ar trebui să analizeze datele de care au nevoie pentru a calcula ETR specific Pilonului II și să stabilească procesele de raportare necesare pentru a genera și a colecta aceste informații.

În concluzie:

  • Un impozit minim global va avea ramificații largi asupra modului în care multe corporații multinaționale caută stimulente guvernamentale menite să le promoveze obiectivele de sustenabilitate și nu numai. În prezent, multe dintre aceste stimulente sunt oferite prin intermediul codului fiscal. Cu toate acestea, în conformitate cu regulile GLoBE, aceste stimulente își pierd valoarea financiară pentru companii, dacă se confruntă cu taxe suplimentare în anumite jurisdicții. Alte mecanisme de stimulare ar putea crește în curând în popularitate. Sortarea opțiunilor va fi o provocare.
  • În mod specific în ceea ce privește România, având în vedere faptul că cota nominală de impozit pe profit de 16% este foarte apropiată de cota minimă de 15% prevăzută de regulile GloBE, este posibil ca o serie de facilități fiscale – cum ar fi deducerea suplimentară pentru activități de cercetare-dezvoltare sau scutirea de impozit a profitului reinvestit – ar putea să devină inaplicabile pentru multe companii, în condițiile în care ar conduce la un ETR sub 15%. De aceea, pe de o parte, companiile românești și grupurile multinaționale cu prezență în România trebuie să analizeze și să cuantifice impactul regulilor GloBE asupra performanței lor financiare, în timp ce autoritățile române ar trebui să considere dacă modificarea modului de acordare a facilităților fiscale este necesară în contextul GloBE, pentru ca acestea să aibă efectul scontat. Timpul pentru ambele părți este scurt, având în vedere că regulile GloBE trebuie implementate de toate statele membre UE, inclusiv România, până la finalul acestui an.

[1]Base Erosion Profit Shifting = erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor.

Storia.ro – Prețurile pe metru pătrat au crescut cu 3%, în medie, pentru apartamentele de vânzare, față de aceeași perioadă a anului trecut

0

În luna iunie a.c, prețul pe metru pătrat solicitat pentru apartamentele noi de vânzare a crescut cu 2% față de aceeași lună a anului anterior, în timp ce prețul apartamentelor vechi a crescut, în medie, cu 3%, conform celor mai recente date de pe Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX. În luna iunie, românii au vizualizat cu 5% mai multe pagini cu anunțuri de apartamente de vânzare decât în aceeași lună a anului anterior și au realizat cu 1% mai multe contactări. Analiza a luat în calcul nouă dintre cele mai mari orașe de pe platformă. 

Cum au evoluat prețurile apartamentelor de vânzare în Capitală 

În Capitală, prețul solicitat pentru vânzarea unui apartament nou în luna iunie a.c. a fost de 1.490 de euro/metru pătrat, cu o scădere de 2% față de luna iunie 2022 și de 3% față de luna anterioară. Prețul mediu de cerere pe metru pătrat pentru un apartament vechi a fost de 1.611 euro, care e aproape la același nivel cu cel din luna mai și cu cel din iunie 2022.

Evoluția prețurilor în cele mai mari orașe din țară 

CLUJ-NAPOCA: În luna iunie a.c., prețul de cerere pentru un apartament nou a fost de 2.488 euro/metru pătrat, similar cu cel din luna anterioară. Față de aceeași perioadă a anului trecut, prețul a crescut cu 5%. Totuși, apartamentele vechi au avut un preț mai scăzut – prețul de cerere a fost de 2.398 de euro/metru pătrat, cu 7% mai ridicat față de aceeași perioadă a anului trecut.

IAȘI: Prețul de cerere pe metru pătrat al apartamentelor noi a crescut, în medie, cu 4% în luna iunie a.c. comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 1.412 euro. În același timp, pentru apartamentele vechi prețul de cerere a ajuns la 1.418 euro/metru pătrat, cu 9% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

TIMIȘOARA: În Timișoara, prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a fost de 1.499 euro, cu 3% mai ridicat față de aceeași lună a anului trecut. Apartamentele vechi au avut un preț mediu de cerere de 1.429 euro/metru pătrat, cu 2% mai mare față de aceeași lună a anului trecut.

BRAȘOV: Prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi din Brașov a crescut în luna iunie a.c. cu 11% față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 1.940 euro/metru pătrat. De asemenea, prețurile apartamentelor vechi au crescut cu 5% față de anul trecut și au avut, în iunie, un preț mediu de cerere de 1.587 euro/metru pătrat.

SIBIU: Prețul mediu de cerere al apartamentelor noi a scăzut cu 2% față de aceeași lună a anului trecut și a ajuns la 1.262 euro/metru pătrat. În același timp, apartamentele vechi din Sibiu au avut un preț de cerere mai ridicat și au fost listate pe platformă cu un preț mediu de 1.455 de euro/metru pătrat.

CONSTANȚA: În luna iunie a.c., apartamentele noi din Constanța au avut un preț de cerere de 1.719 euro/metru pătrat, cu 9% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut. În schimb, prețul mediu al apartamentelor vechi a ajuns la 1.541 euro/metru pătrat, cu 6% mai mare decât în iunie 2022.

ORADEA: Prețul mediu de cerere pe metru pătrat pentru apartamentele noi din Oradea, în iunie a.c., a fost de 1.508 euro, în timp ce apartamentele vechi au avut un preț mediu de cerere de 1.328 euro/metru pătrat, cu 7% mai ridicat decât în aceeași lună a anului trecut.

CRAIOVA: În iunie a.c., prețul mediu de cerere pentru apartamentele noi din Craiova a fost de 1.485 euro/metru pătrat, în timp ce prețul de cerere pentru cele vechi a fost de 1.456 euro/metru pătrat, cu 4% mai ridicat decât în iunie 2022.

Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză.

Banca Transilvania, asistată de Filip & Company în emisiunea unor obligațiuni de 200 de milioane de euro

0

Casa de avocatură Filip & Company a acordat asistență Băncii Transilvania „cu privire la a doua emisiune de obligațiuni din cadrul programului lansat în aprilie, prin care a atras de pe piețele internaționale 200 de milioane de euro. Investiția va fi dedicată exclusiv finanțării operațiunilor de creditare ale Băncii Transilvania, cu un procent de 90% alocat finanțării creditelor ipotecare verzi.

A doua emisiune în baza programului constă în obligațiuni subordonate de 200 de milioane de euro cu o maturitate de 10 ani, admise la tranzacționare la BVB. Emisiunea a fost coordonată de BT Capital Partners în calitate de manager”.

Alexandru Bîrsan (foto), partener Filip & Company: „Sectorul financiar poate juca un rol important în combaterea schimbărilor climatice și această emisiune este un pas important pentru crearea unui viitor mai bun pentru generațiile viitoare. Ne bucurăm că am avut din nou ocazia să fim alături de Banca Transilvania și le mulțumim pentru încrederea acordată în acest proiect important, precum și pentru colaborarea excelentă.” 

Echipa Filip & Company care a asistat Banca Transilvania în acest proiect a fost formată în principal din Alina Stancu Bîrsan (partener), Alexandru Bîrsan (partener), Olga Niță (partener) și Anca Bădescu (associate).

Filip & Company reamintește că, în ultimii ani, „s-a implicat cu succes în multe dintre tranzacțiile de referință pe piața de capital din România, atât oferte de acțiuni, cât și obligațiuni, precum și în toate emisiunile de obligațiuni ale statului român pe piețele externe. Avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale Chambers and partners, Legal 500 și IFLR în practica de Piețe de capital atât la nivel de echipă cât și individual, iar Alexandru Bîrsan este clasat în Hall of fame în această arie de practică de către Legal 500”.

 

Eurolife FFH Asigurări, asigurătorul oficial al festivalului Electric Castle 

0

Compania Eurolife FFH Asigurări Generale anunță că „asigură în acest an unul dintre cele mai importante festivaluri ale verii: Electric Castle ce are loc între 19-23 iulie, la Castelul Bánffy de la Bonțida (Cluj).  În calitate de asigurător oficial al evenimentului, Eurolife FFH susține astfel experiențele autentice, și momentele unice trăite alături de prieteni și artiștii preferați.

Parteneriatul încheiat cu echipa Electric Castle are în vedere acoperirea riscurilor asociate organizării evenimentului, prin intermediul asigurării de răspundere civilă”.

Anita Nițulescu, CEO Eurolife FFH Asigurări România: „Eurolife FFH este un brand tânăr cu un vibe entuziast pe care ne dorim să îl transmitem mai departe cu fiecare colaborare pe care o încheiem. Iar parteneriatul cu Electric Castle ne aduce mai aproape de o comunitate energică în căutare de experiențe autentice și memorabile. Este un prim pas dintr-o serie de acțiuni pe care le vom avea pe termen mediu și lung cu prietenii de la Electric Castle, și care sperăm să fie bine primite de iubitorii Festivalului și nu numai.”

Tudor Costinaș, Head Of Communications Electric Castle: „Electric Castle înseamnă pentru fiecare membru din această comunitate, o șansă pe an de a uita de griji și a petrece 5 zile într-un univers alternativ, aproape ideal, am putea spune. Ne bucurăm că, prin parteneriatul cu Eurolife FFH, le putem oferi iubitorilor electric Castle o experiență într-un mediu sigur, și făra griji.”

Organizatorii subliniază că „Electric Castle se află la cea de-a noua ediție. Cu Macklemore, The Chemical Brothers, Iggy Pop, George Ezra, Pendulum, Jamie xx și Peggy Gou în cap de afiș, plus alți peste 300 de artiști în program, EC rămâne cea mai bună alegere pentru cei care caută muzică live din genuri diverse, și o experiență autentică de festival”.

Eurolife FFH este cunoscută ca „o companie de top pe segmentul asigurărilor cu o experiență de peste 15 ani pe piața locală. Eurolife FFH acoperă un portofoliu complex de riscuri: asigurări de viaţă, asigurări de invaliditate, asigurări de şomaj, asigurări de imobil, asigurări de accidente, asigurări de sănătate, asigurări de răspundere civilă, asigurări de călătorie, asigurări de bilete. Produsele companiei sunt disponibile prin intermediul a patru canale de vânzare, respectiv: online, brokeri, parteneriate și bancassurance. Eurolife FFH include companiile Eurolife FFH Asigurări de Viaţă şi Eurolife FFH Asigurări Generale, fiind o subsidiară a Eurolife FFH Insurance Group. Eurolife FFH Insurance Group face parte din Fairfax Financial Holdings Limited, unul dintre liderii pieței de asigurări la nivel internațional. Mai multe detalii găsiți pe: www.eurolife-asigurari.ro”.

 

Studiu City Garden Residence asupra pieței imobiliare

0

City Garden Residence, dezvoltatorul proiectului Bonton Luxury Villas din Pipera, prezintă un studiu asupra pieței imobiliare, demonstrând competitivitatea de nivel European a prețurilor la locuințe în zona Pipera din București:

Imobiliarele de lux în zona Pipera, preferate de străini datorită costurilor reduse și proximității față de școlile internaționale

Segmentul imobiliar de lux din nordul capitalei – zona Pipera se consolidează ca un pol de atracție pentru investitorii și cumpărătorii străini, datorită unui mix ideal de beneficii. Printre avantaje se numără prețul competitiv în comparație cu alte capitale europene și accesul facil la facilități precum școlile internaționale de top din București.

O analiză realizată de City Garden Residence, dezvoltatorul proiectului Bonton Luxury Villas din Pipera, arată că 80% dintre cumpărătorii primei faze sunt străini, în timp ce doar 20% sunt români. De asemenea, ponderea cumpărătorilor finali versus investitori este de 70%-30%.

Bucureștiul se numără printre capitalele europene cu cele mai competitive prețuri la locuințe, ceea ce reprezintă un avantaj major pentru investitorii străini care caută să achiziționeze proprietăți de acest tip într-un oraș în dezvoltare. De asemenea, randamentul investițional și potențialul de apreciere a valorii proprietății în timp sunt alte motive importante care îi determină pe investitorii străini să ia în considerare achiziționarea de imobile de lux în nordul capitalei.

În acest context, dezvoltatorul City Garden Residence a vândut majoritatea primelor 36 de vile ale proiectului Bonton Luxury Villas către cumpărători străini. Aceștia au achiziționat locuințele la prețuri pornind de la 400.000 de euro + TVA, ceea ce înseamnă un preț pe metru pătrat util de circa 1.365 euro, mai mic comparativ cu celelalte capitale europene. Vilele ansamblului au suprafețe utile între 293-327 mp și beneficiaza de până la 7 camere spațioase, 2 sau 3 terase, grădină proprie și finisaje premium. Circa o treime dintre cumpărători au optat pentru lift interior, o dotare exclusivistă pe care dezvoltatorul o pune la dispoziție.

Având în vedere un nivel mediu al chiriei din zonă situat între 3.000-4.000 de euro și un buget suplimentar pentru amenajări, investitorii pot beneficia de un randament anual de aproximativ 8%, ceea ce depășește media pieței.

„Piața imobiliară de lux din capitală a cunoscut o evoluție semnificativă în ultimii ani, stimulată de creșterea cererii, diversificarea proiectelor și de randamentele oferite. Piața este atractivă pentru cumpărătorii străini, deoarece prețurile locuințelor încă nu s-au aliniat la nivelul altor capitale europene, fiind mult mai accesibile. Aceștia au înțeles că este momentul oportun pentru a investi, deoarece nu va exista o scădere în perioada următoare, spre deosebire de așteptările românilor. Prețurile materialelor de construcție s-au majorat cu peste 50% de la începerea lucrărilor, ceea ce va determina o creștere a prețurilor locuințelor din faza a doua”, afirmă Andrei Cantaragiu (foto), CEO City Garden Residence.

Pe lângă costul avantajos, facilitățile diverse ale zonei Pipera contribuie la atractivitatea acesteia, în special proximitatea față de școlile internaționale. Acest avantaj reprezintă o prioritate pentru mulți expați care se mută împreună cu familiile lor în capitală. Proiectul Bonton Luxury Villas este situat la doar 200 de metri de Școala Americană, având în apropiere și alte școli prestigioase, cum ar fi British School of Bucharest, Olga Gudynn International School sau Maarif Schools of Bucharest. De asemenea, proiectul se află în vecinătatea Pădurii Băneasa și este bine conectat la punctele de interes ale orașului, precum zonele de birouri Pipera, Voluntari și Aurel Vlaicu, centre comerciale, centrul capitalei și aeroport.

Ansamblul rezidențial Bonton Luxury Villas este alcătuit din 66 de vile de lux, cu dotări moderne și facilități integrate – club privat cu piscină și sală de sport. În prezent, proiectul se află în faza a doua de dezvoltare, care cuprinde 30 de vile. Acesta sunt deja construite, aflându-se în stadiul de finisaj. Termenul pentru finalizarea lucrărilor de construcție este programat pentru acest an, iar finisajele interioare vor fi realizate în 2024. Valoarea totală a investiției în proiect este de peste 19 milioane de euro. Prețul unei vile în faza a doua a proiectului încep de la 449.000 € + TVA.


City Garden Residence face parte dintr-un grup de companii cu capital din Asia, cu o vastă experiență în dezvoltări și investiții în domeniul imobiliar. În cei peste 10 ani de activitate pe piața din România, City Garden a finalizat cu succes mai multe proiecte rezidențiale medium-premium în zonele centrale și ultracentrale din București și în zona Pipera: 21 Downtown, Apollo D’or şi City Garden Pipera.

 

Claudiu Cazacu, XTB România: Bursa reacționează la vestea că Rusia încetează acordul de liberă trecere a exporturilor de cereale dinspre Ucraina

Acordul de liberă trecere a exporturilor de cereale dinspre Ucraina prin porturile de la Marea Neagră a fost abandonat de către Rusia. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, semnale în această direcție fuseseră furnizate deja de către Moscova, iar traficul în scădere sugera, de asemenea, o posibilă renunțare la acord. Volumele  transportate se diminuaseră puternic, astfel încât doar o navă mai opera livrări în cadrul înțelegerii.

Unii participanți la piață sperau totuși la o prelungire temporară, așa cum s-a întâmplat și în mai. 

Cu toate acestea, bursa a reacționat vizibil, contractele pe grâu tranzacționate în SUA avansând cu 17 cenți pe bușel, 2,5%, în prima oră de la anunț. 

În Europa, bursa de la Paris a înregistrat luni pentru grâul cu livrare în septembrie o apreciere de 6,25 euro/tonă la vârf față de vineri, și doar 1 euro/tonă, până la prețul de 232,75 euro/tonă, la închidere. Pentru porumbul cu livrare în august, avansul de 5,75 euro/tonă la vârful ședinței a fost aproape înjumătățit la 2,75 euro/tonă peste închiderea de vineri. Cotația de închidere de luni a dus porumbul la 236 euro/tonă. 

„Reacția poate fi explicată și printr-o pregătire pentru un asemenea scenariu. Vineri, deja, piața devenise mai atentă la riscuri, iar în Europa prețurile au înregistrat aprecieri și pentru grâu și pentru porumb. La sosirea știrii, luni, traderii s-au lansat emoțional, dar au fost, de asemenea, atenți la noi vești și deschiși la schimbări rapide de perspectivă”, arată Claudiu Cazacu. 

Președintele turc a declarat, luni, că Rusia și-ar dori de fapt continuarea acordului, iar presiunea s-a diminuat pe burse. În SUA grâul a închis în scădere de 1,13%, la 6,54 dolari/bușel. În același timp, din partea președinției Ucrainei comentariile arătau încredere că anumite companii de shipping vor continua livrările, chiar în lipsa acordului.

Rusia se extinde în piața globală a grânelor, în timp ce
Ucraina înregistrează pierderi semnificative

Acordul a permis, într-un an, exportul a aproape 33 milioane de tone de cereale dinspre Ucraina, din care: 51% porumb, 27% grâu și 11% ulei și șrot de floarea soarelui. Africa și Asia  au fost beneficiare importante ale înțelegerii. China a importat 8 milioane de tone de cereale, Turcia 3,2 milioane de tone, Egiptul 1,6 milioane de tone. În Europa, Spania cu 6 milioane de tone și Italia cu 2,1 milioane de tone au fost destinațiile principale, fiind posibil re-exportul parțial al unora dintre aceste cantități. 

În ultimii 3 ani, Rusia a câștigat cotă de piață globală a grânelor, în timp ce Ucraina a pierdut teren masiv. În 2023, cota de piață globală a exporturilor de grâu, estimată de The United States Department of Agriculture (USDA), este de 7,4% pentru Ucraina și 20.6% pentru Rusia, anul viitor procentele urmând să ajungă la 4,9% și 21,9%. Acum 3 ani, datele erau mai echilibrate, 10,8% și 17,7%, iar exporturile Rusiei erau cu doar 65% mai mari decât cele ale Ucrainei. Pe estimările din 2023, Rusia ar urma să aibă exporturi cu 178% mai mari decât Ucraina. 

Redirecționarea fluxurilor comerciale
stimulează entuziasmul pe piața financiară 

Rutele ocolitoare, pe Dunăre și alte direcții feroviare spre Europa, sunt mai costisitoare decât cele maritime, însă această veste proastă pentru consumatorul final generează venituri și oportunități în plan logistic. 

Potrivit analistului XTB România, pe bursa de la București, așteptata redirecționare a fluxurilor pe Dunăre și prin portul Constanța a aprins entuziasmul participanților. „Acțiunile mai multor operatori portuari și de transport naval au înregistrat luni creșteri importante. Transport Trade Services (TTS) a avansat cu 4,4%, Socep (SOCP) cu 14,6%, iar acțiunile Comvex (CMVX) au crescut cu 22.6%”, precizează Claudiu Cazacu.

Efectul pe termen scurt ar putea fi limitat, producția și nivelul actual al rezervelor fiind, la nivel mondial, satisfăcător. În perspectivă, însă, lucrurile se pot schimba. 

USDA întrevede, potrivit estimărilor recente, o producție europeană de grâu cu 2,5 milioane de tone sub estimarea anterioară, ajungând la 138 milioane de tone, din cauza secetei în timp ce în Argentina revizuirea producției e cu minus 2 milioane detone. Consumul global e văzut în creștere cu 3,3 milioane de tone, iar stocurile finale ale sezonului estimate în scădere de 4,2 milioane de tone, la 266,5 milioane de tone, al patrulea an de scădere consecutivă. Astfel, în lunile următoare, mai puține cereale, sau care ajung mai târziu, pot afecta în special țările cu venituri reduse. Pentru fermierii europeni – și din România – ar putea fi o veste bună. Prețurile eventual mai ridicate ar putea acoperi costurile mai înalte, însă totul depinde de permeabilitatea intra-europeană a culoarelor de transport de grâne ucrainene având destinații în afara UE.

Pe de altă parte, China, importator major și aflat într-o perioadă în care economia are nevoie de sprijin suplimentar, datele arătând o creștere sub așteptări, ar putea pune presiune pe Rusia pentru reluarea acordului. 

Deocamdată, este probabil ca cel puțin o parte din transportatori să nu dorească să își asume riscul utilizării porturilor ucrainene de la Marea Neagră, iar acesta ar putea fi factorul care înclină din nou balanța în piața cerealelor. Un trend moderat ascendent ar pute fi unul dintre efecte, în special pentru grâu, și dacă condițiile meteo nefavorabile persistă. 

 

Raport PwC: Industria de media și divertisment din România va crește cu 7% în 2023 și va atinge 4 miliarde euro

0

Industria de media și divertisment din România ar urma să crească cu 7% în acest an, comparativ cu 2022, la o valoare de 4 miliarde euro, majoritatea segmentelor urmând să înregistreze majorări, conform celei de-a 24-a ediții a raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2023-2027 (GEMO). Previziunile arată menținerea unei rate de creștere între 6 și 7% pe an până în 2027.

„După o revenire puternică în 2021, când a crescut cu 10%, rata de creștere estimată a industriei de media și divertisment din România s-a stabilizat la un nivel de 7% în ultimii doi ani, majoritatea segmentelor puternic afectate de pandemie, precum cinematografia sau sectorul de evenimente și publicații business to business, revenind la nivelul pre pandemic. Totodată vedem că perspectivele pentru următorii ani ne prezintă imaginea unei industrii din ce în ce mai digitală și dominată de publicitate”, a declarat Florin Deaconescu, Partener și Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de Tehnologie, Media și Telecom, PwC România.

România are cea mai mare creștere estimată a industriei de media și divertisment dintre țările din regiunea Europei Centrale și de Est incluse în raport. Spre exemplu, în Polonia sectorul este ar urma să urce cu 6% în acest an, în Ungaria cu aproximativ 4,3%, iar în Cehia cu 4,2%.

 

Evoluția pe segmente ale pieței

Estimările arată că, dintre cele 11 segmente analizate în cadrul raportului pentru România, cele mai mari creșteri procentuale vor fi înregistrate de publicitatea outdoor, cu 33,5%, serviciile Over-the-top – OTT (Netflix, HBO Max, Disney etc), cu 32%, și cinema, cu 24%. La polul opus se situează ziarele și revistele tipărite, cu un avans estimat la doar 0,36%. 

Industria cinematografică, segmentul cel mai afectat de pandemie, a avut în 2022 cea mai mare creștere de pe piața de media și divertisment din România, cu un avans de 91%, la 43 milioane de euro, datorată în special lansării, în decembrie anul trecut, a producției „Avatar: Drumul apei” care a obținut cele mai mari încasări din istoria acestui sector pe piața locală. Pentru anul acesta creșterea este estimată la 54 milioane de euro, apropiindu-se de nivelul pre pandemic de 59 milioane de euro (2019).

Piața de servicii Over-the-top – OTT din România a înregistrat anul trecut a doua creștere din piață, de 24%, ajungând la o valoare de 56 milioane euro și va continua să crească și în acest an cu o rată estimată la circa 32%, până la 74 milioane euro. România rămâne în continuare cea mai mică piață OTT din regiunea Europei Centrale și de Est, în ciuda ratelor de creștere impresionante din ultimii ani, însă competiția dintre furnizorii OTT prezenți în România este din ce în ce mai mare.

 Previziunile arată că sectorul de acces la internet din România va avea a treia cea mai rapidă creștere din lume în următorii cinci ani. În 2022, acesta a crescut cu 11%, la 1,27 miliarde euro, comparativ cu anul anterior, iar raportul indică un avans de aproximativ 13% în 2023. 

Publicitatea pe internet* a urcat cu aproximativ 21%, la 224 de milioane euro, în 2022. Segmentul va continua să crească și în 2023, dar într-un ritm mult mai lent, de circa 5%, conform estimărilor. Sectorul mobil domină piața, reprezentând 74% din totalul veniturilor din publicitatea pe Internet. Google și Meta sunt liderii publicității pe internet, cu puțin peste jumătate din veniturile totale. Google este principalul jucător pe piața de căutare, iar Meta preia majoritatea veniturilor pe segmentul rețelelor de socializare. TikTok vine din urmă, fiind preferată de 63,2% dintre utilizatorii online cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani. 

Televiziunea (publicitate plus abonamente TV) a stagnat anul trecut, având venituri de 862 milioane euro, iar pentru anul acesta este estimat un avans de circa 2,7%. 

Ziarele și revistele tipărite din România au avut o creștere pentru prima oară din 2018, de aproximativ 16%, respectiv 24%, însă nu se prevede o tendință asemănătoare pentru 2023, ci mai degrabă o scădere. În același timp, vânzările de carte au stagnat la venituri de 142 de milioane de euro, iar pentru anul acesta este așteptată o creștere timidă de până la 144 de milioane de euro.

Segmentul de radio, muzică și podcast a continuat să crească și în 2022, având un avans de 12% anul trecut, la 34 milioane euro și este estimat să urce la 36 milioane euro în 2023.

Sectorul media B2B a depășit nivelul prepandemic cu un avans de peste 19% anul trecut, ajungând la 153 milioane de euro. Perspectivele rămân optimiste și pentru 2023, cu toate că nu este așteptată o creștere mai mare de 8%. 

Publicitatea outdoor a continuat să urce și în 2022, cu circa 7%, la 32 de milioane de euro, însă în 2023 ar urma să avanseze cu 33,5%, de până la 43 de milioane euro, cea mai mare rată dintre toate sectoarele analizate.

Segmentul de jocuri video și e-sports (sporturi electronice) a avut un plus de 6% în 2022, ajungând la venituri de 218 milioane de euro. Pentru acest an, se estimează un avans de doar 3,3%, până la 226 milioane de euro.

La nivel global, veniturile industriei de media și divertisment au urcat cu 2,3% în 2022, la 6,88 trilioane dolari, un ritm mult mai lent față de 2021 când a fost de aproximativ 5%, iar pentru 2023 este așteptată o creștere de 3,4%. 

*Notă: Metodologia de calcul pentru publicitatea pe internet a fost modificată pentru ediția a 24-a a raportului în vederea evitării măsurării acelorași variabile de două ori.


Raportul Global Entertainment & Media Outlook analizează 13 segmente ale industriei de media și divertisment din 52 de teritorii și facilitează compararea datelor referitoare la consumatori și cheltuielile de publicitate. Segmentele acoperite de acest raport sunt; cărti, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare și reviste, muzică, radio și podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradițională și consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video și sporturi electronice, realitate virtuală.

5000 lei net: salariul minim pe care îl cer tinerii din IT&C în 2023 pentru joburile entry-level

0

Angajatorii oferă salarii nete pe Hipo.ro între 2000 și 8000 lei tinerilor fără experiență

 Hipo revine cu ultimele date referitoare la așteptările salariale din partea tinerilor din piața muncii actuală, la nivel național. Conform răspunsurilor a peste 750 de respondenți la studiul Generația Z pe Piața Muncii în 2023, media salariilor dorite pentru pentru programele de internship de încadrează între 1700 și 3000 lei net. Pentru joburile entry-level, așteptările salariale ale tinerilor sunt între 3200 și 5000 lei. Companiile care își afișează salariul net pentru joburile entry-level disponibile în momentul actual pe Hipo oferă între 2000 și 8000 lei, în funcție de industrie. 

Peste 750 de tineri care au participat la studiul „Generația Z pe Piața Muncii”, realizat de Catalyst Solutions, au răspuns la întrebarea „Care sunt așteptările tale salariale?”. Pentru joburile entry-level, tinerii cu studii în IT&C cer în medie un salariu net de 5000 lei, în inginerie 4000 lei, în aria business 3500 lei, iar în științe sociale 3200 lei. Studiul cuprinde și rezultatele din anii anteriori în ceea ce privește media ofertelor salariale cerute de candidați, în funcție de domeniu. Cea mai mare creștere a așteptărilor din 2021 până în 2023 se remarcă în IT&C. 

„Vorbim despre o piață a candidaților la momentul actual. Comparativ cu anul trecut, observăm că cea mai mare creștere în media așteptărilor salariale este în industria IT&C, urmată apoi de inginerie, domeniul business și științele sociale. Față de 2021, cerințele candidaților au crescut considerabil. Acum 2 ani, tinerii care aplicau la joburi în IT&C cereau la angajare cu aproape 60% mai puțin față de așteptările lor salariale din prezent. Angajatorii sunt conștienți de această creștere și în celelalte industrii, iar din acest motiv aleg să comunice transparent pachetul salarial oferit pentru joburile deschise pe Hipo.” – Dragoș Gheban, Managing Partner @Hipo.ro

Secțiunea „Salarii” este disponibilă pe Hipo.ro, site de joburi destinat atât persoanelor care își caută un job, cât și angajatorilor interesați să cunoască ultimele tendințe în ceea ce privește ofertele pe piața muncii actuală din România.

Nivelul salarial continuă și în 2023 să se stabilească în funcție de experiența candidatului și aria de activitate. Conform studiilor realizate de Catalyst Solutions, unul dintre cele mai importante criterii pentru obținerea unui job entry-level este ca tinerii să urmeze înainte un program de internship.

O companie din domeniul HR oferă pentru un job entry-level, adresat candidaților cu minimum un an experiență, un salariu net între 2500 – 3000 lei. Un loc de muncă pe același nivel de experiență, în aria customer support – client service, pentru cunoscătorii de limba germană sau franceză oferă un salariu între 4400 și 6000 lei net. În industria IT&C, joburile deschise pentru candidații cu 1-5 ani experiență au disponibile salarii între 4000 și 8000 lei net. 

 


Catalyst Solutions este o companie de consultanță în resurse umane, specializată în soluții de recrutare și employer branding. În cei 17 ani de experiență, Catalyst a devenit cunoscută pentru unele dintre cele mai mari proiecte și evenimente din domeniu, precum:

  • DevTalks, cea mai asteptată conferință IT, care reunește 3.500 de profesioniști pasionați de web, online, cloud computing, big data și alte tehnologii sau trenduri IT. 
  • DevCon, cea mai influentă conferință dedicată profesioniștilor IT. Pe 1 și 2 Noiembrie vor avea loc 9 conferințe dedicate, care ating o varietate de tehnologii și arii de interes, precum: Java, .NET, Data, AI & Machine Learning, Web & Mobile, și nu numai.
  • www.hipo.ro, singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaților cu studii superioare;
  • Angajatori de TOP, cel mai mare târg de carieră din România, are loc pe hipo.ro de două ori pe an și aduce impreuna 200.000+ candidați și 80 angajatori la fiecare ediție;
  • Top Talents România, program care identifică și premiază cei mai valoroși 300 de tineri români;
  • Studiul Cei mai doriți angajatori, cel mai cuprinzator instrument de pe piață care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajatori, precum și așteptările pe care tinerii le au de la aceștia.

 

Volumul fuziunilor și achizițiilor din sectorul serviciilor financiare europene a atins un maxim al ultimilor nouă ani în S1 2023, dar valoarea totală a tranzacțiilor a scăzut de la an la an

0

Industria europeană a serviciilor financiare a anunțat un maxim al tranzacțiilor din ultimii nouă ani în prima jumătate a anului 2023, cu 382 de tranzacții în întreaga regiune, comparativ cu 337 în aceeași perioadă din 2022 (o creștere de 13% de la an la an), potrivit celei mai recente analize EY privind fuziunile și achizițiile din domeniul serviciilor financiare. Cu toate acestea, valoarea totală dezvăluită a tranzacțiilor pentru această perioadă a scăzut de la an la an, de la 29,2 miliarde de lire sterline în semestrul I 2022, la 20,9 miliarde de lire sterline în semestrul I 2023, din cauza scăderii numărului de tranzacții de peste 1 miliard de lire sterline. În S1 2022, au fost anunțate zece tranzacții de peste 1 miliard de lire sterline în Europa, comparativ cu cinci tranzacții anunțate în S1 2023.

Defalcarea activităților de fuziuni și achiziții sectoriale pe piețele financiare din Europa

Numărul de tranzacții europene în domeniul asigurărilor a crescut de la 106 în S1 2022, la 131 în S1 2023, combinat cu o scădere semnificativă a valorii totale a tranzacțiilor: de la 7 miliarde de lire sterline în S1 2022, la 4,2 miliarde de lire sterline în S1 2023.

În mod similar, numărul tranzacțiilor europene de gestionare a averilor și a activelor a crescut de la 92 în S1 2022, la 126 în S1 2023. Cu toate acestea, valoarea totală a tranzacțiilor făcute publice a scăzut de la 3,8 miliarde de lire sterline, la 3,0 miliarde de lire sterline de la an la an.

În schimb, sectorul bancar european a raportat o scădere a volumului de tranzacții de la an la an în semestrul 1 2023, cu 125 de tranzacții în acest an, în scădere de la 139 în S1 2022, iar valoarea totală a tranzacțiilor a scăzut de la 18,5 miliarde de lire sterline, la 13,7 miliarde de lire sterline de la an la an.

Numărul companiilor non-europene care au achiziționat obiective europene a scăzut de la 53 în S1 2022, la 42 în S1 2023, iar valoarea totală a scăzut de la 11,6 miliarde de lire sterline în S1 2022, la 2,4 miliarde de lire sterline în aceeași perioadă din 2023. Companiile europene care au achiziționat companii-ţintă de pe alte piețe au scăzut de la 31 în S1 2022, la 24 în S1 2023, iar valoarea tranzacțiilor a scăzut de la 4 miliarde de lire sterline, la 1,6 miliarde de lire sterline.

Sebastian Mocanu (foto), Partener, Technology Consulting, EY România: „Piața de fuziuni și achiziții din domeniul serviciilor financiare din România nu a fost semnificativ activă în prima parte a anului 2023, nefiind încheiate tranzacții de dimensiuni medii sau mari, dar există unele semne că piața își va reveni în a doua parte a anului. Principalele motoare pentru creșterea activității pe piață sunt legate în principal de consolidarea în continuare a sistemului bancar românesc și de schimbările de strategie ale băncilor de nivel 2 și 3 prezente pe piața românească.”

Note:

– Tranzacțiile le includ pe cele (anunțate sau finalizate) în care ținta se află într-unul din cele trei sectoare ale serviciilor financiare: bănci, asigurări sau gestionarea activelor
– Sunt incluse investițiile în capitaluri proprii, dar nu și asocierile în participație
– Tranzacțiile în care au fost achiziționate mai puțin de 20% din companie au fost excluse din această analiză
– Numărul total de tranzacții se referă la tranzacții în care a existat fie o țintă europeană, fie un achizitor european
– Intervalul de date: 1 ianuarie 2023 – 30 iunie 2023
– Nu există un prag minim de valoare dezvăluită pentru tranzacții.

 

Despăgubirile plătite pentru locuințele afectate de incendii au crescut cu peste 69%

0

 Proprietarii de locuințe au primit anul trecut despăgubiri de peste 43,3 milioane lei din partea companiilor Membre UNSAR doar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de incendii locuințelor, conform unei analize realizate la nivelul asociației, cu peste 69% mai mult față de 2021. Totodată, numărul dosarelor de daună despăgubite, ca urmare a producerii riscului de incendiu, a înregistrat la rândul său o creștere de 74% față de 2021, ajungând la 1.539 de cazuri – care reprezintă circa 6% din numărul total de dosare achitate anul trecut în baza asigurărilor facultative de locuințe.

Practic, 4 din cele 73 de dosare de daună achitate zilnic de către companiile Membre UNSAR în baza asigurărilor facultative de locuințe sunt generate de producerea unor incendii care afectează locuințele.

„Impactul acestor daune, atât asupra locuinței, cât și asupra bugetului unei familii, este unul foarte important. Sunt oameni care riscă să rămână fără un acoperiș deasupra capului. De aceea, dorim să venim în sprijinul proprietarilor de locuințe cu informații utile despre soluțiile de protecție financiară pe care le pot accesa”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.

În medie, 19 incendii afectează în fiecare zi locuințele din România. În plus față de soluțiile de prevenție, este  important să ne informăm mai bine legat de cum ne putem proteja financiar de consecințele producerii acestor riscuri, prin intermediul unei asigurări facultative. Aceasta se poate încheia doar pentru locuințele care sunt deja protejate de o poliță obligatorie PAD, care acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremure, inundații și alunecări de teren) până la limita de 20.000 EUR, respectiv 10.000 EUR, în funcție de tipul construcției. În schimb, printr-o asigurare facultativă, locuința poate fi protejată la valoarea ei reală și pentru mult mai multe riscuri (incendiu, explozie, furtună, vijelie, căderi de corpuri, furt, vandalism, etc.). De reținut ar fi și faptul că această asigurare poate fi personalizată prin includerea unor clauze speciale, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, servicii de asistență tehnică la locuință, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceți vecinilor), astfel încât protecția oferită de asigurare să răspundă nevoilor și cerințelor fiecăruia dintre noi.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 iulie 2023

0

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că accelerarea scăderii ratei anuale a inflației din primele două luni ale trimestrului II 2023 – până la 10,64 la sută în mai, de la 14,53 la sută în martie –, a fost în linie cu previziunile, și a fost antrenată de accentuarea trendului descendent al dinamicilor prețurilor energiei și combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

S-a observat că o contribuție dezinflaționistă a avut-o, de această dată, și inflația CORE2 ajustat, a cărei rată anuală și-a continuat descreșterea graduală începută în martie, coborând în luna mai la 13,6 la sută, conform așteptărilor, de la 14,6 la sută la finele trimestrului I, pe fondul decelerării puternice a creșterii prețurilor alimentelor procesate. Pe segmentul mărfurilor nealimentare, dar mai cu seamă pe cel al serviciilor, dinamica prețurilor s-a mărit însă și în acest interval, în condițiile unor noi scumpiri lunare semnificative înregistrate de anumite bunuri și servicii de piață, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că decelerarea inflației de bază a decurs în principal din efecte de bază și din descreșterea cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, care s-a accelerat în ultimele luni, îndeosebi în cazul agenților economici din comerț, servicii și construcții. Acțiunea dezinflaționistă tot mai intensă a acestor factori a surclasat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide, au evidențiat membrii Consiliului.

Totodată, s-a sesizat că dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă și-a accelerat descreșterea în aprilie-mai pe segmentul bunurilor de consum, în principal pe seama decelerării creșterii prețurilor celor de uz curent. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au redus totuși doar marginal în iunie față de decembrie 2022, menținându-se astfel deasupra intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a cunoscut o relativă redresare în martie-aprilie, în condițiile revenirii în teritoriul pozitiv a creșterii anuale a salariului mediu net real, mai ales ca efect al scăderii ratei anuale a inflației, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică și-a încetinit peste așteptări creșterea în trimestrul I 2023, la 0,1 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce face probabilă o restrângere ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval față de cea anticipată.

S-a observat că avansul în termeni anuali al PIB s-a redus, de asemenea, mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022, dar cu precădere pe seama variației stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să își accelereze creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar formarea brută de capital fix și-a majorat din nou dinamica anuală de două cifre. Totodată, exportul net și-a mărit relativ modest aportul negativ la creșterea PIB, în condițiile în care descreșterea dinamicii volumului exporturilor a devansat-o ușor pe cea a volumului importurilor de bunuri și servicii. Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I 2023 față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb, au remarcat membrii Consiliului.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat evoluțiile peste așteptări ale parametrilor acesteia din perioada recentă, arătând că efectivul salariaților din economie și-a reaccelerat creșterea lunară în martie-aprilie, preponderent pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a menținut relativ stabilă în aprilie-mai, după ce în trimestrul I a consemnat o scădere, până la 5,5 la sută, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit semnificativ. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp și-au accelerat creșterea în trimestrul II, apropiindu-se de nivelurile mai ridicate atinse în prima parte a anului 2022. În schimb, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat scăderea în aprilie-iunie, dar cvasi-exclusiv pe seama diminuării acestuia în industrie, au sesizat unii membrii ai Consiliului.

În același timp, s-au făcut referiri la dinamica anuală de două cifre și în ascensiune a salariului mediu brut nominal din primele luni ale anului curent, precum și la nivelul pozitiv semnificativ atins în aprilie de variația salariului net real, în principal pe fondul scăderii ratei anuale a inflației. Preocupantă a fost considerată mai cu seamă creșterea deosebit de alertă și în continuă accelerare a costului unitar cu forța de muncă – pe ansamblul economiei, dar mai ales în industrie.

S-a apreciat că, în contextul dat, presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea fi amplificate de decalajul în creștere dintre cererea și oferta de forță de muncă calificată, precum și de noile majorări acordate în sectorul public, în timp ce în sens opus sunt de așteptat să acționeze, cel puțin în anumite domenii, costurile mari ale firmelor, condițiile financiare înăsprite și slăbirea cererii pe plan intern și extern, precum și descreșterea relativ alertă a ratei inflației și perspectiva continuării scăderii acesteia.

Totodată, au fost reiterate potențialele implicații pe piața muncii decurgând din sistarea într-o perspectivă nu prea îndepărtată a măsurilor de sprijin guvernamental, precum și din nevoia de tehnologizare – de natură să afecteze viabilitatea unor afaceri -, alături de cele așteptate să vină din extinderea digitalizării și automatizării, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au stopat mișcarea descendentă la mijlocul lunii mai, în timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat să se reducă gradual până spre finele lunii iunie, în condițiile creșterii atractivității relative a plasamentelor în lei, inclusiv pe fondul accelerării descreșterii ratei anuale inflației și al reconfirmării traiectoriei descendente anticipate a acesteia.

Totodată, s-a observat că rata de schimb leu/euro s-a repoziționat la mijlocul lunii mai și s-a menținut apoi la valori ușor superioare celor prevalente în semestrul I 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectațiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat, de asemenea, o depreciere în luna mai, ce a fost însă recuperată în bună măsură în iunie, în condițiile în care moneda americană și-a reluat tendința de slăbire față de euro, pe fondul creșterii apetitului global pentru risc și al așteptărilor de înăsprire relativ mai pronunțată a politicii monetare de către BCE în perioada următoare.

Riscuri la adresa evoluției cursului de schimb al leului continuă totuși să vină din dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică și socială, au atenționat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influențele de sens opus decurgând din atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională, dar și din acțiunea unor factori sezonieri și conjuncturali, cu implicații inclusiv asupra așteptărilor privind evoluția cursului de schimb pe orizontul foarte scurt de timp.

În același timp, s-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reaccelerat ușor descreșterea în primele două luni din trimestrul II, ajungând la 7,8 la sută în mai, de la 10,2 la sută în martie, în condițiile în care ritmul componentei în lei a continuat să decelereze alert, iar dinamica celei în valută și-a stopat ascensiunea, consemnând scăderi succesive în aprilie și mai. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a temperat considerabil trendul descendent, reducându-se doar marginal, la 67,6 la sută în mai, de la 67,8 la sută în martie.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III, iar apoi la 7,1 la sută în decembrie 2023 și la 3,9 la sută la finele orizontului proiecției.

S-a observat că determinanții majori ai descreșterii viitoare a ratei anuale a inflației rămân factorii pe partea ofertei, în principal efectele de bază dezinflaționiste și ameliorarea funcționării lanțurilor globale de producție/aprovizionare, alături de amplele corecții descendente consemnate în ultimele trimestre de cotațiile unor mărfuri, mai ales ale energiei, țițeiului și materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării piețelor en-gros. Efectele de bază vor continua să se manifeste îndeosebi pe segmentul produselor energetice, precum și pe cel al alimentelor procesate, afectând astfel vizibil și dinamica inflației de bază în perioada următoare, în timp ce influențele descreșterii unor cotații sunt de așteptat să se transmită treptat, au remarcat membrii Consiliului.

Incertitudini și riscuri la adresa actualei perspective a inflației decurg totuși din reducerea suplimentară a livrărilor de țiței anunțată recent de către țările OPEC, dar și din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului.

În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai moderate și în atenuare mai pronunțată pe orizontul scurt de timp decât în prognoza precedentă, în condițiile în care noile evaluări indică o creștere economică mai modestă pe ansamblul trimestrelor II și III comparativ cu previziunile anterioare, după încetinirea peste așteptări a ritmului acesteia în trimestrul I. Evoluțiile fac probabile valori mai reduse și în descreștere mai rapidă ale excedentului de cerere agregată în perspectivă apropiată, față de cele evidențiate în prognoza din luna mai, au apreciat membrii Consiliului.

De asemenea, s-a observat că evoluțiile implică o creștere anuală mai temperată a PIB în acest interval decât s-a anticipat anterior, susținută și în trimestrul II în principal de consumul privat, dar într-o oarecare măsură și de formarea brută de capital fix, după cum sugerează cele mai recente date statistice. Din partea exportului net este însă posibil un impact contracționist, în condițiile în care scăderea relativ mai pronunțată de ritm consemnată din nou în aprilie de importurile de bunuri și servicii este atribuibilă prioritar ameliorării raportului de schimb, au susținut membrii Consiliului, remarcând și accentuarea pe acest fond, în prima lună din trimestrul II, a declinului deficitului comercial și al celui de cont curent față de perioada similară a anului anterior.

Totodată, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, decurg din prelungirea războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra încrederii populației și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În același timp, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la datele privind execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, precum și la majorările salariale recente sau potențiale acordate în sectorul public, în actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global. Au fost evocate însă și procedura de deficit excesiv și angajamentele asumate în cadrul acesteia, de natură să reclame adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare consistente în vederea continuării consolidării bugetare conform calendarului stabilit.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, dar sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan mondial.

S-a subliniat din nou că un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Bursa Română de Mărfuri este pregătită să lanseze al doilea sistem de tranzacționare spot a energiei electrice

0

În continuarea angajamentului său de a oferi mediului economic românesc un instrumentar complet, modern și performant de tranzacționare bursieră  a produselor energetice și ca urmare a desemnări de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în data de 4 iulie 2023, ca operator al pieței de energie desemnat (OPEED), Bursa Română de Mărfuri (BRM) este pregătită să lanseze propriile sale platforme de tranzacționare pentru piața zilei următoare (PZU) și pentru piața intrazilnică (PI). Platformele utilizate sunt realizate pe baza unui contract de consultanță și a unui contract de prestare de servicii cu unul dintre cei mai cunoscuți operatori din Europa, societatea Nord Pool A.S.

Ca urmare a solicitării transmise de ANRE către Transelectrica, operatorul național de transport al energiei electrice, este necesar ca în termen de 4 luni de la data desemnării BRM ca OPEED, să  fie elaborată o propunere de alocare a capacităților interzonale și a acordurilor necesare asigurării procesului de exercitare a funcțiilor și sarcinilor OPEED pe zona de ofertare România. În acest sens BRM a înaintat către Transelectrica o propunere de Multi-NEMO Arrangement (MNA) în scopul operaționalizării în România a acestui aranjament pentru mai mulți OPEED-zi, care să permită funcționarea simultană în țara noastră, într-un regim competitiv stimulativ, a celor două sisteme de tranzacționare spot a energiei electrice.

În așteptarea realizării aranjamentului tehnic menționat, vital pentru implementarea aplicației, Bursa Română de Mărfuri își reafirmă și pe această cale, încrederea în capacitatea și resursele tehnice și umane, de a deveni un actor principal pe piața comunitară de energie, precum și speranța că instituțiile și operatorii naționali din domeniu vor conlucra operativ pentru ca această virtualitate să se transforme cât mai curând în realitate.

SeedBlink oferă oportunitatea exclusivă de a investi în Dronamics, prima companie aeriană din lume licențiată pentru a zbura cu drone de marfă

0

SeedBlink, platformă de finanțare pentru start-upurile tehnologice europene, organizează cea de-a doua campanie de finanțare pentru Dronamics, prima și singura companie aeriană din lume care este licențiată pentru a produce și opera drone de marfă. Campania vizează o finanțare Pre-Serie A de două milioane de euro – exclusiv pe SeedBlink – și se derulează între 18 și 31 iullie.

Această rundă are loc un an și jumătate mai târziu după prima finanțare SeedBlink pentru Dronamics și permite investitorilor actuali și noi să își mențină și să își extindă participația în dezvoltatorul și operatorul de drone cargo. Actuala campanie vizează o finanțare Pre-Series A de două milioane de euro, exclusiv pe SeedBlink, și succede rundei suprasubscrise (cu o valoare de 900.000 de euro) din decembrie 2021 la care au participat peste 200 de investitori prin intermediul SeedBlink.

Ticketul minim – de 2.500 de euro (1.000 de euro pentru membrii Clubului SeedBlink) – reprezintă un prag atrăgător pentru persoanele fizice care doresc să devină acționari ai companiei.

Până în prezent, Dronamics a strâns în total 40 de milioane de dolari de la fonduri early-stage și angel investors din 12 țări, compania fiind cofinanțată de Uniunea Europeană prin prestigiosul Consiliu de Inovație European, programul inovator simbol al Europei.

 

Zborurile comerciale încep în 2023, cu câțiva ani înaintea concurenților

Misiunea Dronamics, prima și singura companie aeriană cu licență pentru a opera drone de marfă cu rază lungă de acțiune din UE, este de a revoluționa industria de transport de marfă. Compania are un avantaj semnificativ pe piață datorită unei echipe de conducere formată din experți în aviație, logistică și tehnologie.

Esența Dronamics este Black Swan, o dronă revoluționară care a fost concepută pentru a realiza livrări în aceeași zi. Această aeronavă avansată, pilotată de la distanță, se integrează perfect în lanțurile de aprovizionare, asigurând un transport fiabil și eficient al mărfurilor.

Tehnologia utilizată permite expedierea în aceeași zi pe distanțe extinse pentru o mare varietate de industrii: farmaceutică, alimentară, comerț electronic, piese de schimb.

Dronă Black Swan are un avantaj competitiv ca urmare a utilizării unei tehnologii certificate de parteneri aerospațiali de nivel unu și al unui design de top dezvoltat de inginerii de talie mondială ai companiei.

Dronamics și-a încheiat cu succes zborul inaugural în mai 2023 și urmează să înceapă operațiunile comerciale la sfârșitul acestui an, cu câțiva ani înaintea concurenților.

„Având avantajul major de a face primul pas, completat de o tehnologie inovatoare, parteneriate de producție și angajamentul pentru sustenabilitate, echipa Dronamics este determinată să redefinească industria de transport marfar și să deschidă calea către un viitor în care soluțiile logistice sunt mai eficiente și cu impact mai mic asupra mediului. Este o onoare să avem un rol în această misiune și să oferim comunității noastre de investitori oportunitatea de a-i susține cu doar câteva luni înainte de runda lor Pre-Serie A, care va aduce lansarea comercială a businessului”, a declarat Andrei Dudoiu, cofondatorul SeedBlink, platforma de investiții care susține Dronamics din 2021.

Emisii cu 60% mai puține și timp redus cu 80%

„Suntem încântați să fim în fruntea evoluției industriei de drone cargo. Scopul nostru este de a transforma modul în care mărfurile sunt transportate, oferind o soluție mai rapidă, mai eficientă și mai ecologică. Cu o autonomie de până la 2.500 de km și o capacitate de încărcare de până la 350 kg, Black Swan are nu numai o capacitate operațională îmbunătățită, ci și beneficii substanțiale pentru mediu. În comparație cu metodele convenționale de transport marfar, Black Swan se remarcă prin reducerea emisiilor cu până la 60%, economisirea timpului cu până la 80% și reducerea costurilor cu până la 50%”, spune Svilen Rangelov, cofondator și CEO al Dronamics.

Dronamics
Konstantin Rangelov, Cofondator&CTO Dronamics (stanga) si Svilen Rangelov, Cofondator&CEO Dronamics (dreapta)

Pe măsură ce inovează, Dronamics oferă concomitent clienților săi o soluție all-în-one, prin vânzarea capacității pe rutele sale. Alături de Black Swan, compania a creat o rețea de porturi pentru drone și operațiuni de control exclusiv de la distanță pentru managementul mărfurilor, asigurând eficiență continuă. Această abordare detaliată permite optimizarea întregului proces logistic, furnizând clienților o experiență completă, fără întreruperi.

Campania inițială a Dronamics a fost una dintre primele runde SeedBlink la nivel internațional, platforma oferind până acum oportunitatea pentru peste 70.000 de investitori din 88 de țări să investească în start-upuri promițătoare.

 

CEC Bank acordă o finanțare de 9,5 milioane de euro Lăptăriei cu Caimac

0

CEC Bank a acordat o finanțare de 9,5 milioane de euro producătorului agricol Agroserv Măriuța, deținător al brandului Lăptăria cu Caimac. Finanțarea include facilități atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, fiind destinată refinanțării portofoliului de credite al companiei de la Exim Banca Românească și ProCredit Bank. 

„Finanțarea agriculturii a fost și este mereu o prioritate pentru CEC Bank. Ne bucurăm să începem o nouă colaborare în acest domeniu cu un jucător important, deținător al întregului lanț de producție – de la ferma vegetală și ferma zootehnică la fabrica de produse lactate premium. Proprietarii Lăptăriei cu Caimac au astfel avantajul unui business integrat, care permite controlul activ al calității pe întreg lanțul de aprovizionare iar noi, prin această nouă finanțare, continuăm să susținem prosperitatea afacerilor locale”, a declarat Laura Mihai, director Direcția Clienți Mari CEC Bank.

„Compania noastră este una integrată, acoperind întregul proces de producție, de la cultura de câmp, la ferma de vaci și până la producția lactatelor Lăptăria cu Caimac. Strategia Agroserv Măriuța pentru următorii ani se concentrează pe o dezvoltare atât pe orizontală, cât și pe verticală, având drept obiectiv principal diferențierea pe piața din România, prin furnizarea de bunuri și servicii de calitate superioară. Colaborarea cu CEC Bank este pentru noi un real ajutor, deoarece ne oferă o eficiență ridicată în gestionarea costurilor financiare curente și reprezintă o validare a viabilității planurilor noastre de dezvoltare pe termen lung, deschizând calea pentru finanțarea proiectelor noastre imediate, precum stația de biogaz și sistemul de spălare a ambalajelor”, a declarat Cornel Dănilă, Director General, Lăptăria cu Caimac.

Agroserv Măriuța a fost asistată pentru această refinanțare, cât si pentru demararea finanțării bancare pentru proiectele de investiții privind stația de biogaz și sistemul de spălare a ambalajelor, de către EY România.

„Este un privilegiu să fim consilierul de încredere al Agroserv Măriuța în aceasta etapă importantă în dezvoltarea companiei. Echipa noastră de consiliere în finanțări a pus la dispoziție cunoștințele sale privind  piața locală și a sectorului agricol pentru a asigura structurarea eficientă și adecvată a finanțării companiei. EY este dedicată să sprijine creșterea sustenabilă a afacerilor locale și să furnizeze soluții care să contribuie la succesul clienților noștri”, a declarat Claudia Tudor, EY România, Senior Manager Debt Advisory.

Agroserv Măriuța este listată pe piața AeRO începând cu 21 mai 2021, iar în prezent are o capitalizare de piață de aproximativ 62 de milioane de lei.

„Efectul Picasso” la București, susținut de Muzeul de Artă Recentă și UniCredit Bank

0

România este una dintre cele opt țări europene, singura din Europa Centrală și de Est, participante în programul Célébration Picasso: 1973-2023, amplu proiect lansat de Franța și Spania. Expoziția „Efectul Picasso” de la Muzeului de Artă Recentă București (MARe), 27 septembrie 2023-8 ianuarie 2024 este prezentată de Muzeul de Artă Recentă din București și UniCredit Bank.

Vor fi expuse 46 de lucrări (picturi, desene, gravuri) semnate Picasso
și 60 de lucrări (picturi, sculpturi, ceramică, graffiti) semnate de 33 de artiști români contemporani, influențați de opera celei mai importante figuri a artei moderne.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Musée National Picasso-Paris și celebrează 50 de ani de la dispariția lui Pablo Picasso, printr-un program din care fac parte alte 42 de muzee din lume.

Cécile Debray, președintele Muzeului Picasso din Paris: „Expoziţia de la MARe/Muzeul de Artă Recentă va da prilejul reliefării influenţei lui Picasso asupra artei româneşti, prin punerea faţă în faţă a lucrărilor lui Picasso de la muzeul nostru şi a celor semnate de artiştii români selectaţi. Ea va da posibilitatea de a vedea parcursul tehnic al operei lui Picasso, graţie lucrărilor aparţinând patrimoniului Muzeului Picasso.”

Erwin Kessler, directorul Muzeului de Artă Recentă București și curatorul expoziției: „Efectul Picasso este o expoziție deschizătoare de drumuri. Nu doar va relua legătura la nivel înalt după cei 55 de ani de la expoziția Picasso din 1968, ci va constitui un model și o resursă pentru viitoarele generații de artiști și pentru publicul acestora, pentru societatea și cultura locală și regională. Efectul Picasso la MARe/Muzeul de Artă Recentă București va fi evenimentul cultural major al deceniului. Concepută împreună cu Muzeul Picasso din Paris, susținută și sponsorizată de instituții și de companii locale, expoziția și activitățile conexe vor marca un nou nivel de angajare socială în dezvoltarea unui public modern și a unei societăți inovatoare, cu un înalt standard al calității vieții și cu competențe și aspirații culturale superioare. Expoziția Efectul Picasso va ocupa MARe în întregime.”

Anca Ungureanu, director identitate și comunicare, UniCredit Bank: „De peste 20 de ani, UniCredit Bank susține arta și cultura în România, din convingerea că arta și cultura, alături de educație, sunt pilonii de bază ai unei societăți puternice, educate și sustenabile. Proiectul expozițional Efectul Picasso este și din punctul nostru de vedere evenimentul cultural al deceniului, care plasează România pe harta culturală a Europei, iar susținerea noastră ca partener principal reconfirmă angajamentul pe care ni l-am luat în urmă cu 20 de ani. Suntem mândri să susținem MARe/Muzeul de Artă Recentă în acest demers impresionant de a aduce în România 46 de lucrări semnate Picasso, față în față cu alte 60 de lucrări ale artiștilor români influențați de opera celei mai importante figuri a artei moderne.”
Organizatorii anunță că „expoziția va fi însoțită de un impresionant catalog bilingv, în care vor fi reproduse (full color) lucrările expuse (peste 100 de ilustrații de mari dimensiuni), analizate în două texte introductive, semnate de istorici de artă români și francezi.

Pe durata expoziției, MARe/Muzeul de Artă Recentă va susține o serie de cursuri pentru copii, în cadrul programului său consacrat, MARe de Mic, calibrate la temele, subiectele, tehnicile, imaginile și experiențele provocate de expoziția Efectul Picasso.

De asemenea, în cursul lunii ianuarie, Muzeul de Artă recentă va organiza un simpozion internațional de două zile, dedicat lui Picasso și influenței sale asupra artei (est) europene după cel de-al doilea război mondial. Vor participa istorici de artă din România, Franța, Germania și Cehia”.
Biletele au fost puse în vânzare și pot fi achiziționate de pe site-ul mare.ro

Evenimentul are, de asemenea, ca parteneri Ministerul Apărării Naționale, Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Ambasada Franței, Institutul Francez din România. Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii

Foto: Rene Burri/Magnum PhotosFRANCE. Provence-Alpes-CA’te d’Azur region.Townof Cannes. Vila „La Californie”. 1957.
Spanish painter Pablo PICASSO

 

Prețurile de transfer pentru companii afiliate 

0

Compania de consultanță de afaceri și externalizare de servicii Accace prezintă o analiză comparativă referitoare la prețurile de transfer, pe care le consideră „un subiect intens discutat în țările din Europa Centrală și de Est”:

Legislație, diferențe și implicații în România față de alte țări din Europa

Prețurile de transfer reprezintă un subiect intens discutat în țările din Europa Centrală și de Est. Companiile care fac parte din grupuri multinaționale sau sunt afiliate cu alte societăți au posibilitatea de a se proteja de potențialele ajustări calculate de autoritățile fiscale prin obținerea unor acorduri de preț în avans. Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, prezintă cele mai importante aspecte de avut în vedere când vine vorba de prețurile de transfer, dar și principalele lor caracteristici în țări precum România, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Companiile care efectuează tranzacții cu alte societăți din același grup sau afiliate la alte business-uri se confruntă deseori cu obstacole financiare, fiscale și legale care pot influența activitățile de zi cu zi ale afacerii. Prin urmare, pentru a se alinia cu reglementările interne și internaționale privind prețurile de transfer, dar și pentru a se asigura un flux cât mai ușor între părțile afiliate, este necesar să existe o politică solidă și coerentă a prețurilor de transfer.

„În ultimii ani, numărul inspecțiilor fiscale privind prețurile de transfer a crescut foarte rapid, de aceea companiile ar trebui să se concentreze pe acest domeniu și, în special, pe pregătirea corespunzătoare a documentației și a dosarului privind prețurile de transfer. În opinia mea, cel mai eficient mod de a contracara o abordare intruzivă a autorităților fiscale în zona prețurilor de transfer este documentarea mecanismului de prețuri de transfer înainte de derularea tranzacției, așa numita analiză ex-ante care arată pe de o parte buna credință a contribuabilului de a se alinia la principiul valorii de piață – aspect ce poate fi utilizat în dezbaterea ulterioară cu autoritățile fiscale, dar care și reprezintă un instrument util pentru a evita deviațiile majore de la intervalul de piață care l-ar expune pe contribuabil semnificativ”, a declarat Elena Sighinaș (foto), Tax Director Accace România.

Acordurile de preț în avans sunt emise de către autoritățile fiscale din fiecare stat și pot acoperi atât tranzacții între companiile afiliate din aceeași țară, cât și între business-uri afiliate din state diferite.

În România, acordurile de preț în avans (APA) se pot face pe termen nedeterminat în anumite condiții

În România, durata inițială maximă a unui acord de preț în avans între părțile afiliate este de 5 ani. Iar dacă toate condițiile legale rămân neschimbate, acordul poate fi prelungit în cazul contractelor pe termen lung pe o perioadă nedeterminată.

În Cehia, durata inițială maximă a unui acord de preț în avans este de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire dacă normele legale rămân neschimbate.

Ungaria, Slovacia și Polonia au o durată inițială maximă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe 10 ani în Polonia și Slovacia și de 8 ani în Ungaria, dacă toate condițiile legale rămân neschimbate.

Cehia, cea mai mică taxă pentru emiterea acordurilor de preț în avans

Potrivit specialiștilor Accace România, acordurile de prețuri în avans pot fi de mai multe tipuri în funcție de numărul de autorități fiscale implicate în obținerea acestora, astfel: unilaterale – unde doar autoritățile fiscale din România aprobă modalitățile în care urmează sa fie stabilite prețurile de transfer, bilaterale – atât autoritățile fiscale din România, cât și cele dintr-o altă țară aprobă modalitățile în care urmează să fie stabilite prețurile de transfer, respectiv multilaterale – atât autoritățile fiscale din România, cât și autoritățile fiscale din mai multe țări aprobă modalitățile în care urmează să fie stabilite prețurile de transfer ce vor fi utilizate în cadrul unei tranzacții intra-grup.

Astfel, în România, pentru marile companii și alte business-uri cu o valoare consolidată a tranzacțiilor mai mare de 4 milioane euro, se aplică costuri diferite pentru acordurile de preț în avans: 20.000 euro pentru cele inițiale, respectiv 15.000 euro pentru modificarea acestora. În cazul celorlalte categorii de contribuabili și pentru valoarea consolidată a tranzacțiilor mai mică de 4.000.000 euro, se aplică o taxă de 10.000 euro pentru acordul inițial, iar pentru modificarea acestuia 6.000 de euro.

Cehia beneficia


ză de acordul de preț în avans unilateral și include o taxă de aproximativ 420 euro pentru o tranzacție. În schimb, în Ungaria, taxele de depunere variază. Astfel că acordul de preț în avans unilateral poate ajunge la aproximativ 13.000 de euro, iar cel bilateral și multilateral la aproximativ 21.000 euro. Totodată, în caz de prelungire sau modificare, taxa este de 50% din valoarea taxei plătite inițial. În situația în care cererea este respinsă sau retrasă, autoritatea fiscală returnează 85% din taxa plătită deja.

Diferit față de restul țărilor, în Polonia, taxa este de 1% din valoarea tranzacției. Cu toate acestea, în funcție de tipul tranzacției și de entitatea implicată, există limite minime și maxime. În cazul unui acord unilateral pentru entități rezidente, suma minimă de plată este de 1.100 euro, iar suma maximă este de 10.900 euro. Pentru o entitate străină, taxa minimă este de 4.400 euro, iar taxa maximă este de aproximativ 21.700 euro. În cazul unui acord bilateral sau multilateral, taxa minimă este de 10.900 euro, iar cea maximă este de 43.500 euro. Iar în ceea ce privește taxele de reînnoire, acestea reprezintă jumătate din valoarea sumei plătite inițial.

În cazul Slovaciei, taxa este de 10.000 euro pentru acordul unilateral, iar pentru cel bilateral sau multilateral este de 30.000 euro. Jumătate din taxa respectivă se va atribui companiei cu o capacitate fiscală de plată și credit mai mare.

Administratorii de fonduri solicită menținerea actualului sistem de impozitare a câștigurilor pe piața de capital

0

Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF) anunță că „solicită ministrului finanțelor, Marcel-loan Boloș, menținerea cadrului de impozitare a câștigurilor de pe piața de capital din România și, în mod specific, a celor generate de investițiile în fonduri, în condițiile în care ultima schimbare legislativă intrată în vigoare la începutul anului 2023,  a început deja să genereze efecte pozitive asupra pieței locale. Doar în primele cinci luni ale anului, numărul investitorilor a crescut cu aproape 10% iar nivelul activelor aflate în administrarea fondurilor a înregistrat un avans de aproape 600 de milioane de lei. Reprezentanții AAF, specialiști în industria de asset management consideră, totodată, că o eventuală creștere a nivelului de taxare pe investiții va determina investitorii să migreze, din nou, către platforme de tranzacționare străine, unde ANAF nu va avea control asupra câștigurilor, rezultatul fiind o scădere a încasărilor la bugetul de stat.

De la 1 ianuarie 2023,  în urma modificării legislației de profil, după aproape doi ani de dezbateri și analize, câștigurile din transferurile titlurilor de valoare sunt impozitate cu 1%, dacă sunt deținute mai mult de un an, și cu 3%, pentru cele deținute mai puțin de un an. De asemenea, pentru toate aceste venituri a fost introdus un sistem de impozitare cu reținere la sursă, cu scopul facilitării procesului pentru investitori.

Asociația Administratorilor de Fonduri din România care, alături de Bursa de Valori București, Autoritatea de Supraveghere Financiară și alte organizații profesionale din domeniu a contribuit la modificarea legislației, consideră că acest sistem de impozitare, mult simplificat față de anii anteriori, a produs deja efecte semnificativ pozitive în doar câteva luni de la intrarea în vigoare a noilor prevederi iar o nouă modificare a Codului Fiscal în acest domeniu nu va face decât să descurajeze investițiile pe piața de capital din România și, implicit, dezvoltarea pieței în ansamblul ei.

Astfel, potrivit datelor centralizate de AAF, în perioada ianuarie-mai 2023, numărul de investitori în fondurile deschise de investiții a crescut cu 42.428, de la 461.530 la 504.158, iar activele aflate în administrarea societăților de administrare a investițiilor au crescut cu 597 mil. lei, de la 17,431 mld. lei la 18,028 mld. lei.

Datele mai arată și că aproape 60% din activele aflate în administrarea fondurilor de investiții, adică peste 10 mld lei, sunt investite în fonduri de obligațiuni și instrumente cu venit fix, o pondere importantă având-o titlurile de stat românești”.

Horia Gustă (foto), președintele AAF: „Datele colectate demonstrează clar că actualul sistem de impozitare a produs o schimbare importantă de comportament în rândul populației, în ceea ce privește investițiile. Vedem că tot mai mulți români aleg să își orienteze economiile către societăți specializate și reglementate, al căror obiect de activitate îl reprezintă administrarea fondurilor de investiții, în care românii au din ce în ce mai multă încredere. În același timp, nu putem să ignorăm faptul că, raportat la populația României, numărul total al investitorilor în fonduri deschise reprezintă doar 2,63%, o pondere extrem de redusă. Pentru a încuraja investițiile, este nevoie de susținere și tocmai de aceea noi, alături de alte organizații partenere de pe piața de capital și autorități, încercăm să simplificăm cât mai mult drumul care trebuie parcurs pentru a deveni investitor. Sistemul în vigoare de la începutul anului încurajează investițiile și dezvoltarea pieței românești de capital, oferă certitudinea fiscalizării tuturor câștigurilor iar o eventuală creștere a nivelului de taxare va determina investitorii să migreze din nou către platforme de tranzacționare străine, unde ANAF nu va avea control asupra câștigurilor. O astfel de modificare va genera un efect invers față de cel scontat: în loc să aducă mai mulți bani la buget, modificarea taxării nu va face decât să scadă nivelul de colectare. În acest context, solicităm Ministrului Finanțelor o audiență, în cadrul căreia să găsim împreună cele mai bune soluții pentru creșterea nivelului de colectare a taxelor la bugetul de stat.”

AAF apreciază că „actualul cadru legal de impozitare încurajează economisirea și investițiile, iar rezultate sunt vizibile și benefice pentru întreaga economie. Iar cel mai recent exemplu în acest sens este oferta publică a Hidroelectrica, în cadrul căreia au fost plasate peste 52.000 de ordine de cumpărare cu o valoare totală de peste 6 miliarde lei.

AAF reamintește, totodată, faptul că asociația a desfășurat în ultimii ani multiple programe de educație financiară cu scopul conștientizării beneficiilor investițiilor pe termen lung și încurajării investițiilor în România, iar rezultatele au început să apară. Astfel, din ianuarie 2020 până la finele lui decembrie 2022 (în 3 ani) numărul investitorilor a crescut cu 117.035 de investitori (de la 344.495 la 461.530), în condițiile în care în 2023 numărul investitorilor a crescut cu 42.628, în primele 5 luni ale anului 2023 de la simplificarea legislației privind impozitarea pe piața de capital”.

 

Studiu MKOR & AVIS: 4 din 10 români au călătorit în afara țării în ultimele 12 luni

0

În ultimul an, majoritatea românilor au călătorit mai mult în România decât în străinătate, conform datelor oferite de MKOR & AVIS prin intermediul studiului „Obiceiuri de Călătorie ale românilor 2023”.

Astfel, 91% dintre respondenții la studiul menționat au călătorit în interiorul României în ultimele 12 luni. În medie, numărul deplasărilor interne este de 6 călătorii. Numărul celor care au ales ca destinație o altă țară este mai mic, doar 4 din 10 respondenți deplasându-se în afara țării în ultimul an. Similar, și frecvența călătoriilor este redusă, înregistrând o medie de 2.4 călătorii.

În ceea ce privește scopul deplasărilor, acesta diferă în funcție de destinație. Țările străine sunt preferate în general pentru petrecerea timpului liber. 7 din 10 respondenți au mers în vacanță la cea mai recentă călătorie în străinătate. De cealaltă parte, aproape 4 din 10 respondenți au călătorit în scop de business la cea mai recentă deplasare în țară.

Pentru mai bine de jumătate dintre deplasări, indiferent de destinație, durata medie a călătoriei a fost de o săptămână.

Când vine vorba de planificarea călătoriei, cei mai mulți dintre respondenți (43%) au o abordare pragmatică atunci când călătoresc. Aceștia își setează scopuri bine definite și călătoresc cu timp și buget limitat.

La polul opus se situează cei care caută o experiență facilă. Astfel, 12% dintre respondenți preferă să caute oferte pentru sejururi complete decât să organizeze personal călătoria, în detaliu.

Pentru 1 din 5 respondenți importantă este experiența, aceștia fiind interesați mai degrabă de explorarea de noi culturi. Experiența este un factor decisiv și pentru cei care caută experiențe premium, care să le transforme călătoria într-una memorabilă (9%).

Pe experiența celorlalți se bazează aproape exclusiv cei care iubesc activitățile care implică socializare, în general (10%). Aceștia au cea mai pronunțată prezență digitală și apelează la comentariile și recomandările altor utilizatori atunci când aleg un produs sau serviciu.

Planificarea călătoriei în funcție de impactul asupra mediului sau asupra calității vieții altora este comportamentul cel mai puțin prezent în rândul respondenților (doar 5%).


Datele sunt extrase din studiul Obiceiuri de Călătorie ale românilor 2023, realizat de MKOR Consulting în parteneriat cu AVIS România, pe un eșantion de 1746 respondenți, populație generală. Eșantionul este reprezentativ la nivel național, pe criterii de gen, vârstă și distribuție geografică. Datele au fost colectate în luna aprilie 2023, prin sondaj administrat online (CAWI).

CESE lansează înscrierile pentru Premiul pentru societatea civilă, care va aborda problema sănătății mintale 

0

Organizații ale societății civile, persoane fizice și întreprinderi private pot candida acum cu proiectele lor non-profit la premiul CESE dedicat sprijinirii bunăstării mintale a europenilor

Comitetul Economic și Social European (CESE) a lansat cea de-a 14-a ediție a Premiului pentru societatea civilă. Prin alegerea sănătății mintale ca temă a acestei ediții, CESE va recompensa proiecte non-profit creative și inovatoare care ajută persoanele cu afecțiuni mintale și creează un mediu propice pentru stării lor de bine, fie la nivel individual, fie ca efort colectiv.

Premiile, care însumează 50 000 EUR, vor fi împărțite între maximum cinci câștigători.

Termenul de depunere a candidaturilor este 30 septembrie 2023, ora 10:00 (ora Bruxelles-ului). 

Ceremonia de decernare a premiului va avea loc, probabil, în cadrul Săptămânii societății civile a CESE din primăvara anului 2024.

Scopul Premiului emblematic al CESE pentru societatea civilă este de a sensibiliza opinia publică cu privire la contribuția remarcabilă a societății civile la crearea unei identități și a unei cetățenii europene și la promovarea valorilor comune care consolidează integrarea europeană. În fiecare an, premiul se axează pe o temă diferită, relevantă pentru UE.

CINE POATE CANDIDA?

Candidaturile pot fi depuse de toate organizațiile societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și care acționează la nivel local, regional, național sau european. Premiul este deschis și persoanelor fizice care își au reședința în UE, precum și întreprinderilor înregistrate sau care își desfășoară activitatea în UE, cu condiția strictă ca proiectele lor să fie non-profit.

Inițiativele și proiectele eligibile trebuie să se desfășoare în UE. Ele trebuie să fi fost deja puse în aplicare sau să fie în curs de desfășurare. Nu vor fi acceptate proiectele programate deja, dar a căror punere în aplicare nu a început încă la data de 30 septembrie 2023.

Prezentarea completă a cerințelor și formularul de candidatură online sunt disponibile pe site-ul internet al CESE.

CE TEME DE PROIECT SUNT ELIGIBILE? 

Pentru a fi eligibile, candidaturile trebuie să acopere cel puțin una din temele enumerate în lista criteriilor de eligibilitate publicată pe pagina web dedicată a CESE. Regulile pentru acordarea Premiului CESE pentru societatea civilă, ediția a 14-a

Printre altele, proiectele se pot axa pe prevenirea și combaterea riscurilor psihosociale la locul de muncă și pe promovarea unei culturi favorabile la locul de muncă, adresându-se persoanelor expuse riscului de probleme de sănătate mintală, asigurând intervenții în situații de criză și servicii centrate pe persoană în domeniul sănătății mintale.

De asemenea, pot să abordeze nevoile în materie de sănătate mintală ale grupurilor defavorizate și ale populației în curs de îmbătrânire sau să promoveze starea de bine mintală a copiilor și adolescenților, prin abordarea unor aspecte precum utilizarea și abuzul anumitor substanțe, dependența cibernetică, violența în rândul tinerilor și hărțuirea.

Proiectele axate pe activitatea comunității, cum ar fi capacitarea comunităților locale, crearea de rețele pentru implicarea comunității și crearea unui mediu favorabil sănătății mintale vor fi, de asemenea, eligibile. Îmbunătățirea cunoștințelor în materie de sănătate mintală și combaterea stigmatizării, care adesea descurajează persoanele să solicite ajutor, sunt, de asemenea, acceptate ca teme pentru candidatură.

CESE speră ca premiul său să onoreze și să evidențieze eforturile depuse până în prezent de actorii nestatali pentru a ajuta persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală. De asemenea, scopul este de a încuraja proiectele în curs și de a inspira altele noi, evidențiind astfel contribuția pe care astfel de proiecte o pot aduce la stoparea exploziei acestei epidemii silențioase în UE.

Pentru a vă depune candidatura, faceți clic aici.

 


INFORMAȚII SUPLIMENTARE DESPRE TEMA EDIȚIEI DIN ACEST AN 

În timpul pandemiei de COVID-19 și în urma acesteia, Europa a înregistrat o creștere fără precedent a afecțiunilor și tulburărilor mintale. Prevalența anxietății și depresiei s-a manifestat mai ales în rândul persoanelor în vârstă și al grupurilor vulnerabile, în special în rândul tinerilor; cifrele arată că rata simptomelor depresive s-a dublat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani în mai multe țări europene.

Impactul puternic al problemelor de sănătate mintală asupra populației UE – aproximativ 4 % din decesele anuale fiind atribuite tulburărilor comportamentale și ale sănătății mintale, iar costurile directe și indirecte ale problemelor de sănătate mintală reprezintă aproape 4 % din PIB – a plasat sănătatea mintală printre prioritățile agendei politice a UE.

De asemenea, CESE a plasat sănătatea mintală în centrul activității sale. Comitetul a solicitat adoptarea unei legislații obligatorii pentru prevenirea riscurilor psihosociale la locul de muncă și pledează pentru intensificarea măsurilor la nivelul UE și la nivel național pentru promovarea sănătății mintale.

Dedicând ediția din 2023 acestui subiect extrem de important, CESE dorește să recunoască rolul crucial jucat de societatea civilă privind tratamentul și prevenirea în domeniul sănătății mintale. Societatea civilă acoperă lacunele din sistemul de sănătate publică, răspunzând nevoilor unice ale grupurilor vulnerabile. Prin legătura sa strânsă cu comunitățile locale, oferă asistență în prima linie, atât în mod formal, cât și informal, pentru a ajunge la populații care sunt adesea trecute cu vederea.

EDIȚII ANTERIOARE ALE PREMIULUI PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ

În 2022, în mod excepțional, CESE a acordat câte un premiu pentru două teme: tineretul și Ucraina. În 2021, premiul a recompensat proiecte climatice care încurajează o tranziție justă. În 2020, CESE a înlocuit Premiul pentru societatea civilă cu un premiu unic, Premiul pentru solidaritatea civilă, dedicat combaterii COVID-19. Între alte teme din trecut s-au numărat egalitatea de gen și emanciparea femeilor, identitățile europene, patrimoniul cultural și migrația.

 

Turneul lui Taylor Swift este pe cale să genereze PIB-ul unei țări mici

Taylor Swift umple stadioanele de fotbal, epuizează capacitatea hotelurilor și blochează transportul în comun. Se estimează că turneul ei „Eras”, care a început la 17 martie 2023, în Glendale, Arizona, și se va încheia la 17 august 2024, la Londra, va atinge un miliard de dolari în vânzări. În total, vor fi 131 de concerte pe cinci continente, inclusiv cele din 2024 în Europa, Asia, America Latină și câteva concerte noi în SUA. Turneele aduc temporar prețuri mai mari în orașele respective, dar și o creștere a consumului, ridicând economiile locale. Iar turneul „Eras” este pe cale să genereze un impact economic estimat mai mare decât PIB-ul unor țări precum Barbados, Sierra Leone sau Djibouti.

Taylor Swift domină topurile, fiind actualul număr unu în topul Billboard artist 100, cu o prezență în topuri timp de 467 de săptămâni consecutive. În top 10, doar Ed Sheeran este aproape, cu 464 de săptămâni. În topul all-time al încasărilor brute din turnee, cele mai recente date Billboard arată că turneul de adio al lui Elton John este numărul unu, cu 6 milioane de spectatori în 330 de spectacole și încasări de aproape 940 de milioane de dolari. El este urmat de Ed Sheeran, cu turneul său Divide Tour (2017-19), la care au asistat 8,9 milioane de persoane și a avut 258 de spectacole cu venituri brute de 776 de milioane de dolari. Însă turneele actuale ale lui Taylor Swift, Beyonce și Metallica nu sunt încă contabilizate, deoarece sunt încă în desfășurare.

Turneele mari, pe lângă crearea de locuri de muncă și încasări de milioane de dolari, aduc business dar și o creștere temporară a prețurilor la transport și cazare în orașele în care se desfășoară spectacolele, obligându-i pe cei care merg în turnee să cheltuiască mai mult. Potrivit biroului Rezervei Federale din Philadelphia, Taylor Swift este responsabilă personal pentru creșterea bruscă a turismului legată de concertele ei, care a sporit încasările hotelurilor pentru prima dată de când a început pandemia de coronavirus.

Turneele aduc cheltuieli de consum mai mari pentru consumatori. Analiștii estimează că Beyonce a indus o creștere de 0,2-0,3% a inflației din Suedia la începutul turneului său Renaissance, în luna mai a acestui an. Turneul lui Taylor Swift în Australia a avut un efect direct asupra biletelor de avion. Zborurile Air New Zealand spre Melbourne și Sydney și-au dublat prețul în zilele premergătoare concertelor susținute de Taylor Swift la începutul anului 2024, înainte chiar ca biletele să fie puse în vânzare. A apărut chiar și un termen tehnic – „turneuflație” („tourflation”).

În România, începutul lunii august înseamnă festivalul Untold, cu patru zile și patru nopți de concerte în parcul și centrul orașului Cluj-Napoca. Timp de o săptămână, hotelurile vor fi pline, iar vizitatorii vor plăti tarife mult majorate pentru cazare și transport pentru a putea asista la line-up-ul de concerte care îi include anul acesta pe Imagine Dragons, Bebe Rexha, Ava Max și mulți alții. Anul trecut, se estimează că la festival au participat 360.000 de persoane, iar peste 270.000 au fost din afara județului Cluj, 15% din totalul festivalierilor fiind turiști străini. Aceștia au cheltuit în medie, cel puțin 225 de euro pe transport, mâncare, cazare și cumpărături în Cluj-Napoca. Pentru oraș, se estimează că au adus în jur de 60 de milioane de euro.

Datele arată ca „turneuflația” este mult mai mare decât cea oficială, spectatorii fiind pregatiti sa plătească prețuri mari pentru a-și vedea idolii live. Cele mai recente date din SUA arată că sumele cheltuite de public pentru concerte au crescut de fapt cu 32% de la an la an în luna mai, atunci când sunt ajustate la inflație. Un studiu realizat de QuestionPro cu privire la concertele lui Taylor Swift arată că spectatorii cheltuiesc în medie 1.300 de dolari pe concert, ceea ce înseamnă că turneul acesteia este pe cale să genereze un impact economic de peste 5 miliarde de dolari. Acest nivel ridicat de cheltuieli este o veste bună pentru economiile respective.

Turneele nu sunt vești foarte bune pentru bancherii centrali în lupta lor cu inflația, dar cum concertul vine și pleacă, inflația pe care ar putea să o aducă este cu adevărat tranzitorie. Pentru investitori însă, perspectiva de creștere a PIB-ului ca urmare a cheltuielilor este mai importantă decât inflația temporară, după cum a arătat sondajul eToro Retail Investor Beat. Peste 28% dintre investitorii români se tem de o recesiune în următoarele 12 luni, față de doar 4% care se tem de inflație.

Bitcoin crește, apoi scade din nou

0

Bitcoin și-a revenit la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma eToro, atingând peste 31.000 de dolari, dar nu a putut menține acest nivel mai mult de o zi, deoarece piața continuă să fie prudentă. Criptoactivul se tranzacționează în jurul valorii de 30.000 de dolari de ceva mai puțin de o lună, în timp ce piața așteaptă mai multe știri pozitive la care să reacționeze.

Criptoactivul s-a redresat odată cu restul pieței la sfârșitul săptămânii trecute, pe fondul unei victorii pentru XRP în instanță, care a făcut ca multe altcoins să crească vertiginos și a dus la o catapultare a prețului XRP cu 60%. Dar pentru bitcoin, exuberanța a fost de scurtă durată. În această dimineață, Bitcoin se tranzacționează puțin sub 30.000 de dolari.

Ethereum a cunoscut o revenire similară la sfârșitul săptămânii, depășind 2.000 de dolari pentru o perioadă foarte scurtă de timp, înainte de a scădea pentru a se tranzacționa în jurul valorii de 1.900 de dolari, unde se află în această dimineață.

Cererea BlackRock Bitcoin ETF a fost acceptată

Cererea BlackRock pentru un ETF de bitcoin, care a provocat o mare agitație pe piețe în ultimele săptămâni, a fost acceptată oficial pe lista autorităților de reglementare din SUA pentru examinare.

Deși este încă departe de a fi aprobat oficial, acesta este un pas important pentru acest instrument, deoarece BlackRock fusese obligată sa își refacă cererea după ce Comisia pentru Active și Burse (SEC) a respins-o pentru că nu conținea detalii privind partajarea supravegherii.

ETF-ul și alte propuneri similare au făcut recent valuri pe piețele cripto, investitorii salutând introducerea unor progrese instituționale majore pentru bitcoin. Știrile vor influența prețul, iar o acceptare oficială a unui ETF ar putea avea încă efecte profunde asupra sentimentului de pe piață.

„Test de stres” pentru minerii de Bitcoin

JPMorgan spune că următorul “halving” (înjumătățire) al bitcoin se va dovedi a fi un „test de stres” major pentru mineri, deoarece recompensa pentru mineritul de bloc se reduce la jumătate. Puterea calculatoarelor necesară pentru a produce token-urile se va dubla efectiv, lăsându-i pe mineri cu mai puțin pentru munca lor.

Potrivit analiștilor de la banca de investiții, minerii vor trebui să aștepte o scădere a costurilor energiei și o creștere semnificativă a prețului bitcoin pentru ca procesul de minare să redevină viabil din punct de vedere economic.

Următoarea înjumătățire este în prezent programată pentru aprilie sau mai 2024 și, pe măsură ce se apropie, piața ar putea începe să se miște în funcție de context.

În teorie, înjumătățirea face ca bitcoin să fie mai rar, deoarece cantitatea de monede noi care intră în circulație scade, ceea ce, în general, susține prețul. Dar dacă minerii consideră că aspectele economice ale criptoactivului sunt greu de echilibrat, acest lucru ar putea duce la congestia rețelei sau la alte probleme, pe măsură ce validatorii renunță.

Raportarea SAF-T pentru contribuabilii mijlocii, aproape de termenul limită. Aspecte practice pentru cei vizați

0

 

de Victoria Dobre, Manager Senior, și Romana Hogaș, Consultant Senior, Impozitare Indirectă, Deloitte România

Implementarea raportării SAF-T în România a intrat în a doua etapă la începutul acestui an, odată cu extinderea obligativității de raportare în acest sistem asupra contribuabililor mijlocii. La fel ca în cazul marilor contribuabili, societățile mijlocii beneficiază de o perioadă de grație de șase luni din momentul în care a intervenit obligația de depunere a declarațiilor fiscale în acest format, dar aceasta se apropie de final – ultima zi de raportare pentru perioada ianuarie-iunie 2023 este 31 iulie 2023. Ce trebuie să știe contribuabilii vizați, care nu au finalizat, încă, implementarea soluțiilor informatice necesare în acest scop?

Procesul de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a prins contur în cursul anului trecut, începând cu implementarea SAF-T pentru marii contribuabili și continuând cu raportarea obligatorie în sistemele RO e-Factura și RO e-Transport, pentru anumite operațiuni. Astfel, 2022 reprezintă un an de referință pentru digitalizarea sistemului fiscal din România.

În cursul acestui an procesul continuă cu aplicarea raportării SAF-T pentru contribuabilii mijlocii și, în plus, autoritățile se pregătesc să implementeze sistemul RO e-Factura generalizat, pentru toate tranzacțiile realizate între firmele (persoane impozabile) stabilite în țara noastră, ca urmare a unei derogări obținute recent de la Comisia Europeană în acest scop. În prezent, emiterea facturilor în sistem electronic se aplică doar pentru bunurile cu risc fiscal ridicat, pentru operatorii economici care acceptă la plată vouchere de vacanță și pentru tranzacțiile cu entități ale statului (B2G).

Implementarea SAF-T – perspective pentru contribuabilii mijlocii

Raportarea în sistem SAF-T, aplicată deja de marii contribuabili de anul trecut, constă în depunere declarației informative D406 privind fișierul standard de control fiscal. Declarația se depune lunar sau trimestrial, în funcție de perioada fiscală aplicabilă pentru TVA. Informațiile care trebuie raportate se referă, printre altele, la date cu privire la furnizori, clienți, facturi de achiziție sau de vânzare, plăți, încasări, produse etc. Toate aceste cerințe se aplică și contribuabililor mijlocii, pentru care perioada de grație pentru raportarea SAF-T expiră la 31 iulie 2023.

În cursul anului trecut, când prima rundă de mari contribuabili intrați în sistem se apropia de termenul limită de raportare, s-a discutat și autoritățile chiar au lansat în dezbatere publică un proiect de ordin care viza majorarea perioadei de grație cu încă șase luni (în plus față de cele șase deja acordate). Dar acel proiect nu a fost aprobat și se află și în prezent în același stadiu, de dezbatere publică.

Însă, deși perioada de grație nu a fost extinsă, autoritățile fiscale au avut o abordare permisivă, au trimis, etapizat, doar notificări în vederea depunerii raportării SAF-T și nu au aplicat încă amenzi contribuabililor care nu au reușit să se conformeze.

În acest context, este utilă prezentarea câtorva aspecte practice ce trebuie avute în vedere pentru completarea cu succes a raportării, desprinse din experiența celor care s-au confruntat cu dificultăți în procesul de tranziție de la raportarea clasică la cea în sistem digital.

Maparea conturilor contabile și corelarea cu nomenclatorul ANAF

Astfel, societățile vizate trebuie să realizeze o mapare a conturilor contabile folosite. Dacă există o diferență între acestea și cele prevăzute în Ordinul 1.802/2014, autoritățile consideră acest aspect ca fiind o eroare gravă și resping automat declarația SAF-T și o considerată nedepusă.

Ulterior, fiecărui cont i se va atribui eticheta de „Activ”, „Pasiv”, „Bifuncțional”, utilizând-se aceste sintagme, fără abrevieri.

În plus, este necesară completarea secțiunii tabela de taxe, care constă, practic, într-o listă ce trebuie să conțină cel puțin codurile de TVA și pe cele de impozit cu reținere la sursă pe care contribuabilul le folosește. Pentru raportare, codurile interne ale contribuabilului trebuie mapate astfel încât să fie în concordanță cu nomenclatorul ANAF. Este de reținut faptul că raportarea nu va conține codurile contribuabilului, așa cum apar în sistemul său contabil, ci pe cele definite conform nomenclatorului.

Conversia unităților de măsură

La fel ca în cazul tabelei de taxe, societatea trebuie să realizeze o corelare între codificările unităților de măsură folosite de contribuabil și codificările solicitate de autoritatea fiscală în nomenclatoarele publicate.

În practică, există situații în care contribuabilii folosesc drept unități de măsură categorii speciale față de cele stabilite prin nomenclator. De exemplu, cutia. Dar în cutie pot fi, de exemplu, 100 de șuruburi sau 50 de cleme etc. Pentru astfel de situații, contribuabilul trebuie să găsească modalități de conversie în unități de măsură generale, acceptate conform nomenclatorului, și să personalizeze aplicația pe care o folosește pentru a putea să proceseze corect informația.

Raportarea analizelor implementate de contribuabil

În subsecțiunea de analiză, societatea în cauză va include, pe lângă structura centrelor de cost, atât structura centrelor de profit, cât și orice alte tipuri de analize implementate de contribuabil. Un exemplu în acest sens poate fi reprezentat de analiza privind departamentele din cadrul societății.

Atenție sporită la codurile de identificare ale partenerilor stabiliți în România

În situația în care contribuabilul nu deține codul fiscal al unui partener, iar acesta este stabilit în România, raportarea nu va putea fi finalizată cu succes. Pentru partenerii stabiliți în România, indiferent că sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA, contribuabilul trebuie să raporteze codul unic de identificare fiscală. În schimb, dacă partenerul nu este stabilit în România, se poate aloca o codificare internă, cu prefixul aferent, în funcție de statul în care este rezident fiscal partenerul.

În concluzie, în pofida tuturor conversiilor necesare și a aspectelor care, la o primă vedere, par complicate, raportarea SAF-T devine o rutină. Contribuabilii pot utiliza deja programele informatice care automatizează raportarea SAF-T, având în vedere că există pe piață mai multe soluții, cum ar fi cele de tip ADD-ON, valabile pentru cei care utilizează sistemul contabil SAP, sau cele care funcționează pe baza fișierelor sursă din contabilitate, pentru societățile care utilizează orice alt sistem de contabilitate. De asemenea, experiența marilor contribuabili, care au reușit să depună fișierul standard de control fiscal, cu succes, încă de anul trecut, este extrem de relevantă pentru cei care se află în plin proces de implementare a raportării SAF-T.

Erste Private Banking, desemnat cel mai bun serviciu de  private banking din România de către Euromoney și Mastercard 

0

Erste Private Banking România a fost declarat cel mai bun serviciu de gestionare a averii din România de către publicația britanică Euromoney, în cadrul Global Private Banking Awards, ediția 2023. O distincție similară a fost acordată și de către Mastercard România, în cadrul Galei Bank of the Year 2023.

„Suntem extrem de încântați de recunoașterea pe care am primit-o din partea Euromoney și Mastercard pentru serviciul nostru de Private Banking în România. Sunt distincții care atestă eforturile consecvente ale colegilor mei și încrederea constantă a clienților noștri, cu care ne mândrim și pentru care le suntem recunoscători.Modelul de business BCR Erste Private Banking  se diferențiază prin oferirea celei mai diversificate game de alternative investiționale disponibilă pe piața locală, incluzând soluții personalizate conform solicitărilor clienților, atât ale Grupului Erste, cât și ale altor importanți jucători globali”,  a declarat Ava Beznoska (foto), noul Head of Erste Private Banking în România.


Erste Private Banking România, divizie a Băncii Comerciale Române, oferă servicii de administrare a averii către aproximativ 3.000 de clienți, cu active totale gestionate de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Divizia de Private Banking BCR oferă servicii complete de private banking, gestionare a investițiilor şi execuția tranzacțiilor și deservește toate regiunile României, având o prezență în București și în alte 5 orașe cheie: Cluj, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța.

În Austria, Erste Private Banking oferă serviciile sale către 6.000 de clienți și administrează active totale de aproape 50 de miliarde de euro, inclusiv afacerile instituționale.

Renumita publicație Euromoney a anunțat recent Premiile Global Private Banking din 2023. Un panel intern al publicației a ales câștigătorii la nivel de țară dintre băncile private și administratorii de active participante, pe baza succeselor înregistrate în ceea ce privește produsele și serviciile, inovația și tehnologia, precum și a nivelului de satisfacție al clienților.

BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare, printr-o rețea de 20 centre de afaceri și 16 birouri mobile dedicate companiilor și 319 de unități retail situate în majoritatea orașelor din țară cu peste 10.000 de locuitori, dintre care 40% sunt unități unde operațiunile cu numerar se efectuează doar la echipamente (cashless). BCR este banca nr.1 în România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR dispunând de o rețea națională extinsă de ATM-uri și mașini multifuncționale – 2.000 de echipamente, și servicii bancare complete prin Internet banking, Mobile banking, Phone-banking și E-commerce.

 

Elemente de noutate în raportarea publică CbCR – ce clarificări au fost aduse?

0

de Diana Lupu, Partener, Global Compliance and Reporting, EY România
Ana-Maria Niţu, Senior Manager, Global Compliance and Reporting, EY România

 

Ordinul 1730/2023 pentru reglementarea unor aspecte contabile care a intrat în vigoare începând cu 21 iunie 2023, modifică şi completează Ordinul 2048/2022 privind completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici în vigoare deja de la începutul acestui an.

Obligaţiile de raportare ale filialelor mijlocii şi mari

O importantă clarificare adusă de Ordinul 1730/2023 o reprezintă excluderea obligaţiilor de raportare pentru filialele mijlocii şi mari care sunt controlate de către o societate-mamă finală dintr-un stat membru al UE. Anterior introducerii noilor modificări aduse de Ordinul 1730/2023, în baza prevederilor Ordinului 2048/2022, obligativitatea de raportare revenea tuturor filialelor mijlocii şi mari, indiferent de statul societăţii-mamă (stat membru UE, stat terţ/ din afara UE). Prin urmare, obligaţiile de raportare vor fi aplicabile doar entităților din România controlate de o societate-mamă finală situată într-un stat terț.

În ceea ce priveşte obligaţiile filialelor mijlocii şi mari, controlate de către o societate-mamă finală situată într-un stat terţ, un element de clarificare este adus prin posibilitatea îndeplinirii obligaţiei de publicare de către oricare entitate afiliată din cadrul grupului. Astfel, se clarifică faptul că în situaţia în care societatea-mamă finală situată într-un stat terţ are mai multe filiale mijlocii şi mari pe teritoriul României care aplică aceleaşi reglementări contabile, obligaţia de publicare poate rămâne la oricare dintre acestea. În cazul în care un grup are mai multe entități afiliate în România care îndeplinesc condiţiile de publicare şi care aplică reglementări contabile românești diferite, cel puțin o entitate afiliată din cadrul grupului care intră în domeniul de aplicare al fiecărei reglementări contabile specifice trebuie să publice raportul privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit.

Care va fi primul an de raportare? 

Următoarele completări au fost introduse pentru a identifica cu uşurinţă primul an de raportare, atât în cazul entităţilor care fac parte din grupuri al căror an financiar este anul calendaristic, cât şi al entităţilor care fac parte din grupuri al căror an financiar este diferit de anul calendaristic. Astfel:

  • pentru o societate-mamă finală al cărei exercițiu financiar coincide cu anul calendaristic, primul an de raportare corespunde exercițiului financiar al anului 2023, iar termenul de publicare al raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit este 31 decembrie 2024. Pentru a determina dacă societatea-mamă are obligația de raportare în anul 2023, aceasta determină dacă depăşeşte cuantumul veniturilor consolidate atât în anul 2022, cât și în anul 2023, fiind obligată să întocmească raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru anul 2023 dacă este depăşit cuantumul veniturilor consolidate în ambele exerciții.
  • pentru o societate-mamă finală al cărei exercițiu financiar diferă de anul calendaristic, corespunde de exemplu perioadei 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024, primul an de raportare este perioada încheiată la 31 martie 2024, iar termenul de publicare al raportului privind informațiile referitoare la impozitul pe profit este 31 martie 2025. Pentru a determina dacă societatea-mamă are obligația de raportare în primul an de aplicare a prevederilor acestui ordin, aceasta determină dacă depăşeşte cuantumul veniturilor consolidate atât în exercițiul financiar încheiat la data de 31 martie 2023, cât și în exercițiul financiar încheiat la data de 31 martie 2024. Şi în acest caz, societatea-mamă va fi obligată să întocmească raportul privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru anul încheiat la 31 martie 2024 dacă este depăşit cuantumul veniturilor consolidate în ambele exerciții.

O clarificare importantă, pentru o situaţie deseori întalnită în practică, este relevantă pentru filialele raportoare al căror exerciţiu financiar este diferit de cel al societăţii-mamă finale. În astfel de situaţii, filiala îşi îndeplineşte obligaţiile de raportare pe baza unui raport care să corespundă exerciţiului financiar al societăţii-mamă finale, şi nu în baza unui raport care să corespundă propriului exerciţiu financiar.

Conţinutul raportului – completări aduse

 

Au fost introduse mai multe prevederi, după cum urmează:

  • în cazul în care cadrul de raportare financiară aplicabil la întocmirea situațiilor financiare anuale nu definește indicatorul cifră de afaceri netă, veniturile care trebuie prezentate conform acestei secțiuni corespund veniturilor, astfel cum sunt acestea definite de IFRS-uri/cadrul de raportare financiară pe baza căruia se întocmesc situațiile financiare anuale, cu excepția ajustărilor de valoare și a dividendelor primite de la entități afiliate.
  • pentru a se evita raportarea de mai multe ori a sumei câștigurilor acumulate, suma câștigurilor acumulate ale unei entități care a deschis sucursala trebuie atribuită jurisdicției fiscale în care își are sediul acea entitate. Jurisdicția respectivă poate fi situată în UE sau într-o țară terță. Prevederile acestui alineat se aplică indiferent dacă sucursalele sunt deschise într-unul sau mai multe state membre.
  • în cazul în care activitățile mai multor entități afiliate pot face obiectul obligației de a plăti impozit pe profit în cadrul unei singure jurisdicții fiscale, informațiile atribuite jurisdicției fiscale respective reprezintă suma informațiilor referitoare la astfel de activități ale fiecărei entități afiliate și ale sucursalelor lor în jurisdicția fiscală respectivă. În aplicarea acestor prevederi, dacă mai multe entități afiliate generează rezultat impozabil pe un teritoriu căruia îi corespunde un singur regim fiscal, informația raportată se determină prin agregarea informațiilor corespunzătoare tuturor entităților afiliate și sucursalelor supuse acelui regim fiscal.
  • nicio informație privind o anumită activitate nu este atribuită simultan mai multor jurisdicții fiscale. În înțelesul acestei prevederi, la stabilirea unei anumite activități este avut în vedere locul de unde este condusă respectiva activitate. Deoarece informațiile referitoare la venituri se referă la operațiunile unei entități stabilite pe teritoriul unei țări, subiect al unui singur regim fiscal, acestea sunt atribuibile numai acelui regim fiscal.
  • atunci când o entitate care a omis prezentarea de informații reia prezentarea acestora în cadrul perioadei de cinci ani, raportul publicat va cuprinde informații corespunzătoare exercițiului financiar curent și exercițiilor financiare anterioare pentru care nu a publicat informații.

De reţinut

Ordinul 1730 prevede că „entitățile UE” se referă la entitățile înregistrate în Spațiul Economic European, iar entitățile stabilite într-o țară a Spațiului Economic European vor fi considerate ca având sediul într-un stat membru și nu într-o țară terță. Rapoartele publice CbC vor prezenta informații la nivelul statelor din Spațiul Economic European.

În vederea raportării informaţiilor referitoare la impozitul pe profit, se va utiliza formatul stabilit de Comisia Europeană, potrivit Directivei 2013/34/UE. Rămâne de văzut în ce măsură formatul de raportare va fi disponibil în timp util, având în vedere primul termen de raportare pentru anul 2023, respectiv până cel târziu 31 decembrie 2024 şi faptul că adoptarea de către Comisie a modelului și a formatului electronic este planificată în trimestrul al treilea al anului 2024.

Promovare și sprijin pentru deținătorii de afaceri mici și mijlocii

0

Asociația „Pământul Strămoșesc” lansează programului cultural tradițional „Școala Știința Țărănească”, pentru copii și adulți, în perioada 24 iulie-12 septembrie a.c. în județele Cluj, Caraș-Severin și Suceava. Costul este de 100 lei/participant.

Leontina Prodan, inițiatoare programului: „Prin programul cultural tradițional Școala Știința Țărănească, noile generații primesc iubirea pentru autenticitate, natură și tradiții, contribuind astfel la reînvierea identității neamului românesc. În lumea fascinantă a țăranului român, relaxarea și aventura se regăsesc într-o experiență deosebită. Chemarea naturii îi cuprinde pe cei ce se avântă și îi îndeamnă să exploreze pământul strămoșesc. Programul cultural tradițional Școala Știința Țărănească încurajează descoperirea și bucuria în lumea fermecată a țăranului român, unde cei ce se lasă purtați de chemarea naturii pot explora și conecta cu pământul nostru strămoșesc.” 

Organizatorii anunță că „programul cultural tradițional Școala Știința Țărănească oferă participanților posibilitatea de a participa la diverse ateliere. La atelierul de sculptură în lemn, meșterul Morar Ioan îi vor învăța să sculpteze obiecte artizanale și mobilier din lemn. Atelierul de cusut ie în culorile câmpului, susținut de meșterul Raveica Soporan împreună cu fiica și nepoatele sale, va oferi participanților posibilitatea de a învăța tehnici de croit și cusut pentru a crea ie înflorată. Meșterul Răzvan Costea va coordona atelierul de confecționare a vitraliilor cu tematică sacră, oferind participanților ocazia de a învăța arta realizării acestor opere de artă impresionante. La atelierul de țesut manual la război, meșterii Simona și Vasile Precup vor împărtăși cunoștințele lor despre tehnica tradițională de urzire, țesere și coasere, oferind astfel participanților posibilitatea de a recrea modul în care bunicii noștri practicau această activitate.

Alexandrina Costin,  profesor învățământ primar și coordonatoarea proiectului „Școala Știința Țărănească”: „Prin intermediul acestor ateliere, participanții vor avea oportunitatea de a descoperi și a se implica în diverse aspecte ale tradițiilor românești, contribuind astfel la păstrarea și promovarea valorilor culturale ale neamului românesc.”   

De asemenea, inițiatorii subliniază că „programul este susținut de Asociația Pământul Strămoșesc. Scopul asociației este de a restabili demnitatea, creativitatea și autonomia umană în România, într-un mod profesional, economic și social. Prioritatea acestei acțiuni este pusă pe om, ca ființă suverană, care se află în relație directă cu semenii săi și cu Dumnezeu. Înțelegem că omul există numai în comuniune cu celelalte persoane, fiind un individ unic, liber și responsabil. Asociația se bazează pe principii precum proprietatea, libertatea individuală, solidaritatea, dreptatea socială, subsidiaritatea și sustenabilitatea”.

Dr. Călin Georgescu, fondatorul Asociației „Pământul Strămoșesc”: „Asociația are la bază conceptul de distributism, singurul sistem economic din lume care promovează o distribuție largă a proprietății productive. Obiectivul nostru este de a promova și sprijini întreprinderile mici, gospodăriile țărănești tradiționale, artele și meseriile tradiționale, precum și familia ca fundament al societății. Asociația va milita pentru construirea unei societăți în care fiecare individ să aibă control asupra propriului destin, având în vedere în special importanța deținătorilor de afaceri mici și mijlocii ca motor de dezvoltare al acesteia. Dorința care ne animă nu este de a birui ori de a cădea înfrânți, țelul nostru este de a merge înainte și în sus, uniți unii cu alții și uniți în Dumnezeu.”

Pentru mai multe detalii sau înscrieri la „Școala Știința Țărănească” accesați: www.pamantulstramosesc.ro

 

Obligaţia absolvenţilor de învăţământ din 2023 de a se înregistra la forţele de muncă

0

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov anunţă că absolvenţii diverselor forme de învăţămant, promoţia 2023, sunt asteptaţi în termen de 60 de zile de la absolvirea studiilor (data încherii anului școlar), „să se inregistreze în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă în raza cărora își au domiciliul.

Înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă este o etapă obligatorie pentru obţinerea facilităţilor acordate potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forţei de muncă.

Ca urmare a înregistrării în evidenţele AJOFM Ilfov, absolvenţii pot beneficia de servicii gratuite de informare și consiliere profesională, mediere a muncii, servicii de formare profesională și de alte măsuri de stimulare a ocupării.

Prin absolvent al unei instituţii de învățământ se înţelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, conform legislaţiei în vigoare, într-o instituţie de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditați în condiţiile legii”.

Actele necesare pentru înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă sunt: actul de identitate; diploma de absolvire sau adeverinţa din care să rezulte data absolvirii; CV model Europass.

AJOFM Ilfov precizează că, „potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocupării forţei de muncă, absolvenţii instituţiilor de învăţământ și absolvenţii scolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care în termen de 60 zile de la absolvire se înregistrează la AJOFM Ilfov și se angajează cu normă intreagă pe o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază de o primă de inserţie egală cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării (ISR = 598 lei).

După expirarea termenului de 60 zile de la data absolvirii, în cazul în care absolvenţii s-au înregistrat ca persoană în căutarea unui loc de muncă, aceștia pot beneficia de indemnizaţie de șomaj în cuantum de 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, pe o perioadă de 6 luni.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca – Ilfov din Bucuresti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/120 sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov”.

 

Raport ONU privind foamea cauzată de crizele multiple

0

Numărul oamenilor care suferă în prezent de foame la nivel global a ajuns la aproximativ 735 de milioane, comparativ cu 613 milioane în 2019, arară raportul State of Food Security and Nutrition in the World (SOFI)/„Starea securității alimentare și a nutriției în lume”, elaborat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Programul Alimentar Mondial (PAM):

Un semnal de alarmă pentru lupta împotriva foamei

Ediția din 2023 a raportului arată că între 691 și 783 de milioane de persoane s-au confruntat cu foametea în 2022, cu o medie de 735 de milioane. Acest lucru reprezintă o creștere cu 122 de milioane de persoane în comparație cu 2019, înainte de pandemia COVID-19.

În timp ce cifrele privind foametea la nivel mondial au stagnat între 2021 și 2022, există multe locuri în lume care se confruntă cu crize alimentare din ce în ce mai acute. S-au observat progrese în reducerea foametei în Asia și în America Latină, dar aceasta era încă în creștere în Asia de Vest, în Caraibe și în toate subregiunile din Africa în 2022. Africa rămâne regiunea cea mai afectată, cu una din cinci persoane care suferă de foame pe continent, mai mult decât dublul mediei globale.

„Există semne de speranță, unele regiuni sunt pe cale să atingă unele obiective legate de nutriție până 2030. Dar, în general, avem nevoie de un efort global intens și imediat pentru a recupera Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Trebuie să construim reziliența împotriva crizelor și șocurilor care generează insecuritatea alimentară – de la cele legate de conflicte la cele care privesc clima, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, printr-un mesaj video în timpul lansării raportului la sediul ONU din New York.

Șefii celor cinci agenții ONU, directorul general al FAO, QU Dongyu; președintele IFAD, Alvaro Lario; directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell; directorul executiv al PAM, Cindy McCain; și directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scriu în prefața raportului: „Fără îndoială, atingerea țintei Obiectivului de Dezvoltare Durabilă „Foamete zero până în 2030” reprezintă o provocare de proporții. Într-adevăr, se estimează că aproape 600 de milioane de persoane vor suferi în continuare de foame în 2030. Principalii factori determinanți ai insecurității alimentare și ai malnutriției sunt ‘noua noastră normalitate’ și nu avem altă opțiune decât să ne dublăm eforturile pentru a transforma sistemele agroalimentare și pentru a le valorifica în vederea atingerii țintelor Obiectivului 2 de Dezvoltare Durabilă (ODD 2)”.

Dincolo de foame

Situația securității alimentare și a nutriției a rămas sumbră în 2022. Raportul constată că aproximativ 29,6% din populația mondială, echivalentul a 2,4 miliarde de persoane, nu a avut acces constant la hrană, criteriul de măsurare fiind prevalența insecurității alimentare moderate sau severe. Dintre aceștia, aproximativ 900 de milioane de persoane se confruntau cu insecuritate alimentară severă.

Între timp, capacitatea oamenilor de a avea acces la o alimentație sănătoasă s-a deteriorat în întreaga lume: peste 3,1 miliarde de persoane din lume – sau 42% – nu își puteau permite o alimentație sănătoasă în 2021. Aceasta reprezintă o creștere globală de 134 de milioane de persoane în comparație cu 2019.

Milioane de copii sub cinci ani continuă să sufere de malnutriție: în 2022, 148 de milioane de copii sub cinci ani (22,3 %) aveau întârzieri în creștere, 45 de milioane (6,8 %) erau emaciați și 37 de milioane (5,6 %) erau supraponderali.

S-au înregistrat progrese în ceea ce privește alăptarea exclusivă la sân, 48% dintre sugarii cu vârsta sub șase luni beneficiind de această practică, aproape de obiectivul pentru 2025. Cu toate acestea, vor fi necesare eforturi mai concertate pentru a atinge obiectivele privind malnutriția pentru 2030.

Noi dovezi: Urbanizarea determină
schimbări în sistemele agroalimentare

Raportul analizează, de asemenea, urbanizarea crescută ca „megatrend” care afectează modul în care oamenii mănâncă și ceea ce mănâncă. Având în vedere estimarea că aproape șapte din zece oameni vor locui în orașe până în 2050, guvernele și alte entități care lucrează la combaterea foametei, a insecurității alimentare și a malnutriției trebuie să încerce să înțeleagă aceste tendințe de urbanizare și să le ia în considerare în elaborarea politicilor lor.

În special, conceptul simplu de diferență între rural și urban nu mai este suficient pentru a înțelege modul în care urbanizarea modelează sistemele agroalimentare. Este necesară o perspectivă mai complexă a continuumului rural-urban, luând în considerare atât gradul de conectivitate pe care îl au oamenii, cât și tipurile de conexiuni care există între zonele urbane și rurale.

Pentru prima dată, această evoluție este documentată sistematic în unsprezece țări. Raportul ilustrează faptul că achizițiile de alimente sunt semnificative nu numai în rândul gospodăriilor urbane, ci și în cadrul continuumului rural-urban, inclusiv a celor care locuiesc departe de centrele urbane. Noile constatări arată, de asemenea, cum consumul de alimente foarte procesate crește și în zonele periurbane și rurale ale unor țări.

Din păcate, inegalitățile spațiale persistă. Nesiguranța alimentară afectează mai multe persoane care trăiesc în zonele rurale. Insecuritatea alimentară moderată sau severă a afectat 33% dintre adulții care trăiesc în zonele rurale și 26% dintre cei care trăiesc în zonele urbane.

Malnutriția copiilor prezintă, de asemenea, specificități urbane și rurale: prevalența retardului de creștere a copiilor este mai mare în zonele rurale (35,8%) decât în zonele urbane (22,4%). Emacierea este mai mare în zonele rurale (10,5%) decât în zonele urbane (7,7%), în timp ce supraponderabilitatea este ușor mai răspândită în zonele urbane (5,4%) comparativ cu zonele rurale (3,5%).

Raportul recomandă ca, pentru a promova în mod eficient securitatea alimentară și nutriția, intervențiile politice, acțiunile și investițiile să fie ghidate de o înțelegere cuprinzătoare a relației complexe și în schimbare dintre continuumul rural-urban și sistemele agroalimentare.

Declarații

Directorul general al FAO, QU Dongyu: „Recuperarea în urma pandemiei mondiale a fost inegală, iar războiul din Ucraina a afectat alimentația nutritivă și dietele sănătoase. Aceasta este ‘noua normalitate’ în care schimbările climatice, conflictele și instabilitatea economică îi îndepărtează și mai mult de siguranță pe cei aflați în situații limită. Nu putem avea o abordare de tipul ‘situația existentă e normală.”

Președintele IFAD, Alvaro Lario: „O lume fără foame este posibilă. Ne lipsesc investițiile și voința politică de a implementa soluții la scară largă. Putem eradica foametea dacă facem din aceasta o prioritate globală. Investițiile în micii fermieri și în adaptarea acestora la schimbările climatice, accesul la inputuri și tehnologii, precum și accesul la finanțare pentru înființarea de mici întreprinderi agricole pot face diferența. Micii producători sunt o parte a soluției. Sprijiniți în mod corespunzător, aceștia pot produce mai multe alimente, pot diversifica producția și pot aproviziona atât piețele urbane, cât și pe cele rurale – furnizând în zonele rurale și orașele alimente nutritive și cultivate la nivel local.”

Directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell: „Malnutriția este o amenințare majoră la adresa supraviețuirii, creșterii și dezvoltării copiilor. Amploarea crizei nutriției necesită un răspuns mai puternic, centrat pe copii, inclusiv prioritizarea accesului la diete nutritive și la prețuri accesibile și la servicii de nutriție esențiale, protejarea copiilor și adolescenților de alimentele ultraprocesate și sărace în nutrienți și consolidarea lanțurilor de aprovizionare alimentare, inclusiv privind alimente fortificate și terapeutice pentru copii.”

Directorul executiv al PAM, Cindy McCain: „Foametea este în creștere, în timp ce resursele de care avem nevoie urgentă pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili sunt periculos de scăzute. În calitate de lucrători umanitari, ne confruntăm cu cea mai mare provocare pe care am văzut-o vreodată. Comunitatea mondială trebuie să acționeze rapid, inteligent și cu compasiune pentru a inversa tendința și pentru a reduce foametea. La PAM, ne angajăm să lucrăm cu toți partenerii noștri – vechi și noi – pentru a crea o lume în care nimeni nu se întreabă când va avea parte de următoarea masă.”

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus: „Emacierea copiilor rămâne la un nivel inacceptabil de ridicat și nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea excesului de greutate la copii. Avem nevoie de politici publice, investiții și acțiuni specifice pentru a crea medii alimentare mai sănătoase pentru toți.”

Transilvania Investments a finalizat vânzarea hotelului Coroana-Postăvaru 

0

Compania Aro Palace SA anunță „finalizarea procedurii de vânzare a Hotelului Coroana-Postăvaru, etapă importantă în procesul de rafinare a portofoliului și concentrare a investițiilor pe principalele active deținute, anunță acționarul majoritar al companiei, fondul de investiții Transilvania Investments.

Contractul de vânzare a fost semnat, vineri, 14 iulie, cu compania desemnată câștigătoare a licitației publice. Prețul final plătit de Elevate Properties SRL este de 9.367.000 euro”.

Radu Roșca (foto), președinte executiv, Transilvania Investments: „Finalizarea procesului de vânzare a hotelului Coroana ne permite să ne concentrăm resursele pe activele principale ale Aro Palace, cu focus, în următorii 2 ani, pe redeschiderea hotelului Capitol, complet refăcut, sub un nou brand. Această realiniere strategică ne va consolida poziția pe piața hotelieră din Brașov și ne va permite să abordăm mai agil oportunitățile oferite de aceasta.”

Aro Palace a anunțat, de asemenea, „finalizarea discuțiilor pentru aderarea hotelului Capitol la brandul Mercure al grupului francez Accor. Compania va investi peste 11 milioane de euro în reabilitarea acestui hotel, un proces ce se va derula, în etape, până la redeschiderea hotelului în 2025. Aro Palace a început deja procesul de selecție a furnizorilor ce vor asigura serviciile de proiectare, project management și antrepriză generală pentru acest proiect.

Tot până la sfârșitul anului, Aro Palace va finaliza o altă investiție importantă în restaurantul de la ultimul etaj al hotelului omonim, lucrările de renovare fiind estimate la peste 700 de mii de euro”.

Transilvania Investments este caracterizat ca „unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din România, listat pe Bursa de Valori București, sub simbolul TRANSI. Misiunea fondului este de a maximiza randamentele investitorilor, prin administrarea unui portofoliu complex de active ce include companii din sectoarele financiar, turism, real estate, energie și IT”.

Patriotism economic prin susținerea producătorilor autohtoni de legume și fructe

0

În sprijinul comunității și al producătorilor locali, a fost refăcută și dată în funcțiune la standarde înalte Piața Norilor din sectorul 4 al municipiului București: 700 de mp, suprafață totală; la etajul 1, 70 de tarabe și 12 spații comerciale; la parter, 47 de locuri de parcare, inclusiv două locuri de parcare dotate cu stații de încărcare pentru mașini electrice.

Daniel Băluță, primarul sectorului 4: „Astăzi am dovedit încă o dată că se poate! Se poate să sprijinim agricultura românească, se poate să sprijinim producătorii români, oferind condiții normale pentru a veni în punctul în care comercianții se întâlnesc cu cetățenii. Ne interesează foarte mult să stimulăm acest patriotism economic, parte esențială a programului guvernamental. Ne interesează să avem cât mai mulți români mulțumiți. Totodată, am demonstrat că putem schimba cartiere, pentru că, aici, această piață nu a fost până acum doi ani decât un loc în care timpul a împietrit această locație. Această piață a fost în locație de gestiune 20 de ani. 20 de ani în care nu s-a întâmplat absolut nimic. Sunt extrem de bucuros că am preluat-o și într-un an de zile, doi, această piață s-a schimbat fundamental. Ceea ce facem acum este doar o parte a unui program vast, menit să dezvolte comunitatea noastră, a sectorului 4, să creeze condiții de viață, cât mai bune pentru oameni, pentru a le crește calitatea traiului. Le mulțumesc tuturor prezenți aici pentru că ne oferă legume, ne oferă fructe proaspete, ne oferă pâine, carne, ne oferă toate cele necesare traiului cotidian.”

Florin Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale: „Vă felicit, domnule primar, pentru realizarea acestei investiții! Ați transformat o piață veche, într-una modernă, la care au acces toți locuitorii Sectorului 4 și nu numai, cât și toți bucureștenii. Mai mult decât atât, obiectivul principal al acestor piețe este acela de a integra producătorii români într-un ciclu în care cetățenii să aibă pe mese și să cumpere românește, produse realizate de către fermierii români. Eu mi-aș dori, în calitate de ministru, să văd cât mai multe piețe așa moderne în toate comunitățile din România.”

În sensul beneficiului larg pentru producătorii autohtoni, ministrul Florin Barbu a anunțat perspectiva creării a 15 centre legumicole la nivel național.

Foto: PS4

 

 

Conferințele regionale „Reciclăm în România”, lansate la Bacău 

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Fondului pentru Mediu derulează prima campanie națională pentru „creșterea gradului de informare și conștientizare a importanței colectării separate”, intitulată „Reciclăm în România”.

Seria de conferințe regionale din cadrul campaniei a fost deschisă de ministrul Mircea Fechet, într-o primă conferință regională organizată la Bacău, în prezența reprezentanților autorităților locale, ai mediului privat și ai organizațiilor de profil. Au participat și Mihaela Frăsineanu, consilier de stat, Cancelaria prim-ministrului, Gabriel-Stănică Lupu, subprefectul județului Bacău, Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE, Ionuț Georgescu, fondatorul FEPRA, Cătălina Marga, CFO Returo.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet: „Astăzi lansăm seria celor 8 conferințe regionale de promovare a campaniei naționale Reciclăm în România, sub sloganul «Unele lucruri merg mai bine separate. La fel și deșeurile. Colectează separat». Campania are ca principal obiectiv responsabilizarea tuturor jucătorilor de pe lanțul de colectare, respectiv de reciclare. Este prima dată când Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor derulează o campanie de informare și conștientizare de anvergură națională, difuzată concomitent în toată mass-media și pe rețelele sociale, cu un mesaj unitar și aplicabil autorităților publice locale si populației. În acest sens, fiecare trebuie să-și înțelagă DATORIA: populația să separe acasă deșeurile, iar primăriile să aibă soluții inteligente prin care să le preia gata selectate. Este pentru prima oară în istorie când alocăm fonduri de 1.2 miliarde de euro sistemului de management al deșeurilor din România, prin PNRR, sumă consistentă care ne va susține în implementarea proiectelor din domeniu.”

Mihaela Frăsineanu, consilier de stat, cancelaria prim-ministrului: „Guvernul României este alături de autoritățile locale, de toți cei care ați înțeles că trebuie să găsim soluții și să facem progrese în educarea cetățeanului privind colectarea separată și managementul corect al deșeurilor. Aruncăm anual peste 5 milioane de tone de deșeuri, 5 milioane care putrezesc, din care se scurge levigat, levigat care ajunge în sol și în apele subterane, deșeuri care se regăsesc în depozite, pe câmp sau în păduri, pe pajiști, la marginea drumului, oriunde. România mai are multe lucruri de făcut pentru a deveni un stat care să se alinieze normelor europene de mediu. Obiectivul nostru, al tuturor, trebuie să fie transformarea României într-o ţară curată, iar gestionarea deşeurilor depinde în mare măsură de comunităţile locale.”

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță că „beneficiază de investiții de 1,2 miliarde euro prin componenta 3 din PNRR, dedicată managementului deșeurilor. Dintre acestea, aproape jumătate, mai mult de 580 de milioane de euro, sunt destinate construcției a peste 560 de centre de colectare cu aport voluntar.

Alte 260 de milioane de euro vor finanța instalarea a peste 14.000 de insule ecologice digitalizate care vor permite implementarea obiectivului «plătește pentru cât arunci», pilon de bază al economiei circulare. Mai mult decât atât, insulele ecologice subterane și supraterane, presupun instalarea de containere ordonate și separate care vor facilita creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor.

Programele sunt destinate UAT-urilor și asocierilor dintre UAT-uri, cum ar fi Asociațiile de Dezvoltare Intracomunitară, instituții responsabile de asigurarea salubrității și, evident, operatorilor de salubritate publici sau privați.

Campania urmărește să determine o creștere a gradului de conștientizare cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor în gospodării, dar un segment de public cheie sunt chiar primăriile și autoritățile locale care au în directă subordine serviciile de salubritate și, prin urmare, trebuie să implementeze efectiv creșterea gradului de colectare separată și reciclare.

Din datele furnizate de cercetările care au stat la baza inițierii campaniei, reiese că cea mai mare parte dintre români nu colectează separat deșeurile, pe mai mult de două fracții, în timp ce aproape 90% dintre respondenți declară că sunt interesați să colecteze separat. Numele campaniei subliniază că primul pas către reciclare este chiar colectarea separată a deșeurilor în fiecare gospodărie.

Numele campaniei subliniază că primul pas către reciclare este chiar colectarea separată a deșeurilor în fiecare gospodărie.

Pentru mai multe detalii accesați: https://reciclaminromania.ro/ sau paginile social media ale proiectului”.

Foto: MMAP

O Rusie mai slăbită aduce un risc mai mare

De Joschka Fischer

BERLIN – Războiul lipsit de sens al Rusiei în Ucraina durează de aproape un an și jumătate, fără să se fi schimbat natura criminală de bază a intervenției. O mare putere nucleară vrea să-i refuze vecinului său – un presupus „popor frate” – dreptul de existență anterior recunoscut. Președintele rus Vladimir Putin și-a ales ca mijloc un război de cucerire. Dacă își va atinge scopul dorit, Ucraina va fi încorporată în Rusia, dispărând ca stat suveran independent.

Dar cu fiecare săptămână care trece, există mai multe dovezi care sugerează că socotelile lui Putin s-au inversat. Departe de a oferi o victorie rapidă, „operațiunea militară specială” a lui Putin a devenit o întreprindere sângeroasă pe care Rusia ar putea-o foarte bine pierde. Deși cu siguranță a impus multe sacrificii Ucrainei, totodată a produs și costuri rușilor obișnuiți.

Amploarea haosului pe care Kremlinul și l-a creat a devenit pe deplin evidentă la sfârșitul lunii iunie, când Evgheni Prigojin și mercenarii săi din Grupul Wagner au contestat direct conducerea de la vârf. Tentativa de lovitură de stat a lui Prigojin s-a desfășurat pe parcursul mai multor ore și sub ochii întregii lumi, iar forțele sale Wagner au capturat chiar orașul rusesc Rostov-pe-Don, sediul districtului militar de sud al armatei ruse. De acolo, forțele sale – inclusiv tancurile – au mărșăluit spre Moscova, ajungând la 200 de kilometri de aceasta.

Observatorii uluiți din întreaga lume au rămas cu multe întrebări. Unde erau serviciile secrete și de securitate ale Rusiei? Cum a putut regimul lui Putin să permită o astfel de provocare de nespusă dimensiune la adresa autorității sale?

Într-un discurs la nivel național rostit exact când a început marșul lui Prigojin, Putin și-a amintit de haosul din 1917 și a avertizat cu privire la războiul civil. Apoi nu a mai fost nici văzut, nici nu s-a mai auzit nimic de el. A continuat să stea la Kremlin în acele ore dramatice sau a fugit la Sankt Petersburg, așa cum au speculat unii? Inutil să spun că un dictator puternic care întoarce coada și aleargă nu mai este puternic, mai ales când o face în fața unei provocări din interiorul propriului său cerc.

Și ce să facem cu afirmația Kremlinului cum că impasul a fost rezolvat prin mediere de către președintele belarus Aleksandr Lukașenko, un vasal junior pe care Putin îl folosește uneori, dar rareori îl ia în serios? Chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, ar ridica îndoieli serioase cu privire la puterea lui Putin.

Din punct de vedere instituțional, Federația Rusă a fost acum expusă ca fiind înfricoșător de slabă. Grupul Wagner a reușit să zdruncine fiecare celulă a statului, deoarece statul se bazează în întregime pe voința unui om a cărui autoritate a fost contestată fără nicio reacție inițială. Dacă ar cădea despotul, rezultă că orice altceva ar cădea odată cu el. În orele critice ale insurecției lui Prigojin, Rusia lui Putin s-a dovedit a fi ceea ce susțineau de multă vreme criticii săi: un stat mafiot lipsit de instituții solide – dar, din păcate, unul cu cel mai mare arsenal nuclear din lume.

A fost un moment al adevărului, iar aluzia lui Putin la 1917 și la căderea țarului a fost de fapt una destul de potrivită. Episodul actual amintește într-adevăr de acel an, care a adus nu una, ci două revoluții – mai întâi în februarie și apoi în octombrie.

Tentativa de lovitură de stat a lui Prigojin a fost strâns legată de războiul eșuat de cucerire din Ucraina. Perspectiva unei înfrângeri dezastruoase a Rusiei crește, punând în continuare sub semnul întrebării înțelepciunea, competența și puterea omului puternic. Cu o înfrângere militară care se profilează, Putin trebuie să se gândească cu atenție la viitorul său. Câtă putere mai are? Este suficient să încheie războiul printr-un compromis dureros, sau asta ar arăta slăbiciune și ar declanșa o altă provocare la adresa regimului său?

În orice caz, marșul lui Prigojin asupra Moscovei arată că războiul a intrat într-o nouă fază periculoasă. Finalul jocului se apropie și orice s-ar întâmpla pe câmpul de luptă va determina viitorul politicii interne ruse. Știm acum că încheierea războiului va fi mai riscantă și mai dificilă decât se presupunea anterior, deoarece orice percepție a înfrângerii va fi considerată inacceptabilă pentru anumite elemente ale aparatului de putere rus. Prigojin a fost doar o parte a acelei structuri.

Cu cât ne apropiem de finalul jocului, cu atât este mai mare riscul ca Kremlinul să recurgă la un act irațional, cum ar fi ordinul folosirii unei arme nucleare. Revolta lui Prigojin oferă o previzualizare a haosului ce îl așteaptă. Aproape orice este de imaginat acum, de la dezintegrarea Federației Ruse până la ascensiunea unui alt regim ultra-naționalist cu aspirații neo-țariste de restaurare imperială.

La fel ca Rusia lui Putin, și aceasta ar rămâne blocată în trecut, departe de orice perspectivă de modernizare socială, politică sau economică. Ar reprezenta o amenințare permanentă pentru flancul estic al Europei și pentru stabilitatea globală în general. Va trebui să ne înarmam împotriva ei, iar nepoții și strănepoții noștri vor trebui, cel mai probabil, să facă același lucru.


Joschka Fischer, ministrul de externe și vice-cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, a fost lider al Partidului Verzilor Germani timp de aproape 20 de ani.
Traducerea, adaptarea și redactarea: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Copyright: Project Syndicate, 2023.

Sondaj Fundația Vodafone: părinții din Portugalia și România susțin cel mai tare ideea ca școlile să fie responsabile pentru dezvoltarea competențelor digitale.

0

Europa ar trebui să-și uniformizeze abordarea privind predarea competențelor digitale pentru o mai bună pregătire a copiilor și pentru a reduce decalajele regionale, arată un nou sondaj al Fundației Vodafone, adresat părinților din 10 țări europene. Studiul evidențiază preocupările legate de calitatea instrumentelor digitale de care beneficiază elevii în școli și necesitatea de a sprijini mai bine profesorii cu îndrumare și formare. Studiul poate fi consultat integral aici.

Sondajul, efectuat pe 10.000 de respondenți, părinți europeni, și realizat de IPSOS Germania pentru Fundația Vodafone, a constatat că, deși părinții sunt optimiști cu privire la potențialul tehnologiei digitale în educație, sunt necesare acțiuni care să asigure constanța resurselor și a infrastructurii pentru a crește oportunitățile de formare a  competențelor digitale pentru elevii de pretutindeni din Europa.

Rezultatele sondajului:

  • 85% dintre părinții chestionați cred că perspectivele de carieră ale copilului lor depind în mare măsură de competențele digitale, dar doar trei sferturi (78%) consideră că folosirea instrumentelor digitale precum laptopuri, tablete și table digitale ar putea ajuta copii să învețe la școală.
  •  Accesul la instrumente digitale în școli variază semnificativ între țările europene. Studenții britanici, olandezi și portughezi se bucură de cele mai mari rate de acces (87% – 88%), procentul scăzând la aproximativ 70% pentru studenții maghiari, italieni și greci.
  • În total, puțin peste jumătate dintre școli oferă predare online și doar 59% dintre acestea oferă elevilor un dispozitiv pentru a accesa educația online de acasă. În Italia și Portugalia, doar 2 din 5 elevi au acces la educația online oferită de școlile lor.
  • Aproape trei sferturi dintre părinți (73%) au declarat că ar sprijini stabilirea unor standarde europene pentru predarea competențelor digitale, iar 85% au spus, de asemenea, că alfabetizarea digitală ar trebui să fie un obiectiv cheie de învățare la școală. Susținerea este una puternică în Portugalia, România și Grecia, dar substanțial mai scăzută în Olanda.
  • Portugalia și România sunt țările care susțin cel mai tare ideea ca școlile să fie responsabile pentru dezvoltarea competențelor digitale.

Joakim Reiter, Membru în Consiliul de Administrație al Fundației Vodafone și Chief External & Corporate Affairs Officer la Vodafone Group, a declarat: „Europa se confruntă cu o lipsă semnificativă de competențe și trebuie să stimuleze alfabetizarea digitală a tinerilor dacă dorește să atingă obiectivele Deceniului Digital. În calitate de părinte, înțeleg de ce părinții sprijină profesorii în eforturile lor de a stabili standarde europene pentru predarea competențelor digitale, dar mi se par alarmante diferențele foarte mari de calitate a instrumentelor digitale la care au acces elevi din diferite școli, orașe, regiuni și țări. Programul SkillsUpload Jr al Fundației Vodafone arată că tinerii pot fi ajutați de competențele digitale, motiv pentru care Europa trebuie să acționeze acum pentru a egaliza șansele elevilor.”

Studiul Fundației Vodafone a fost lansat în contextul Anului European al Competențelor, în care se încurajează finanțarea de proiecte de educație digitală în Europa, asigurarea de oportunități echitabile pentru tineri și reducerea decalajului de competențe digitale.

Misiunea Fundației Vodafone, prin SkillsUpload Jr, este să ofere elevilor și profesorilor abilitățile, încrederea și cunoștințele pentru a prospera într-o societate digitală în creștere.

SkillsUpload Jr a ajuns deja la peste 7,8 milioane de elevi și profesori din Europa, oferind resurse educaționale de ultimă oră pentru a face sistemele educaționale echitabile, inovatoare și reziliente, pentru a le permite în mod activ tinerilor să modeleze lumea digitală din jurul lor.

Raportul anterior al Fundației Vodafone din octombrie 2022, 21st Century Teachers report,  a chestionat 3.000 de profesori din 11 țări europene. Raportul a constatat că 75% dintre profesorii europeni ar prefera să aibă standarde pentru politici și educație digitală pentru a se asigura că elevii lor primesc o educație de înaltă calitate.


 

Ipsos Germania a chestionat între 23 februarie și 16 martie 2023, în numele Fundației Vodafone, 1.000 de părinți în fiecare dintre cele 10 țări: Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Portugalia, România, Spania, Turcia și Marea Britanie. Grupurile țintă includ părinți ai elevilor din școli primare, secundare și gimnaziale.

Analiză XTB: Investitorii mizează pe un nou sezon de câștiguri, dar rezultatele băncilor pot aduce surprize

Anul acesta, analiștii se așteaptă ca bursa de pe Wall-Street să celebreze perioada de vacanță cu un sfârșit de iulie și august profitabil. Iar asta datorită sezonului de câștiguri din trimestrul al doilea. Potrivit unei analize realizate de compania de brokeraj pe burse internaționale XTB, sentimentul de pe piețe, pentru a doua jumătate a anului, ar putea fi determinat de aceste rezultate. Pe de altă parte, datele mai slabe din sectorul bancar ar putea influența Federal Reserve să stopeze politica de înăsprire a dobânzilor. Acest peisaj mixt naște câteva întrebări: va fi ultimul trimestru al acestui an la fel de reușit ca cel precedent? Vom vedea impactul creșterii ratelor de dobândă în rezultatele și previziunile companiilor? La ce să ne așteptăm de la sezonul de raportări financiare de pe Wall Street?

Prima jumătate a acestui an a fost una record în ceea ce privește randamentele pe Nasdaq (US100), în contextul anilor istorici. Indicele companiilor tehnologice a obținut o creștere solidă, de 40%. Dacă anul în curs s-ar încheia cu un astfel de randament, s-ar plasa în topul celor mai buni cinci ani, cu cea mai bună rată de rentabilitate, și asta într-un mediu în care dobânzile sunt atât de ridicate”, se precizează în analiza XTB.

Așadar, piețele sunt optimiste după rezultatele excepțional de bune din primul semestru,  care au surprins piața și au determinat randamente ridicate ale indicilor. Însă tocmai aceste date pozitive ar putea constitui baza unei potențiale dezamăgiri. Potrivit analiștilor XTB, impactul ratelor mai mari de dobândă este întotdeauna întârziat, iar schimbarea poate dura de la câteva luni până la 1-2 ani.

În săptămânile următoare vom afla dacă dobânzile ridicate au început să reducă lichiditățile din bilanțurile companiilor. În ciuda datelor macroeconomice în scădere și a numeroaselor provocări, Wall Street continuă să dea dovadă de o forță considerabilă. Cu toate acestea, se pune întrebarea dacă rezultatele companiilor vor justifica o creștere suplimentară a dobânzii cheie după o primă jumătate de an record”, transmit analiștii XTB.

Dacă ne uităm la datele concrete, perspectivele nu par negative. Unele companii au publicat deja rapoartele pentru al doilea trimestru al anului 2023. Până acum, rezultatele sunt încurajatoare, companiile depășind în medie estimările cu +3%. Potrivit previziunilor Bloomberg, se așteaptă ca intervalul aprilie – iunie  să fie al treilea trimestru consecutiv de scădere anuală a profitului net. În același timp, se așteaptă ca acesta să fie și ultimul trimestru cu o dinamică negativă.

Începând cu ultimul trimestru din 2022, dinamica anuală a fost de -0,1%, -7,5%, respectiv -7,1%. În acest trimestru, adică în T3 2023, se așteaptă ca profitul net mediu al companiilor din S&P 500 să crească cu 0,3% de la an la an.

Băncile, în umbra unei crize sistemice

Atenția investitorilor se va concentra pe rezultatele companiilor din domeniul tehnologiei și pe sectorul bancar. Acesta din urmă va da startul sezonului de câștiguri vineri, 14 iulie. Rapoartele financiare care vor semnala mai clar mersul pieței de capital sunt prezentate de bănci importante precum JPMorgan Chase & Co., Citigroup Inc. și Wells Fargo & Co.

Potrivit previziunilor analiștilor, se așteaptă ca ratele mai mari ale dobânzilor din trimestrul anterior să susțină rezultatele sectorului bancar în ceea ce privește veniturile din dobânzi și să echilibreze slăbiciunea diviziilor de investiții și tranzacționare. Veniturile totale prognozate ale instituțiilor financiare ar trebui să crească cu 13,2%. Venituri mai mari, însă, nu înseamnă profituri mai mari.

Marjele băncilor sunt limitate deoarece economiile sunt relocate pentru a obține dobânzi mai bune la depozite. Printre pozițiile de urmărit se vor număra ritmul ieșirilor nete de depozite și o încetinire a creditării, în special în ceea ce privește băncile regionale”, se mai arată în analiza XTB. Mai jos sunt prezentate previziunile pentru cele trei bănci principale din SUA.

JP Morgan: se așteaptă ca banca să înregistreze venituri totale de 39,3 miliarde de dolari, reprezentând o creștere de 28% față de anul precedent, la un profit net cu aproape 42% mai mare, până la 12,2 miliarde de dolari.

Citigroup: se așteaptă ca rezultatele să fie mai slabe de la an la an. Profitul net este așteptat să scadă cu 35%, la 2,82 miliarde de dolari. Per total, se estimează ca profitul pe acțiune să fie de 1,3 dolari (de la2,19 dolari în primul trimestru). Principalul factor al rezultatelor slabe vor fi profiturile mici din tranzacționarea instrumentelor de datorie.

Wells Fargo & Co: prognoza o arată ca una dintre băncile cu cele mai bune rezultate de la un an la altul. Se așteaptă ca profitul pe acțiune să urce cu 53%, la 1,13 dolari.

Criza bancară de la jumătatea primului trimestru al acestui an pare să fi fost depășită. Cu toate acestea, instituțiile financiare s-ar putea confrunta acum cu riscul unor cerințe suplimentare de capital propuse de Fed. Propunerea ar urma să reducă pragul de capital de la 700 de miliarde de dolari la 100 de miliarde de dolari în active.

Mai multe bănci ar trebui să respecte reguli mai stricte privind capitalul bazat pe risc: asta ar presupune alocarea de resurse pentru a asigura respectarea reglementărilor. Iar acest lucru ar putea reduce profitabilitatea pe termen scurt. Deși aceste măsuri vizează consolidarea sistemului bancar, ele ar putea avea un impact temporar asupra veniturilor financiare. Chiar și așa, pe termen lung, noile măsuri vor permite construirea unui sistem mai rezistent la șocuri, reducerea riscurilor și sprijinirea creșterii economice.

Sectorul tehnologic, rol de ghidaj pe Wall Street

Sectorul tehnologic a fost principala forță motrice din spatele creșterii euforice a indicilor S&P 500 și Nasdaq din ultimele luni. Profiturile au fost impulsionate de previziunile optimiste din sectorul semiconductorilor și de boom-ul soluțiilor de inteligență artificială și al hardware-ului necesar pentru antrenarea modelelor.

Evaluările ridicate și concentrarea profiturilor în câteva companii de top cu capitalizare mare fac ca acest sector să fie deosebit de vulnerabil la dezamăgirea investitorilor, chiar și în cazul unor rezultate satisfăcătoare. Iar potrivit estimărilor, așteptările sunt destul de mari.

Se prognozează ca Alphabet să își mențină seria de rezultate bune, cu profituri pe acțiune mai mari atât de la un trimestru la altul, cât și de la un an la altul. EPS prognozat este de 1,32 dolari, sau cu 9,2% mai mare față de anul trecut. De asemenea, se așteaptă ca veniturile companiei să urce cu 4,3%, la 72,7 miliarde de dolari. Pe de altă parte, pentru Microsoft, previziunile analiștilor anticipează o creștere și mai mare a veniturilor, de până la 6,9% de la un la altul, la 55,5 miliarde de dolari. De asemenea, este prognozată o creștere de 14,7% a profitului pe acțiune, la 2,56 dolari.

Cu toate acestea, compania care are șanse să adune toată atenția investitorilor este Nvidia. Acest lucru nu este o coincidență. Nu cu mult timp în urmă, atenția presei a fost atrasă de faptul că, pe valul euforiei din jurul inteligenței artificiale, capitalizarea companiei a depășit prestigiosul prag de 1.000 de miliarde de dolari. Conducerea companiei a decis ca brandul să devină un adevărat hub al inteligenței artificiale, iar aplicațiile produselor Nvidia se văd chiar și în sectorul descoperirii de medicamente.

În spatele promisiunilor mărețe stau și așteptări mari. Consensul presupune că EPS (câștigul pe acțiune) ajustat al companiei va ajunge la 2,05 dolari pe acțiune, cu doar 301% mai mult decât în urmă cu un an. Veniturile ar trebui să ajungă la 11 miliarde de dolari (+64,5% față de anul precedent). Interesant este faptul că impulsul de creștere ar trebui să se reflecte în datele trimestriale în sine (EPS +87%; venituri +53%). Prin urmare, așteptările sunt mari, iar timpul va arăta dacă aceste cifre vor confirma.

Potrivit XTB, sezonul câștigurilor are șansa de a fi un eveniment cheie pentru sentimentul din a doua jumătate a anului curent. Există multe semne de întrebare și chiar mai multe răspunsuri potențiale. Un lucru este cert: piața va urmări îndeaproape datele, iar investitorii activi ar trebui să mențină o vigilență deosebită, deoarece acest sezon al câștigurilor poate aduce multe emoții.

Comerțul electronic: Evaluarea Comisiei Europene încurajează extinderea regulilor simplificate de TVA

0

de Ioana Bara, Senior Manager PwC
 și Corina Mortici, Manager PwC

Noile reguli de TVA pentru comerțul electronic introduse în Uniunea Europeană, în luna iulie 2021, au adus venituri de 20 de miliarde euro din TVA anul trecut, cu 26% mai mari decât în 2021, relevă datele publicate recent de Comisia Europeană.

Astfel, statele membre au colectat anul trecut venituri din TVA de peste 17 miliarde euro din vânzările online în UE declarate prin intermediul ghișeului unic extins (one stop shop) și alte 2,5 miliarde de euro în cadrul vânzărilor online de bunuri importate din țări terțe. Această cifră include și noile venituri din TVA generate de eliminarea scutirii de TVA aplicabile anterior importurilor de bunuri cu valoare redusă care nu depășeau 22 euro și care erau printre cele mai susceptibile la fraudă. Aproximativ 130.000 de companii s-au înregistrat și au colectat TVA în mod simplificat, prin aceste regimuri speciale.

TVA în era digitală

Dezvoltarea rapidă a platformelor digitale, care au dus la o creștere importantă a comerțului transfrontalier, dar și amploarea fraudei fiscale sunt principalele motive care au determinat Comisia Europeană să propună un nou pachet de norme în domeniul TVA.

Având în vedere impactul noilor reguli simplificate pe parcursul anului 2022, Comisia Europeană a propus extinderea plajei de operațiuni pentru care operatorii pot plăti TVA în regim simplificat, prin intermediul ghișeului unic, cu obiectivul principal de a diminua sarcina administrativă și a facilita colectarea și plata TVA în cadrul noilor modele de afacere din economia digitală. Noua propunere de Directivă poartă numele TVA în era digitală (VAT in the Digital Age – ViDA). Printre cele mai de impact măsuri se află raportarea obligațiilor de TVA, în timp real, în principal prin facturarea electronică și tratamentul TVA pentru economia platformelor digitale – comerț online, platformele sociale, magazine de aplicații. Cele mai importante modificări pentru economia digitală sunt:

  • Regimul TVA pentru vânzările la distanță de bunuri importate din țări terțe sau teritorii terțe – IOSS va deveni obligatoriu pentru platformele considerate furnizori de bunuri importate din țări terțe în relațiile B2C;
  • Înregistrarea unică în scopuri de TVA în UE – destinată minimizării necesității contribuabililor de a se înregistra în mai multe state membre ale UE ca urmare a extinderii schemelor OSS;
  • Eliminarea măsurilor de simplificare în temeiul aranjamentelor privind stocurile la dispoziția clientului începând cu 2025;
  • Posibilitatea statelor membre de a introduce sisteme obligatorii de facturare electronică începând cu 1 ianuarie 2024, urmată de implementarea obligatorie a unui astfel de sistem începând cu 2028. Raportarea se va face în timp real – respectiv două zile lucrătoare de la emiterea facturilor electronice;
  • Înlocuirea declarației recapitulative 390 cu o nouă declarație numită DRR care urmează să fie centralizată într-un nou sistem central de schimb de informații TVA la nivelul UE;
  • Noi reguli pentru furnizorii presupuși pentru platformele electronice și o extindere a obligațiilor de păstrare a datelor pentru platformele electronice.

Propunerea a fost până acum dezbătută în cadrul Comitetului Economic și Social al Uniunii Europene, în cadrul Autorității Europene pentru Protecția Datelor, precum și în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper).

Beneficiile imediate ale contribuabililor vor fi reducerea costurilor de fragmentare legate de diferențele curente dintre cerințele de raportare a datelor la nivelul statelor membre. În acest moment, pentru UE în ansamblu, aceste costuri de fragmentare sunt estimate la până la 1,6 miliarde euro, care ar putea crește considerabil în viitor dacă divergențele dintre statele membre s-ar amplifica. Companiile pot analiza fluxurile și modelele de afacere transfrontaliere și pot explora posibilitatea regândirii acestora în sensul optimizării numărului de înregistrări în scopuri de TVA în UE și prin urmare a diminuării costurilor de conformitate. Aceste costuri de conformitate sunt estimate între 2 400 și 8.000 euro anual.

În ceea ce privește tranzacțiile online, furnizorii de bunuri comercializate prin intermediul platformelor online trebuie să analizeze impactul generat de livrările efectuate către platformele electronice, în calitatea lor de cumpărător-revânzător, întrucât, conform noilor reguli acestea vor fi întotdeauna scutite de TVA fără drept de deducere.

Cu privire la obligațiile sporite de raportare și sarcinile extinse de declarare, acestea vor fi limitate la platformele electronice, în special în domenii precum transportul și cazarea. După cum arată Comisia Europeană, în prezent, costul de cazare oferit prin intermediul unei platforme electronice poate fi cu până la 17% mai ieftin decât prin omologii offline. Astfel, nu în ultimul rând, platformele electronice trebuie să analizeze aceste noi obligații extinse de raportare și să asigure disponibilitatea și posibilitatea extragerii tuturor datelor obligatorii din sistemele ERP pentru scopuri de raportare. Acesta poate fi un proces complex și pot exista provocări în identificarea acestor date, de exemplu, atunci când ne gândim la modul de determinare al locului în care este stabilită fiecare persoană neimpozabilă într-o tranzacție B2C.

În concluzie, companiile care activează în mai multe jurisdicții trebuie să efectueze o analiză de impact în scopul determinării sferei de aplicare a noilor reguli de TVA pentru fiecare caz specific.

Enel semnează acordul de vânzare a 50% din Enel Green Power Australia către Inpex Corporation

0
  • La încheierea tranzacției se așteaptă ca Enel Green Power și INPEX să controleze în comun Enel Green Power Australia
  • Acordul este în conformitate cu actualul Plan Strategic al Enel, care prevede implementarea de parteneriate în anumite arii de business și zone geografice pentru a aduce plus valoare
  • Se preconizează că tranzacția va genera un impact pozitiv de aproximativ 87 de milioane de euro asupra EBITDA curent și raportat de Grup pentru 2023, precum și un efect pozitiv de aproximativ 145 de milioane de euro asupra datoriei nete a Grupului pentru 2023.

 

Enel S.p.A. („Enel”), acționând prin filiala sa deținută integral, Enel Green Power S.p.A. („EGP”), a semnat un acord cu INPEX Corporation („INPEX”), pentru vânzarea a 50% din cele două entități care dețin toate activitățile Grupului în Australia, și anume Enel Green Power Australia Pty Ltd și Enel Green Power Australia Trust (împreună „Enel Green Power Australia”, sau „EGPA”), în prezent deținute în totalitate de EGP, ceea ce le evaluează în proporție de 100 % la aproximativ 400 milioane euro , din care aproximativ  140 milioane euro datorii.

Acordul este în conformitate cu actualul Plan Strategic actual al Enel, care prevede implementarea de parteneriate în anumite arii de business și zone geografice pentru a stimula crearea de valoare.

La încheierea tranzacției se așteaptă ca EGP și INPEX să controleze în comun EGPA și să supervizeze actualul portofoliu de energie verde al companiei și să continue să își dezvolte proiectele  în desfășurare, vizând creșterea capacității instalate a EGPA. Astfel, EGPA va continua să conducă tranziția energetică în derulare în Australia, accelerându-și contribuția pentru atingerea obiectivului Net Zero al țării.

Se preconizează că tranzacția va genera un impact pozitiv de aproximativ 87 de milioane de euro asupra EBITDA curent și raportat de Grup pentru 2023. În plus, se așteaptă ca tranzacția să genereze un efect pozitiv asupra datoriei nete consolidate a Grupului de aproximativ 145 de milioane de euro asociate cu participația de 50% vândută de EGP care urmează să fie contabilizată în 2023, fără ca această sumă să includă aproximativ 203 milioane de euro ca datorie netă deconsolidată în 2022, deoarece EGPA a fost deja clasificată ca „deținută în vederea vânzării”.

Închiderea vânzării este supusă anumitor condiții prealabile uzuale pentru acest tip de tranzacții, inclusiv obținerea aprobării din partea Australian Foreign Investment Review Board și a autorităților antitrust competente.

EGPA operează în prezent 3 centrale fotovoltaice cu o capacitate totală instalată de 310 MW, precum și un proiect eolian de 76 MW aflat în construcție și un proiect solar de 93 MW în fază de execuție. EGPA dezvoltă, de asemenea, un portofoliu semnificativ de proiecte eoliene, solare, de stocare și proiecte hibride, în toată Australia, alături de extinderea activităților sale în domeniul soluțiilor inovatoare în cadrul operațiunilor sale de retail și trading.

Despăgubiri duble acordate turiștilor români în 2022, în baza asigurărilor de călătorie

0

Companiile de asigurare Membre UNSAR au plătit anul trecut despăgubiri în valoare de peste 36,2 milioane lei în baza asigurărilor de călătorie, mai mult decât dublu față de 2021. Interesul în creștere pentru aceste polițe care, practic, asigură o vacanță fără griji, reiese și din numărul asigurărilor de acest tip încheiate anul trecut, în creștere cu peste 26% față de 2021, de la aproape 270.000 de contracte la peste 339.000 de contracte emise în 2022.

La nivel de percepție, aproape două treimi (61%) dintre respondenții cercetării sociologice anuale ce sondează modul în care românii percep riscurile, Barometrul UNSAR – IRES, declară că au în plan să plece în vacanță anul acesta. Dintre aceștia, 68% au luat în considerare achiziționarea unei astfel de asigurări – ceea ce reflectă un interes crescut privind acest tip de polițe.

„Pe lângă faptul că reprezintă o investiție în confortul și în liniștea turiștilor, asigurările de călătorie sunt și un instrument vital de protecție împotriva situațiilor neprevăzute care pot apărea în timpul unei călătorii. Indiferent că vorbim despre incidente medicale, pierderi de bagaje, zboruri întârziate sau pierdute, o asigurare de călătorie oferă un sprijin financiar important, permițând oamenilor să-și continue vacanțele fără griji, ori să facă față mai ușor anumitor situații dificile. Mai mult decât oricând, asigurările reprezintă un aspect important pe care trebuie să-l luăm în considerare atunci când ne planificăm o călătorie”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General UNSAR.

Conform aceleiași cercetări sociologice, românii sunt, în principal, interesați să se protejeze financiar în cazul unor boli sau accidente survenite în străinătate (20%), împotriva riscului de anulare a călătoriei (9%), dar și în situația în care se îmbolnăvesc sau se accidentează în România (7%). Studiul mai arată și că, pentru 26% dintre români, a crescut interesul cu privire la asigurările de călătorie.

Riscurile menționate de români se regăsesc și în topul situațiilor pentru care asigurătorii au plătit cele mai multe și mari despăgubiri. Astfel, anul trecut s-au plătit 29 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor medicale de urgență care au vizat restabilirea sănătății asiguraților pe perioada vacanțelor, cum ar fi consultații și tratamente medicale, intervenții chirurgicale de urgență, spitalizare în urma unei boli/unui accident, intervenții stomatologice, accidente rezultate în urma practicării unor sporturi de sezon, infectării cu COVID-19, servicii de ambulanță, servicii de repatriere medicală sau chiar repatriere în caz de deces, etc. Diferența de 7,2 milioane lei a fost acordată pentru acoperirea altor cheltuieli non-medicale, precum anularea călătoriei din cauze independente de voința persoanei asigurate, pierderea / întârzierea / furtul bagajelor, întreruperea / extinderea călătoriei, servicii de asistență rutieră, pierderea documentelor, răspunderea civilă legală, etc.

„Aceste cifre ne dovedesc încă o dată importanța existenței unei asigurări de călătorie. Aceasta poate prelua costurile care se pot ivi în anumite situații dificile și ne poate ajuta să ne continuăm vacanța alături de cei dragi”, a completat reprezentantul UNSAR

Sondaj al Consiliului IMM privind impactul modificărilor fiscale preconizate de la 1 septembrie 2023

0

Opt din 10 IMM-uri nu sunt de acord cu eventualele modificări ale Codului fiscal, preconizate de guvern de la 1 septembrie 2023, arată un sondaj realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Florin Jianu, președinte CNIPMMR, subliniază că „măsurile care ar avea cel mai mare impact asupra IMM-urilor ar fi următoarele: creşterea valorii TVA, aşa cum este ea discutată în spaţiul public, care ar avea un efect negativ pentru şapte din zece întreprinzători, renunţarea la cota unică, cu un impact negativ pentru trei din zece întreprinzători, renunţarea la facilităţile CASS pentru domeniul construcţiilor şi agriculturii, care ar afecta negativ trei din zece întreprinzători, precum şi renunţarea la impozitul pe venit pentru salariaţii din domeniul IT, care ar afecta unul din zece IMM-uri”.

Președintele CNIPMMR lansează un apel la raţiune către Executiv, argumentând: „Nu faci modificări în timpul exerciţiului fiscal. Nu s-a mai văzut niciodată să modifici de la 1 septembrie un exerciţiu fiscal deja în desfăşurare, în derulare, pentru că vorbim totuşi de contracte, vorbim de bugete ale companiilor, vorbim de imposibilitatea pentru foarte mulţi întreprinzători să poată să schimbe contractele în care se găsesc în acest moment. În egală măsură, apelul nostru la raţiune vizează şi faptul că nu schimbi şi nu creşti taxele atunci când motoarele economiei încetinesc. Am văzut că producţia industrială încetineşte, consumul încetineşte, or, prin aceste măsuri de creştere a TVA, de modificare a impozitării şi taxelor, exact pe domeniile care au tras economia în ultima perioadă, mă refer, de exemplu, la construcţii sau la agricultură, vor avea efect de bumerang. Vom vedea economia într-un recul, vom vedea un consum scăzut în următoarea perioadă şi vom vedea o încetinire a dezvoltării economice. În egală măsură, cred că trebuie să ne uităm şi pe ce se întâmplă în sfera fondurilor europene, pentru că din perioada 2021-2027 până în acest moment, din 490 de apeluri câte Guvernul a spus că va lansa în acest an şi 36,8 miliarde de euro atraşi în economie, în acest moment nu există niciun apel deschis din fondurile 2021-2027 şi niciun euro în economie atras”.

Rezultatele sondajului CNIPMMR

 

  1. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 60,40% microîntreprinderi,  27,1% întreprinderi mici, 10,4% întreprinderi mijlocii și restul de 2,10% întreprinderi mari.

  2. În ceea ce privește domeniul de activitate al respondenților, 49% sunt din servicii, 25% aparțin HORECA, 9,4% sunt din producție, 9,4% sunt din construcții și restul de 7,3% sunt firme din  comerț.
  1. Întrebați care sunt facilitățile fiscale de care au beneficiat în ultima perioadă, antreprenorii  au răspuns: 61,50% – 1% din venit impozit pentru microîntreprinderi, 33,3 % niciuna, 12,50%  facilitățile pentru salariații din domeniul construcțiilor, 6,30% facilitățile pentru salariații din  domeniul agriculturii, 1% facilitățile pentru salariații din domeniul IT.

  1. În ceea ce privește modificările fiscale care au intrat în vigoare în 2023 și au avut un impact  negativ asupra activității lor, 57,3% au menționat minim 1 angajat pentru microîntreprinderi,  40,60% scăderea plafonului pentru microîntreprinderi și 27,10% specificat creșterea TVA-ului în  HORECA de la 5% la 9%.

  1. Întrebați dacă modificările fiscale intrate în vigoare la data de 1 ianuarie 2023 le-a afectat  negativ activitatea, 83,3% au răspuns -da-. 
  1. Astfel, antreprenorii care au menționat că le-a fost impactate negativ activitatea ca urmare a  modificărilor fiscale, au resimțit următoarele efecte asupra cifrei de afaceri: 62,5% sub 30%,  28,7% între 30-50% și 8,8% peste 50%.
  2. Întrebați dacă sunt de acord cu o nouă modificare a Codului Fiscal de la data de 1  septembrie 2023, 70,8% din antreprenori au răspuns că -nu-.
  3. La întrebarea „ Care sunt modificările fiscale ce vor avea cel mai mare impact negativ  asupra activității dvs?”, antreprenorii au răspuns (răspunsuri multiple):

  1. În ceea ce privește propunerile antreprenorilor pentru propunerile pentru scăderea deficitului  bugetar, aceștia au menționat (răspunsuri multiple):

 

Eveniment ecvestru unic în Europa: Cupa Cavalliada Romsilva 

0

Eveniment de talie europeană în Pădurea Cernica, , în perioada 14-16 iulie 2023: Cupa Cavalliada Romsilva, singurul concurs de anduranță ecvestră din România, desfășurat exclusiv în pădure, prima ediție. Organizator este echipa Cavalliada, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și hergheliile Romsilva. De asemenea, contribuie Primăria Orașului Pantelimon și Consiliul Judetean Ilfov.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet: „Felicit organizatorii Cupei Cavalliada care am înțeles că marchează câteva premiere importante: singurul traseu de anduranță ecvestră din România realizat exclusiv în pădure, zero taxe pentru concurenți, organizare la standarde internaționale.

Evenimentul este un exemplu ideal de valorificare a potențialului recreativ, cultural și istoric al pădurilor urbane care au mai mult decât valoare peisagistică și beneficii precum: purificarea aerului, tampon de sunet sau absorbția prafului și a căldurii. E important să ne focusăm și pe aspectul educativ, pe ideea că pădurea poate fi un spațiu în care oricine, dar în special tinerii, pot învăța care este rolul și care sunt beneficiile pădurilor.

Salut prezența și implicarea hergheliilor Romsilva în organizarea acestui eveniment ecvestru unic în Europa și sper că este doar începutul unei colaborări care ne oferă tuturor șansa de a descoperi lumea minunată a unui sport nobil cu efecte miraculoase asupra organismului în general. Urez succes participanților la concurs și un timp de calitate celor care îți vor petrece weekendul într-un spațiu perfect de reuniune pentru întreaga familie, prieteni și iubitori ai echitației.”

Organizatorii anunță că „evenimentul se va bucura de prezența Elisabetei Lipă, maestră emerită a sportului și președintele Agenției Naționale pentru Sport, un nume de referință în sportul românesc și mondial, campioană a României de 25 de ori.

Participanții vor avea de parcurs un traseu bine amenajat în Pădurea Cernica, probele de concurs fiind atât cele tradiționale, specifice unui concurs de anduranță, unde jurații vor aprecia iscusința călăreților și abilitatea de a controla caii, cât și unele inedite, în care se va puncta originalitatea și stilul călăreților.

Cupa Cavalliada Romsilva este și un eveniment de lifestyle, cu intrare liberă, care propune multe activități de relaxare în natură: working equitation și equigames, spectacole, plimbări ale cailor în manej, defilare cu atelaje, curse cu obstacole, parada Jandarmeriei Române călare, food court, spații de joacă pentru copii, seară de karaoke”.

 

 

Bosch estimează vânzări de 5 miliarde euro cu tehnologii pe bază de H2 până în 2030

0

Bosch anunță că „pășește în era hidrogenului pentru mobilitate” și că a început, la Stuttgart-Feuerbach, „producția de volum a modulului său pe bază de celule de combustie. Nikola Corporation, cu sediul în Statele Unite, va fi client pilot folosind camionul său electric cu celule de combustie clasa 8, care este programat să intre pe piața nord-americană în al treilea trimestru al anului 2023”.

Dr. Stefan Hartung, președintele consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH, cu ocazia Bosch Tech Day 2023: „Aici, la fabrica din Stuttgart-Feuerbach, a cărei istorie este mai veche decât a oricărei alte fabrici Bosch, viitorul hidrogenului este pe cale să înceapă. Bosch deține cunoștințe în materie de hidrogen și se dezvoltă prin hidrogen.”

Bosch subliniază că, de-a lungul întregului lanț valoric al hidrogenului, cooperează „dezvoltând tehnologie pentru producerea și utilizarea acestuia. Până în 2030, Bosch intenționează să genereze vânzări de aproximativ 5 miliarde de euro cu tehnologia pe bază de hidrogen.

De asemenea, în soluțiile sale pentru economia hidrogenului, Bosch se bazează pe o rețea globală de producție și pe competența locațiilor sale din Germania. De exemplu, fabrica Bosch din Bamberg, Germania, va furniza pachetele de celule de combustie pentru fabrica din Feuerbach. Iar unele componente importante ale sistemului, cum ar fi compresorul electric de aer și suflanta de recirculare provin de la fabrica Bosch din Homburg, Germania”.

Markus Heyn, membru al consiliului de administrație Bosch și președinte al Bosch Mobility: „Bosch este una dintre puținele companii capabile să producă în masă tehnologie atât de complexă precum pachetele de celule de combustie. Nu numai că avem expertiza necesară în sisteme, ci avem și capacitatea de a extinde rapid noile dezvoltări pentru producția în masă.”

Producția modulului pe bază de celule de combustie nu începe doar la Feuerbach, ci și la Chongqing, China, iar componentele de care are nevoie vor veni de la fabrica Wuxi.

Dr. Stefan Hartung accentuează că „Bosch este prima companie care produce aceste sisteme atât în ​​China, cât și în Germania”. Bosch anunță că „intenționează să producă pachete de celule de combustie pentru aplicații mobile în fabrica sa din SUA de la Anderson, Carolina de Sud. La nivel mondial, compania preconizează că, până în 2030, unu din cinci camioane noi, cu o greutate de șase tone sau mai mult, va avea un sistem de propulsie cu celule de combustie.

Bosch ajută la formarea economiei hidrogenului
și consideră că există obligații pentru factorii de decizie 

O lume neutră din punct de vedere climatic poate exista doar cu ajutorul hidrogenului. Pentru Bosch, este foarte clar. Prin urmare, compania susține cu fermitate stabilirea unei economii pentru hidrogen și își intensifică investițiile în domeniul hidrogenului. Între 2021 și 2026, Bosch va investi în total aproape 2,5 miliarde de euro în dezvoltarea și fabricarea tehnologiilor sale pe bază de H2 . Asta înseamnă încă un miliard de euro peste suma care era alocată în planul de investiții pentru 2021-2024. Oportunitățile de afaceri pentru Bosch sunt uriașe, la fel ca efectul asupra locurilor de muncă. În momentul de față, la Bosch lucrează peste 3.000 de oameni în domeniul tehnologiilor pe bază de hidrogen și mai mult de jumătate dintre aceștia sunt în Europa. Majoritatea posturilor vacante pot fi ocupate din interiorul companiei, și mai ales de oameni care au lucrat până acum în afacerea cu sisteme de propulsie Bosch. Cu toate acestea, perspectivele viitoare ale afacerii cu hidrogen depind de mediul politic. Hartung consideră că în special Europa trebuie să facă mult mai mult pentru a crea o contrapondere la ritmul rapid al evoluției din alte regiuni ale lumii, cum ar fi SUA”.

Președintele Bosch are patru cerințe din partea factorilor de decizie germani și europeni: „În primul rând, trebuie să accelerăm ritmul producției de hidrogen în UE. În al doilea rând, trebuie înființate lanțuri de aprovizionare globale, iar în al treilea rând, hidrogenul trebuie utilizat în toate sectoarele economiei”, cu semnalarea că, „pentru al patrulea punct, el a subliniat importanța creării rapide a infrastructurii pentru distribuirea hidrogenului în Europa”.

Tehnologia Bosch începe cu electroliza și
se termină cu motorul pe bază de hidrogen

În orice situație, compania Bosch afirmă că „este pregătită și aplică experiența din domeniul auto în economia hidrogenului ca nicio altă companie. Acesta este motivul pentru care compania este solicitată și în producția de H2 . La începutul anului 2023, Bosch a început să construiască prototipuri pentru electroliză folosind membrane pentru schimbul de protoni: cu alte cuvinte, inversul metodei de conversie a energiei folosită în celulele de combustie mobile. Începând din toamnă, compania intenționează să facă prototipuri de 1,25 megawați pentru aplicații pilot și este pe cale să înceapă producția de volum în 2025. Bosch explorează mai multe opțiuni pentru utilizarea hidrogenului. Celulele de combustie staționare cu oxid solid pot fi utilizate pentru furnizarea de energie și căldură. În cadrul unui proiect pilot la spitalul din Erkelenz, lângă Köln, Germania, Bosch intenționează să folosească această tehnologie pentru a obține o eficiență generală de 90 de procente. Microcentrala de acolo va funcționa inițial cu gaze naturale, dar poate fi convertită la hidrogen verde. În afară de sistemul de propulsie pe bază de celule de combustie, Bosch lucrează și la motorul pe bază de hidrogen, dezvoltând sisteme atât pentru injecția în port, cât și pentru injecția directă a hidrogenului. Această soluție este adecvată în special pentru autovehiculele grele care se deplasează în curse lungi, cu încărcături deosebit de grele”.

Markus Heyn: „Un motor cu hidrogen poate face tot ce face un motor diesel, dar, în plus, este neutru din punct de vedere al carbonului. De asemenea, asigură o intrare rapidă și rentabilă pe piața mobilității pe bază de hidrogen.”

Un avantaj major evidențiat de Bosch „este faptul că peste 90 de procente din tehnologiile de dezvoltare și producție necesare pentru aceasta există deja. Se preconizează că motorul pe bază de H2 va fi lansat începând cu 2024. În momentul de față, Bosch are patru comenzi pentru proiecte de producție din toate regiunile economice importante și se așteaptă la volume de unități de șase cifre până în 2030. Și în acest domeniu, Bosch asigură un avans dinamic al economiei hidrogenului”.

 

Product recall, ajutor pentru producători și comercianți acordat de Leader Team Broker

0

Compania de asigurări Leader Team Broker anunță că „oferă producătorilor și comercianților asigurarea Product recall, o poliță care îi ajută să diminueze pierderile provocate de retragerea de la vânzare a bunurilor, precum și alte costuri generate de astfel de situații cu impact asupra reputației și imaginii publice. Polița, creată în colaborare cu cei mai mari asigurători din România și de pe piața LLOYD’S, acoperă daunele suferite de producători în cazul în care produsele lor nu îndeplinesc standardele de calitate impuse și trebuie retrase de pe piață din varii motive (erori de fabricație, alterare, contaminare accidentală sau pentru că prezintă riscuri de sănătate pentru consumatori).

Industria auto, cea alimentară și cea farmaceutică sunt domeniile din care vine și cea mai mare cerere pentru asigurări de Product recall, însă orice companie care are produse fizice în circulație, indiferent de domeniul în care activează, ar trebui să ia în considerare acest tip de poliță, pentru a-și proteja activitatea, veniturile și reputația”.

Alexandra Elena Durbacă (foto), CEO Leader Team Broker: „Asigurarea Product recall se adresează, practic, tuturor firmelor care produc și comercializează produse, fie că vorbim despre industria alimentară, producția de mobilă, de îmbrăcăminte, industria IT sau cea de mașini. Acoperirea oferită de această poliță poate varia în funcție de nevoile și riscurile specifice ale unei industrii sau ale unei companii și poate include o serie variată de costuri generate de retragerea produsului de pe piață. De aceea, este important să se verifice în mod clar clauzele și condițiile specifice ale poliței de asigurare pentru Product recall, deoarece acoperirea și limitările pot varia în funcție de furnizorul de asigurări și de polița încheiată. Consultarea cu un specialist în asigurări este recomandată pentru a înțelege în detaliu ce daune sunt acoperite și pentru a asigura o acoperire adecvată în funcție de nevoile și riscurile specifice ale companiei, iar noi, la Leader Team Broker, punem la dispoziția clienților noștri cei mai buni specialiști care oferă consultanță țintită pe nevoile fiecăruia dintre ei.”

Leader Team Broker subliniază că „retragerea unui produs de pe piață se face fie atunci când producătorul descoperă că acesta nu îndeplinește standardele de calitate cerute, are defecte sau prezintă riscuri pentru consumatori, fie după ce a produs deja prejudicii consumatorilor și autoritățile cer scoaterea lui de la vânzare. În oricare dintre situații, o retragere de produs înseamnă pentru producător pierderi financiare semnificative, începând cu costurile de fabricație, prejudicii de imagine, dar și daune materiale pe care instanțele le pot decide în urma unor procese.

Asigurarea Product recall vine în sprijinul producătorilor care trec prin astfel de situații, aceasta fiind o formă specializată de asigurare, care oferă acoperire financiară în cazul în care o companie este nevoită să retragă un produs de pe piață”.

Răzvan Rusu, fondator Leader Team Broker: „O asigurare pentru product recall a devenit o necesitate zilele noastre, când retragerile de produse de la comercializare sunt tot mai frecvente, iar producătorii înregistrează pierderi chiar și de sute de milioane de euro sau dolari. Fie că vorbim despre contaminarea cu diferite bacterii, în industria alimentară, fie că vorbim despre defecțiuni la sistemul de frâne sau la airbag în industria auto, fie de erori de fabricație la bateria telefoanelor care le fac să explodeze – ca să enumăr doar câteva din cele mai cunoscute exemple din ultimii ani -, rechemări de produse au loc aproape zilnic la nivel mondial, în toate industriile. Totodată, firmele producătoare suferă și o lovitură de imagine și se confruntă cu critici și procese din partea consumatorilor, mai ales dacă produsele respective au pus în pericol viața clienților. Și, de multe ori, o retragere de produs de pe piață poate aduce falimentul producătorului. De aceea, asigurarea pentru product recall reprezintă un instrument esențial pentru companiile care produc și comercializează diferite produse, fiind o poliță ce oferă o protecție valoroasă în fața tuturor riscurilor asociate cu retragerea produselor de pe piață. Leader Team Broker a înțeles nevoia pentru o astfel de poliță de asigurare în piață și venim în întâmpinarea acestei nevoi a partenerilor noștri, oferindu-le această formă de sprijin esențială în protejarea afacerii și gestionarea costurilor generate de o posibilă retragere de produs din piață.” 

Asigurarea Product recall poate fi încheiată „într-o varietate de industrii, aceasta fiind o măsură de protecție utilizată de companii pentru a acoperi costurile asociate cu retragerea unui produs de pe piață din motive de siguranță sau conformitate. De exemplu, în industria alimentară, producătorii de alimente și băuturi pot solicita asigurări pentru product recall, având în vedere riscurile asociate cu contaminarea, etichetarea incorectă sau orice altă problemă care ar putea afecta siguranța consumatorilor.

În industria de produse electronice, companiile care produc telefoane mobile, calculatoare, televizoare, electrocasnice sau dispozitive medicale pot solicita asigurări pentru product recall, deoarece defectele sau problemele tehnice pot avea consecințe grave pentru utilizatori. Industria farmaceutică și cea a jucăriilor sunt, de asemenea, domenii care se confruntă frecvent cu rechemări de produse de pe piață, iar o astfel de asigurare este mai mult decât necesară în astfel de situații.

Deși nu este o asigurare obligatorie, există domenii – cum ar fi industria auto -, în care producătorul cere furnizorilor de componente să prezinte o asigurare pentru product recall. Producătorii de vehicule și de piese auto se asigură, în general, pentru rechemări, în special în cazul în care există probleme legate de siguranță, cum ar fi defecțiuni la anumite componente sau riscuri de incendiu.

O asigurare Product recall poate acoperi mai multe tipuri de daune, în funcție de clauzele specifice. În general, polița acoperă costurile de retragere a produsului, cum ar fi costurile de transport, depozitare temporară, distrugere sau recondiționare a produselor, costurile de comunicare și relații publice, daunele de imagine și de reputație, pierderile financiare directe (venituri sau profituri afectate de rechemarea produsului), precum și costurile de asistență juridică, inclusiv consultanță și apărare în cazul unor litigii sau reglementări legale.

La nivel mondial, cele mai costisitoare retrageri de produse de pe piață, care au produs pagube de miliarde de dolari producătorilor, s-au înregistrat în industria auto (mașini cu defecte de fabricație care au pus în pericol viața pasagerilor), în industria alimentară (produse infestate cu E.coli, Salmonela sau Listeria) și industria farmaceutică (medicamente neconforme cu regulamentele din domeniu)”.

Leader Team Broker de asigurare este „o companie de brokeraj în asigurări cu prezenta la nivel european si cu peste 17 ani de experiență în managementul riscului și asigurări. Compania este recunoscută ca unul dintre cei mai inovatori jucatori de brokeraj in asigurări cu produse unice de răspundere, sanatate, cyber security, produse pentru industria IT, industria navală, aviație, energie, marketing si HR.

În 2021 și 2022, Leader Team Broker a primit, în Marea Britanie, distincția de Brokerul de asigurări al anului, în cadrul premiilor Corporate LiveWire, pentru gradul de creativitate și de inovare a produselor de asigurare, concepute pentru noile industrii aflate în dezvoltare și care acoperă noile provocări ale mediului de business.  Juriul a apreciat felul în care Leader Team Broker sparge tipare și vine cu produse creative, pentru industrii aflate în plină expansiune și pentru riscuri dintre cele mai diverse.

În 2020, performanțele companiei au fost recompensate de publicația Piața Financiară cu titlul de Brokerul anului în asigurări și de Financial Intelligence cu distincția Asigurarea pentru securitate cibernetică a anului 2020.

Publicația londoneză Treat Technologies dedicată știrilor din domeniul securității cibernetice a inclus Leader Team Broker în top 20 companii la nivel mondial care oferă cele mai bune soluții și produse de asigurare în cyber insurance. În anul 2017, compania a primit premiul Cel mai creativ Broker de asigurare din România, oferit de Media XPrimm iar în 2019 a primit premiul pentru Inovație și Digitalizare, fiind singura companie de brokeraj care a folosit tehnologia RPA pentru operațiunile financiare repetitive. Compania a fost premiată în 2020 de publicația Piața Financiară, la Gala e-finance, cu premiul e-Risk pentru cel mai bun produs destinat prevenirii și acoperirii riscului de atacuri cibernetice.

Leader Team este singura companie de brokeraj în asigurări care a dezvoltat conceptul iDoctor, un program integrat de servicii medicale naționale și internaționale, având la bază un program de asigurări personalizat.

Leader Team Broker se bucură de un punctaj maxim de 5 stele pe Google, iar numărul semnificativ de recenzii pozitive din partea clienților demonstrează că produsele de asigurare și serviciile de consultanță oferite se ridică la așteptările acestora și le acoperă pe deplin nevoile”.

 

Angajatorul LEONI România semnează Carta Diversității

0

Compania LEONI România anunță semnarea Cartei Diversității, odată cu lansarea unei campanii de promovare a propriilor valorilor. În context, LEONI Wiring Systems subliniază că „își consolidează angajamentul față de principiile nediscriminării și egalității de șanse și față de cultura organizațională bazată pe respect reciproc, încredere și diversitate. Compania îți propune ca toți membrii organizației să se ghideze după valorile care susțin dezvoltarea comunității LEONI: Grija, Respectul, Responsabilitatea, Colaborarea și Orientarea spre rezultate.

Din perspectiva companiei, valoarea GRIJĂ este definită „prin empatie, acceptare și sprijin. Aceste elemente sunt cruciale într-un mediu incluziv, în care fiecare persoană care lucrează pentru LEONI trebuie să se simtă acceptată, susținută și în siguranță”.

Dr. Ursula Biernert (foto), Chief Human Resources Officer la LEONI Group: „La LEONI, credem că diversitatea este esențială pentru succesul nostru. Suntem prezenți la nivel global, cu aproximativ 95.000 de colegi. De aceea, ne angajăm să creăm un loc de muncă incluziv, care valorizează angajații de toate genurile, vârstele, etniile și mediile. Fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați din România, cu aproape 12.000 de angajați în toată țara, suntem responsabili de asigurarea de oportunități egale pentru toți cei din organizație și de susținerea integrării persoanelor aparținând grupurilor sociale vulnerabile. Prin urmare, construim comunitatea companiei noastre prin promovarea respectului, empatiei și înțelegerii, astfel încât fiecare să se simtă apreciat, ascultat și împuternicit să contribuie cu perspectivele și talentele sale unice.”

Prin semnarea Cartei Diversității în România, LEONI subliniază că „își afirmă cu tărie dedicarea față de diversitate, îmbogățind cultura companiei și recunoscând rolul de ambasadori al angajaților săi. În România, LEONI are deja o tradiție în implementarea de inițiative care sprijină integrarea persoanelor din medii vulnerabile prin parteneriate dedicate comunităților locale”.

Leoni este caracterizat ca „un furnizor global de produse, soluții și servicii pentru gestionarea energiei și a datelor în industria auto. Lanțul valoric variază de la cabluri standardizate și cabluri speciale și de date până la sisteme de cablare foarte complexe și componente aferente, de la dezvoltare la producție. În calitate de partener de inovare cu o expertiză distinctă în domeniul dezvoltării și al sistemelor, Leoni își sprijină clienții pe calea unor concepte de mobilitate din ce în ce mai durabile și conectate, de la conducerea autonomă la sisteme de propulsie alternative, precum și la sisteme de încărcare. În acest scop, Leoni dezvoltă soluții de cabluri și sisteme de cablare de generație următoare care reduc complexitatea și permit niveluri mai ridicate de automatizare, de exemplu prin arhitectura zonală. Grupul de companii listate la bursă are aproximativ 95.000 de angajați în 27 de țări și a generat vânzări consolidate de 5,1 miliarde de euro în 2022.

Grupul LEONI este prezent în România din 1999, având aproape 12.000 de angajați (mai mult de 10% din forța de muncă globală a grupului), trei fabrici principale (în Arad, Bistrița și Pitești) și alți câțiva sateliți de producție”.

 

Analiză Glovo: În medie, românii au comandat anul trecut o șaorma la 10 secunde

0
  • În 2022, românii au comandat prin intermediul Glovo circa 3.310.000 de șaorma, cu 60% mai mai mult față de anul precedent
  • Românii au comandat cele mai multe porții de șaorma din întreaga rețea Glovo de 25 de țări
  • Un orădean a comandat, în 2022, în medie, șase șaorma pe săptămână

Cu ocazia Zilei Internaționale a Kebabului (14 iulie), Glovo, platforma multi-categorie care oferă acces la o varietate mare de produse, prezintă principalele obiceiuri ale românilor referitoare la consumul de șaorma.

În 2022, prin platforma Glovo, în România au fost livrate peste 3.310.000 de porții de șaorma, acest preparat fiind pe locul doi în topul preferințelor utilizatorilor Glovo, precedat doar de burgeri. La nivelul întregului an, prin platforma Glovo s-a comandat cu 60% mai multă șaorma față de anul 2021.

Românii au comandat, în medie, o șaorma la 10 secunde

Minutul de aur al anului pentru consumul de șaorma a fost înregistrat la data de 24 februarie 2022, de sărbătoarea Dragobetelui, la ora 19:45, minut în care românii au comandat 69 de porții. În plus, luna martie a înregistrat un record al consumului de șaorma, iar la nivelul întregului an s-a comandat o șaorma la fiecare 10 secunde.

Conform datelor Glovo, românii au ales în special acest preparat pentru masa de seară, astfel încât o treime dintre comenzile de anul trecut au fost plasate în intervalul orar 18:00-20:00, în special joia și vinerea. În plus, utilizatorii Glovo preferă să savureze acest preparat cu specific oriental și noaptea târziu, mai mult de 10% dintre comenzile de șaorma fiind plasate în intervalul 23:00 – 02:00. În topul preferințelor românilor rămâne șaorma mare de pui, urmată de varianta cu vită și curcan.

România ocupă primul loc la nivel global când vine vorba de consumul de șaorma din rețeaua Glovo de 25 de țări, iar la nivel local, București, Brașov, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași sunt orașele în care s-a înregistrat mai mult de jumătate din consumul total de șaorma în România anul trecut.

În ceea ce privește evoluția anuală a consumului la nivel de orașe, datele platformei arată că utilizatorii din Târgu-Mureș au comandat de 8 ori mai multă șaorma în 2022 față de anul precedent, în timp ce utilizatorii din Galați au comandat de șase ori mai multă șaorma. Cel mai mare fan al preparatului cu specific oriental este un orădean care, în medie, a comandat șaorma de șase ori pe săptămână pe parcursul anului trecut.

Flanco menține trendul ascendent în vânzări:  creștere de 30% în primul semestru

0

Flanco a încheiat primul semestru al anului cu o valoare a vânzărilor de 600 milioane de lei, în creștere cu 30% față de aceeași perioadă a anului anterior. Comparativ, piața produselor electro-IT a crescut în valoare cu aproximativ 6%.

„Evoluția favorabilă a primului trimestru s-a menținut și în cel de-al doilea, deși, potrivit mediilor istorice ale industriei, trimestrul doi este cu 10-15% mai slab în ceea ce privește volumele comparativ cu prima parte a anului”, spune Dragoș Sîrbu, CEO Flanco. „Volumele s-au menținut la același nivel, cu o valoare a vânzărilor similară, de 300 milioane de lei, rezultând un prim semestru în creștere procentuală cu două cifre față de anul anterior.”

Categoriile de produse cele mai căutate de clienți confirmă trendurile ultimei perioade: orientarea către produse de divertisment, către produse care facilitează mobilitatea și conectivitatea în timpul activităților care presupun ieșiri în aer liber sau călătorii.

Astfel, gadgeturile, căștile, boxele portabile au avut o creștere dublă față de aceeași perioadă a anului trecut, iar vânzările de smartphone-uri au continuat să crească peste media pieței (+45%). De asemenea, televizoarele OLED au fost de două ori mai căutate decât în primul semestru al anului anterior. Alte produse pentru casă, precum espressoarele de cafea și aspiratoarele, au crescut peste medie (+50%) în acest semestru.

Pe de altă parte, categoriile de produse care au fost la mare căutare în anii de pandemie înregistrează în prezent stagnări sau chiar scăderi. Este cazul electrocasnicelor mari, cu o durată de viață lungă, precum mașinile de spălat rufe/vase, aparatele frigorifice, plitele și cuptoarele incorporabile.

„Este vizibil faptul că românii pun un accent tot mai ridicat pe preț, în decizia de cumpărare – atât ca urmare a incertitudinilor economice, cât și a scăderii creditului de consum. Observăm mai puține solicitări, dar și o creștere a exigenței băncilor în evaluarea eligibilității clienților”, completează Dragoș Sîrbu.

Radu Puiu, XTB România: ETF-urile de tehnologie, tot mai populare, în defavoarea unor sectoare odată profitabile

0

 

Euforia de pe piața bursieră, alimentată de progresele tehnologiei AI și de perspectiva stopării iminente a politicii de creștere a dobânzilor în SUA, a canalizat capitalul investitorilor către ETF-urile (Exchange – Traded Fund) de tehnologie într-un ritm foarte puternic. În schimb, sectoare precum energia, imobiliarele sau sănătatea au experimentat ieșiri de capital.

Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar al XTB România, optimiștii de pe burse își îndreaptă atenția,  în primul rând, către indicele Nasdaq 100, care a experimentat o supravânzare intensă anul trecut. „Există mari șanse ca în prima jumătate a acestui an să se fi înregistrat printre cele mai pozitive perioade de evoluție ale acestui indice. Capitalizarea celor mai mari șapte companii americane din domeniul tehnologiei a crescut cu un nivel record, de aproape 3.800 de miliarde de dolari, de la începutul anului”, precizează analistul XTB România.

Nvidia a intrat în clubul companiilor evaluate la peste 1.000 de miliarde de dolari în luna mai, conducând creșterea frenetică a acțiunilor producătorului de semiconductori. Pendulul pieței bursiere s-a pus din nou în mișcare: de la panică și temeri de repetare privind vânzări din bula „dot-com”, am trecut rapid la o euforie extremă. În mijlocul acestui fenomen, acțiunile Apple sau Microsoft au atins deja noi maxime istorice, iar ETF-urile tehnologice nu au mai înregistrat de mult timp intrări atât de mari. Analistul XTB România arată care sunt argumentele din spatele acestor mișcări.

ETF-urile, o expunere diversificată și ușoară

Afluxul uriaș de capital se datorează în mod direct entuziasmului pieței influențate de inteligența artificială. Aceasta este, fără îndoială, o piatră de hotar pentru sectorul tehnologic, care poate afecta marjele și performanța multor companii. Cu toate acestea, încă nu este clar în ce măsură se vor produce schimbări asupra veniturilor și marjelor a mii de companii. Contextul actual stimulează imaginația investitorilor și îi determină pe aceștia să plătească prețuri tot mai mari pentru acțiuni. Ei vizează, în special, acele companii care au o șansă reală de a-și extinde afacerile datorită noii revoluții tehnologice, cum ar fi Nvidia sau Microsoft, cu o participație în OpenAI.

Ca o ilustrare a trendului migraționist spre tehnologie, acțiunile Exxon Mobil, cel mai mare producător de petrol din SUA, au scăzut cu aproximativ 3,45% de la începutul anului. În același timp, Apple a marcat o creștere de aproximativ 46%, iar capitalizarea de piață a companiei se apropie de amețitorul prag de 3.000 de miliarde de dolari.

„Mulți investitori caută o expunere pasivă la tendința tehnologică, deoarece inteligența artificială este unul dintre cele mai populare subiecte ale momentului. Unii dintre  ei nu au timp să gestioneze activ un portofoliu sau nu consideră că această metodă este optimă în cazul lor. Există, de asemenea, un grup considerabil de investitori care preferă să investească într-un indice larg de companii, ceea ce reduce riscul unor investiții eronate”, arată Radu Puiu. Potrivit analistului, achiziționând unități din ETF-uri, un investitor este asigurat că investiția sa va reflecta „media” profiturilor în vremuri bune pentru tehnologie, această medie având șanse să fie totuși una foarte mulțumitoare.

Energia decontează interesul pentru tehnologie

Fluxurile nete de intrare în ETF-urile tehnologice, accelerate semnificativ în ultima vreme, au coincis cu o retragere completă a fondurilor din ETF-urile din sectorul de energie. Peste 400 dintre cele mai mari ETF-uri de tehnologie din lume (majoritatea americane și asiatice) au atras intrări nete de peste 12 miliarde de dolari în ultimul an, în timp ce peste 17 miliarde de dolari au fost retrase net din peste 300 de fonduri din sectorul energetic.

Prin comparație, se poate observa că alte sectoare, cum ar fi cel imobiliar, al materialelor de construcții și al sănătății, nu au fost populare. Doar sectorul financiar a creditat intrări considerabile, deși mai mici decât cele ale companiilor tehnologice.

Fluxuri nete în rândul celor mai mari fonduri de acțiuni din lume. Sursa: Bloomberg, XTB
Fluxuri nete în rândul celor mai mari fonduri de acțiuni din lume. Sursa: Bloomberg, XTB

Câteva exemple care merită menționate sunt iShares S&P 500 Information Technology (IUIT.UK) și iShares Nasdaq UCITS (CNDX.US). Acestea se numără printre cele mai populare ETF-uri din lume, marcând un randament de 41,15% de la începutul anului și, respectiv, 38,51%.

Este important de remarcat, totuși, că cele mai mari acțiuni din aceste ETF-uri sunt deținute de cele mai renumite companii precum Apple, Microsoft și Nvidia. În contrast, ponderea companiilor mai mici, care au fost vedetele raliului inteligenței artificiale (cum ar fi C3.AI, care a câștigat aproape 260% de la începutul anului), este neglijabilă.

Indirect, euforia Nasdaq și dolarul american mai slab au favorizat piețele emergente, inclusiv India, unde companii de tehnologie precum Saksoft și Cyient au o pondere considerabilă în indici. Astfel, ETF-urile oferă expunere, chiar și la astfel de piețe exotice. Un exemplu în acest sens este iShares MSCI India (NDIA.UK) – care a câștigat deja aproape 19% de la minimul din martie, iar performanța de la începutul anului este de aproximativ 5,9%.

Perspectiva unei recesiuni, avantaj pentru AI

Trebuie remarcat faptul că, de la începutul anului, euforia din jurul tehnologiei s-a  produs într-un context în care acțiunile companiilor din alte sectoare economice au suferit pierderi. Ieșiri de capital sunt înregistrate de ETF-urile compuse din companii energetice, care au performat foarte bine în 2022. Perspectiva unei recesiuni și prețurile mai mici ale materiilor prime, inclusiv ale petrolului (țițeiul Brent a pierdut 6,56% de la începutul anului până în prezent și a scăzut cu aproximativ 31,50% de la maximul atins în iunie 2022), descurajează expunerea investitorilor la sectorul industrial energetic.

Cu toate acestea, raliul companiilor tehnologice a fost extraordinar și, fără  „cei șapte magnifici”, S&P500 s-ar tranzacționa la nivelurile din ianuarie. De la începutul anului, în același interval în care petrolul a pierdut teren, Nasdaq a avansat cu aproape 40%.

„În lumina acestor evenimente, este posibil ca unii investitori să caute expunere la ETF-uri care să atenueze riscul unei posibile corecții a celor mai mari companii (tehnologice) din indice, dar care să ofere în continuare expunere la piața generală de acțiuni”, consideră Radu Puiu. Astfel de ETF-uri egalizează ponderea tuturor companiilor din indice, de exemplu, XTrackers Equal Weight S&P500 (XDEW.UK). De la începutul lunii ianuarie, acest fond a înregistrat intrări record de până la 700 de milioane de dolari (127 de milioane de dolari în a doua săptămână din iunie).

Afluxul de capital în ETF-ul „mai sigur” se datorează faptului că investitorii sunt îngrijorați de influența tot mai mare a companiilor tehnologice, a căror pondere în indicele S&P sau Nasdaq 100 este covârșitoare. În cazul unei recesiuni sau al unor noi creșteri ale ratelor dobânzilor, capitalul este așteptat să înceapă să migreze către sectoare în care investitorii pasivi au în prezent o expunere mai redusă.

Principala amenințare la adresa ETF-urilor tehnologice, în prezent, este riscul unei încetiniri economice, care ar putea tempera semnificativ entuziasmul actual. În plus, inflația în multe țări, inclusiv în SUA, s-ar putea dovedi mai rezilientă, ceea ce ar putea determina băncile centrale să înăsprească și mai mult politica monetară și, în cele din urmă, ar putea cauza o încetinire mai profundă. Ratele mai mari ale dobânzii ar putea determina investitorii să caute o modalitate mai sigură de alocare a capitalului și să reducă împrumuturile pentru investiții pe piața bursieră (adică în marjă).

Pentru moment, scenariul de bază în SUA este cel al unei  „aterizări ușoare”, adică o recesiune inexistentă sau superficială. Acesta este un scenariu foarte optimist pentru piața bursieră, dar trebuie privit cu rezerve.

Fiscul redefinește ce înseamnă persoane cu averi mari pentru a îmbunătăți analizele de risc și a crește colectarea 

0

de Bogdan Cârpă-veche,
Senior Manager PwC România (foto)

 

Persoanele fizice cu averi mari (PFAM) primesc o definiție nouă din perspectivă fiscală, printr-un ordin recent publicat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) care include totodată o serie de măsuri avute în vedere pentru această categorie de contribuabili. Modificarea legislativă are loc după ce, la finalul anului trecut, în cadrul misiunii de asistență tehnică, reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) au formulat recomandări pentru modernizarea Programului de conformare fiscală a PFAM, astfel încât să aibă loc o îmbunătățire a capacității de colectare și de analiză a datelor de care ANAF are nevoie pentru a sprijini evaluarea riscurilor pentru PFAM și grupurile afiliate acestora.

Potrivit noii reglementări din Ordinul 920/2023, Grupul persoanelor fizice cu averi mari este constituit din persoane fizice rezidente fiscal în România care deţin o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, şi din persoanele fizice soţi/soţii şi rude/afini de până la gradul al doilea ai/ale acestora. Estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute de ANAF cu privire la bunurile imobile, bunurile mobile și activele financiare deţinute de persoanele fizice.

Componența Grupului se actualizează o dată la 3 ani, în sensul introducerii persoanelor fizice care îndeplinesc criteriul de avere, şi o dată la 6 ani, în sensul eliminării celor care nu mai îndeplinesc acest criteriu.

Persoanele fizice cu averi mari vor fi notificate de ANAF cu privire la faptul că fac parte din această categorie de contribuabili, notificarea urmând să cuprindă elementele de patrimoniu pe baza cărora s-a estimat averea, împreună cu abordarea ANAF în scopul asigurării conformării lor fiscale.

În scopul facilitării conformării fiscale voluntare ANAF va îndruma PFAM  și va derula o serie de programe de notificare privind problemele de neconformare identificate. Persoanele fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile vor fi selectate în urma unei analize de risc pentru efectuarea verificării situaţiei fiscale personale sau a verificării documentare.

Din perspectiva nivelului averii persoanelor selectate în Grupul persoanelor fizice cu averi mari, pragul de 25 milioane de euro stabilit de ANAF se situează la nivelul superior al pragurilor existente în practica internațională care cuprinde , de regulă, în categoria persoanelor fizice cu averi mari persoanele cu averi cuprinse între 1 și 30 de milioane de dolari.

Cu titlu de exemplu, în Marea Britanie, persoanele fizice cu averi mari includ persoanele care au venituri de cel puțin 200.000 de lire sterline sau care au deținut active estimate la o valoare de cel puțin 2 milioane de lire sterline în oricare dintre ultimii 3 ani. Pentru a asigura conformarea fiscală a persoanele fizice cu averi mari, autoritatea fiscală britanică (HMRC) are o structură specific desemnată care oferă asistență acestui grup de persoane prin organizarea de activități de informare anterior depunerii declarațiilor fiscale.

Într-un mod asemănător celui reglementat în România, autoritatea fiscală britanică, în urma unor analize de risc, identifică persoanele fizice cu averi mari cu potențiale erori în declararea obligațiilor fiscale și demarează verificări fiscale care sunt efectuate de un personal dedicat al HMRC. Suplimentar, în cazul persoanelor fizice cu averi mari cu o situație fiscală cu un nivel ridicat de complexitate sau cu un risc crescut de neconformare, HMRC alocă un manager de conformare care, în baza unei înțelegeri cuprinzătoare a situației financiare și a comportamentului contribuabililor cu averi mari, efectuează verificarea situației fiscale a persoanei fizice în baza informațiilor colectate.

Structura ANAF dedicată persoanelor fizice cu averi mari (Direcția Persoane Fizice cu Averi Mari din cadrul Direcției Generale Control Venituri Persoane Fizice) a fost înființată în urmă cu aproape un deceniu tot la recomandarea și cu asistența FMI, astfel că noile reglementări vor facilita îndeplinirea misiunii acestei structuri de a îmbunătăți conformarea fiscală a acestei categorii de contribuabili.

Studiu EY: Tema prețurilor de transfer devine o preocupare prioritară a companiilor din România și a autorității de control fiscal – ANAF

0
  • Peste jumătate dintre companiile respondente la nivelul României (52,9%) au făcut obiectul unor inspecții fiscale privind prețurile de transfer
  • 60% dintre respondenți nu au ajustat prețurile de transfer pentru a-și corecta rezultatele obținute din tranzacțiile derulate cu părți afiliate
  • Mai mult de jumătate dintre companiile participante la studiul EY România au apreciat că prețurile de transfer reprezintă o problema fiscală (59,1%)

Atenția la nivel mondial asupra prețurilor de transfer continuă, atât ca urmare a proiectului BEPS inițial, cât și a proiectului BEPS 2.0. La fel, administrațiile fiscale au în vizor tranzacțiile transfrontaliere cu persoane afiliate, iar coroborat cu preocuparea companiilor pe acest segment al activității lor, toate au ca rezultat o examinare extrem de atentă a domeniului prețurilor de transfer.

În sondajul EY Global Tax Risk and Controversy Survey, realizat în acest an, aria prețurilor de transfer își asigură încă o dată primul loc printre respondenți, directorii globali de taxe apreciind în proporție de 63% că prețurile de transfer reprezintă cea mai importantă sursă de risc fiscal, depășind zona stimulentelor fiscale cu 28 de puncte procentuale.

Rezultatul demonstrează faptul că prețurile de transfer reprezintă cea mai mare preocupare în rândul directorilor din domeniul fiscal și financiar în ceea ce privește sursele de risc fiscal, într-un context al schimbărilor fără precedent din mediul de afaceri al ultimilor 4-5 ani.

Dacă în studiul efectuat de EY România în 2022 privind prețurile de transfer majoritatea companiilor  apreciau că acestea nu reprezintă o problemă fiscală (50%) sau nu considerau necesar să analizeze această problemă din punct de vedere al strategiei fiscale (12%), mai mult de jumătate (59,1%) din respondenții studiului EY România din 2023 consideră că prețurile de transfer reprezintă o arie de risc fiscal în România, în linie cu tendințele la nivel global.

Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România: „Riscurile legate de prețurile de transfer au crescut mai ales într-un context de colaborare între autoritățile fiscale care cooperează pentru a aplica atât legile fiscale existente, cât și pentru a se pregăti să impună schimbările care vor urma. Gestionarea obligațiilor și riscurilor privind prețurile de transfer necesită conectare la operațiunile de afaceri, experiență tehnică profundă, predictibilitate și previziune, iar companiile trebuie să se pregătească, dacă doresc să evite dispute costisitoare în domeniul preţurilor de transfer.”

Preocuparea pentru aspectele de prețuri de transfer și conformarea cu reglementările de documentare în acest domeniu sunt susținute și de faptul că majoritatea respondenților studiului din acest an pe România (87,8%) arată faptul că aceștia au efectuat analize pentru a verifica dacă prețurile de transfer practicate cu părțile afiliate sunt în conformitate cu prețul pieței.

În schimb, 42,8% dintre companiile respondente declară că au existat cazuri în care rezultatele din tranzacțiile derulate s-au situat în afara intervalului de piață obținut în urma analizelor prețurilor de transfer. În acest context, dacă rezultatul tranzacției între afiliați nu este în „intervalul de piață”, se consideră că profiturile obținute de părțile implicate în tranzacție nu sunt corect reflectate și ar trebui corectate prin realizarea unor ajustări ale prețurilor de transfer.

Cu toate acestea, 60% dintre respondenți nu au realizat acele ajustări ale prețurilor de transfer prin care să își corecteze rezultatele obținute din tranzacțiile derulate cu părți afiliate, fiind astfel expuse la riscul ca ANAF să efectueze ajustări de prețuri de transfer, cu impact direct asupra impozitului pe profit.

Pe de altă parte, 20,6% din respondenți consideră că efectuarea ajustărilor periodice de prețuri de transfer reprezintă unul dintre principalii factori de risc în eventualitatea unei inspecții fiscale vizând aspecte de prețuri de transfer, alături de revizia principiilor de calcul al prețurilor de transfer (32,3%), nepregătirea dosarului de prețuri de transfer (23,5%), scăderea profitabilității (14,7%) și nedocumentarea deciziilor luate și/sau a circumstanțelor dificile (8,8%).

Serviciile (de tip management, dar și de altă natură – de exemplu IT, juridice, fiscale) sunt considerate în proporție de 52,8% ca fiind cele mai susceptibile să fie puse sub semnul întrebării de către autoritățile fiscale din perspectiva prețurilor de transfer, fiind urmate de finanțările intra-grup (17,1%), distribuția de mărfuri (11,4%) și de achiziția de materii prime (10%), în opinia respondenților.

Tendințele din România reflectă tendințele de la nivel global, 58% dintre respondenții din cadrul sondajului EY Global Tax Risk and Controversy Survey consideră că tranzacțiile implicând servicii cu valoare adăugată ridicată, serviciile de management și corporative reprezintă ariile care pot conduce la riscuri fiscale semnificative pentru organizația acestora, alături de aplicarea unor metode de prețuri de transfer alternative de către autoritățile fiscale, (41%), aranjamentele de contribuții la cost (27%) și remunerația pentru activitățile de distribuție (26%).

În contextul unei atenții din ce în ce mai sporite din partea autorităților asupra aspectelor de prețuri de transfer, studiul din 2023 indică faptul că peste jumătate dintre companiile respondente din  România (52,9%) au făcut obiectul unor inspecții fiscale pe tema prețurilor de transfer, spre deosebire de anul anterior în care mai mult de jumătate dintre firmele respondente (59,5%) nu trecuseră, încă, printr-o inspecție care să vizeze prețurile de transfer.

În cazul companiilor care au făcut obiectul unei astfel de inspecții, pentru 33,3% din respondenți a avut drept rezultat ajustări ale prețurilor de transfer. De asemenea, studiul arată că pentru cei mai mulți dintre respondenți (66,7%) la nivelul cărora au fost aplicate ajustări de prețuri de transfer, acestea au avut o valoare de până la 1 milion de euro.

În ciuda preocupării din ce în ce mai mari pentru aspectele de prețuri de transfer, companiile, în proporție de 97,2%, nu au depus și nici nu își doresc să depună în următorii doi ani cereri pentru obținerea unui acord de preț în avans (APA). Acesta reprezintă un acord între contribuabil și autoritatea fiscală din jurisdicția în care este rezident care reglementează aspecte importante în privința prețurilor de transfer aferente tranzacțiilor derulate între părți afiliate.

Prin stabilirea în avans a unui set de criterii, aplicabile pentru o anumită perioadă, pentru care se asigură conformitatea cu principiul valorii de piață, APA are ca scop evitarea disputelor în zona prețurilor de transfer. Cu alte cuvinte, încheierea unui APA ajută compania să aibă o certitudine pentru tranzacțiile luate în calcul în acord și eliminarea potențialelor ajustări ale prețurilor de transfer (atât timp cât termenii APA sunt respectați) și, implicit, a situațiilor de dublă impunere, legate de ajustările de prețuri de transfer derulate de autoritățile fiscale, situații de dublă impunere care se întâlnesc în practică din ce în ce mai des.

Dacă în cadrul sondajului global EY, 39% din respondenți au indicat faptul că pregătesc și execută o strategie bine definită privind obținerea unor acorduri de preț în avans, în România încrederea în documentația de prețuri de transfer este apreciată de majoritatea participanților la studiu (58,9%) ca fiind suficientă pentru a apăra tranzacțiile cu părțile afiliate ale societății. Pe de altă parte, companiile românești au menționat costurile asociate procesului obținerii acordului (26,5%) sau lipsa încrederii în beneficiile APA (5,9%) ca factori care îi determină deocamdată pe contribuabili să nu utilizeze îndeajuns un acord de preț în avans încheiat cu autoritatea fiscală ca instrument de prevenire a disputelor.

Demn de menționat este și faptul că, la nivel global, companiile optează, ca strategie, pentru revizuirea periodică a tranzacțiilor cu risc fiscal ridicat, tocmai pentru a proteja compania de fluctuații financiare și a asigura stabilitatea generală a companiei. Astfel că, 43% dintre respondenți au indicat această metodă de protecție a companiei, conferind un anumit nivel de predictibilitate a afacerilor.

În schimb, respondenții studiului din 2023 menționează într-o proporție covârșitoare (66,7%) faptul că au contestat ajustările de prețuri de transfer pe cale administrativă, iar în cazul în care contestația administrativă nu a avut succes, 75% din respondenți menționează că s-au adresat instanței de judecată.

Investitorii români au încredere în locurile lor de muncă, dar nu și în economie

Investitorii români sunt îngrijorați de perspectivele de recesiune ale economiei locale și globale, dar sunt mai puțin preocupați de nivelul lor de trai și de perspectivele de angajare, arată cel mai recent sondaj trimestrial eToro Retail Investors Beat. Apropierea de războiul din Ucraina și inflația sunt, de asemenea, mai puțin îngrijorătoare pentru ei decât în urmă cu trei luni.

Cea mai mare îngrijorare a investitorilor români pentru următoarele trei luni este posibila recesiune a economiei locale (31%), urmată de starea economiei globale (16%), ratele ridicate ale dobânzilor (11%) și inflația (9%). Este o schimbare destul de importantă față de trimestrul trecut, când principala amenințare pentru portofoliile investitorilor era inflația, urmată de un conflict internațional. Inflația anuală în România a ajuns la 10,3%, o decelerare anticipată de investitorii care s-au declarat mai puțin îngrijorați de aceasta.

În ciuda scăderii inflației din ultima vreme, 75% dintre investitorii români au răspuns că nu au încredere în economia românească. Cu toate acestea, un procent similar de investitori se declară încrezători în ceea ce privește siguranța locului de muncă, în timp ce 65% sunt optimiști privind veniturile și standardul de viață. În cazul acestora  din urmă se observă însă o scădere abruptă de la peste trei sferturi la sfârșitul lunii martie 2023. Când vine vorba de portofoliile lor, 80% dintre investitorii români chestionați în cadrul sondajului eToro rămân încrezători în investițiile lor. Acest nivel de încredere este confirmat și de cei doar 9% dintre investitorii din sondaj care au declarat că și-au redus portofoliile în ultimele trei luni. Mai mult de jumătate au menținut aceeași sumă, iar 36% chiar și-au mărit investițiile.

Pentru restul anului 2023, în ciuda creșterii prețurilor acțiunilor și a indicelui S&P 500 care semnalează începutul unei piețe bull, doar 33% dintre investitori au declarat că în acest an își vor crește portofoliile prin cumpărarea mai multor active, în timp ce 8% spun că le vor diminua prin vânzarea de active iar 52% își vor menține portofoliul la aceeași valoare.

Conform sondajului eToro Retail Investor Beat, cei mai mulți dintre investitorii individuali români (55%) declară că scopul investițiilor lor este acela de a-și suplimenta veniturile, în timp ce 49% investesc pentru a obține independența financiară iar 48% doresc ca investițiile să le ofere siguranță pe termen lung. Pentru 22% investițiile sunt destinate suplimentării pensiei, în timp ce alți 11% investesc pentru a se putea pensiona mai devreme. Doar 3% dintre investitorii români investesc pentru a se distra. Pentru mai mult de jumătate dintre investitori este prea devreme pentru a spune dacă sunt pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivele, dar pentru aproape 40% aceasta este o certitudine.

Sondajul trimestrial efectuat în rândul investitorilor individuali din 13 țări – nu neapărat cu conturi pe platforma eToro – continuă să arate o disparitate de gen în România, 67% dintre investitori fiind bărbați și doar 33% femei, la fel ca în urmă cu trei luni. România are cel mai mic procentaj de investitori femei dintre țările care au participat la sondaj. Media globală a proporției de femei investitor este de 44%, mai aproape de noi fiind cehii cu 36%, danezii cu 39%, germanii cu 40% și polonezii cu 42%. Cele mai mari procente de femei investitoare sunt în Statele Unite și Australia, cu 51%, mai aproape de demografia reală a țărilor respective.



Retail Investor Beat s-a bazat pe un sondaj realizat în rândul a 10.000 de investitori individuali din 13 țări și 3 continente. Următoarele țări au avut 1.000 de respondenți: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Australia, Italia și Spania. Următoarele țări au avut 500 de respondenți: Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Polonia, România și Republica Cehă.

Sondajul a fost realizat în perioada 2- 14 iunie 2023 și a fost efectuat de compania de cercetare Opinium. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro.

Explorând lumea afacerilor internaționale: Program de master în Comerț Exterior la ASE

0

Programul de master în Comerț Exterior al Academia de Studii Economice București (ASE) se adresează cu precădere absolvenților de studii superioare din diverse domenii de specialitate. Acest program oferă oportunitatea de a dobândi și aprofunda cunoștințele în domeniul afacerilor internaționale, contribuind la dezvoltarea profesională a studenților.

Pe parcursul celor doi ani de studii, programul de master în Comerț Exterior pune accentul pe înțelegerea politicilor comerciale, diplomația comercială, afacerile internaționale cu implicații aplicate, tehnici de negociere, comunicarea de afaceri în contextul intercultural, leadership în context internațional și multe alte aspecte relevante pentru sfera afacerilor globale.

Programul este conceput pentru a oferi studenților instrumentele necesare pentru a înțelege și naviga în complexitatea mediului de afaceri internaționale. Cursurile sunt susținute de cadre didactice calificate și de profesioniști cu experiență în domeniu, asigurând astfel o perspectivă teoretică solidă, dar și aplicată.

Înscrierea se realizează între 20 și 24 iulie 2023. Candidații interesați trebuie să depună dosarul de înscriere până la ora 12:00 a zilei de luni, 24 iulie, urmând ca în data de 27 iulie, va avea loc examenul de admitere sub forma unui test tip grilă, evaluând cunoștințele și competențele candidaților în domeniul comerțului exterior.

Mai multe detalii despre admitere găsiți pe : https://rei.ase.ro/admitere/admitere-masterat/

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Colliers: Piața imobiliară din România încheie o primă jumătate de an promițătoare

0

În ton cu încetinirea economiei, și piața imobiliară din România dă ceva semne de lentoare pe mai multe segmente, însă rezultatele rămân destul de solide în general, spun experții Colliers România într-o radiografie pentru prima jumătate de an. Piața spațiilor logistice și industriale oferă cele mai promițătoare rezultate, crescându-și activitatea de închirieri cu aproximativ un sfert față de aceeași perioadă a anului trecut. Și în zona de birouri, prima jumătate de an a avut în București un volum de închirieri în creștere cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, la aproximativ 160.000 de metri pătrați. Pe fondul dobânzilor în creștere, rezultate mai puțin favorabile s-au înregistrat în zona tranzacțiilor investiționale, unde volumele s-au înjumătățit, precum și în zona rezidențială, unde vânzările au scăzut accelerat.

Laurentiu Lazar, Colliers
Laurentiu Lazar, Colliers

„Contextul actual nu este cel mai ușor, în condițiile în care economia transmite semnale mixte, vedem și vești bune, și semnale oarecum îngrijorătoare, mai ales cu privire la economia globală. Piața imobiliară locală merge în ton cu aceste evoluții, dar fiecare sector trăiește diferit prezentul. Probabil cea mai solidă piață este cea a spațiilor industriale, unde în mod clar nu s-a ținut ritmul cu pasul rapid de dezvoltare a economiei și a pieței de consum locale din ultimul deceniu, iar acum, mai nou, e tot mai evidentă și tendința de relocare a activităților logistice și de producție în contextul tensiunilor geopolitice”, spune  Laurențiu Lazăr, Managing Partner & Head of Investment în cadrul Colliers România.

Astfel, potrivit datelor disponibile în spațiul public, în prima jumătate de an s-au închiriat aproximativ 500.000 de metri pătrați de spații logistice moderne, aproape dublu comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, fără a lua în calcul tranzacțiile directe care nu sunt publice (inclusiv prelungiri de contracte). O schimbare destul de importantă față de alți ani ar fi că Bucureștiul reprezintă doar o treime din totalul tranzacțiilor de închiriere, tendință pe care experții Colliers o așteaptă de ceva timp, în contextul în care dezvoltările de infrastructură, disponibilitatea forței de muncă și dezvoltarea regională împing tot mai multe firme să caute spații logistice în alte zone decât lângă capitală. În trecut, Bucureștiul reprezenta și peste jumătate din totalul tranzacțiilor de închiriere.

Pentru piața office, primul trimestru al anului a foarte slab, dar a fost urmat de un trimestru doi care este printre cele mai solide nu doar din ultimii ani și care ar fi fost considerat printre cele mai bune și înaintea pandemiei. Aproximativ 160.000 metri pătrați de spații de birouri moderne au fost închiriate în București în primele șase luni ale anului, comparativ cu circa 130.000 de metri pătrați în aceeași perioada din 2022. Totuși,  cererea nouă s-a ridicat la doar 45.000 metri pătrați, în scădere cu 40% față de 2022.

Silviu Pop, Colliers
Silviu Pop, Colliers

„Există ceva semne de încetinire a apetitului de închiriere de birouri din partea firmelor, în același timp nu vedem un calendar prea încărcat de livrări de clădiri noi la orizont, care să pună presiuni pe chirii. Dimpotrivă, s-ar putea ca dacă piața își revine putin să rămânem chiar fără spații pe care să le putem prezenta firmelor. Deja vedem ceva presiuni pe chirii în zonele fără spații vacante. Mai departe, din zona veștilor pozitive pentru acest sector, se pare că tot mai multe firme presează pentru o revenire a angajaților pe perioade mai extinse la birou, chiar dacă formatul de lucru hibrid se menține”, precizează Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers.

Mai departe, zona spațiilor comerciale trece printr-o perioadă mai dificilă pentru chiriași. Deși vânzările au crescut și activitatea este mai degrabă peste nivelul dinaintea pandemiei, firmele resimt presiuni asupra marjelor pe fondul chiriilor în creștere (inclusiv a costurilor administrative). Totuși, apetitul rămâne unul solid din partea dezvoltatorilor, iar planurile pentru acest an depășesc 200.000 metri pătrați de spații comerciale noi (deși o parte ar putea fi amânate în contextul întârzierilor în 2024), fiind cel mai aglomerat calendar de peste un deceniu.

Și pentru terenuri a fost o primă jumătate de an destul de solidă, cu un volum total de terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale de aproximativ 250 milioane euro, aproape la jumătate din cât am înregistrat pentru întreg anul 2022. Colliers include în această cifră doar terenurile pentru birouri, spații comerciale, proiecte rezidențiale, fără spații industriale. Totuși, interesul pentru achiziții noi pare sensibil mai scăzut în a doua parte a anului, mulți potențiali cumpărători fiind în așteptare de noi oportunități. De cealaltă parte, majoritatea proprietarilor nu resimt nici o presiune să cedeze prin coborârea prețurilor, astfel că se estimează o încetinire a activității. Volumul înregistrat în prima jumătate de an este generat aproape în proporții egale de sectorul rezidențial și de cel de retail.

„În zona tranzacțiilor investiționale avem o înjumătățire a volumelor, la aproape 170 milioane euro în primul semestru din 2023. În mod clar, dobânzile în creștere și contextul mai incert au creat un ecart mai mare între așteptările cumpărătorilor și cele ale vânzătorilor, chiar dacă pe piață există un număr important de proiecte care pot genera un volum semnificativ în a doua parte a anului. Felul în care se vor închide sau nu aceste tranzacții va fi o provocare pentru piața locală”, punctează  Laurențiu Lazăr.

De altfel, în zona tranzacțiilor imobiliare se remarcă o încetinire substanțială a activității față de ultimii doi ani, dar reprezentanții Colliers spun că este mai degrabă vorba de o revenire la normalitate.

În zona rezidențială, consultanții Colliers remarcă o tot mai mare atenție acordată atât de clienți, cât și de dezvoltatori, zonei de PRS – apartamente de închiriat în clădiri dedicate. Aceasta vine atât pe fondul dobânzilor mai mari, care au făcut ca rata lunară pentru achiziția unui apartament să fie mai mare decât o chirie echivalentă, dar și pe fondul altor tendințe, cum ar fi schimbarea generațională – în contextul în care tinerii caută tot mai multă flexibilitate – sau faptul că unele firme încearcă să ofere angajaților pachete de beneficii mai avantajoase, iar apartamentele cu chirie subvenționată pot fi o variantă.

„După o efervescență absolută în perioada 2021-2022, întâlnită nu doar în România și nu doar în zona rezidențială, anul 2023 a început cu o scădere a vânzării de apartamente la nivel național cu aproximativ 20% față de primul semestru din 2022. Dobânzile mari și-au spus cuvântul, precum și puterea de cumpărare erodată puțin de inflație. Totuși, ritmul de vânzare de apartamente este comparabil cu cel din 2018 și cu aproximativ 30% mai mare decât cel din 2019, așadar nu pare nicidecum o evoluție slabă”, conchide Silviu Pop.

 

O nouă măsură discriminatorie amenință industria băuturilor răcoritoare: Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare avertizează cu privire la efectele sale îngrijorătoare

0

Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare avertizează cu privire la efectele adverse ale unei posibile taxe pentru băuturile răcoritoare. De fiecare dată când se pune problema acoperirii unui deficit bugetar, taxarea băuturilor răcoritoare revine în atenția guvernanților ca și cum ar fi o soluție universală de tratare a golurilor din buget, fără a fi luate în considerare consecințele negative în lanț ale unei astfel de inițiative, cu atât mai puțin caracterul profund discriminatoriu al acesteia. De fapt, o acciză pe zahar riscă să taxeze consumatorii, un sector economic care este un bun contribuabil la bugetul de stat și economia în ansamblu.

„Privim cu îngrijorare cum sectorul nostru este din nou vizat, deși am fost afectați în ultimul an de o serie de măsuri discriminatorii, care au dus la o scădere graduală a pieței. Cea mai recentă măsură de acest gen, introdusă cu doar 6 luni în urmă, este mărirea cotei de TVA de la 9 la 19% și care se aplică doar pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr. Această măsură profund discriminatorie a determinat deja o scădere a pieței de aproximativ 6% și o nouă taxă adresată doar producătorilor de băuturi răcoritoare pune o presiune greu de gestionat de către orice companie. Credem că un set de măsuri eficiente și sustenabile pe termen lung se poate adopta doar prin consultarea sectoarelor implicate, ținând cont de impactul măsurabil al fiecărei inițiative  Doar în felul acesta ar aduce beneficii tuturor, inclusiv consumatorilor, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pentru întregul lanț valoric al industriei agroalimentare și mediul de afaceri”, a declarat Alice Nichita, președinte ANBR.

Consumatorii, primii afectați

Posibila suprataxare a băuturilor răcoritoare cu zahăr în contextul noilor ajustări fiscale analizate de Guvern se va resimți direct în buzunarul consumatorului.

După mărirea din ianuarie a cotei de TVA de la 9 la 19% pentru băuturile răcoritoare, o nouă majorare a prețurilor va crea presiuni majore asupra buzunarului consumatorilor, deja puternic afectat de inflația aflată la cote îngrijorătoare. Impactul direct al unei posibile accize va determina o creștere directă a prețului mediu pe litru la raft între 20-25% și până la 50% pentru băuturile în ambalaje la peste 2.5l. Mai exact, creșterea directă a prețului înseamnă +14 puncte procentuale față de rata medie actuală a inflației din România și +5 puncte procentuale peste rata medie a inflație din industria alimentară.

Penalizarea unei industrii care contribuie substanțial la bugetul de stat și a întregului lanț de valoare, cu impact pe termen lung în economie

Sectorul de băuturi răcoritoare, ca parte a industriei alimentare, reprezintă o componentă importantă a economiei naționale. Impunerea unei noi taxe ar penaliza o industrie cu o rată foarte bună a colectării taxelor și impozitelor și care a susținut demersurile întreprinse de autorități în ceea ce privește reducerea considerabilă a aspectelor ce țin de practicile evazioniste. Impactul negativ se va reflecta, pe termen lung, asupra întregului lanț de valoare și asupra economiei în ansamblu, ceea ce face ca această măsură să fie una totalmente disproporționată. Concret, vorbim despre:

  • Scăderea unuia dintre cele mai performante sectoare economice din România – în contextul creșterii cotei de TVA în ianuarie de la 9% la 19% doar pentru băuturile răcoritoare (indiferent dacă au zahăr sau îndulcitori), cumulate cu o posibilă acciză pe zahăr, poate exista o scădere cu aproximativ 20% a pieței de băuturi răcoritoare.
  • Reducerea veniturilor virate la bugetul de stat – estimăm o scădere a volumelor de vânzări care va conduce la o diminuare cu 52 milioane euro a TVA-ului achitat la bugetul de stat, la care se adaugă scăderea pe lanțul de valoare a taxelor și impozitelor plătite, pornind de la furnizorii de materii prime (ingrediente, ambalaje), partenerii comerciali, până la industria Horeca. În perioada 2017-2020, industria de băuturi răcoritoare a contribuit direct la bugetul de stat cu peste 416 milioane euro reprezentând TVA și impozite indirecte, conform unui studiu din 2022 efectuat de Deloitte România.
    • Efectele negative vor fi resimțite de întregul lanț de valoare, de la fermierii care cultivă sfecla de zahăr în România, până la magazine, baruri și restaurante, inclusiv prin pierderi de locuri de muncă. În perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă, prin efect direct, indirect și indus.
  • Scăderea contribuției totale în economie, prin impactul asupra cifrei de afaceri. În perioada 2017-2020, contribuția industriei la economia națională s-a ridicat la peste 3,65 miliarde euro, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă.
  • Diminuarea investițiilor. Lipsa predictibilității, a transparenței decizionale și a consultării în ceea ce privește ajustarea regimului fiscal din România, o abordare constantă în ultimii ani, poate conduce la suspendarea investițiilor planificate. Nivelul investițiilor implementate în ultimii ani nu va mai putea fi menținut. Mai mult, forța de muncă va fi adaptată conform constrângerilor pieței. Amintim, totodată, faptul că întreaga industrie a băuturilor răcoritoare realizează deja investiții semnificative de ordinul sutelor de milioane de euro, pentru a dezvolta în parteneriat cel mai mare proiect de sustenabilitate din România – Sistemul de Garanție Returnare (SGR) – un sistem organizat și finanțat integral de către industria responsabilă.

O măsură profund discriminatorie

O astfel de taxare continuă să aibă un caracter profund discriminatoriu, în raport cu alte categorii de produse care conțin zahăr – atât timp cât nu adresează tot aportul de zahăr din dietă. Cantitatea de zahăr și aportul caloric adus de acesta în dietă este același, indiferent de forma solidă sau lichidă a produsului. Nu există nicio diferență între zahărul din băuturi și zahărul din alimente sau zahărul care este pe lista alimentelor esențiale în OUG de combatere a creșterii excesive a prețurilor la alimente.

Totodată, s-ar mări și mai mult dezechilibrul concurențial în piață, unde categorii de produse direct concurente au rămas la cota redusă de TVA de 9% și fără taxare suplimentară. Această măsură nu ține cont de recomandările instituțiilor internaționale cu privire la măsurile de reformă fiscală necesare în România, în special în ceea ce privește regimul de TVA (eliminarea/reducerea categoriilor care beneficiază de cote reduse; creșterea ratei de conformare/colectare TVA).


ANBR (Asociatia Națională a Băuturilor Răcoritoare) este o asociație non-profit, al cărei scop este să reprezinte interesele membrilor săi. ANBR este membră a ROMALIMENTA (Federația Patronală din Industria Alimentară) și a UNESDA (Uniunea Europeana a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare).

ANBR militează pentru impunerea și menținerea unor standarde de igienă și calitate la nivel european, pentru informarea corectă a consumatorilor și pentru promovarea comportamentului responsabil al membrilor asociației în problema nutriției echilibrate și a ingredienților folosiți de aceștia. ANBR își propune să fie un partener de dialog activ și responsabil atât pentru instituțiile implicate în activitatea sectorului băuturilor răcoritoare, cât și pentru toți cei interesați de dinamica acestui sector aflat în ultimii ani în România într-o continuă dezvoltare.

 

Lunile de vară au readus Italia și Spania în topul țărilor care caută cei mai mulți candidați români. Aceștia preferă, totuși, să aplice cu precădere pentru joburile din Olanda, Belgia și Grecia

0

Vara aceasta a venit cu o creștere de aproximativ 15% a numărului de joburi scoase în piață de angajatorii din străinătate, aproape 5.000 de locuri de muncă fiind postate, de la 1 iunie și până acum, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

„Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, reintră în forță și destul de neașteptat Italia și Spania, țări care erau dominante de necontestat ale clasamentului până acum 5 ani, dar care, în ultimii ani, au început să coboare în top. Vara aceasta le regăsim pe locurile al treilea (Italia), respectiv al patrulea (Spania), cu oferte în domeniile sport / beauty / spa, naval / aeronautic, transport / logistică, retail și turism”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România. Spre comparație, anul trecut, Italia se afla pe locul al 7-lea, iar Spania pe locul al 14-lea.

Cele mai multe locuri de muncă noi pentru străinătate aparțin angajatorilor din Germania și Franța. Urmează Italia și Spania, după care Olanda, Grecia, Cipru, Belgia, Marea Britanie și Norvegia. „Din această listă fac parte țări care în mod tradițional vara au o creștere a volumului de angajări pentru că sunt puternic influențate de sezonul turistic. Tocmai de aceea, mai mult decât în alte perioade ale anului, vedem mai multe oferte de joburi sezoniere, chiar dacă, altfel, numărul lor nu reprezintă decât puțin peste 10% din numărul total de joburi noi”, adaugă Roxana Drăghici.

În ceea ce privește profilul candidatului pe care îl caută angajatorii din afara țării, cei mai mulți sunt interesați să angajeze din segmentul entry level (0 – 2 ani de experiență) sau fără experiență. Aproximativ un sfert dintre oferte se adresează candidaților din categoria mid-level (2 – 5 ani de experiență). Cel mai puțin căutați vara acesta au fost, până acum, specialiștii seniori (mai mult de 5 ani de experiență) și managerii. Muncitorii calificați și cei necalificați continuă să fie foarte căutați de companiile care recrutează pentru străinătate.

Dacă la capitolul joburi a fost înregistrată o creștere față de vara anului trecut, pe partea de aplicări se remarcă o scădere de aproximativ 20%, dar și o disproporționalitate între țările care postează cele mai multe locuri de muncă și țările în care vor să lucreze românii. Astfel, cele mai multe aplicări au mers către Germania, Olanda, Belgia, Grecia, Franța, Marea Britanie și Irlanda.

Roxana Draghici, Head of Sales eJobs(resize)

„De data aceasta, Italia prinde la limită un loc în top 10 destinații, fiind pe locul al 9-lea, în timp ce Spania nu intră nici în top 15. Rămâne această predilecție către țările din Vestul Europei, inclusiv în rândul candidaților entry level sau din categoria blue collar”, specifică Roxana Drăghici.

Cei mai dornici să lucreze în afara țării sunt candidații din segmentul de vârstă 25 – 35 de ani, urmați de cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și cei din categoria 36 – 45 de ani. Domeniile în care vor să lucreze sunt transport / logistică, retail, turism, servicii, producție, casino / crewing, construcții și industria alimentară. „Este foarte interesant să observăm că nevoile angajatorilor din afara țării și cele ale candidaților, raportate la ideea de muncă în străinătate, sunt destul de diferite. Nu vedem o lipsă de suprapunere doar în ceea ce privește țările care fac cele mai multe angajări versus țările care atrag cele mai multe aplicări, ci și în pe tipul de joburi căutate. Astfel, dacă numărul de joburi sezoniere este destul de mic, numărul de aplicări pentru acestea este tot mai mare, semn că mulți dintre candidați plănuiesc să plece din țară pe termen scurt. În special tinerii văd o oportunitate foarte bună de a lucra pe timpul verii”, spune Roxana Drăghici.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproape 34.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, aproximativ 4.000 sunt postate de angajatori din străinătate.

ING Bank susține cel mai important proiect de economie circulară din România

0

ING Bank România anunță că „a acordat o finanțare verde în valoare de 426 milioane de lei companiei RetuRO Sistem Garanție Returnare, pentru implementarea celui mai important proiect de economie circulară la nivel național, care se bucură atât de implicarea sectorului privat cât și a statului român.

Sistemul de Garanție-Returnare, prin care ambalajele pentru băuturi vor fi recuperate și refolosite, va asigura trasabilitatea completă a deșeurilor și va crea un impact major pe piața de reciclare din România. Proiectul vizează recuperarea și reciclarea a peste 6 miliarde de ambalaje anual, integrând o schemă de stimulare financiară a returului ambalajelor”.

Reafirmând că proiectul „este esențial pentru atingerea țintelor de colectare și reciclare la care România s-a angajat în fața Uniunii Europene”, ING Bank România prezintă o analiză în acest sens:

ING Bank este finanțator unic al
Sistemului de Garanție-Returnare din România

Pachetul de finanțare cuprinde un credit de investiții în valoare de 343 milioane de lei (69 milioane de euro) acordat pe o perioadă de 5 ani și un credit pentru capital de lucru de 83 milioane de lei (16,7 milioane de euro) cu o durată de 2 ani.

„Sustenabilitatea este o prioritate strategică pentru grupul ING și în egală măsură pentru ING Bank România. Suntem foarte entuziasmați și onorați să contribuim la cel mai amplu proiect de economie circulară din țară, în calitate de partener financiar al RetuRO. Este un proiect care se încadrează perfect în misiunea noastră de a face diferența pentru clienții noștri și pentru societate.

Suntem recunoscători managementului și acționariatului RetuRO pentru încrederea acordată. Această finanțare verde este una dintre cele mai importante tranzacții de acest fel acordate până acum în România, fiind încheiată în timp record, cu sprijinul tuturor părților implicate. Privim cu mare încredere acest parteneriat, care cu siguranță va aduce un impact pozitiv în tranziția României către o economie verde.” Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

Împrumutul integral privat obținut de RetuRO va susține activitatea operațională a Sistemului de Garanție-Returnare, ce include crearea și operarea centrelor regionale, unde se vor asigura numărarea, sortarea și pregătirea pentru reciclare a ambalajelor returnate.

„Odată cu obținerea acestui împrumut verde suntem cu un pas mai aproape de implementarea Sistemului Garanție-Returnare în România. Acest moment reprezintă un alt pas uriaș pentru că asigurarea bugetului pentru funcționarea unui proiect de o așa anvergură nu a fost o misiune ușoară. Vorbim despre cel mai mare proiect de economie circulară din țară, care nu doar că va transforma România într-o țară mai curată și responsabilă, ci va conduce și spre schimbări de mentalitate și comportament pe termen lung, atât la nivel personal, civic, cât și la nivel economic și al mediului de afaceri. De aceea a fost important pentru noi să găsim o instituție financiară cu care să împărtășim aceeași viziune și să găsim cele mai convenabile condiții pentru finanțarea unui viitor verde. Dincolo de implicațiile financiare, acest parteneriat între RetuRO și ING reprezintă un semn al încrederii și sprijinului de care orice business aflat la început de drum are nevoie.” – a Gemma Webb, CEO RetuRO Sistem Garanție Returnare.

Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?

Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un circuit complet pe care ambalajele din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, urmează să îl parcurgă pentru a fi recuperate și refolosite. Astfel, începând cu 30 noiembrie, prețul băuturilor comercializate va include o garanție în valoare de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj eligibil. Ulterior, clienții vor putea recupera valoarea garanției prin returul ambalajelor la orice punct de colectare pus la dispoziție de comercianți, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs a fost cumpărat din altă locație.

RetuRO Sistem Garanție Returnare este o companie înființată de către un consorțiu format din trei acționari privați – Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate și Asociația Retailerilor pentru Mediu – și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Sistemul de Garanție-Returnare din România reprezintă un model de bune practici la nivel global prin parteneriatul dintre producători, comercianți și statul român în cadrul RetuRO.

RetuRO funcționează pe baza principiului not-for-profit, ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat în urma colectării de ambalaje va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea Sistemului Garanție-Returnare. Compania a fost desemnată, prin lege, administrator al sistemului în 2022, singurul obiectiv fiind asigurarea funcționării optime a acestui sistem.

În ultimul an, RetuRO a făcut progrese semnificative în configurarea unor segmente cruciale pentru desfășurarea activității, precum resurse umane, logistică, IT sau finanțare. Gemma Webb a fost numită în rolul de CEO și Președinte al Directoratului RetuRO Sistem Garanție Returnare în luna noiembrie a anului trecut și a fost primul angajat al companiei. Formarea unei echipe de profesioniști și asigurarea bugetului companiei au reprezentat prioritățile acesteia din ultimele luni.

RetuRO va asigura transparență asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare asumate de țara noastră în fața Uniunii Europene.

Finanțarea proiectului a beneficiat de puternică implicare și sprijin din partea producătorilor Bergenbier (Molson Coors), Coca-Cola HBC, Heineken, Maspex, PepsiCO, United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg), Ursus Breweries (Asahi Europe & International).

În procesul de obținere al acestui împrumut verde, consilierul juridic al RetuRO Sistem de Garanție Returnare a fost Bondoc și Asociații, firma de avocatură selectată și pentru a oferi asistență juridică Returo SGR S.A. în implementarea sistemului în România.

Prin deciziile de finanțare sustenabilă, ING își continuă misiunea de a contribui la diminuarea impactului schimbărilor climatice și de a fi alături de clienții săi prin expertiză și soluții financiare dedicate.

Anca Sinea, coordonator ORSE: România are nevoie urgent de o strategie națională pentru reducerea sărăciei energetice

0

În plină criză energetică, ajutoarele pentru plata facturilor reprezintă un instrument de intervenție rapidă necesar în sprijinul consumatorilor vulnerabili. Însă astfel de măsuri nu fac decât să pompeze bani într-un sac fără fund, dacă nu sunt însoțite de investiții care să protejeze cu adevărat consumatorii în fața crizelor viitoare. Aproape 17 miliarde de lei (peste 3,4 miliarde de euro) din bugetul de stat a costat până acum schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie, pentru perioada noiembrie 2021 – aprilie 2023. Bani de la buget pentru plafonare nu mai sunt și ne-am întors de unde am plecat, ba chiar mai rău. Sărăcia energetică în România s-a acutizat, iar consumatorii vulnerabili sunt în continuare expuși viitoarelor crize. În fața acestei realități, e mai mult decât evident că România are nevoie urgent de o strategie națională pentru tratarea sărăciei energetice. O misiune dificilă, dar nu imposibilă. 

România nu doar că nu are o strategie pentru a aborda sărăcia energetică, dar își încalcă o obligație legală prevăzută de peste 10 ani în Legea Energiei din 2012, care prevede crearea unui Plan național de acțiune pentru combaterea sărăciei energetice. Au trecut 11 ani și acest plan nu există. De unde rezultă că în fața unor crize, cum sunt cele pe care le trăim de trei ani încoace, nu știm cum să reacționăm și luăm măsuri ad-hoc ce se dovedesc a fi doar niște tratamente extrem de scumpe și fără o ameliorare de durată. Mai ales în situația de față, cu dezechilibre macroeconomice cu efecte pe termen lung insuficient de cunoscute și cu un deficit bugetar excesiv, România nu își permite să subvenționeze prețurile energiei pentru toți consumatorii, indiferent de venituri.

Pentru a lua cu adevărat măsuri eficiente de sprijinire a populației și a preîntâmpina șocurile unor alte crize viitoare, e nevoie urgent să știm exact situația consumatorilor în risc de sărăcie energetică (așa-numiții consumatori vulnerabili) sau care se confruntă deja cu această situație. Trebuie ca autoritățile să știe cine sunt aceștia, unde se află, ce venituri au, în ce fel de locuințe se încălzesc, ce tip de energie folosesc, care este vârsta lor, starea de sănătate etc. În al doilea rând, întrucât efectele acestor crize sunt complexe, iar capacitatea populației de a le face față este limitată, este nevoie să anticipăm efectele și tipul de măsuri necesare pentru un spectru mult mai larg de populație. Cunoaștem faptul că vulnerabilitatea energetică este o situație dinamică, iar în funcție de o serie largă de factori, dimensiunea populației afectate poate varia.

Spre urmare, este nevoie de un instrument tehnic complex și coordonat politic la nivel înalt, capabil să înțeleagă  dimensiunea problemelor și să ia decizii optime. Acest lucru nu se poate realiza fără un instrument de consultare tripartită la nivelul Guvernului, care să includă autoritățile responsabile cu toate ministerele relevante (obligatoriu Ministerul Energiei, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și autorități cu portofolii mai îndepărtate, precum sunt Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, etc.), companiile din sectorul energetic și ONG-uri / asociațiile de consumatori. În prezent, lipsa de comunicare și declinarea de competențe între instituțiile responsabile, inclusiv între autoritățile la nivel central și cele de la nivel local, reprezintă una dintre cauzele majore care conduc la dificultăți în evaluarea riscurilor, stabilirea și aplicarea unor măsuri de sprijin optime pentru consumatori. Fără coroborarea tuturor competențelor relevante problemei, amploarea sărăciei energetice și impactul efectiv al politicilor publice asupra consumatorilor casnici nu vor fi cunoscute niciodată în mod real. Ultimii ani ne-au demonstrat faptul că efortul care trebuie depus pentru a acționa în această direcție este deosebit de mare și că el nu poate fi depus unilateral. Vorbim de colectarea și interpretarea de date, de expertiză la nivel de piață, de rețele, etc. Actorii de piață, administrativi sau organizațiile neguvernamentale cunosc diferite laturi ale problemei, iar angajarea lor în dialog nu poate decât să îmbunătățească capacitatea de răspuns a autorităților, să crească performanța politicilor publice, să reducă costurile de luare a deciziilor și să producă efecte mai bune la nivel de populație într-un climat generalizat de încredere. Atenție: nicio piață nu poate performa într-un vid de încredere. Fără o asemenea abordare, niciun plan de acțiune nu va sta în picioare. Așadar, în primul rând de aici trebuie să plecăm.

Apoi, pentru măsuri nu trebuie să inventăm roata. Există o mulțime de lucruri care se pot face și care aduc beneficii reale pentru consumatorii casnici (fie ei vulnerabili sau cu potențial de vulnerabilizare), contribuind totodată la atingerea obiectivelor țării în privința reducerii emisiilor poluante. Iată doar câteva: instrumente de finanțare cu dobândă subvenționată și garantate de stat pentru renovarea clădirilor, scheme de sprijin pentru instalarea de tehnologii sustenabile de producere a energiei (panouri pentru apă caldă, panouri fotovoltaice cu sisteme de stocare, pompe de căldură etc.), politici de susținere pentru crearea de comunități de energie din surse regenerabile, campanii de promovare a modurilor de reducere a consumului prin utilizarea mai eficientă a energiei și combaterea risipei, până la consultanță personalizată prin ghișee unice în primării. Fondurile disponibile de la bugetul de stat, dar mai ales fondurile europene nerambursabile de miliarde de euro destinate tranziției energetice în România trebuie direcționate cu prioritate către acest gen de investiții. În esență, cu cât soluțiile sunt mai pliate pe nevoile reale ale gospodăriilor, cu atât se risipesc mai puține resurse și efectele sunt mai scontate. În acest sens, este necesară rularea unor instrumente de diagnoză adecvate. Aceste instrumente există deja atât în politicile europene, cât și în cele naționale. Vorbim despre audit energetic și date despre clădiri, despre baze de date privind diferite tipuri de ajutoare și forme de sprijin, date socio-economice ale gospodăriilor, date de consum, etc. Colectarea lor sistematică este necesară, la fel ca și centralizarea și integrarea lor. Odată ce cauzele sunt mai ușor de identificat, ele sunt și mai ușor de tratat.

Ce s-ar fi putut face cu cele peste 3,4 miliarde de euro cheltuite pentru plafonarea și compensarea prețurilor

Ajutoarele financiare și subvențiile de moment ne amorțesc conștiința și dorința de inițiativă pentru a rezolva răul de la rădăcină. Politicienii pot spune „Noi am dat”, consumatorii răsuflă ușurați pentru o vreme, în timp ce problema de fond rămâne nerezolvată. Banii cheltuiți pe subvenționarea energiei fără să ne uităm la starea locuințelor – foarte multe dintre ele „găuri negre” din punct de vedere energetic, fără să ne uităm la soluții ca locuințele ca să nu mai depindă de energie poluantă și scumpă, sunt bani aruncați în vânt. Compensarea facturilor ne-a costat până acum aproape 17 miliarde de lei (peste 3,4 miliarde de euro) și cifra încă se actualizează. Comparativ, suma depășește întregul buget alocat în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru creșterea eficienței energetice în clădiri prin componenta Valul de Renovare, de 2,2 miliarde de euro.

Cu cele 17 miliarde de lei cheltuite pe compensarea creșterii prețurilor la energie în ultimul an și jumătate, s-ar fi putut sprijini instalarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa Verde Fotovoltaice pentru 850.000 de gospodării, la valoarea actuală a sprijinului de maxim 20.000 lei/beneficiar. Altfel spus, aproape una din cinci gospodării care trăiesc în locuințe individuale în România, din cele 4,5 milioane existente (INS, 2021), ar fi putut beneficia de această subvenție. La un buget total de 1,75 miliarde de lei alocat în 2023 de Administrația Fondului pentru Mediu acestui program, fondurile s-au epuizat în câteva minute, în fiecare regiune a țării. Aceasta demonstrează încă o dată interesul uriaș al românilor pentru astfel de sisteme ce le permit o mai mare autonomie energetică și facturi mai mici la electricitate.

Tabloul sărăciei energetice în România în câteva cifre

Plafonarea și compensarea prețurilor la energie a costat România o sumă uriașă. Și totuși, sărăcia energetică nu s-a diminuat. Câteva cifre:

În România de astăzi, 8 din 10 clădiri au nevoie de renovare energetică, fiind vechi și ineficiente energetic, dar în continuare rata de reabilitare termoenergetică a clădirilor este foarte redusă, mai ales în mediul rural, pentru care nu au existat niciodată programe dedicate de renovare a locuințelor. Să nu uităm și că în România anului 2023, lemnul a rămas principalul combustibil utilizat pentru încălzire  la nivel național, fiind folosit de aproape jumătate din populația țării. În locuințele din mediul rural, cel mai expus sărăciei energetice, procentul gospodăriilor care se încălzesc cu lemn este de 80%, neavând acces la alte surse sau forme de încălzire. Lemnul este ars de regulă în sobe vechi și ineficiente energetic, ce afectează atât sănătatea utilizatorilor, cât și mediul. Totodată, alte câteva zeci de mii de gospodării din România sunt într-o situație inimaginabilă: nu au acces nici măcar la electricitate, o nevoie minimală fără de care nu ne mai putem imagina astăzi viața.

Astăzi, nimeni nu poate trăi într-un mod demn și sănătos fără energie. Accesul la energie este un drept esențial al omului, stipulat în Pilonul european al drepturilor sociale. Datoria oricărui stat este de a asigura accesul tuturor cetățenilor la acest serviciu esențial vieții. În fața unor ierni care nu se știe ce ne vor aduce în privința prețurilor la energie, cele mai recente date Eurostat indică o realitate dură: unul din zece români (10,1% din populație) nu și-a putut menține locuința suficient de caldă, în 2021. Acest procent este peste media UE de 6,9% și ne plasează în topul țărilor celor mai vulnerabile din acest punct de vedere.

Așadar, e nevoie urgent de soluții consistente, pe termen lung, ca românii să nu tremure de frig în case. Iar aceste soluții nu pot fi găsite decât împreună, prin dialog, cooperare și printr-un plan concret de acțiuni! Sărăcia energetică este o problemă a întregii societăți.

Economie socială, circulară și solidară în „Noul București, o capitală a tuturor”

0

Asociația Ateliere Fără Frontiere și partenerii săi, Primăria Municipiului București și Primăria Sectorului 3, anunță organizarea ultimelor 4 ateliere de lucru din suita celor 16 incluse în proiectul „Noul București, O capitală a tuturor”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Ioana Lazăr, manager de proiect la Ateliere Fără Frontiere: „Ne aflăm în faza finală a celor 16 Ateliere de Lucru, începute în luna ianuarie a acestui an. Prin efortul echipei noastre, am creat un cadru propice pentru dialog constructiv, inovație, soluții și inițiere de parteneriate, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții în capitală. Împreună, am depășit numeroase provocări și am identificat necesitatea actualizării unor reglementări care nu mai reflectă nevoile actuale. Sperăm ca și ultimele 4 Ateliere de Lucru să fie la fel de productive și să identifice soluții pentru a construi un Nou București, O capitală a tuturor.”

Beatrice Manole, coordonator Advocacy Ateliere Fără Frontiere, moderatorul celor 16 ateliere de lucru: „Dialogul între APL și ONG-uri inițiat în cadrul Atelierelor de Lucru reprezintă o oportunitate de a construi o înțelegere comună a problemelor și nevoilor, de a aborda complexitatea problemelor sociale și de mediu și de a găsi împreună soluții care să servească mai bine cetățenii. Într-unul din următoarele ateliere de exemplu vom încerca să dezvoltăm un concept și parteneriate pentru adoptarea unei platforme de gestionare și analiză a datelor privind deșeurile care să ofere mai multă transparență și implicare în managementul eficient al deșeurilor. Dar o să evaluăm în alte două și nevoia de servicii sociale care să sprijine tranziția către o viață independentă a tânărului sau adultului vulnerabil. Asta este important pentru a dezvolta un cadru coerent de inserție socio-profesională.”

Organizatorii precizează că „atelierele de lucru care vor încheia seria abordează teme importante precum incluziunea socială, integrarea persoanelor din categorii vulnerabile pe piața muncii, importanța reutilizării deșeurilor și economia circulară și oferă un spațiu de dialog constructiv între autoritățile publice locale (APL) și organizațiile neguvernamentale (ONG-uri), încurajând o mai bună transparență decizională și îmbunătățire a colaborării și a parteneriatului dintre APL și ONG-uri, în vederea identificării de soluții care să favorizeze creșterea calității vieții cetățenilor Capitalei.

Temele ultimelor 4 ateliere de lucru sunt următoarele:

  • „Nevoile de servicii sociale și planuri pe raza Municipiului București și accesarea contractelor și proiectelor publice”, pe 19 iulie, alături de reprezentanți ai DGASMB și DGASPC-urilor de sector.
  • „Platformă de gestionare a datelor pentru deșeurile municipale”, pe 19 iulie, alături de reprezentanți ai Primăriei Municipiului București.
  • „Nevoile de servicii sociale și planuri pe raza sectorului 3 și accesarea contractelor și proiectelor publice”, pe 2 august, alături de reprezentanți ai DGASPC Sector 3.
  • „Educație și comunicare pentru prevenirea și reutilizarea deșeurilor”, pe 2 august, alături de reprezentanți ai Primăriei Sectorului 3.

Detaliile despre evenimente și agendele Atelierelor de Lucru se vor trimite participanților în funcție de opțiunile selectate în formularul de înregistrare.

ONG-urile din București sunt invitate să se înscrie completând formularul de pre-înscriere, accesând acest link https://forms.gle/sfjJJEphzbUAbMg87 până la data de 17 iulie pentru atelierele din 19 iulie și până la data de 28 iulie pentru atelierele din 2 august. Participarea la aceste dezbateri publice este gratuită, dar numărul de locuri este limitat”.

Totodată, beneficiarii reamintesc că „proiectul Noul București – O capitală a tuturor (cod proiect MySMIS131435, cod SIPOCA 1085, în valoare de 375.870,46 lei, din care 294.682,45 lei cofinanțare UE), este implementat de către Asociația Ateliere Fără Frontiere în parteneriat cu Primăria Sectorului 3 și Primăria Municipiului București, fiind finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, Componenta 1 CP14/2021 pentru regiunea mai dezvoltată – Consolidarea capacității ONG-urilor și partenerilor sociali de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local”.

Cum au resimțit companiile schimbările Codului Fiscal la șase luni după implementare

0

 

FLORINA MATEESCU, General Manager,
Perfect Accounting and Tax Management (foto)

 

Modificările prevăzute de Codul Fiscal și anunțate anul trecut au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, cu excepția unora care s-au aplicat încă de anul trecut. Deși prognozele autorităților, dar și ale mediului de afaceri nu au fost pesimiste în ceea ce privește aceste măsuri, la șase luni după implementare, efectele sunt certe și vizibile.

Principalele schimbări care au impactat companiile mici și mijlocii sunt creșterea salariului minim pe economie, regimul microintreprinderilor, taxa pe valoarea adaugată, impozitul pe venit sau pe dividende, impozitarea bacșisului, salarizarea și contribuțiile la pensie și sănătate pentru PFA. Dintre acestea, cele mai importante au fost majorarea impozitării dividendelor la 8%, de la 5% și condițiile pentru impozitarea veniturilor de 1% vs impozitul pe profit de 16%. Pentru a rămâne cu o cotă de impozitare a veniturilor de 1%, companiile trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, iar cele care au avut cel mai mare impact sunt limitarea plafonului de venituri de 500 000 EUR (vs 1 mil EUR în 2022), din care mai puțin de 80% nu provin din consultanță și/sau management și au cel puțin un salariat, încadrat cu normă de timp întreagă și salariu minim pe economie de 3000 lei brut vs 2550 lei în 2022.

Cu toate acestea, rata șomajului nu a înregistrat fluctuații majore, aceasta având doar o tendință de stabilizare. Pentru luna mai a anului în curs, rata șomajului a fost de 5,5%, în ușoară scădere față de data intrării în vigoare a noilor prevederi, respectiv 5,6% în decembrie 2022

Efectul modificărilor legislative este foarte vizibil însă în ceea ce privește activitatea agenților economici. Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele cinci luni din 2023 a fost de 6.899, în creștere cu 14,56% comparativ cu perioada similară din 2022, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în intervalul menţionat au avut sediul în principalele centre economice ale tării, respectiv în Bucureşti, 866 de companii (număr în creştere cu 40,13% faţă de ianuarie-mai 2022) și judeţele Cluj, cu 475 firme suspendate (în creştere cu 69,64%), Braşov – 311 firme (în creştere cu 30,13%) şi Timiş – 257 firme (în creştere cu 19,53%).

Activitatea companiilor mici are impact semnificativ asupra indicatorilor economici, situația generală nefiind una foarte prosperă. Conform indicatorilor lunii mai, economiștii Comisiei Economice nu estimează pentru anul în curs o creștere economică semnificativă. Acesta va continua, dar într-un ritm mai lent decât anul trecut, în condițiile în care șomajul va scădea doar marginal, iar rata inflației va fi peste ținta estimate anterior.

 

Analiză a Observatorului Arval pentru Mobilitate privind Barometrul flotelor și mobilității 2023

0

Arval Mobility Observatory – Barometrul Flotelor și Mobilității 2023 face o anliză asupra percepției situației în domeniu de către companiile din România, aprecierea aproape în totalitate (9 din 10 companii) fiind că „flota lor va rămâne stabilă sau va înregistra chiar o creștere în următorii trei ani, în concordanță cu tendințele europene”:

89% dintre companiile din România
rămân încrezătoare cu privire la dezvoltarea flotelor auto

Companiile din România sunt în continuare încrezătoare în creșterea dimensiunilor flotelor. Decidenții privind politica de flotă și mobilitate rămân optimiști, aproape 9 din 10 companii anticipând că flota lor va rămâne stabilă sau va înregistra chiar o creștere în următorii trei ani, în concordanță cu tendințele europene.

Printre companiile care anticipează o mărire a flotelor proprii, unul dintre factorii care stau la baza acestei creșteri este dezvoltarea business-urilor, după cum au evidențiat 64% dintre acestea. De asemenea, un alt factor este reprezentat de unele abordări inovatoare ale companiilor pentru a atrage și a reține angajați, 30% dintre acestea oferind autovehicule angajaților care nu sunt eligibili pentru o mașină de serviciu, iar 31% implementând împărțirea mașinilor între angajați.

Dezvoltarea sistemului de lucru de la distanță a avut, de asemenea, un impact asupra politicilor de mobilitate în România, unde 24% dintre companii au implementat sau iau în considerare ajustări în viitor. Aceste ajustări se traduc prin oferirea de soluții ample de mobilitate angajaților.

Provocările companiilor din țară merg pe tendințele europene, decidenții privind flotele având de luat decizii importante legate de tranziția către tehnologii alternative de combustibil și adaptarea la politici publice restrictive.

Rezultatele sondajului indică faptul că 40% dintre companiile din România își propun să introducă sau să crească folosirea leasingului operațional în următorii trei ani, reflectând un potențial promițător de creștere, care depășește alte țări europene. De asemenea, se preconizează o creștere a utilizării leasingului cu servicii complete în toate categoriile de dimensiuni ale afacerilor.

Potrivit Arval Mobility Observatory – Barometrul Flotelor și Mobilității 2023, 63% dintre companiile din România au implementat deja sau iau în considerare implementarea a cel puțin unei tehnologii alternative în următorii trei ani în flota de autoturisme. Aceste tehnologii includ vehicule hibride (HEV), vehicule hibride plug-in (PHEV) și vehicule electrice cu baterie (BEV). În ciuda progresului în adoptarea tehnologiilor alternative de combustibil în comparație cu anii precedenți, companiile românești se situează sub nivelul mediu european. În prezent, 30% dintre companiile românești utilizează cel puțin o tehnologie alternativă pentru autoturisme, în comparație cu media europeană de 58%. De asemenea, peste 60% dintre companiile din România utilizează deja sau iau în considerare adoptarea a cel puțin uneia dintre aceste tehnologii în următorii trei ani, comparativ cu media europeană de 77%.

Principalele obstacole pentru companiile românești care nu iau în considerare adoptarea vehiculelor electrice cu baterie sunt prețurile de achiziție ridicate și nivelul redus al infrastructurii de încărcare. Ca urmare, tranziția energetică pentru aceste companii este mai lentă decât nivelul european. Cu toate acestea, considerațiile economice, cum ar fi costul redus al carburantului și costul total de proprietate comparabil cu alternativele pe benzină sau motorină, precum și impactul redus asupra mediului, rămân principalele motive pentru accelerarea tranziției energetice în următorii trei ani. În prezent, cele mai utilizate tehnologii alternative de combustibil pentru autoturisme în România sunt cea hibridă (16% dintre companii) și cea hibrid plug-in (14% dintre companii).

Studiul evidențiază, de asemenea, faptul că 64% dintre companiile din România au implementat deja cel puțin un sistem de mobilitate pentru angajații lor, în timp ce 90% dintre acestea au planificat investiții sau intenționează să investească în astfel de scheme de mobilitate în următorii trei ani.

„Concluziile Arval Mobility Observatory 2023 sunt îmbucurătoare, piața din România arătând că se pliază pe tendințele europene în ciuda unor decalaje semnificative în ceea ce privește infrastructura. Companiile românești înțeleg valoarea unei flote de automobile și chiar folosesc autoturismele de serviciu ca modalitate de a reține angajații valoroși. De asemenea, tendința către electrificare este accentuată pe piața din România, iar companiile locale investesc în modernizarea flotelor cu autoturisme hibrid și electrice. Există un decalaj față de piața europeană, însă există premise bune pentru recuperarea lui pe măsură ce infrastructura necesară se va dezvolta. În acest sens, Arval Romania a demarat o acțiune la care au aderat si alte companii locale care operează sub umbrela leasingului operațional, prin care cerem sprijinul Ministerului Mediului pentru extinderea programului Rabla + pentru incentivarea schimbării flotelor, astfel încât sa putem oferi o soluție viabilă partenerilor noștri care susțin tranziția spre electrificare ca alternativa de mobilitate sustenabilă. Observatorul Arval pentru Mobilitate reprezintă o radiografie la zi în ceea ce privește segmentul flotelor auto de pe piața din România și ne oferă o oportunitate excelentă de a observa trendurile si de a putea, de ce nu, chiar să le anticipăm”, a declarat Roxana Lupescu (foto), General Manager Arval Service Lease Romania.

Transportul public și partajarea autoturismelor sunt cele mai răspândite soluții de mobilitate în România, reflectând tendințele observate în întreaga Europă. Dezvoltarea soluțiilor de mobilitate în România este în principal determinată de nevoile legate de resurse umane, cum ar fi recrutarea și reținerea angajaților, politica de responsabilitate socială a companiilor sau creșterea atractivității pentru angajați. Aceste soluții de mobilitate sunt considerate complementare flotei companiei, probabilitatea renunțării la întreaga sau o parte a flotei în favoarea soluțiilor de mobilitate rămânând relativ scăzută.

Utilizarea telematicii este, de asemena, în creștere, urmând tendințele europene. Aproape jumătate dintre companiile incluse în sondajul din România utilizează deja vehicule conectate. Acest trend a apărut pe fondul creșterii nivelului de echipare a vehiculelor comerciale ușoare (LCV), cu 30% dintre companii, față de 21% anul precedent, în special în cazul companiilor de dimensiuni medii și mari. În cazul companiilor mici, utilizarea telematicii este motivată în principal de posibilitatea de a localiza vehiculul (42%), în timp ce companiile mari sunt mai interesate de îmbunătățirea eficienței operaționale (39%) și reducerea costurilor flotei (36%), în special în cazul flotelor de autoturisme (46%).

Pentru a descărca raportul integral accesați acest link.


Pentru acest studiu independent au fost intervievați 8 622 factori de decizie din companii, între 18 august și 11 noiembrie 2022, din 25 de țări, și între 9 ianuarie și 30 martie 2023 pentru America de Nord, Noua Zeelandă, Australia și Mexic, de către Ipsos, compania independență de studii de piață. Participanții au fost recrutați prin telefon, interviurile fiind operate în totalitate prin telefon. Scopul studiului a fost extins acest an (de la 25 la 30 de țări), pentru a include 5 noi țări (Austria, Germania, Spania, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, România, Elveția, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Noua Zeelandă, Austalia, Mexic, Statele Unite ale Amercii, Turcia, Maroc, Chile, Peru și Braziia). Companiile intervievate operau cel puțin un autoturism.

În România, distribuția interviurilor a fost următoarea:

  • 33 % companii cu mai puțin de 10 angajați
  • 21 % companii având între 10 și 99 angajați
  • 27 % companii având între 100 și 499 angajați
  • 20 % companii având 500 angajați sau mai mult


Observatorul Arval pentru Mobiltate este recunoscut pe scară largă ca una dintre platformele de cercetare și schimb de informații din industrie cu autoritate în sectorul flotei și mobilității. Acesta își propune să colecteze și să ofere informații obiective și precise pentru a le împărtăși cu toate tipurile de public pe care să le ajute să înțeleagă mai bine noua paradigmă a mobilității în care operăm și sprijinindu-le în navigarea prin acastă junglă care este selecția în continuă expansiune a soluțiilor de mobilitate disponibile.

Arval este fondat în 1989 ca parte a grupului BNP Paribas în divizia Retail Banking & Services, este specializat în solutii de mobilitate sutenabilă, cu contracte de leasing operațional full service încheiate pentru mai mult de 1,6 milioane de mașini la nivel global, până la finalul lui decembrie 2022. Cu peste 8.000 de angajați in 30 de tări, compania oferă soluții flexible și sustenabile de mobilitate pentru clienții săi, de la corporații internaționale la companii mici și clienți persoane fizice. Este membru fondator al Aliantei Globale Element – Arval, un lider în sectorul administrării flotelor, cu peste 3 milioane de vehicule în 53 de țări din lume.

În România, Arval este prezent din 2007 și a clădit în mod consistent o echipă de peste 100 de experți ce oferă servicii de mobilitate sustenabilă pentru mai mult de 1.100 clienți. La finalul anului 2022, Arval a devenit liderul pieței locale pe segmentul de Leasing Operational Full Service.

Apel către primării, consilii locale și județene de „Zilele Diasporei”

0

íPlatforma RePatriot reiterează inițiativa proprie lansată în 2016 ca ziua de 15 august (Adormirea Maicii Domnului) să fie „Ziua Diasporei”, iar „săptămâna și luna din jurul acestei zile să fie numite Zilele Diasporei. Prima duminică după Sfânta Maria este declarată de Biserica Ortodoxă Română Duminica Românilor Migranți”. În acest an, RePatriot lansează apelul deschis către primării pentru a organiza în luna „august întâlniri dedicate românilor originari din localitățile sau județele respective. Puteți găsi mai multe detalii la https://repatriot.ro/zilele-diasporei. Apelul este următorul:

Stimați Primari,

Stimați Consilieri locali și județeni,

RePatriot este mai mult decât o echipă, este o comunitate care realizează o conectare mai puternică cu românii de pretutindeni, constituită ca o platformă de consiliere, informație și inspirație – www.repatriot.ro. Facilităm accesul românilor din străinătate la oportunitățile din țară și vă invităm alături de noi în acest demers. Acest proiect adresat celor din Diaspora a fost lansat sub numele RePatriot de Romanian Business Leaders – www.rbls.ro, o organizație care reunește peste 400 de antreprenori și lideri din mediul de afaceri românesc, contribuitori importanți la bugetele locale și la bugetul național.

Vă adresăm acest mesaj cu încrederea că vom putea pune umărul împreună pentru a avea o țară mai bună pentru toți, să nu mai fim nevoiți mulți dintre noi să părăsim țara din motive economice. Ne dorim cât mai mulți românii din afara granițelor să revină în patria mamă. Stă în puterea dumneavoastră, ca lideri aleși ai comunităților locale, să reușim în această misiune.

Românii de pretutindeni sunt doriți în țară. Reclădirea încrederii în România este decisivă.

Mesajul de apropiere și dragoste pentru cei plecați a crescut în intensitate în ultimii ani și observăm din ce în ce mai mulți care îl adoptă. Credem că este un prim pas bun pentru reclădirea încrederii.

În ultimii 8 ani am făcut conferinţe și întâlniri cu peste 12.000 de români în marile orașe din Europa, dar și Statele Unite sau Israel și am consiliat direct peste 2000 de persoane. Anual, organizăm Repatriot Summit, locul în care peste 300 de antreprenori români de pretutindeni se întâlnesc, clădesc încredere și dezvoltă conexiuni. Anul acesta evenimentul are loc în perioada 5-8 octombrie 2023, mai multe detalii aici: www.repatriot.ro/summit-2023.

Cu această ocazie, vom organiza și Gala Top 100 Români de Pretutindeni în care premiem anual 100 de români remarcabili, în 10 categorii diferite. Dacă aveți propuneri de români din comunitățile dumneavoastră, care locuiesc în străinătate, îi puteți nominaliza pentru Top 100 ediția 2023. Am promovat poveștile de succes ale românilor reveniți acasă și succesul celor aflați peste hotare. Ne-am concentrat să promovăm un mesaj de încredere pentru investitori, să atragem atenția autorităților statului asupra rolului important pe care îl are Diaspora în dezvoltarea țării.

Am inspirat Guvernul să lanseze programul Diaspora-Start-up cu fonduri europene, care va multiplica efortul nostru. Peste 10.000 de cursanți au beneficiat de educație antreprenorială și peste 1000 de start-up-uri au fost fondate de românii din străinătate. Urmează alte 1000 de start-up-uri prin programul Start-up Nation Diaspora. Am promovat deja sute de povești de succes ale unor români care s-au întors. Am creat o comunitate de peste 60.000 de fani pe Facebook care promovează mesajele noastre, avem peste 300 de Ambasadori ai RePatriot în toată lumea, am călătorit peste 1 milion de mile și am lucrat peste 1000 de zile în afara României, pledând în evenimente și întâlniri directe pentru această cauză.

Zilele Diasporei, o inițiativă locală care poate avea un impact major

RePatriot a propus în 2016 ziua de 15 august (Adormirea Maicii Domnului) să fie „Ziua Diasporei”, iar săptămâna și luna din jurul acestei zile, să fie numite „Zilele Diasporei”. Prima duminică după Sfânta Maria, este declarată de Biserica Ortodoxă Română, Duminica Românilor Migranți. Amintim și inițiativa lansată de Municipiul Iași, inspirați de RePatriot, care organizează an de an „Luna Diasporei”. Ne bucurăm că ideile și discuțiile noastre ajută și se transformă în acțiune.

Primele ediții ale proiectului „Zilele Diasporei”, inițiat de RePatriot, au avut loc în luna august și însumează peste 100 de evenimente. Aceste zile au adus împreună comunitatea locală cu Diaspora fiecărei localități în parte. Printr-o serie de programe, seminarii și acțiuni diverse, românii din afara granițelor au avut ocazia să ia contact și să descopere oportunitățile de investiții pe care România le oferă. Reprezentanți ai RePatriot au participat la evenimentele dedicate Zilelor Diasporei. Puteți găsi mai multe detalii la https://repatriot.ro/zilele-diasporei.

Am strâns deja un grup de oameni de afaceri importanţi, organizaţii non-guvernamentale şi voluntari care susţin cauza RePatriot. Construim instrumente de sprijin, oferim consiliere, mentorat, educație de afaceri, coalizăm forţe instituţionale importante alături de personalităţi şi societatea civilă.

Noi ne dorim ca acest proiect să se dezvolte împreună cu Dumneavoastră, să construim o singură Românie pentru toţi românii, oriunde s-ar afla, să aducem Diaspora alături de ţară, să ne fie ancoră de stabilitate, securitate şi bază pentru accelerarea dezvoltării economice.

Vă invităm să deveniţi Partener RePatriot printr-o procedură simplă:

  1. delegaţi o persoană de legătură pentru proiectul RePatriot, care să urmărească site-ul repatriot.ro și pagina de Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter și YouTube, să-i poată îndruma şi consilia pe cei care doresc informaţii  pentru a se reloca sau investi: https://repatriot.ro/sondaj-diaspora2021/
  2. identificați și realizați o bază de date cu românii plecați din localitatea dumneavoastră;
  3. informaţi consilierii locali şi alţi lideri de opinie cu privire la sprijinul în favoarea RePatriot;
  4. urmăriţi grupul de Facebook – www.facebook.com/groups/repatriot –  de consiliere şi discuţii şi îndrumaţi experţii din administraţia pe care o conduceţi să participe activ;
  5. sprijiniţi promovarea iniţiativei către media locală şi pe reţelele sociale;
  6. identificaţi şi transmiteţi posibile oportunităţi de afaceri şi investiţii, la adresa office@repatriot.ro, pe care să le promovăm către românii din Diaspora;
  7. recomandaţi oamenilor de afaceri din comunitatea dumneavoastră să sprijine iniţiativa RePatriot;
  8. organizați în luna august evenimente de tip Zilele Diasporei și să ne comunicați datele la care programați evenimente pentru a putea participa și a le promova. Invitați cât mai mulți participanți din țară și străinătate. Mai multe exemple aici – https://repatriot.ro/zilele-diasporei/
  9. lansați un mesaj că îi doriți acasă pe cei plecați;
  10. vizitați Basarabia, încurajați înfrățirile cu comunitățile românești din afara granițelor și sprijiniți dezvoltarea locală prin susținerea dezvoltării inițiativelor de afaceri, culturale și educative.

 

 

Hidroelectrica, la tranzacționare după încheierea celui mai mare IPO la Bursa de Valori București

0

Hidroelectrica (H2O) a fost listată la Bursa de Valori București, anunțând că „a încheiat cu succes cea mai mare ofertă publică inițială (IPO) realizată vreodată pe Bursa de Valori București (BVB), într-o operațiune care a atras în total 9,28 miliarde RON (1,87 miliarde EUR sau 2,04 miliarde USD) pentru 89,7 milioane de acțiuni reprezentând 19,94% din numărul total de acțiuni. Oferta Hidroelectrica, derulată la BVB în perioada 23 iunie-4 iulie 2023, a devenit, astfel, cea mai mare ofertă din Europa și a treia cea mai mare din lume, luând în calcul IPO-urile realizate până acum în acest an. Hidroelectrica a debutat pe 12 iulie 2023 pe Piața Reglementată a BVB și a intrat la tranzacționare sub simbolul H2O. Prețul pe acțiune stabilit în cadrul IPO a fost de 104 RON (21 EUR, 23.1 USD), ceea ce oferă companiei o capitalizare de 46,77 miliarde RON (9,45 miliarde EUR sau 10,35 miliarde USD). Raportat la întreaga valoare de piață a companiilor listate la BVB, Hidroelectrica reprezintă aproximativ 22% din capitalizarea tuturor companiilor listate pe piața de capital din România, nivel care a atins 211,77 miliarde RON (42,7 miliarde EUR sau 47 miliarde USD) la finalul primului semestru din acest an”.

În contextul evenimentului de listare, care a avut loc la Banca Națională a României, acad. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a caracterizat operațiunea drept „cea mai mare listare din istoria Bursei de Valori București”, care „reprezintă un efort de echipă, pe parcursul mai multor ani. Impactul activității companiei este mult mai mare, fiind reflectat, zilnic, în lanțul de furnizori și clienți, în viețile beneficiarilor persoane fizice. Mixul de producție de energie din surse 100% regenerabile și integrarea progresului tehnologic, aduce avantaje competitive și valoare, atât companiei listate, cât și economiei românești și societății în care își desfășoară activitatea. Pornind de la zero, companiile românești listate în prezent la Bursa de Valori București au acum o capitalizare cumulată de aproximativ 42 miliarde euro. Creșterea poate mai puțin rapidă decât ne-am fi dorit a fost însă continuă și de consolidare treptată. Noi, la Banca Națională, punem mare preț pe abordarea chibzuită, sustenabilă, pe termen lung. Astăzi, la 28 de ani de la reînființare, având în vedere și această listare, Bursa de Valori București își dă examenul de maturitate”.

În mesajul transmis cu ocazia evenimentului, preşedintele României, Klaus Iohannis a apreciat că „listarea mult aşteptată a acţiunilor societăţii Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi cea mai profitabilă companie de stat, are multiple valenţe şi va aduce avantaje de ordin economic, financiar şi investiţional pentru România. Iată că, la scurt timp după împlinirea a 140 de ani de la înfiinţare, Bursa de Valori Bucureşti celebrează un nou moment de referinţă. Cea mai valoroasă ofertă publică iniţială generează ecouri ale succesului nu doar în plan regional, ci şi la nivel global. Este o dovadă clară a maturităţii pieţei de capital româneşti, dar şi expresia potenţialului de care Bursa de Valori Bucureşti dispune”.

Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București: „Felicităm Hidroelectrica și acționarii companiei pentru succesul celui mai mare IPO din istoria pieței de capital românești! Listarea aceasta deschide noi oportunități atât pentru cei 8 milioane de români care investesc indirect pe bursă prin intermediul fondurilor de pensii administrate privat, cât și pentru românii care doresc să investească în companiile strategice ale României tranzacționate la bursă, inclusiv pentru cei 500.000 de clienți ai Hidroelectrica. Suntem într-un context bogat în oportunități pentru companiile românești, iar piața locală de capital și cea bancară sunt pilonii care susțin finanțarea acestora.”

Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori București: „Listarea Hidroelectrica este un punct de referință pentru piața de capital din România și felicităm acționarii companiei și consorțiul de intermediere pentru realizarea celui mai mare IPO din Europa de până acum în acest an.”

Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica: „Este, cu siguranță, cel mai important eveniment al pieței de capital din România în ultimii ani și reprezintă un moment crucial pentru Hidroelectrica, deschizându-ne noi oportunități de dezvoltare și creștere. Am depus un efort considerabil pentru a ajunge aici, iar când vorbesc despre acest efort, mă refer la întreaga echipă – Hidroelectrica, acționari, autorități, consultanți și consorțiu de bănci.”

Nicolae-Ionel Ciucă, președintele Senatului României: „Evenimentul bursier de azi e o probă clară că economia românească se deschide mai mult către piață și către investitori, că integrează tot mai clar principiile liberei concurențe, care aduce la dezvoltare. Ne uităm la rezultatele financiare remarcabile de anul trecut ale Hidroelectrica – venituri de peste 9 miliarde de lei și profituri de peste 4 miliarde de lei – dar vedem și planuri mari de investiții, estimate la peste 7 miliarde de euro până în anul 2030.”

Marcel Ciolacu, prim-ministru al Guvernului României, a accentuat că „Hidroelectrica este și va rămâne o companie a românilor! După listarea la bursă, statul român își păstrează integral participația de 80%. Astăzi, deschidem posibilitatea ca și cetățenii români și alți investitori instituționali să devină acționari și să se bucure de succesul și creșterea unei companii de succes.

Este un pas esențial pentru a democratiza și a aduce această perlă energetică a țării mai aproape de cetățeni. Prin participarea ca acționari, românii pot beneficia direct de potențialul de dezvoltare al acestui mare producător energetic. Însă listarea la bursă aduce beneficii și economiei românești în general. Atragerea de capital extern prin această listare va consolida poziția României și va susține dezvoltarea economică a țării”.

Foto: Guvernul României

 

Ținta de colectare a DEEE de 65% din media cantităților introduse pe piață în ultimii 3 ani, un dezavantaj pentru România

0

 

de Cătălin Gurău,
Director general, ARCwaste Collection (foto)

Dispozitivele pe care le folosim zilnic sunt responsabile pentru o bună parte a confortului nostru cotidian, dar și pentru tonele de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) generate anual. Printre cele mai întâlnite categorii de DEEE sunt echipamentele de uz casnic (frigidere, mașini de spălat), echipamentele IT și de telecomunicații și echipamentele electrice și electronice pentru uz profesional.

În România, se estimează că aproximativ 40% din totalul DEEE sunt colectate și tratate corespunzător. Dar, ca majoritatea statelor din zona Central și Est Europeană, România este dezavantajată de ținta de 65% din media cantităților introduse pe piață în ultimii 3 ani, fiind încă o piață nesaturată, în care există încă multe achiziții de primă dotare. Ținta de colectare a deșeurilor e calculată în funcție de vânzările de aparate noi, dar vânzările de aparate noi nu presupun întotdeauna scoaterea din uz a unui echipament vechi care să devină deșeu. De fapt, astăzi, în România se colectează echipamente introduse pe piață cu 10-15 ani în urmă, când volumul vânzărilor era semnificativ mai mic, fiind de asemenea influențat de scăderea consumului în perioada imediat următoare crizei. Stabilirea unei ținte de 85% din cantitatea generată, utilizată deja de țări precum Ungaria și Luxemburg, ar fi mult mai realistă și va putea conduce atât la creșterea continuă a performanței de colectare cât și la valori realizabile.

În plus, România are unele dintre cele mai mari penalități pentru neatingerea țintei din Uniunea Europeană. Ne confruntăm, de asemenea, cu o lipsă a infrastructurii municipale de colectare. Punctele municipale de colectare, care în vechile state membre ale UE aduc peste 50% din cantitatea colectată, sunt aproape inexistente în România. Din păcate, ținta mult prea mare în raport cu cantitățile de DEEE disponibile, coroborată cu valoarea foarte mare a penalității pentru neatingerea acesteia (de 2 lei/kg), creează un context ce poate încuraja specula și uneori chiar fraudele.

Totodată, România are nevoie de un organism de coordonare și compensare (de tip Clearinghouse) care să asigure distribuția echitabilă a obligațiilor de colectare între toate organizațiile de transfer de responsabilitate existente. În prezent, organizațiile colective operează pe o piață a colectării nereglementată, unde există un dezechilibru major între cererea creată de o țintă de colectare artificială și o ofertă limitată atât de factori obiectivi (cantitățile de DEEE generate sunt mici), cât și conjuncturali/subiectivi (nu există puncte municipale de colectare, colectarea formală este parțial înlocuită de cea informală, consumatorii nu își cunosc dreptul de a preda gratuit un echipament vechi în schimbul celui nou în aceleași condiții de livrare).

ONU a estimat că în 2019 au fost produse peste 22 de milioane de tone de deșeuri de echipamente mici în întreaga lume. Aceasta reprezintă 40% din cele 57 de milioane de tone de deșeuri electrice și electronice care apar la nivel global. Dacă se va menține ritmul de creștere (de aproximativ 3% pe an), cantitatea totală de deșeuri electrice și electronice va ajunge la 29 de milioane de tone până în 2030.

PayPoint și GLS România anunță semnarea unui acord de colaborare

0

PayPoint România, principalul operator de plăți în numerar și încărcare electronică prin puncte de retail din țară, anunță încheierea unui nou parteneriat cu GLS România, unul dintre principalii jucători de pe piața serviciilor de coletărie. Compania își consolidează astfel prezența pe segmentul conex serviciilor de coletărie, punând la dispoziția unui număr tot mai mare de consumatori avantajele sistemului național de livrare în puncte fixe, PayPoint Colet Expres.

Serviciul este disponibil în rețeaua punctelor de plată PayPoint Colet Expres, unde consumatorii pot trimite sau primi colete de dimensiuni mici și medii, de până la 10 kg, prin intermediul GLS România.

Pentru a trimite colete, consumatorii trebuie să genereze o etichetă din aplicația GLS și apoi să se prezinte în  cel mai apropiat magazin PayPoint Colet Expres. Pentru a beneficia de livrarea unui colet, consumatorul trebuie să plaseze comanda la un comerciant online partener GLS şi să solicite livrarea produsului către un magazin PayPoint Colet Expres din apropiere. După livrarea coletului în magazin de către curierul GLS, clientul primeşte un email si un SMS cu detalii despre ridicarea pachetului. Pentru a-l prelua, consumatorul trebuie să prezinte un act de identitate și, dacă bunul nu a fost achitat în prealabil prin alte modalități de plată, să efectueze plata ramburs, în numerar.

Acest serviciu oferă un grad ridicat de flexibilitate consumatorilor, deoarece pachetele pot fi predate sau ridicate în funcție de propriul program, într-o rețea extinsă de locații la nivel național, cu program prelungit și deseori disponibile și în weekend. Consumatorii beneficiază de numeroase alte servicii în magazinele partenere PayPoint Colet Expres, printre care plata facturilor pentru utilități, internet, telefon sau cablu, plata ratelor și a asigurărilor, încărcare electronică, plata rovinietei, loto.

Rețeaua PayPoint Colet Expres numără aproximativ 2.300 de locații la nivel național și este într-o continuă expansiune, planurile de dezvoltare incluzând extinderea până la aproximativ 3.700 magazine partenere, până la finalul anului financiar curent, martie 2024.

„Ne bucurăm să anunțăm semnarea parteneriatului cu GLS, un jucător important pe piața serviciilor de coletărie din România. Este un parteneriat mult așteptat, prin care diversificăm opțiunile de livrare disponibile pentru consumatori prin serviciul PayPoint Colet Expres; totodată, acest acord de colaborare completează eforturile depuse pentru atingerea obiectivului de consolidare a poziției companiei pe acest segment de plăți. Planurile de viitor pentru PayPoint Colet Expres, unde lucrăm deja cu trei jucători importanți din industria de coletărie, includ extinderea rețelei și a portofoliului de plăți. În linie cu direcția strategică generală a companiei, vizăm consolidarea prezenței pe toate segmentele în care operăm.”Utku Ogrendil, CEO PayPoint Services România.

„Acest parteneriat ne permite sa ne consolidăm poziția la nivel național în segmentul B2C și C2C, care se află în creștere rapidă. Datorită rețelei extinse PayPoint avem și mai multe alternative de livrare pentru clienții existenți și pentru cei care caută un partener de încredere în industria coletăriei, care oferă flexibilitate și servicii de înaltă calitate” – Miklos Szoboszlay, Division Manager GLS România

Bolt deschide poziții de angajare pentru echipele de ingineri software și  operațiuni locale

0

Bolt anunță o serie de posturi locale disponibile pentru inginerii IT care vor să lucreze în dezvoltarea soluțiilor software. România este printre puținele țări în care Bolt a dezvoltat un hub dedicat inginerilor, iar – în a doua jumătate a anului –, compania  urmărește să crească numărul lor cu 20%, până la aproximativ 100 de angajați. Aceștia dezvoltă sisteme care au rolul de a îmbunătăți aplicațiile Bolt și Bolt Food.

Pe lângă pozițiile dedicate programatorilor, Bolt oferă oportunități de angajare pentru rolurile de management și coordonare a operațiunilor locale, atât pentru ride-hailing, cât și pentru cele de micromobilitate. În total, aproximativ 30 de job-uri sunt disponibile pe site-ul Bolt pentru București. În prezent, la sediul din capitală, Bolt are 270 de angajați în total.

Vlad Dascălu, Bucharest Engineering Site Lead, Bolt România, declară: „Hub-ul nostru este format din echipe autonome de ingineri, care colaborează cu entități Bolt la nivel global pentru a proiecta, dezvolta și susține sisteme care se pun în mișcare atunci când cineva folosește aplicațiile noastre pentru a solicita o cursă, a planifica traseul optim sau pentru a comanda mâncare. Zilnic, milioane de oameni din întreaga lume se bazează pe noi ca totul să meargă ca pe roate și, recunosc, avem un sentiment aparte când știm că munca noastră are un impact vizibil asupra celor din jur.”

Hub-ul de development software din România este cel mai mare din regiune, iar echipa locală de ingineri a jucat un rol important în proiectarea și dezvoltarea aplicației Bolt Food. De asemenea, multe dintre noile funcționalități care sunt dezvoltate periodic și devin disponibile în aplicațiile companiei sunt realizate aici, în colaborare cu alți ingineri Bolt din regiune.

Specialiști din România recrutați în ultimii ani de Bolt ocupă acum poziții regionale, lucrând fie din țară, fie din străinătate, iar competențele și dedicarea lor sunt foarte apreciate, fapt care deschide, de altfel, noi oportunități și pentru alți specialiști din țara noastră.

„E important să ținem cont de faptul că, la Bolt, căutăm specialiști cu experiență și competențe excelente, pentru că știm că le putem oferi poziții care să le valorifice calitățile și să-i pună în postura de a colabora în crearea de produse sau servicii, într-un domeniu foarte dinamic, solicitat și folosit de milioane de oameni,” spune Vlad Dascălu.

Parlamentul European: Bulgaria și România ar trebui să fie în Schengen până la sfârșitul lui 2023

0

Eurodeputații solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație până la sfârșitul anului 2023.

Într-o rezoluție adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen. Deputații regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputații, menționând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.

Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, potrivit Parlamentului. Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen. Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.

Creșterea emisiilor de dioxid de carbon

În plus față de prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul menționează „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creșterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care așteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an, potrivit eurodeputaților.

Rezoluția solicită Comisiei să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare. Eurodeputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”.


În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent într-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.

Tutunul, pilon al economiei și pedepsitul de serviciu

0

 

Nerespectarea calendarului de majorare a accizelor va prejudicia bugetul și aderarea la Schengen

BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco, care reprezintă circa 95% din piață, au investit până acum în România circa 1,8 miliarde de euro și virează anual la buget aproximativ 4 miliarde de euro, însemnând accize, TVA și alte taxe și impozite.

Conform datelor INS, exporturile de produse din tutun au fost în 2022 de 1,48 miliarde euro, iar importurile de 375 milioane euro, de unde rezultă 1,1 miliarde euro contribuție pozitivă la balanța de plăți. Iar ultimele date INS confirmă trendul-  pe primele cinci luni ale anului, exporturile de țigarete și produse din tutun încălzit sunt printre cele care au crescut cel mai mult.

Impactul sectorului tutunului în economia României, fără a lua în calcul investițiile, este de 1,77% din PIB. Potrivit Eurostat, România, cu trei mari fabrici, este al doilea mare producător de produse din tutun din UE, la egalitate cu Germania.

Anul trecut a intrat în vigoare cel de al cincilea calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun și cu nicotină, pentru perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. Într-un singur an, acciza a crescut cu 11% – 62 de lei, de la 565 la 626 lei. O nouă creștere ar fi a treia într-un singur an! Din experiențele anterioare, când calendarele succesive, instituite înainte de aderarea la UE (începând cu anul 2002), nu au fost respectate, contrabanda a crescut abrupt, piața legală a scăzut, iar bugetul a fost prejudiciat. Vârfurile s-au înregistrat în 2006, 2010, 2014.

Ca urmare, companiile atrag atenția că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliția de guvernare în 2022, va duce la creșterea pieței negre, punând în pericol investițiile în derulare, contribuțiile la buget și, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen.

„Reprezentăm companii care investesc sute de milioane de euro în România, produc în cea mai mare parte pentru export, angajează mii de români și plătesc miliarde de euro taxe în fiecare an în această țară. Și ne dorim să continuăm să fim toate aceste lucruri. Dar pentru a reuși avem nevoie de predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă, nu de schimbări făcute peste noapte care vor afecta atât cei 5 milioane de consumatori români, cât și încrederea mediului de afaceri”, a declarat Ileana Dumitru,  Director juridic și relații publice, Aria Europa de Sud – Est din cadrul BAT.

„Cum am mai spus și altă dată, tutunul, deși sector strategic pentru economie, rămâne pedepsitul de serviciu de fiecare dată când este nevoie de sume suplimentare la buget. Dacă intenția Guvernului este de a aduce accizele pe tutun la media din UE, atunci ar trebui să crească și puterea de cumpărare la media europeană. Românii au o putere de cumpărare cu 51% sub această medie, conform GfK Purchasing Power Europe 2022. De asemenea, presupunând că am ajunge la nivelul dorit de autorități, ne întrebăm cu profundă îngrijorare, ce va urma – o nouă majorare, peste medie? Lipsa de predictibilitate este cel mai mare dușman al unei afaceri. În 2010, după ce acciza a crescut neplanificat cu peste 50% în mai puțin de nouă luni, contrabanda a depășit 36%! Au fost stopate investiții, concediați oameni, iar bugetul a fost prejudiciat cu un miliard de euro. Ca și în trecut, intențiile anunțate în prezent denotă incoerență, lipsă de viziune și calcul contabil făcut pe genunchi”, a adăugat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria. 

„România riscă să piardă progresele semnificative înregistrate în lupta cu traficul ilicit. Dacă anul trecut, țara noastră a înregistrat un minim istoric al pieței negre de țigarete, o creștere bruscă a taxelor va duce la explozia acestui fenomen. La ce poate duce o politică de creștere agresivă a accizelor putem vedea în cazul Franței, care s-a confruntat anul trecut cu un nivel-record al traficului ilicit de țigarete, care a ajuns la 39%. Situația României este însă mult mai complexă: avem de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, în condițiile unui război la granițe. Creşterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranţei naţionale, iar nivelul traficului ilicit vorbește implicit despre siguranța granițelor, în perspectiva aderării României la Schengen. Eforturile autorităților pentru combaterea comerțului ilegal, sprijinite și de companiile de tutun, ar putea fi anulate de o politică fiscală impredictibilă.”, a declarat la rândul său Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

„În momentul de față, se află în diverse etape de dezbatere nu mai puțin de nouă inițiative legislative anti-tutun. Acest sector strategic pentru economia României este demonizat permanent, deși suntem al doilea mare contribuabil la bugetul statului.Tutunul a devenit inamicul public numărul unu, dar și vacă de muls ori de câte ori e nevoie de bani în plus. La toate acestea se adaugă acum intenția de schimbare peste noapte a unui calendar stabilit în urmă cu doar un an și care a produs deja două creșteri. Atragem atenția că mărirea taxelor nu reprezintă o metodă de reducere a consumului de tutun, așa cum se vehiculează și nici nu garantează creșterea încasărilor la buget. Consumatorii se vor orienta rapid către oferta de pe piața neagră, cu consecințele grave deja știute: prejudicierea bugetului și alimentarea crimei organizate”, a precizat Adrian Pirău, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.

Conform ultimului studiu al companiei independente de cercetare Novel, față de media de 7,1% de anul trecut, contrabanda a intrat pe trend de creștere, situându-se în mai la 8,2% din totalul consumului. Ceea ce înseamnă pierderi analizate la buget de 350 milioane de euro!

Creșterea riscului legat de lanțul de aprovizionare și sectorul bancar

0

de Dimitrios Goranitis, Partener Deloitte România, Lider global risc și reglementare pentru sectorul serviciilor financiare și Lider Europa Centrală pentru sectorul serviciilor financiare

Așa-numita tranziție către o nouă ordine mondială bazată pe mai mulți poli a generat o tendință de reversare a globalizării în domeniul comerțului internațional, care duce la o creștere semnificativă a riscurilor legate de lanțul de aprovizionare. În timp ce jucătorii care concurează în anumite sectoare își diversifică sau restricționează expunerile reciproce, pare imposibil să asistăm la schimbarea majoră a status quo-ului pe termen scurt sau mediu și poate chiar pe termen lung. De multe ori, sunt analizate implicațiile asupra unor anumite mărfuri sau a unor industrii afectate (metale rare, petrol și gaze naturale, semiconductori, turbine eoliene, vehicule electrice, panouri solare etc.), dar nu și implicațiile asupra industriei serviciilor financiare și a participanților săi, deși este poate industria cu cel mai înalt grad de globalizare.

Pe măsură ce realitatea globală și, implicit, economia globală se transformă, industria serviciilor financiare se confruntă cu o nouă generație de riscuri, precum cele legate de sustenabilitate, riscul cibernetic și, cel mai recent, riscul legat de lanțul de aprovizionare. Ne-am concentrat intens asupra riscului cibernetic și a celui legat de sustenabilitate, dar nu am făcut același lucru cu riscul legat de lanțul de aprovizionare.

Măsura în care o bancă înțelege dinamica lanțului de aprovizionare a unui împrumutat devine fundamentală pentru înțelegerea modelului de business al clientului, a gradului de sustenabilitate a acestuia din perspectiva comerțului internațional și, implicit, a profilului de risc în evaluarea eligibilității unui împrumutat pentru creditare. Dacă împrumutatul are un model de business sustenabil în ceea ce privește clienții și furnizorii sau nu, care sunt implicațiile de risc pentru împrumutat din punctul de vedere al lanțului său de aprovizionare (sancțiuni asupra clienților sau furnizorilor, lipsa de mărfuri pentru împrumutat sau lanțul său de aprovizionare, riscul de restricționare a comerțului la orice nivel al lanțului său de aprovizionare etc.), cum poate fi cuantificat și monitorizat acest risc, cum se pot înregistra provizioanele și garanțiile și cum se stabilește prețul creditului – toate aceste aspecte devin extrem de importante pentru bănci.

Pentru a analiza în mod pragmatic această nouă categorie de risc legată de lanțul de aprovizionare, băncile ar putea, în principiu, gestiona o parte semnificativă a acestui risc prin segmentarea clienților dar această variantă nu ar exclude procesul de cunoaștere individuală a entităților care fac parte din lanțul de aprovizionare al fiecărui împrumutat în parte.

Similar cu ceea ce se întâmplă în sectorul bancar când vine vorba de gestionarea riscului climatic, nu există o metodologie universală și date suficiente pentru a putea efectua o analiză completă și, din nou, similar cu situația gestionării riscului climatic, soluția va fi colectarea de date de către bănci de la fiecare împrumutat, în funcție de dimensiunea și capacitatea acestuia de a analiza și a oferi informații despre profilul său privind din perspectiva lanțului de aprovizionare. Un prim pas ar putea fi implementarea unei astfel de abordări pentru un segment prioritar de clienți, în funcție de criterii precum dimensiunea expunerii și sectorul de activitate.

DIGI, cea mai rapidă rețea de fibră optică din Spania în primul semestru al anului 2023, conform testelor de viteză Ookla

0

Subsidiara Grupului DIGI din Spania își reconfirmă statutul de operatorul de telecomunicații cu cea mai rapidă viteză de transfer și obține o nouă certificare Ookla® Speedtest Awards, principala platformă la nivel mondial care determină viteza înregistrată zilnic printr-un număr considerabil de măsurători realizate la inițiativa utilizatorilor de internet.

Conform analizei complete Ookla® a rezultatelor comparative Speedtest Intelligence® pentru operatorii din Spania în perioada ianuarie – iunie 2023, DIGI a fost desemnată din nou cea mai rapidă rețea fixă din Spania, distincție conferită pentru prima oară în anul 2021 de către aceeași platformă renumită, specializată în analiza calității rețelelor de telecomunicații din întreaga lume.

Măsurătorile efectuate de utilizatorii furnizorilor de internet din Spania plasează DIGI  pe prima poziție în clasament, cu o medie a vitezelor de top de transfer de 898,30 Mbps pentru download, respectiv de 914,71 Mbps pentru upload.

Speedtest Intelligence®, aplicația companiei Ookla de testare a vitezei, a colectat peste 7 milioane de măsurători ale utilizatorilor privind performanța și accesibilitatea rețelelor fixe din Spania pe parcursul primelor șase luni ale anului 2023.

În urma acestora, DIGI Spania a obținut un punctaj Speed Score™ de 329,84, cu 14,1 puncte mai mult decât în semestrul anterior.

Evaluările curente demonstrează că DIGI Spania are cea mai performantă rețea în privința vitezelor de upload și download și o latență scăzută în transmiterea datelor, fapt ce le permite abonaților să se bucure simultan de o experiență optimă de navigare, streaming video, jocuri online, videoconferințe sau telemuncă.

Doug Suttles, CEO Ookla a declarat: „Este o plăcere pentru noi să acordăm companiei DIGI premiul «cea mai rapidă rețea fixă» din Spania pentru încă un trimestru. Performanța și acoperirea excelente o fac să merite această distincție care situează DIGI în elita operatorilor”.

Directorul General DIGI Spania, Marius Varzaru, a subliniat că “ Suntem onorați că o entitate prestigioasă precum Ookla ne atribuie din nou acest premiu care recunoaște angajamentul pe care ni l-am asumat în fața clienților noștri de a le asigura cele mai competitive servicii de comunicații prin fibră optică.”

Subsidiara Grupului DIGI din Spania este primul operator de rețele virtuale mobile (MVNO) din piață și al cincilea operator mobil din Spania, deservind peste 4 milioane de conexiuni mobile și peste 1 milion de conexiuni fixe. DIGI Spania a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 500 milioane de euro.

Pehart Grup investește peste 20 milioane de euro în 2023 în eficientizarea energetică a liniilor de producție, diversificarea portofoliului și creșterea capacității de export

0

Anul acesta, Pehart Grup, lider în producerea și procesarea produselor de hârtie pentru uz casnic din România și una dintre cele mai mari companii producătoare de hârtie tissue din sud-estul Europei, investește peste 20 de milioane de euro în eficientizarea energetică a liniilor de producție din cele două fabrici, din Petrești-Sebeș și Dej. Dezvoltarea de noi capacități de producție, diversificarea portofoliului de produse și creșterea capacității de export sunt alte obiective în planul de investiții al Pehart Grup pentru acest an. De asemenea, cea mai veche fabrică de hârtie din România, cu o tradiție de peste 186 de ani își concentrează eforturile investiționale și în direcția dezvoltării soluțiilor de energie verde.

Compania care a lansat anul trecut trei noi sortimente de hârtie igienică umedă sub brandul Pufina dorește să intre în acest an și pe piața produselor AfH (Away From Home). Aproximativ un sfert din valoarea totală a investițiilor din acest an va fi orietată spre noua linie de conversie pentru produsele de tip AfH (folosite în segmenul HoReCa – restaurante, hoteluri, catering).

Gabriel Stanciu, General Manager Pehart
Gabriel Stanciu, General Manager Pehart

În ultimii ani, Pehart Grup a realizat constant investiții semnificative în linii noi de producție și tehnologii performante, inovatoare, care ne-au ajutat să oferim clienților noștri produse de calitate la nivel premium. Vom continua investițiile și în acest an și totodată vom diversifica zonele de interes. Urmărim atât optimizarea performanțelor tuturor mașinilor de producție pentru reducerea consumului de energie și dezvoltarea capacităților de producție,  cât și creșterea volumului exporturilor. Ne dorim ca cele mai populare branduri Pehart să devină favoritele clienților pe noi piețe europene”, spune Gabriel Stanciu, General Manager Pehart Grup.

Astfel, pe lângă creșterea volumului exporturilor, compania urmărește extinderea operațiunilor la nivel internațional și consolidarea poziției brandurilor sale: „Pufina este deja unul dintre brandurile cu cea mai mare popularitate între clienții din România. Numele său se impune tot mai mult în zona produselor de calitate premium și totodată prietenoase cu mediul. În acest moment, gama Pufina este deja prezentă pe rafturile magazinelor din  Serbia, Moldova, Albania și Bulgaria, iar acesta este doar începutul planurilor noastre ambițioase pentru export”, mai spune Gabriel Stanciu. Acesta afirmă că planurile de investiții ale companiei vor continua și anul viitor, când prioritățile vor fi instalarea unor noi linii de procesare dotate cu  tehnologii de ultimă generație pentru reducerea consumului de energie, precum și creșterea sustenabilității. „Sperăm ca anul viitor să avem funcțională și o linie verde de producție”, dezvăluie managerul general al Pehart Grup.

Leonardo Badea (BNR): Un punct de inflexiune în cooperarea economică internațională

Una dintre preocupările și totodată provocările majore cu care se confruntă economiștii în general și decidenții de politici economice, în special, în perioada actuală este direcția în care ar fi eficient și sustenabil să fie transformată arhitectura actuală a cooperării economice și financiare internaționale.

În opinia a numeroși cercetători și practicieni, motivația justificată economic și strategic a nevoii de transformare a abordării actuale în acest domeniu este dată de sincopele majore observate pe parcursul crizelor recente. Acestea au evidențiat faptul că au existat, din păcate, numeroase situații în care, tocmai în perioadele de stres sistemic în economie și societate, fluxurile de aprovizionare cu bunuri vitale pentru gestionarea adecvată a dificultăților apărute nu au mai funcționat la aceeași capacitate și cadență.

O abordare obiectivă impune aici o paranteză pentru a sublinia un element pozitiv de maximă importanță și relevanță: tot crizele recente au arătat și solidaritatea fără precedent între state, comunități și indivizi, efortul comun uriaș și coordonat de identificare a măsurilor posibile de sprijin pentru cei afectați, de mobilizare a resurselor (financiare, tehnice, productive, logistice, umane etc.) și de colaborare în gestionarea cât mai bună a situației. Dincolo de acestea, rămâne însă evidența faptului că în numeroase situații, lanțurile lungi de aprovizionare au funcționat defectuos.

Abordarea obiectivă ne obligă să amintim aici și faptul că, pentru o lungă perioadă de timp anterior crizei pandemice și a valului recent de protecționism manifestat în unele jurisdicții ca răspuns la intensificarea majoră a tensiunilor geopolitice, tocmai aceste lanțuri lungi de aprovizionare au permis fructificarea avantajelor competitive ale diferitelor economii pentru a reduce costurile de producție pentru o gamă largă de bunuri, ceea ce nu doar că a dus la intensificarea comerțului internațional, dar a permis consumatorilor locali să acceseze facil produse mai ieftine, fie cu un raport mai bun între calitate și preț, fie cu un nivel tehnologic superior celor disponibile exclusiv din producția locală.

Globalizarea poate fi definită ca fiind procesul prin care companiile, indivizii și națiunile se integrează mai mult la scară globală. Acest proces se caracterizează prin creșterea fluxului de bunuri, servicii, idei și capitaluri dincolo de frontiere.

Fenomenul globalizării, început în a doua jumătate a secolului trecut, a luat amploare la începutul anilor 90, tocmai pentru că propunea avantaje evidente în sensul optimizării costurilor de producție și a lanțurilor de distribuție prin soluții de tip just-in-time și prin valorificarea oportunității costurilor de transport din ce în ce mai reduse. Avantajele globalizării au fost întreținute de creșterea economică susținută vreme de aproape două decenii, a schimbat mentalități și modele de business. Am asistat la o creștere fără precedent a schimburilor comerciale și a circulației de persoane, idei și tehnologie, pe fondul dezvoltării economice și a promovării unei politici de deschidere față de exterior. Notabil, PIB mondial s-a triplat, dar a fost o perioadă a creșterii sub toate aspectele, nu doar economică. Impactul social, ca urmare a creșterii economice susținute a fost imens; se estimează că peste 1,5 mld de oameni au ieșit din zona de sărăcie (IMF, 2023 Confronting fragmentation where it matters most: trade, debt, and-climate-action).

Mulți economiști, unii dintre ei cercetători în cadrul unor instituții financiare sau foruri economice internaționale consideră că acest mecanism a fost un motor al creșterii bunăstării pentru toți cei conectați la mecanismul complex și amplu al fluxurilor multilaterale comerciale și de finanțare. Este adevărat că această bunăstare pe care globalizarea a determinat-o nu a avut o distribuire uniformă, existând critici care afirmă ca acest proces a fost însoțit de o creștere a inegalității. O parte dintre economiștii la care făceam referire mai sus susțin că ar trebui să facem eforturi pentru a menține mecanismele globalizării. Simplificând foarte mult, globalizarea este văzută ca echivalentul diviziunii sociale a muncii, în care fiecare țară (sau comunitate) se specializează în acele activități productive și exporturi pentru care deține în mod natural sau și-a construit în timp avantaje competitive. Din această perspectivă, la fel ca și diviziunea muncii, mecanismele globalizării favorizează alocarea mai eficientă a resurselor (naturale, umane, financiare).

În Figura 1 prezentată mai jos se observă că, în medie la nivel global, valoarea schimburilor comerciale internaționale ca pondere în PIB a cunoscut o tendință de ușoară scădere după maximul consemnat anterior crizei financiare globale declanșate în anul 2007. Chiar dacă a recuperat rapid după scăderile generate de criză, atât în 2010-2011 (la ieșirea din criza financiară globală), cât și în 2021 (după diminuarea șocului pandemic inițial), nu a mai depășit maximul de circa 61% din PIB consemnat în anul 2008.

Tot în Figura 1 se observă că, în termeni relativi, țările sărace sau puternic îndatorate au cunoscut un declin mult mai puternic al activității de comerț exterior, situându-se în permanență după anul 2012 la un nivel inferior în raport cu țările caracterizate de un nivel ridicat al veniturilor (conform clasificării și datelor Băncii Mondiale).

Totuși, o categorie aparte, formată din țări aflate între extrema celor cu nivel de dezvoltare economică foarte redus și extrema țărilor foarte dezvoltate, respectiv economiile emergente și în curs de dezvoltare, a cunoscut o creștere semnificativă a puterii economice în termeni relativi. Figura 2 ilustrează faptul că economiile emergente și în curs de dezvoltare și-au sporit semnificativ contribuția la PIB-ul global pe parcursul ultimilor 35 de ani, în detrimentul economiilor dezvoltate, sau al unor blocuri economice avansate precum G7 sau Uniunea Europeană.

Totodată, Figura 3 arată că de la intrarea în mileniul actual, grupul economiilor emergente și în curs de dezvoltare a consemnat cu regularitate rate anuale de creștere economică mai mari în comparație cu grupul economiilor avansate, cu blocul G7 sau Uniunea Europeană. Această situație mai favorabilă în termeni relativi pentru grupul țărilor cu economie emergentă și în curs de dezvoltare s-a menținut chiar și în anii 2009 și 2020, de scădere economică în zonele dezvoltate și la nivel global.

Globalizarea, prin politica de deschidere promovată timp de decenii a condus la o creștere fără precedent a oportunităților de angajare și la reducerea ratei șomajului.
De asemenea, nu poate fi neglijat dezideratul creșterii  competitivității: o economie mai integrată, cu mai puține bariere în calea comerțului și a investițiilor, poate face ca o națiune sau o regiune să fie mai competitivă la nivel mondial și mai atractivă pentru investitori, ceea ce determină creșterea investițiilor.

În alte domenii, globalizarea a stimulat creșterea schimburilor culturale, colaborarea mai intensă în domeniul cercetării științifice și răspândirea mai rapidă a noilor tehnologii.

Inovația este un catalizator pentru creștere economică, iar transferul tehnologic potențează inovația și creșterea sustenabilă (Allen and O’Shea, 2014). O lume integrată, conectată, care favorizează sinergiile poate spori fluxul de idei, tehnologii și cunoștințe între regiuni și industrii, stimulând inovarea. Iar în fond, aceasta este ceea ce dorim cu toții, îmbunătățirea soluțiilor tehnologice pentru o creștere economică durabilă.

Am asistat în ultimele decenii la o creștere a cooperării internaționale și a dialogului. Iar cooperarea în știință și tehnologie ca aspect particular al cooperării internaționale trebuie să continue, cu atât mai mult în contextul crizelor suprapuse și al obiectivului dezvoltării sustenabile. Ca o consecință a creșterii cooperării internaționale s-a observat și uniformizarea reglementărilor, ceea ce a potențat dezvoltarea economică, prin facilitarea schimburilor comerciale și a mobilității forței de muncă.

Desigur că modelul de dezvoltare pe care s-a bazat globalizarea nu este infailibil. Detractorii ideii de globalizare aduc ca argumente creșterea disparităților economice, cu precădere în țările emergente și afectarea mai cu seamă a clasei de mijloc, prin pierderea locurilor de muncă din sectorul manufacturier. Din acest unghi, globalizarea este privită ca urmând agenda unei elite economice și a companiilor multinaționale, care au raportat rezultate economice foarte bune și au cunoscut o dezvoltare fără precedent. De asemenea, se aduce în discuție și erodarea suveranității statale prin suprapunerea reglementărilor internaționale sau regionale cu reglementările naționale, pe de o parte, și pe de altă parte, prin implicarea în tot mai mare măsură a reprezentanților mediului de business în zona deciziilor politice.

În plus, vulnerabilități sistemice evidențiate odată cu criza financiară din 2007-2008 și subliniate de recenta serie de crize suprapuse, oferă argumente pentru descreșterea popularității ideii de globalizare și sporește numărul anti globaliștilor.

Ieșirea Marii Britanii din UE, un eveniment spectaculos în sine și care părea improbabil cu doar câțiva ani înainte, a alimentat speculațiile privind necesitatea schimbării paradigmei de dezvoltare și a deschis noi oportunități pentru poziționare strategică în domeniul financiar, spre exemplu, dacă ne gândim doar la doi concurenți tradiționali ai City-ului londonez, Paris și Frankfurt în eforturile lor de a atrage în sfera lor operațiuni anterior desfășurate în City. Am asistat, de asemenea, la adâncirea tensiunilor între diverse blocuri importante de putere geopolitică și implicit la sporirea barierelor comerciale între acestea. De asemenea, debutul pandemiei COVID-19 în 2020 și debutul războiului din Ucraina în 2022 au demontat sustenabilitatea sistemelor de aprovizionare și livrare de tip just-in-time.

Așadar, discutăm de o serie de factori și evenimente care amplifică tendința de creștere a independenței economiilor naționale, mai ales în ceea ce privește resursele de importanță critică, suprapuse cu o scădere a atractivității globalizării. Crizele bruște și neașteptate cu efecte generalizate, așa cum a fost criza pandemică, alături de tensiunile geopolitice, accesul limitat și dependența de resurse sau curente naționaliste recent aflate pe un val de simpatie în creștere par să susțină inversarea trendului globalizării și aduc tot mai mult în discuție fenomenul fragmentării.

Fragmentarea comportă însă o serie de riscuri, printre care probabil că cel mai important se referă la impactul asupra creșterii economice globale, în cel mai pesimist scenariu determinând o scădere a producției globale de 7% (IMF, 2023 Confronting fragmentation where it matters most: trade, debt, and-climate-action).

De asemenea, fragmentarea poate crea un mediu de reglementare complex și dezarticulat, care se poate dovedi costisitor și ineficient, oferind oportunități pentru arbitraj și destabilizând mecanismele concurențiale, de stabilitate financiară, de protecție a calității și a drepturilor consumatorilor locali.

Una dintre provocările cu care ne confruntăm în prezent este necesitatea reducerii disparităților economice și sociale. Dacă mai devreme menționam că beneficiile globalizării nu au fost distribuite suficient de echitabil, pe de altă parte este destul de evident că fenomenul de fragmentare economică reduce oportunități și privilegiază accesul la resurse și finanțare ceea ce, de asemenea, conduce la adâncirea disparităților. Este necesară promovarea unei dezvoltări mai echilibrate la nivelul regiunilor și al țărilor, dificilă în condiții de fragmentare. În același registru, este necesară îmbunătățirea standardelor de viață prin creșterea accesului la facilități de bază și creșterea veniturilor și, trebuie să recunoaștem că nu fragmentarea este răspunsul la această necesitate.

În esență, scopul preocupărilor pentru regândirea arhitecturii actuale a cooperării economice și financiare internaționale este asigurarea funcționării lanțurilor de distribuție și protejarea lor de efectele tensiunilor geopolitice prin localizarea producției de bunuri cu importanță strategică și a surselor de aprovizionare cu materii prime esențiale către zone prietenoase cu valori culturale și viziuni politice și strategice similare.

Cred că o idee importantă este aceea că globalizarea și fragmentarea economică nu se exclud reciproc. Perioada următoare va fi probabil caracterizată printre altele de căutarea unui echilibru optim al proporțiilor în care aceste două tendințe se vor regăsi în funcționarea economiei. Este clar că ambele abordări au avantaje și dezavantaje, dar ele pot fi și complementare în unele situații. Schimbările în arhitectura comerțului internațional sunt deocamdată incipiente și probabil că vor continua să se manifeste și să evolueze pe termen lung.

O altă idee importantă este aceea că politicile și reglementările pot avea un impact semnificativ asupra relației dintre globalizare și fragmentarea economică, iar acestea pot avea în unele perioade un caracter pronunțat subiectiv, de exemplu în perioadele electorale sau în cele dominate de turbulențe sociale în creștere. De exemplu, politicile comerciale protecționiste care limitează fluxul de bunuri și servicii peste granițe pot duce la o mai mare fragmentare economică, în timp ce politicile comerciale deschise pot promova integrarea și creșterea economică (dar implică asumarea unor costuri inițiale, în special în economii cu vulnerabilități structurale). Echilibrul și proporția dintre cele două abordări depinde în mare măsură de circumstanțele specifice și de politicile puse în aplicare pentru a o gestiona.

În cele din urmă, este important să recunoaștem că globalizarea și fragmentarea economică sunt fenomene complexe care nu pot fi pe deplin înțelese sau abordate prin soluții sau politici simple. Totodată, probabil că acestea vor coexista în anii următori, ca efect al repoziționării structurale a abordărilor în comerțul internațional în urma crizelor recente. De aceea, este necesar să aprofundăm înțelegerea nuanțată a factorilor și a dinamicilor care stau la baza fragmentării economice și a globalizării, pentru a găsi optimul ansamblului de politici comerciale care poate promova creșterea și dezvoltarea economică durabilă.

Un motor al dezvoltării economice viitoare poate fi reprezentat, ca de atâtea alte ori în istoria recentă, de inovație și adoptarea pe scară largă a dezvoltărilor tehnologice, care ar putea amplifica latura sustenabilă a creșterii economice. Deși opiniile economiștilor sunt încă divergente, mecanismele economiei circulare sunt deja o parte importantă a strategiilor de dezvoltare economică și creștere a calității vieții.

Evoluția societății și a economiei globale se află probabil aproape de un punct de cotitură modelat în parte și de efectele fenomenului de globalizare manifestat ulterior anilor 90’. Suntem martorii unei dezvoltări fără precedent a rețelelor de comunicare și a unui impact major al digitalizării în viața economică și socială. Anii anteriori de tatonări în domeniul tehnologiilor de machine learning ne-au adus astăzi alături de numeroase aplicații de inteligență artificială de o performanță uluitoare, problematică și provocatoare în multe aspecte, dar și generatoare de oportunități inimaginabile în urmă cu câțiva ani, cu avantajele și riscurile de rigoare în încercarea de a redesena arhitectura mediului în care trăim folosind noile dezvoltări tehnologice.

Suntem din nou în fața unui salt important care va influența viitoarea dezvoltare economică a națiunilor și va modifica stilul de viață al cetățenilor. În tot acest cadru, dezbaterile asupra posibilelor noi modele de dezvoltare sunt firești și trebuie să țină seama atât de oportunități, dar și de poverile actuale: creșterea fără precedent a datoriei publice globale, polarizarea societății și adâncirea discrepanțelor dintre țări și zone geografice, dinamica populației și migrația, tensiunile sociale în creștere, degradarea eco-sistemului planetar, proliferarea tehnologiilor militare distructive etc.

Paradoxal, acest posibil punct de inflexiune în dezvoltarea societății, facilitat de tehnologie, este catalizat chiar de crizele din ultima perioadă și de conștientizarea limitărilor creșterii economice, în condițiile în care vechiul model bazat preponderent pe globalizare pare că și-a cam epuizat resursele de creștere și a devenit sub-optimal. Iar principala nouă resursă pare a fi avansul științei, într-o lume conectată 5G și cu ajutorul AI, unde viteza de dezvoltare a noilor tehnologii ar putea crește exponențial în anii următori, transformând complet lumea în care trăim.

Raport PwC: Unul din șase angajați români ia în calcul schimbarea locului de muncă în următorul an, după ce inflația a erodat veniturile

0

 

  • Numărul angajaților din România care vor să-și schimbe locul de muncă crește pe fondul inflației.
  • Majoritatea (57%) respondenților spun că salariul le ajunge doar pentru cheltuielile de zi cu zi.
  • Aproape o treime consideră că diplomele formale nu sunt relevante pentru locul de muncă ocupat.
  • Mai mult de jumătate cred că AI va avea un impact pozitiv asupra profesiei lor.

Numărul angajaților din România care vor să-și schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni a crescut în 2023, 18% dintre respondenții ediției curente a sondajului PwC Hopes & Fears Workforce exprimându-și această intenție, față de 16% în 2022. Cei mai predispuși să-și schimbe locul de muncă sunt tinerii din Generația Z, însemnând angajații cu vârste cuprinse între 18-26 de ani, respectiv 28% dintre ei, urmați de 22% dintre Millenials, cei cu vârste între 27 și 42 de ani.

„Încetinirea creșterii economice și inflația au erodat puterea de cumpărare la un nivel record pentru ultimul deceniu, afectând veniturile angajaților. Deși companiile au făcut, în general, eforturi de a atenua prin majorări salariale impactul acestui context economic, creșterea continuă a prețurilor din ultimii doi ani i-a determinat pe mulți angajați să ia în considerare schimbarea locului de muncă. Astfel, pe lângă impactul crizelor multiple asupra economiei care impun transformarea modelelor de business, companiile trebuie să-și ajusteze politicile de resurse umane”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

În acest context, procentul angajaților din România cărora salariul le ajunge doar pentru cheltuielile curente a urcat de la 55%, la 57% în acest an, iar 13% spun că se descurcă greu să plătească facturile în fiecare lună.  În același timp, a crescut ușor procentul angajaților care vor să ceară o mărire de salariu, de la 40% în 2022, la 41% anul acesta, în schimb s-a redus procentul celor care vor să ceară o promovare, de la 39%, la 31%. Pentru a-și suplimenta veniturile, 10% dintre angajații din România spun că au un al doilea job, un procent mai mic decât cel la nivel global de 16%.

Consecința este că nivelul general de satisfacție față de locul de muncă continuă să scadă. 53% dintre respondenții locali se declară mulțumiți, cu un punct procentual mai puțini decât anul trecut.

„Nivelul general de satisfacție la locul de muncă a scăzut în comparație cu anii trecuți din cauza multor factori. Problemele economice, războiul, incertitudinea sanitară și socială din perioada pandemiei au amplificat anxietatea, epuizarea – «burn out» și în final nemulțumirea. Ce pot face companiile pentru a ajuta angajații și a le câștiga atașamentul: să dea o mai mare importanță stării de bine, având o abordare bazată pe date. Sunt necesare multe analize în spatele deciziilor, dar important este ca tot mai multe organizații să conștientizeze schimbările și să aibă o abordare diferită”, afirmă Daniel Anghel, Partner, Tax, Legal and People Services Leader, PwC România.

Companiile au metode de recrutare învechite,
iar angajații nu înțeleg urgența îmbunătățirii competențelor

Pe o piață a forței de muncă competitivă, angajatorii pierd talente valoroase din cauza unor abordări de modă veche în materie de recrutare și dezvoltare. Spre exemplu, 37% dintre angajații români care au participat la sondaj spun că au aptitudini care nu reies clar din diplome sau din denumirile posturilor deținute anterior, iar 25% spun că angajatorii se concentrează prea mult pe istoric și insuficient pe aptitudini. Astfel că, este foarte probabil ca firmele să nu recunoască abilitățile pe care angajații le au și pe care ar putea să le utilizeze în folosul companiei.

Mai mult, 31% dintre angajații români spun că diplomele lor formale nu sunt relevante pentru locul de muncă și alți 37% au arătat că au ratat oportunități pentru că nu cunosc persoanele potrivite care să le recomande.

„Vorbim de mult timp despre discrepanțele dintre competențele existente și cele necesare pe piața muncii, în contextul digitalizării și al transformării. Estimările arată că noile tehnologii vor afecta anual între 5 și 10% din locurile de muncă din fiecare organizație. Această situație ar putea deveni și mai complicată – având în vedere entuziasmul, dar și îngrijorarea din jurul inteligenței artificiale – și va necesita o pregătire din ce în ce mai sofisticată, care să includă nu doar competențe tehnice, ci și competențe umane precum creativitatea, comunicarea, gândirea critică și rezolvarea problemelor. Abilitățile umane nu pot fi înlocuite de un algoritm și îi ajută pe oameni să se adapteze la noul context și noile tehnologii”, spune Oana Munteanu, Director People & Organisation, PwC România.

Astfel, în timp ce angajatorii estimează că abilitățile angajaților vor fi perturbate în următorii cinci ani și necesită perfecționare, angajații gândesc puțin diferit. Doar 37% sunt de acord cu faptul că abilitățile necesare pentru a avea succes la locul de muncă se vor schimba în mod semnificativ în următorii cinci ani și doar 42% spun că au o idee clară despre cum se vor schimba abilitățile necesare pentru munca lor în acest interval.

Generațiile tinere sunt mai optimiste în ceea ce
privește impactul AI asupra carierei lor

Respondenții la sondaj par a fi în mare măsură optimiști cu privire la inteligența artificială și citează mai frecvent impactul pozitiv al acesteia decât pe cel negativ. Mai mult de jumătate (57%) dintre angajații români au ales cel puțin o afirmație pozitivă cu privire la impactul AI asupra carierei lor, cum ar fi că le va crește productivitatea, va aduce oportunități de a învăța noi competențe sau va crea oportunități de angajare – în timp ce o treime (33%) au ales cel puțin o afirmație negativă.

Sondajul relevă, de asemenea, disparități demografice în ceea ce privește atitudinea angajaților față de inteligența artificială. Generațiile Baby Boomers (59-68 de ani) și Gen X (43-58 de ani) sunt mult mai predispuse să se aștepte ca AI să nu aibă impact asupra carierei lor, 39% și, respectiv, 29%, comparativ cu 21% din Generația Z și 26% din Millennials.


Despre PwC Hopes & Fears Workforce – Sondajul, aflat la a doua ediție în România și a patra la nivel global, a strâns răspunsuri de la aproape 54.000 de angajați din 46 de țări și teritorii, din care peste 500 din România.