Transelectrica publică datele referitoare la disponibilitatea de racordare la RET
În contextul preocupării generale atât la nivel european, cât și la nivel național privind realizarea tranziției către o economie fără emisii de carbon, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA își orientează acțiunile spre dezvoltarea infrastructurii energetice în sensul creșterii capacității de integrare a noilor unități de producție.
Pentru a facilita conturarea unui mediu predictibil în sfera investițiilor pentru generarea energiei electrice, operatorul național de transport și sistem pune la dispoziția publicului interesat date referitoare la capacitatea rețelei de transport de a racorda unități noi de producție, în funcție de regiuni diferite ale țării.
Astfel, începând de astăzi, 15 decembrie 2021, aceste informații sunt accesibile pe website-ul www.transelectrica.ro în formatul unei hărți interactive, care vizează anul 2021, precum și previziunile anilor 2025 și 2030, raportate la evoluțiile proiectelor de dezvoltare și consolidare a infrastructurii energetice de transport. Datele sunt prezentate pentru 10 regiuni ale țării, cu referire inclusiv la cererile de racordare existente, aflate în diferite etape de prelucrare, și vor fi actualizate în permanență.
Potrivit calculelor realizate la nivelul Transelectrica, în prezent, rețeaua electrică de transport poate integra suplimentar o capacitate de producție de 8900 MW. În anul 2025, aceasta va crește la 10530 MW, iar în 2030 vom avea o capacitate disponibilă de 11500 MW. Astfel, până în 2030, prin implementarea investițiilor aflate în derulare, se va înregistra o creștere cu 2600 MW a capacității actuale de racordare la rețea.
Demersul de transparentizare inițiat de Transelectrica vine în întâmpinarea aplicării prevederilor proiectului de ordin al ANRE privind publicarea datelor despre capacitatea de instalare și racordare la rețea a unităților de generare a energiei electrice.
Pentru mai multe informații referitoare la disponibilitatea de racordare la RET, și metodologiile de calcul utilizate, consultați Harta capacității de racordare la RET.
GEFCO, un expert global în lanțul de aprovizionare multimodal și lider de piață în logistica auto în Europa, a început testarea robotului mobil autonom Stanley Robotics în condiții reale de funcționare pe platforma sa Nanteuil-le-Haudouin din Franța. Stan, așa cum este cunoscut robotul, este proiectat pentru a optimiza operațiunile de depozitare în centrele de tip compound pentru vehicule finite.
Combinând cele mai recente descoperiri tehnologice în robotica mobilă și o soluție software bazată pe inteligența artificială pentru optimizarea stocării, acest robot 100% electric este capabil să primească comenzi, să detecteze și să ridice mașini iar apoi să le parcheze ușor la câțiva centimetri una de cealaltă.
În timpul acestui test pilot, doi roboți Stan vor fi responsabili de mutarea și parcarea mașinilor uzate pe aproximativ 100 de locuri de parcare dedicate. Ei vor scoate apoi, la cerere, vehiculele pentru a le pune la dispoziție în linie, gata să fie încărcate de către un operator pe camioanele de transport auto.
Scopul este de a determina dacă utilizarea roboților se potrivește cu procesele de logistică a vehiculelor GEFCO din ansamblul său. Numeroase teste vor fi efectuate în diferite scenarii pe un număr mare de mașini. Acestea se vor desfășura într-o zonă dedicată roboților și închisă personalului neautorizat, pentru a respecta standardele de siguranță. De asemenea, pilotul va evalua integrarea software-ului și a instrumentelor operaționale.
Acest proiect sprijină abordarea pentru inovare a GEFCO, bazată pe testarea diferitelor tehnologii, cum ar fi robotizarea, inteligența artificială, big data și automatizarea proceselor robotizate (RPA), precum și utilizarea energiilor alternative.
Vittorio Battaglia, Președintele GEFCO Franța, a declarat: „Una dintre prioritățile curente ale GEFCO este de a inova și de a adopta noi tehnologii. Acest test de Stanley Robotics pentru roboți face parte din această abordare a inovației și îmbunătățirii continue a proceselor noastre pentru a satisface nevoile clienților.”
Clément Boussard, CEO al Stanley Robotics, a adăugat: „Suntem foarte mândri de acest proiect cu GEFCO, liderul european în logistica auto. Este un pas important pentru noi și suntem încrezători că va marca începutul unui parteneriat de lungă durată pentru a implementa roboți pe alte platforme logistice auto GEFCO.”
UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România a lansat un nou proiect de informare, derulat sub egida „CĂTRE O ROMÂNIE ASIGURATĂ”. Astfel, pe parcursul a trei emisiuni dedicate, realizate în studiourile Digi24, cu oamenii din asigurări și cu alți actori relevanți din viața publică, se identifică soluții și se evidențiază noi perspective în domeniul gestionării riscurilor.
DEZBATERE: PERSPECTIVA PIEȚEI LOCALE
Cea de a doua dezbatere, în format video online, poate fi urmărită aici:
A
doua dintre aceste dezbateri îi are ca invitați pe Adrian MARIN,
Președinte UNSAR, Mihai TECĂU, Membru al
Boardului UNSAR, Marian BACHEȘ, Membru al Boardului UNSAR, Aurel BADEA,
Membru al Boardului UNSAR, Paul SWOBODA, Membru al Boardului UNSAR.
După ce în prima dezbatere s-a discutat despre perspectiva europeană și alinierea pieței locale la contextul european, această a doua sesiune are ca temă provocările pe care le întâmpină liderii unor importante companii de asigurări reprezentate în Board-ul UNSAR în procesul de a răspunde nevoilor consumatorilor.
Reluăm mai jos câteva dintre principalele declarații din această emisiune:
Adrian MARIN, Președinte UNSAR
Adrian MARIN, Președinte UNSAR:
„S-au făcut pași mari spre digitalizare.La nivelul pieței, creșterea estimată pentru finalul acestui an de către ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară este una semnificativă, de 20%. Credem că din, acest punct de vedere, piața a trecut cu bine peste această perioadă. Din punct de vedere a gestionării pandemiei fiecare companie a luat măsuri necesare atât în interior, pentru protecția angajatilor, cât și în a interacționa cu clienții într-un alt mod.
74% din piata de asigurări generale reprezintă asigurări auto. Sperăm să mergem în viitor spre alte dimensiuni și să arătăm publicului larg necesitatea asigurărilor facultative. Dacă acest segment de asigurări auto este neprofitabil este foarte greu să acoperi anumite pierderi, ca și companie.
În 2020, oficial, au fost 17 accidente grave pe zi soldate cu moarte și sau rănire a unor persoane – toate acestea au un preț, si trebuie să ajustăm partea aceasta pentru a diminua eventualele neplăceri privind prețul.
Încrederea în asigurări trebuie recâștigată. Într-adevăr avem o problemă, la nivel de piață, cu acest faliment (CITY Insurance – n.red.), dar dacă mă uit, eu de exemplu fac parte dintr-o companie care în România a venit în 1835.
Asigurătorii plătesc zilnic despăgubiri de 3,5 milioane EUR. Suntem un ecosistem. ”
Mihai TECĂU, Membru al Boardului UNSAR
Mihai TECĂU, Membru al Boardului UNSAR:
„Pandemia a reprezentat un exercițiu de forță pentru industria de asigurări, pentru a putea să oferim clienților aceleași servicii online, de la distanță.
Noi suntem în slujba clientului, iar serviciile noastre au și o parte emoțională foarte importantă. Trebuie să creștem încrederea pe care clienții o au în noi.
Nu e prima dată când se vorbește despre plafonarea tarifelor de primă RCA. Părerea mea este că și atunci s-a rupt această dezvoltare liberă a prețului în zona de RCA și nu cred că s-a făcut un pas foarte calculat sau foarte bine fundamentat. Piața se reglează prin propriile mecanisme. O repetare a acestui fenomen ar fi o egalizare între societățile de asigurări, ceea ce ar duce din nou la o scădere de încredere greu de gestionat.
Aș recomanda clienților ca, în primul rând, să se uite la capacitatea financiară a unei companii de asigurări și la puterea acesteia de a plăti daune, să ceară de la cel care o promovează foarte multe informații despre societatea respectivă – reclamații, cum plătesc daune, cu cine colaborează, cum sunt priviți etc. Cred că sunt lucruri foarte simple. Cel care vinde polița trebuie să fie bine pregătit să răspundă la toate aceste întrebări.”
Aurel BADEA, Membru al Boardului UNSAR
Aurel BADEA, Membru al Boardului UNSAR:
„Pandemia a adus mai multă incertitudine pentru clienți. Iar noi, asigurătorii, cu asta ne ocupăm, cu administrarea incertitudinii pentru clienții noștri. Am reușit să le oferim soluțiile de care au nevoie, iar comportamentul de consum s-a schimbat, a fost nevoie de o adaptare rapidă în pandemie. A trebuit să ne reinventăm în această perioadă.
Produsul cu probleme de ani de zile este asigurarea obligatorie RCA. Din partea consumatorilor, pornind de la RCA, am avut un efect de contagiune la nivel de încredere pentru celelalte tipuri de servicii. Deși, dacă ne uităm la datele publice comunicate de ASF, numărul de reclamații este foarte mic pentru toate celelalte produse.
Propunerea (referitor la proiectul de lege privind plafonarea tarifelor RCA – n. red.) aduce pe masa decidenților soluții care au cauzat problema actuală și dialogul este extrem de important. Noi, UNSAR, punem pe masă studii de impact și estimări cu privire la ce s-ar întâmpla dacă am merge în aceeași direcție în care s-a mers în perioada anterioară, direcție care a dus la situația de criză actuală. E important sa învățăm din lecțiile trecutului. Vom fi în continuare un partener de discuție în relația cu autoritățile, venind cu argumente.
UNSAR a început, alături de Membrii săi, să lucreze de câțiva ani pentru a acoperi deficitul de educație financiară. Există disponibilitate din partea noastră pentru a acoperi acest deficit. Educația financiară nu poate să aducă decât efecte pozitive. Comunicând, putem aduce mai multă transparență în rândul consumatorilor și să ieșim din zona de RCA, o etichetă care nu este bună. Sunt multe inițiative pe acest palier, și se vede cum se dezvoltă piața.”
Marian BACHEȘ, Membru al Boardului UNSAR
Marian BACHEȘ, Membru al Boardului UNSAR:
„Există o disponibilitate și un efort permanent la nivelul industriei de a oferi servicii de calitate, de a veni în întâmpinarea nevoilor clienților și cred că, încet-încet, lucrurile vor intra într-un făgaș mai normal, în care să evităm situația de genul celei pe care tocmai am experimentat-o, în care un asigurător important din piață a ajuns în imposibilitatea de a-și mai respecta obligațiile (falimentul CITY Insurance – n. red.).
Avem nevoie și de sprijinul consumatorilor – o formă de responsabilizare. Prețul este important, dar dacă el este singurul criteriu care ne împinge în a alege un asigurător sau altul și nu calitatea pe care o oferă, atunci lucrurile sunt dificil de gestionat. Unul din rolurile consumatorilor este de a-i penaliza pe cei care nu oferă servicii de calitate prin evitarea produselor acestora. Pe segmentul RCA nu se întâmplă întotdeauna așa. Nici noi nu am făcut suficient pentru a sublinia că această poliță nu se refera doar la terți – este răspunderea noastră morală și materială pentru a repara prejudiciul.
Plafonarea (proiectul de lege privind plafonarea tarifelor RCA – n. red.) creează dezechilibre – asigurările fucționează în baza unor calcule de probabilități și a unor estimări de costuri. Când vii și plafonezi partea de venituri, dar partea de cheltuieli este cu totul liberă, așa cum e și normal, dintr-o dată această balanță devine foarte greu de ținut în zona de pozitivitate.
E ușor să spui că asigurările de sănătate nu sunt pentru acum și că, atunci când voi fi bătrân și bolnav o să-mi fac atunci o astfel de poliță, pentru că eu trebuie să câștig ceva. Există mentalitatea aceasta, că dacă am plătit o primă eu trebuie să-mi scot banii pe prima aia. Nu e chiar așa. Lucrurile trebuie privite din altă perspectivă și trebuie să înțelegem că suntem prea săraci ca să ne ținem unele riscuri în buzunarul propriu.”
Paul SWOBODA, Membru al Boardului UNSAR
Paul SWOBODA, Membru al Boardului UNSAR:
„La asigurări de viață avem o creștere, dar asta nu rezolvă problema deficitului de protecție, căci populația rămâne vulnerabilă în fața riscurilor – în cazul unui deces, al unei îmbolnăviri, a unui accident, multe familii s-ar confrunta cu o reducere a nivelului de trai. Pandemia nu a dus la o scădere semnificativă a acestui deficit. Mai mult, deficitul de protecție calculat printr-un raport realizat de un grup de experți independenți pentru UNSAR a crescut în fața acestor riscuri și se situează la 123 miliarde EUR, potrivit celor mai recente date.
Românii poate au devenit mai interesați de subiectul asigurărilor de viață, iar companiile de asigurare au fost aproape de oameni în toată această perioadă de pandemie. Ca urmare a îmbolnăvirii cu Sars-Cov-2, inclusiv a deceselor cauzate, au fost plătite indemnizații undeva la 9,3 milioane EUR în baza polițelor de viață și sănătate.
Majoritatea companiilor de asigurări și-au adaptat activitatea, și-a lărgit sfera de acoperire cu riscurile generate de COVID-19, asta chiar dacă există principiul internațional potrivit căruia riscurile generate de o pandemie reprezentau excluderi.”
O echipă integrată de specialiști în tranzacții ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a acordat asistență juridică, fiscală și financiară grupului francez Piriou în procesul de achiziție a Șantierului Naval ATG din Giurgiu de la investitorii români Teodor Apostol și Adrian Patriche.
„Ne bucurăm că am fost alături de Piriou în această tranzacție, care marchează intrarea grupului francez pe piața din România și trecerea șantierului naval din Giurgiu într-o altă etapă de dezvoltare. Le mulțumesc tuturor colegilor care au contribuit la succesul acestei tranzacții”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener, PwC România.
Experții PwC România și D&B David și Baias au oferit servicii de due diligence juridic, financiar și fiscal, precum și consultanță juridică, fiscală și financiară pentru redactarea documentelor tranzacției, asistență în cadrul negocierilor și pentru înființarea Piriou România. Tranzacția a presupus achiziția celor 3 entități din grupul ATG: Shipyard ATG Giurgiu SRL, ATG Marina SRL și ATG Hydro-Tehnica Systems SRL.
„A fost o tranzacție complexă care a implicat asistență în toate etapele procesului și la care au contribuit atât experții în tranzacții ai PwC și D&B, cât și consultanți specializați în taxe. Echipele D&B și PwC vor continua să acorde asistență grupului Piriou pentru realizarea investițiilor si activitatilor post-achizitie avute în vedere”, spune Anda Rojanschi, Partener coordonator al practicii M&A din cadrul D&B David și Baias.
Echipa PwC România care a asistat tranzacția a fost formată din Cornelia Bumbăcea, Partener, Andreea Mitiriță, Partener, Camelia Niță, Director, Claudiu Simionescu, Senior Manager, Ioana Bara, Senior Manager, Laura Paraschiv, Senior Manager, Daniela Moisa, Manager, Andreea Puiu, Senior Associate, Laurențiu Sava, Senior Associate și Anca Seinea, Associate.
Din echipa D&B David și Baias au făcut parte Anda Rojanschi, Partener, Adina Oprea, Avocat senior coordonator, Mihaela Papandreia, Avocat Senior și Adriana Popa, Avocat colaborator.
„În ultimul timp cele mai multe tranzacții s-au derulat în sectorul IT sau de servicii medicale, dar vedem că investitorii au rămas atenți la oportunitățile din piață și nu ezită să investească și în alte sectoare cu potențial de creștere”, a arătat Andreea Mitiriță, Partener PwC România.
Înființat în 1965, grupul francez Piriou operează în Europa, Africa și Asia, fiind specializat în construirea și repararea navelor. Piriou are peste 500 de nave livrate până în prezent, activitatea sa industrială fiind susținută în ultimii ani inclusiv de comenzile Marinei Franceze și ale Marinei Regale Marocane.
Material de opinie de Alexandra Bunea-Oprișescu, Director, Adriana Neacșu, Senior Manager, și Corina Augustin, Senior Consultant, Preturi de Transfer, Deloitte Romania (foto)
Regulile emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind raportarea țară cu țară au fost introduse în legislația românească de mai bine de patru ani dar, cu toate acestea, cel mai recent raport de evaluare a României (Country-by-Country Reporting – Compilation of Peer Review Reports), publicat de organizație anul acesta, încă mai conține recomandări privind asigurarea implementării corecte a raportării țară cu țară, similare celor emise încă de la prima evaluare de țară. Ce implică aceste recomandări și ce companii sunt supuse acestor reglementări în România?
În conformitate cu Acțiunea 13 din proiectul pentru combaterea erodării bazei impozabile – BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) anumite grupuri de companii multinaționale sunt obligate să pregătească un raport țară cu țară, care să conțină date agregate cu privire la alocarea globală a veniturilor, profitului, impozitelor plătite și activității economice din jurisdicțiile fiscale în care își desfășoară activitatea. Raportul este transmis către administrațiile fiscale din aceste jurisdicții, pentru a fi utilizat în realizarea analizelor de risc din zona prețurilor de transfer și a evaluărilor de risc BEPS.
Regulile raportării țară cu țară au fost implementate în România prin Ordonanța de Urgență nr. 42/2017 și vizează companiile care fac parte din grupuri multinaționale cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro. Aceste companii au obligații de notificare a entității raportoare către autoritatea fiscală națională (până la data depunerii declarației de impozit pe profit) și, potențial, de raportare (în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare), în funcție de statutul pe care îl are compania din România (entitate mamă/surogat/entitate constitutivă desemnată/entitate constitutivă).
Dacă obligația notificării privind raportarea țară cu țară prin formularul R405 se aplică tuturor entităților rezidente fiscal în România, parte din grupuri multinaționale ce se supun acestor regulilor de raportare, obligația de a depune raportul pentru fiecare țară în parte, prin formularul R404, se aplică entităților locale în anumite condiții. Mai exact, obligația entităților românești de a depune raportul pentru fiecare țară în parte apare în cazul în care grupul depune raportul țară cu țară într-o jurisdicție din afara Uniunii Europene, deoarece statul român s-a declarat jurisdicție nereciprocă. Acest lucru înseamnă că, momentan, nu există schimb automat de informații privind acest gen de raportare din partea statelor din afara UE către România. Țara noastră și Bulgaria sunt singurele state din UE cu acest statut.
Recomandările primite de România de la OCDE
Recomandările cuprinse în cel mai recent raport al OCDE pentru țara noastră vizează trei arii de implementare. Prima cerință se referă la instituirea cadrului juridic și administrativ local, astfel încât raportarea țară cu țară să fie realizată de către contribuabilii vizați. Această cerință necesită implementarea a cinci piloni: introducerea obligației de depunere a raportării țară cu țară a entității-mamă, asigurarea condiției ca depunerea unei astfel de raportări de către entitatea-mamă finală (sau, dacă este cazul, de către o entitate-mamă surogat) să fie în conformitate cu anumite cerințe referitoare la domeniul de aplicare și de momentul depunerii, asigurarea unor limitări ale obligației de depunere locală, asigurarea unor limitări de depunere locală în cazul depunerii raportului de către o entitate-mamă surogat și, nu în ultimul rând, verificarea implementării într-un mod eficient. România respectă toate aceste cerințe, mai puțin pe cea referitoare la asigurarea unor limitări ale obligației de depunere locală, care nu poate fi implementată din cauza statutului de ne-reciprocitate declarat de țara noastră și a obligațiilor de obținere a informațiilor cuprinse în raportul țară cu țară asumat prin apartenența la UE (conform Directivei Europene 2016/881/EU). Prin urmare, OCDE recomandă României să ia măsuri pentru asigurarea unor limitări ale obligației de depunere locală conform acțiunii 13.
Implementarea cadrului privind schimbul de informații reprezintă o cerințăprin care se evaluează în ce măsură jurisdicțiile au încheiate tratate internaționale care permit schimbul automat de informații. Pentru îndeplinirea acestei cerințe, spre exemplu, statele trebuie să aibă încheiate acorduri cu autoritățile competente eligibile care să întrunească condițiile de confidențialitate, consistență și utilizare corespunzătoare incluse în „standardul minim” al acțiunii 13, să se asigure că rapoartele țară cu țară conțin informațiile obligatorii prevăzute în ghidul OCDE și că există o metodă de criptare adecvată pentru realizarea schimbului de date. România este semnatară a Acordului multilateral de schimb de informații privind raportul țară cu țară, dar cu statut de ne-reciprocitate, ceea ce înseamnă că este obligată să transmită informații către autoritățile competente din afara UE, dar nu va primi informații de la astfel de autorități până nu vaimplementa cerințele de la capitolul „procese și proceduri scrise pentru a asigura schimbul de informații în mod corespunzător”.
Cerința referitoare la utilizarea corespunzătoare a rapoartelor țară cu țară obligă jurisdicțiile, printre altele, să implementeze măsuri cu privire la confidențialitatea datelor și să impună sancțiuni cu privire la utilizarea neautorizată a informațiilor confidențiale. Astfel autoritatea competentă din România trebuie să se asigure că informațiile primite prin intermediul rapoartelor pentru fiecare țară în parte sunt utilizate numai pentru a evalua riscurile de preț de transfer și, după caz, pentru analize economice și statistice. În același timp, este necesară restricționarea utilizării acestor date de către echipele de inspecție fiscală în analiza detaliată a prețurilor de transfer în cazul tranzacțiilor individuale și în realizarea de ajustări de prețuri de transfer la contribuabilii aflați în administrare.
Noutăți privind raportarea țară cu țară
Mecanismul OCDE urmărește asigurarea schimbului de informații privind raportarea țară cu țară în mod eficient între jurisdicții, dar, momentan, legislația românească permite realizarea schimbului doar cu statele membre UE. Mai mult, după Brexit, sfera de aplicare a acestor reguli s-a extins, astfel că entitățile române parte din grupuri multinaționale care au Marea Britanie ca jurisdicție de raportare țară cu țară se confruntă cu o povară suplimentară. Mai exact, încetarea schimbului automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu Marea Britanie la 1 ianuarie 2021 a atras ca obligație pentru entitățile rezidente fiscal în România depunerea anuală a raportului privind fiecare țară în parte, dacă jurisdicția de raportare a grupului este Marea Britanie și nu există alte entități desemnate în acest scop pe teritoriul UE.
Prin urmare, obligația de pregătire a raportului pentru fiecare țară în parte de către entitățile constitutive române, chiar dacă există un astfel de raport depus la nivel de grup, atrage eforturi de conformare și reprezintă o sarcină administrativă suplimentară de adaptare la formatul impus în România.
Cu toate acestea, recomandările OCDE și reforma ANAF prin digitalizare prevăzută și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) creează premisele îndeplinirii recomandărilor din rapoartele de evaluare a României cu privire la standardul minim inclus în acțiunea 13 – planul BEPS și îmbunătățirii procesului privind schimbul de informații cu jurisdicții din afara UE.
Pe de altă parte, atenția tot mai mare acordată la nivel internațional pentru transparentizarea activităților grupurilor multinaționale pare să impună noi obligații. De exemplu, recent a fost publicată Directiva de raportare publică a impozitelor plătite în fiecare țară (Directiva 2021/2101) care va trasa noi sarcini de conformare pentru marile companii multinaționale. În același timp, astfel de măsuri contribuie și la îmbunătățirea informării opiniei publice pentru a permite evaluarea impactului activității marilor companii asupra economiei de către publicul larg.
Factorii care determină în cea mai mare măsură calitatea vieții sunt familia și prietenii (declarați ca importanți în proporție de 90%), starea de spirit (90%), starea fizică (88%), stima de sine (88%), starea financiară (87%), școala/jobul (82%), după cum indică rezultatele studiului sociologic privind „Obiceiurile cu risc crescut care au un impact direct asupra calității vieții românilor”, inițiat de echipa CIPRA, realizat în octombrie 2021, în parteneriat cu compania de cercetare Reveal Marketing Research.
Studiul investighează influența mai multor factori asupra calității vieții, rezultând următoarea ierarhie a lor, în funcție de nivelul influenței exercitate de fiecare, așa cum o declară respondenții: somnul (4,39), stresul (4,30), alimentația (4,17), consumul de alcool (4,16), mișcare/sport (3,82), consumul de tutun (3,67).
Pentru subiecții studiului, cele mai importante aspecte ale vieții rezultă a fi ocasă primitoare (89%), nevoia de a dormi bine (88%), nevoia de a avea un echilibru emoțional (85%).
Studiul arată că „principalii factori care generează stres sunt contextul actual de pandemie Covid-19 (46%), situația financiară (40%) și lipsa timpului (34%) – mai ales în cazul celor cu vârstă între 25 și 34 ani”.
Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Rezultatele reprezintă o oglindă a riscurilor percepute, a aspectelor care pot fi îmbunătățite și care au un efect imediat asupra stării de bine a românilor”.
Studiul a fost realizat pe baza metodologiei CAWI (Chestionare autoaplicate online) și a vizat un eșantion reprezentativ la nivel național format din 813 respondenți, bărbați și femei, cu vârste între 18 și 65 ani, din mediul urban sau rural, utilizatori de internet.
În cadrul unui raport realizat de e-Jobs aflăm care sunt termenii cei mai cautați în materie de joburi de către românii în 2021, anume inginer, șofer, contabil și economist, fiind cele mai dorite joburi ale anului. Și cuvintele „Acasă”, „remote” și „part-time” s-au aflat în topul căutărilor candidaților în 2021.
Anul acesta a fost, cu siguranță, unul al revenirii pentru piața muncii. Cu o medie de peste 30.000 de joburi noi și peste 1.000.000 de aplicări în fiecare lună pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, 2021 a fost mai mult decât propice pentru schimbările profesionale. De la începutul anului și până în prezent, candidații au efectuat aproape 8 milioane de căutări în site.
Jobul de inginer a fost cel mai râvnit de către candidați, totalizând circa 178.000 de căutări în site. Pe locul 2 în topul căutărilor se află cuvintele „acasă” „remote” și „work-from-home”, acestea fiind căutate, în total, de aproximativ 131.000 de ori. Deși procentul de joburi remote publicate pe eJobs a crescut de la 1,3% în 2019 la 6,3% în 2021, în continuare interesul candidaților este mai mare decât oferta de locuri de muncă pusă la dispoziție de angajatori: aproximativ 12% dintre aplicările din acest an fiind pentru joburi remote. A treia cea mai căutată sintagmă pe eJobs.ro a fost „part-time”, cu circa 98.000 de căutări.
Bogdan Badea, CEO eJobs România
„Ultimul an și jumătate a marcat atingerea unor recorduri atât în ceea ce privește numărul de joburi care oferă posibilitatea de a lucra de acasă, cât și interesul candidaților pentru acestea. Deși o mare parte dintre angajatori doresc să-și aducă echipele la birou, nevoia candidaților/angajaților de flexibilitate devine din ce în ce mai stringentă. Chiar și în condițiile revenirii la birou însă, cei care-și doresc să lucreze de acasă vor avea în continuare deschisă această posibilitate în cele mai multe companii”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.
Pe lângă inginer și șofer, și joburile de contabil și economist au fost foarte populare anul acesta în căutările candidaților pe eJobs.ro. Interesul lor pentru joburile din urmă se poate constata și la nivel de aplicări, căci domeniul financiar-bancar se află anul acesta în topul domeniilor care au primit și cele mai multe candidaturi. Candidații au aplicat în 2021 la joburi din acest sector de peste 1,2 milioane de ori.
„2021 a fost anul în care candidații au avut mai mult curaj să facă schimbări în carieră, dar și anul în care au înțeles mai bine cum arată locul de muncă ideal pentru ei. Având în vedere traiectoria mai clară pe care o au în față acum, anul viitor lupta pentru candidați se va intensifica și mai mult. Iar cei din urmă nu vor accepta să facă prea multe compromisuri când vine vorba de angajare. Din aceste motive, ne așteptăm să vedem rate de fluctuație tot mai ridicate în companii și eforturi tot mai mari din partea acestora pe zona de atragere de talente, dar și proiecte de employer branding și programe de retenție tot mai elaborate”, mai spune Bogdan Badea.
În același timp, au fost și candidați care nu au fost foarte hotărâți în privința traseului lor profesional: 6.291 dintre căutările din acest an au fost pentru cuvântul „muncă”, 3.756 pentru „birou” și 1.023 pentru „job”. Pe de altă parte însă, câțiva candidați au știut foarte bine ceea ce-și doresc: 2.662 dintre căutări au fost pentru „șef”.
În acest moment, peste 27.075 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pewww.ejobs.ro.
Primul târg al antreprenorilor în vârstă de zece ani îl deschid elevii din clasa a III-a a Complexului Educațional Laude-Reut prima școală care a aderat la „Pactul pentru educaţie antreprenorială”.
Târgul micilor antreprenori se desfășoară pe 16 decembrie, la Complexul Educațional Laude-Reut, între orele 12.00 și 14.00. Copiii vor vinde produsele și serviciile create special pentru târg, la care au muncit de la începutul anului școlar, în cadrul cursului de educație antreprenorială, oferit de programul Kids in Business, caracterizat ca „un proiect care vizează iniţierea copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani în conceptele de afaceri, având ca obiectiv pe termen mediu și lung crearea unui ecosistem național de educație antreprenorială. Kids in Business este locul unde copiii învață în mod practic de la antreprenori reali fiecare etapă ce trebuie parcursă pentru a transforma visul, pasiunea, talentul sau o simplă idee într-o afacere. Procesul de predare-învăţare se realizează prin metode interactive, majoritatea nonformale, precum proiecte, simulări virtuale ale unor situații antreprenoriale, jocuri interactive şi valorificarea ideilor de afaceri în cadrul târgurilor Kids in Business şi pe platforma KIB”.
One United Properties (BVB: ONE), unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, va distribui în data de 20 decembrie 2021 acțiuni gratuite în proporție de 4 acțiuni noi ONE pentru fiecare 5 acțiuni deținute. Acțiunile gratuite vor fi acordate acționarilor care dețin acțiuni ONE la data de înregistrare 16 decembrie 2021. Data participării garantate, adică ultima dată la care investitorii pot cumpăra acțiuni ONE pentru a beneficia de acțiunile gratuite, este 15 decembrie 2021.
„Încă de la prima operațiune de majorare a capitalului One United Properties efectuată în 2017, am incorporat întotdeauna primele de emisiune in capitalul social. Totodată, având în vedere potențialul incredibil de dezvoltare al sectorului imobiliar din România, dar și de peste hotare, suntem dedicați păstrării politicii noastre de dividende orientate spre creștere, care încorporează atât distribuția de numerar, cât și acordarea de acțiuni gratuite. Ne menținem astfel politica de dividende conform căreia vom distribui acționarilor până la 35% din profitul brut consolidat, restul capitalului fiind reinvestit în creșterea afacerii noastre. În paralel, dorim să conservăm modelul de distribuție semestrială a dividendelor, prima plată a acestora fiind aprobată în cadrul adunării anuale a acționarilor din luna aprilie a fiecărui an, iar cea de-a doua fiind supusă aprobării acționarilor în a doua jumătate a anului. Credem că această abordare atinge echilibrul perfect între a recompensa toți acționarii noștri pentru contribuția lor, menținând în același timp accesul la capitalul necesar dezvoltării noastre,” a declarat Victor Căpitanu, cofondator al One United Properties.
Valoarea totală a majorării de capital social este de 228.812.470,60 lei, iar compania va emite un număr total de 1.144.062.353 de acțiuni ordinare noi, cu valoarea nominală de 0,20 lei pe acțiune. Capitalul utilizat pentru această operațiune provine din încorporarea a aproximativ 80% din primele de emisiune rezultate în urma IPO-ului pe care One United Properties l-a derulat în perioada 22 iunie – 2 iulie 2021. Prin urmare, în urma operațiunii de majorare a capitalului social, capitalul social al One United este de 514.828.058,80 lei, împărțit în 2.574.140.294 acțiuni.
În cazul în care numărul de acțiuni la care are dreptul acționarul nu este un număr natural, numărul de acțiuni atribuite va fi rotunjit în jos la următorul număr natural. Pentru fracțiunile de acțiuni, One United Properties va plăti un preț de decontare rezultat din algoritmul stabilit conform prevederilor legale aplicabile, care este egal cu 2 lei. Decontarea fracțiunii de acțiuni va fi plătită acționarilor în data de 27 decembrie 2021.
One United Properties este a treia companie antreprenorială ca mărime listată pe Piața Principală a Bursei de Valori București, precum și cel mai mare dezvoltator imobiliar listat pe piața de capital locală. Acțiunile companiei au debutat la BVB pe 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru dezvoltări ulterioare atât în segmentul rezidențial, cât și în cel de birouri. Începând cu data de 20 septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 19 companii listate la BVB. Pe 20 noiembrie 2021, FTSE Russell a anunțat că acțiunile ONE vor fi incluse începând cu 20 decembrie 2021 în indicele FTSE Russell pentru piețele emergente, FTSE Global All Cap.
Proiectul de construire a unei noi Linii Electrice Aeriene de 400 kV între Constanța Nord și Medgidia Sud, propus de CNTEE Transelectrica SA la mijlocul lunii septembrie a acestui an pentru finanțare din bugetul Fondului pentru Modernizare, a obținut finanțarea de 22,9 milioane de euro, conform Deciziei Comisiei Europene C(2021)9135, din 6 decembrie 2021, fiind primul proiect românesc aprobat în cadrul acestui mecanism de finanțare europeană.
Plata fondurilor a fost efectuată luni, 13 decembrie 2021, către Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă pentru gestionarea și derularea Fondului pentru Modernizare.
Realizarea noii linii electrice aeriene de 400 kV între stațiile Constanța Nord și Medgidia Sud va permite integrarea unei producții suplimentare de energie electrică din surse regenerabile de circa 685 MW în zona Dobrogea. De asemenea, va face posibilă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 16.000 de tone pe an.
Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud, aflată pe lista celor 20 de proiecte strategice de importanță națională ale CNTEE Transelectrica SA, presupune construirea a 35 de noi kilometri de linie electrică aeriană, 2 kilometri de linie electrică subterană, precum și extinderea stațiilor Constanța Nord și Medgidia Sud. Implementarea proiectului se va realiza în perioada 2021- 2024.
Investiția propusă este inclusă și în lista principalelor proiecte pentru dezvoltarea rețelei electrice de transport din Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei, stabilite pentru anul 2030.
Implementarea proiectului Noua Linie Electrică Aeriană 400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud va contribui la dezvoltarea rețelei electrice de transport din zona Dobrogea, respectiv la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național, oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.
Noua linie de 400 kV dintre Constanța Nord și Medgidia Sud are un rol important în procesul de reconfigurare a sistemului energetic naţional și a rețelei electrice de transport în acord cu noile direcții stabilite prin pachetele legislative europene „Green Deal” și „Fit for 55”. Acest proces complex a fost inițiat de Transelectrica prin elaborarea listei celor 20 de proiecte strategice, în contextul trecerii graduale la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor
de gaze cu efect de seră. Tranziția energetică impune o adaptare rapidă a rețelei electrice naţionale de transport și intensificarea ritmului de extindere a acesteia prin noi investiții.
Investiția pentru construirea noii Linii Electrice Aeriene 400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud se încadrează în obiectivele definite prin Directiva (UE) 2018/410, care își propune rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și sporirea investițiilor care conduc la îndeplinirea țintelor stabilite.
Restricțiile generate de situația pandemică la nivel global au dus la o creștere semnificativă a costurilor de transport maritim: cu până la 82% în ultimul an. Criza s-a adâncit și după apariția noii variante a Coronavirusului, Omicron, și, implicit, a unor controale mai stricte impuse de multe țări asupra andocării vapoarelor sosite din Africa, dar și din cauza lipsei șoferilor de camioane. La toate acestea s-a adăugat și o criză a containerelor. Astfel, companiile dependente de transporturi internaționale au resimțit din plin majorarea exponențială a costurilor, dar și lipsa oricărei predictibilități.
„Dacă la începutul anului 2021 costul transportului unui container standard de aproximativ 12 metri (40 feet) din China către Europa era de aproximativ 5.000 USD, acesta a ajuns în prezent la 22.000 USD, în unele porturi chiar la 28.000 USD. Așadar, pentru încărcarea a 20 de tone de materie primă într-un container, costul transportului a crescut de la 250 de dolari/tonă, la 1.400 de dolari/tonă”, explică Alecsandru Rasidescu, CEO Stera Chemicals, distribuitor și importator de materii prime chimice, care deservește peste 1.100 de clienți naționali și internaționali.
De ce sunt mai afectate
companiile românești
România este una dintre cele mai afectate țări de această criză, căci
cantitatea de marfă importată aici este mult mai mică față de cea importată de
alte state din Europa de Vest. De asemenea, pentru a ajunge în țara noastră, un
transport trece prin una sau mai multe transbordări și se lovește de congestia
din marile porturi. Mai mult, există și un deficit de nave mici care operează
către porturi precum Constanța. Astfel, nu cresc doar prețurile, ci și timpii
de așteptare ai transporturilor.
„Am ajuns să dăm comandă și să plătim 100% în avans marfa, în luna octombrie 2021. Livrarea din fabrică va fi în luna ianuarie 2022, iar rezervarea pe vas este pentru februarie. Așadar, comanda va ajunge la noi în martie 2022, dacă vremea va fi favorabilă și dacă totul decurge cum trebuie. Există și o posibilitate de a aduce marfa mai devreme, dar costurile pentru spațiu pe primul vas care pleacă de la destinație sunt exorbitante”, mai explică Alecsandru Rasidescu.
Posibile soluții pentru
ieșirea din criză
Încă de la debutul pandemiei de Coronavirus,
marii actori economici europeni au realizat că este necesară concentrarea
transportului de mărfuri pe sistemele feroviare în detrimentul celor maritime
și aeriene. Astfel, numai în primele 10 luni ale acestui an, din China către
Europa de Vest au plecat peste 12.500 de trenuri cu containere standard, de
aproximativ 6 metri (20 feet), ceea ce reprezintă o creștere cu 30% față de
aceeași perioadă a anului trecut.
„În România însă, transportul feroviar nu
reprezintă o soluție optimă întrucât nu avem o infrastructură puternică”.
Este un alt motiv pentru care prețurile produselor finale cresc, mai atrage
atenția CEO-ul Stera Chemicals.
„Constanța
este un port scump, lipsit de infrastructură adecvată și modernizată, iar
bunurile care ajung aici trebuie trimise de cele mai multe ori «pe roți» către
orașele de destinație, în condițiile în care nu avem suficiente trenuri care să
permită transportul acestora și multe municipii din țară nu dispun de
terminalele necesare”.
Dezvoltarea
transportului intermodal în portul Constanța ar putea face din țară un partener
strategic important pentru multe state, în condițiile în care portul reprezintă
unul dintre principalele centre de distribuție care deservesc Europa Centrală
și de Est, fiind și parte din Coridorul Rin-Dunăre. În prezent însă, din
Constanța în restul teritoriului, majoritatea transporturilor sunt rutiere,
căci infrastructura terminalelor feroviare existente este veche, numărul
acestora fiind limitat, cu o capacitate redusă.
Cel mai mare
terminal feroviar din Europa
Între timp, în Germania,
la inițiativa Duisport, a început construcția celui mai mare terminal feroviar
din Europa, Duisburg Gateway Terminal, un proiect considerat poarta către Noul
Drum al Mătăsii, o rută alternativă rapidă pentru mărfurile din venite din Asia
către state europene precum Austria, Elveția, Italia, Slovenia și Croația.
„Este vorba despre un terminal care va avea o
capacitate anuală de 850.000 de containere și care va opera peste 100 de
trenuri cu containere din China pe săptămână”, explică Rasidescu.
Între timp, s-au deschis noi rute feroviare din
Zhenghzou-China către Hamburg-Germania. Distanța de 10.214 kilometri este
parcursă de trenuri care pot transporta până la 44 de containere de aproximativ
12 metri (40 feet) în doar 15 zile.
CEO-ul Stera Chemicals consideră că autoritățile ar trebui nu doar să modernizeze portul Constanța, ci
să înceapă totodată negocieri pentru deschiderea unei
rute feroviare România-Asia. Astfel,
companiile românești ar putea dobândi un avantaj și ar putea scăpa de factorul de imprevizibilitate generat de transportul
maritim.
Financial Intelligence a premiat, în cadrul GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, oameni de business și companii din România, care au avut realizări excepționale în anul 2021
Miercuri, 8 decembrie, a avut loc cea de-a patra ediție a GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, ocazie în care au fost decernate Premiile Financial Intelligence pentru anul 2021. GALA FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS este cel mai aşteptat eveniment emblematic al Financial Intelligence din an, o ocazie de recunoaștere a meritelor și realizărilor deosebite ale unor importanți oameni de business și companii din România, în anul care a trecut.
Evenimentul și s-a desfășurat hibrid, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, și a fost transmis LIVE pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence. Prezența în sală a fost numeroasă, în limitele impuse de condițiile pandemiei – au participat 100 de persoane, reprezentarea fiind la nivel de top management. În online, Gala a înregistrat un trafic de 25.000 de vizualizări.
Programul Galei a început cu mesajele invitaților speciali – reprezentanți ai autorităților de stat, care au vorbit despre situația actuală a României și previziuni pentru viitor.
Au vorbit în deschidere: Cosmin MARINESCU –Consilier Prezidențial, Departamentul Politici Economice și Sociale, Marius BUDĂI – Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Adrian VASILESCU – Consultant Strategie la Banca Națională a României, Radu HANGA – Președintele Bursei de Valori București, Zoltan NAGY-BEGE –Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Siegfried MUREȘAN – Raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal, Dragoș PÎSLARU – Europarlamentar, Renew Europe Group, Cristin POPA – Director executiv, Direcția Executivă Monitorizare și Control, ANCOM, Mihai ROTARIU – Purtător de cuvânt în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Andreea NEGRU – Președintele Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Dumitru NANCU – Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Daniela ȘERBAN – Președinte ARIR.
Cosmin Marinescu, Consilier Prezidențial, a declarat în deschiderea Galei Financial Intelligence:„Așa cum arată în prezent, tabloul de bord al economiei noastre atrage atenția, mai mult decât oricând, că politicile responsabile au devenit acum imperative, pentru reducerea dezechilibrelor și revenirea pe culoarul sustenabilității. Avem mare nevoie de investiții în anii următori, iar obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiții în bugetul anului 2023 este binevenit, cu precădere în privința investițiilor din fonduri europene, pentru că este timpul ca acestea să prevaleze cât mai consistent, atât în programare cât și în execuție, în raport cu investițiile din bani naționali”.
Marius BUDĂI, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, a spus: „Ne propunem să depăşim rata de ocupare de 70%, până în 2023 sau finalul lui 2024. Strategia Ministerului Muncii pe următoarea perioadă se orientează către îmbunătăţirea măsurilor de ocupare”.
El a adăugat: „Iar în confruntarea cu această criză au devenit certitudini inflexibile, poate într-o mai mare măsură decât impozitele și moartea, invocate de Benjamin Franklin, și tot atât de inevitabile două mari obsesii: adecvarea la viteza de schimbare a noilor tehnologii și răspunsul la provocările noii normalități. Nu ne este îngăduit să ne prefacem că nu vedem și că nu auzim îngrijorările pe care mari centre de analiză în lumea largă le asociază anului 2022. În 2020 și 2021, s-au tot adunat previziuni pe care nu le putem ignora, iar cele mai multe dintre aceste previziuni converg către stagflație, care ne-ar putea aminti de anii 1970 și către mama tuturor crizelor ce ar putea urma crizei actuale”.
Gala a fost presărată cu multe momente surpriză cu mesajele unor personalități internaționale de mare succes.
Ancuța – Carolina Stanciu, Membru Fondator Financial Intelligence,a prezentat primele momente speciale ale serii. Vedeta Netflix, Jason Oppenhein, și omul de afaceri de succes, cu origini din România, Alex Becheru, au acordat un interviu în exclusivitate pentru Financial Intelligence, direct de la Los Angeles. De asemenea, cei doi au transmis salutările lor pentru Gala Financial Intelligence (vezi mesajul lui Jason Oppenhein aici și mesajul lui Alex Becheru aici).
Al doileamoment surpriză al Galei a fost interviul video realizat de Financial Intelligence, în premieră și în exclusivitate, cu miliardarul Eli Davidai, un om de afaceri extrem de discret, care nu a apărut niciodată în interviuri video. Eli Davidai este, de peste trei decenii, managing director la fondul american Quadrant Management. Are pe mână, anual, trei miliarde de dolari pe care îi investește pe tot globul. Eli Davidai a transmis un mesaj video pentru Gala Financial Intelligence, încurajând stabilitatea în mediul de business din România.
Momentul CSR al serii a prezentat de Anca Iovan, Membru Fondator Financial Intelligence, care a anunțat, în premieră, semnarea unui parteneriat media între Financial Intelligence și Federația Română de Șah pentru promovarea inițiativelor Federației la nivel național.
Vlad Ardeleanu, Președintele Federației Române de Șah, a declarat: „Schimbările rapide din evoluția foarte rapidă a tehnologiei introduce schimbări profunde privind modul cum va arăta societatea noastră în viitor. Ce învățam copiii noștri pentru a fi cât mai bine pregătiți pentru a da piept cu viața, care sunt abilitățile pe care trebuie să le punem în brațele copiilor pentru ca ei să aibă o carieră de succes? Este științific dovedit că impactul jocului de șah asupra minții umane este cel mai pregnant în intervalul de vârstă de 5-10 ani. Acolo ne accelerează dezvoltarea minții și ne învață aptitudini care sunt foarte importante pentru o societate și un viitor incert”.
Adina Ardeleanu, Membru Fondator Financial Intelligence, a prezentat un alt moment surpriză al serii: Steve Jarding, unul dintre cei mai renumiți profesori de la Universitatea Harvard, recunoscut ca fiind unul dintre experții de top la nivel mondial în comunicare, managementul campaniilor electorale și leadership strategic a fost alături de noi, printr-un mesaj video, în care a vorbit despre leadership în aceste vremuri tulburi. Nouă dintre foștii săi studenți au fost candidați la președinție sau la funcția de prim-ministru în diverse țări ale lumii.
Cele mai bune performanțe ale oamenilor de business și companiilor din România au fost recunoscute și premiate în cadrul Ceremoniei de Decernare a Premiilor Financial Intelligence.
Premiile au mers către:
Alro – Premiu pentru susținerea industriei românești în tranziția spre economia verde și durabilă
Transgaz – Premiu pentru susținerea investițiilor în sustenabilitatea sectorului energetic românesc
Romgaz – Premiu pentru performanță în management
Nuclearelectrica – Premiu pentru 25 de ani excelență în operare
Hidroelectrica – Premiu pentru management sustenabil
Corina Popescu – Doamna anului în energie
Federația Patronală Petrol și Gaze – Premiu pentru activitate susținută de promovare a dialogului între industrie și autorități
Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) – Premiu pentru înalte standarde de calitate
Sebastian Burduja – Premiu pentru susținerea pieței de capital
Autoritatea de Supraveghere Financiară – Premiu pentru efortul depus în asigurarea stabilității piețelor financiare nebancare
Bursa de Valori București – Premiu pentru contribuția la finanțarea economiei
SIF Banat Crișana –Premiu pentru leadership și administrare
BRK Financial Group – Brokerul anului la BVB
Evergent Investments – Premiu pentru depășirea pragului de 500 milioane euro active în administrare, cea mai mare valoare de la înființarea companiei
Teraplast – Premiu pentru performanța acțiunii la BVB
Biofarm – Premiu pentru 100 de ani de activitate
XTB România –Cel mai bun broker pe burse internaționale în 2021
Impact Developer & Contractor – Premiu pentru 30 de ani de experiență în dezvoltarea de proiecte emblematice de real estate
Innova Project Consulting – Premiu pentru crearea unei culturi a sustenabilității în România prin Ghidul pentru afaceri responsabile
Purcari – Premiu pentru expansiunea la nivel global
Steven van Groningen – Premiu de excelență pentru întreaga activitate
CEC BANK – Premiul pentru transformare în sectorul bancar
TBI Bank – Premiul 2021 Shopping Excellence – Buy now, Pay later with TBIPay
Anca Damour – Premiul Mutarea Anului
Sacha Dragic – Premiu pentru excelență în afaceri
PWN Romania – Premiu de excelență pentru programul de mentorat
Asociația Energia Inteligentă – Premiu de excelență pentru Proiectul Energie pentru Viață
„Beyond Generations – Learning from experience” – Gaz de România – Premiu pentru Proiectul educațional al anului
CONFIDEX – Premiu pentru crearea un ecosistem antreprenorial care generează impact pozitiv în economia României
ATP Group – Premiu pentru dinamism și excelență în producția de autovehicule
Rombet – Premiu pentru implicare în dezvoltarea industriei de gambling
Envisia – Boards of Elite, partener educațional al Financial Intelligence, a acordat două burse de studiu pentru cursurile în vederea obținerii certificarilor internationale în domeniul ESG sub egida IASE – International Association for Sustainable Economy.
De asemenea, a fost nelipsită și tombola cu premii la care participanții au avut șansa să câștige bijuterii deosebit de prețioase și vouchere de înfrumusețare: un colier Maria Granacci – Trust – din aur alb 18k cu diamante de la Cellini, un colier Halfmoon din setul Hope colectia Hommage a Gustav Klimt oferit de FREYWILLE și 10 vouchere reprezentând servicii de înfrumusețare de la Clinica Slim Fit For Life by Ilona Grigore.
Master of Ceremony al evenimentului a fost Mihai RĂDULESCU, Realizator TVR.
Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
Parteneri: Alro, Hidroelectrica, CEC Bank, Superbet, CNCIR – Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune, Hidroconstrucția, Transgaz, Biofarm, Bursa de Valori București, BRK Financial Group, Evergent Investments, SIF Banat Crișana, Federația Patronală Petrol și Gaze, Romgaz, Transelectrica, Impact Developer & Contractor, Euro Insol, SIF Transilvania, S&T, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, XTB, JTI, EximBank, Garanti BBVA, Alpha Bank, Fondul Român de Contragarantare, BRD Groupe Societe Generale, Impetum Group, Purcari, Institutul de Studii Financiare – ISF, Rombet, BMM Testlabs, Antibiotice, ATP Group, SIF Muntenia, Depozitarul Central, SIF Oltenia, Nuclearelectrica, Innova Project Consulting, Onix Asigurări, TBI Bank, Wizrom, Tinmar, Țuca Zbârcea & Asociații, Asociația Administratorilor de Fonduri – AAF, Premier Energy, Admiral, Bucharest Real Estate Club, Veridio, Trans Sped, Bursa Româna de Mărfuri, Goldring, FREYWILLE, Cellini, Tissot, Slim Fit For Life by Ilona Grigore.
Partener CSR: Federația Română de Șah
Partener educațional: Envisia – Boards of Elite
Parteneri instituționali: Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, ARIR – Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România, Camera de Comerț Româno-Britanică, ICSS.
Parteneri media: AGERPRES, România Durabilă, Economistul, Club Economic, InvesTenergy, Focus Energetic, The Diplomat-Bucharest, FinZoom.ro, Revista CARIERE, NewMoney, LeadersTalk, BiziLive TV.
Producție video: Boof Media
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
Proiectul de gamificare în afiliere lansat de 2Performant a oferit premii săptămânale în bani, dar și marile premii: 15.000 de euro pentru locul 1, 6.000 de euro pentru locul 2 și 4.000 de euro pentru locul 3
Cei 6 afiliați care au intrat în cursa supremă, Apex, au generat împreună vânzări de 7,9 milioane de euro și comisioane pentru ei de 478.000 de euro
Compania intenționează să continue acest proiect de gamificare profesională
Open World, primul proiect de gamificare în afiliere lansat în premieră pentru piața din România de compania de tehnologie 2Performant, și-a încheiat prima ediție, iar rezultatele sale arată spectaculos. Timp de 11 săptămâni, în intervalul 27 septembrie – 13 decembrie, cei 65 de afiliați intrați în competiție au generat pentru magazinele online din platformă vânzări în valoare de 11,6 milioane de euro. Totodată, acești afiliați au generat pentru ei, în baza acestor vânzări, comisioane în valoare de 735.000 euro. Rata de conversie în cadrul competiției a fost de 2,17%.
Inspirat din Ender`s Game și conceput ca un univers virtual cyberpunk cu personaje fictive și multiple curse și niveluri, Open World a fost găzduit pe https://openworld.2performant.com/ și a dat ocazia celor 65 de afiliați de top 2Performant să se întreacă în generarea de vânzări online într-o serie de 14 competiții săptămânale, cu transparență totală și clasamente publice, pe baza unor criterii specifice marketingului afiliat, precum rata de conversie, valoarea vânzărilor generate sau volumul de trafic trimis. 6 jucători dintre aceștia au ajuns în Apex, cursa supremă de marketing afiliat în Open World, și numai ei au generat vânzări de nu mai puțin de 7,9 milioane de euro și comisioane pentru ei de 478.000 de euro.
Gândit ca o abordare prin gamificare a marketingului digital, Open World a oferit și premii în bani, cu cea mai mare valoare din marketingul afiliat din România. Astfel, 15.000 de euro au fost oferiți câștigătorului locul 1, Tidy Shopping, 6.000 de euro pentru locul 2 adjudecat de Glew Solutions, și 4.000 de euro pentru locul 3, pe care s-a clasat Cuponeria.ro. Mai mult, au existat de-a lungul competiției și premii săptămânale, acordate jucătorilor care au doborât recorduri în cursele în care s-au înscris, pornind de la 100 de euro în Warm-up Race, cursa entry level, și apoi din ce în ce mai mari, în funcție de nivelul de dificultate al curselor, până la 1.000 de euro pentru cei care au doborât recorduri în Apex.
„Prin Open World conturăm gamificarea ca abordare a relației cu afiliații din platforma noastră. Acest univers fictiv, dar cu obiective și provocări asociate marketingului digital cât se poate de reale, reprezintă un prim pas pe care îl facem către adaptarea industriei de afiliere la noul context mai larg de gig economy. De-a lungul anilor, am înțeles că afiliații de top din 2Performant.com au o mentalitate similară sportivilor de performanță, astfel că pentru a-i stimula să-și atingă potențialul maxim, am simțit nevoia să creăm acest format bazat chiar pe valorile companiei noastre – transparență, performanță, competiție, recunoașterea meritelor celor care excelează în acest domeniu. Iar rezultatele spectaculoase obținute la finalul acestei ediții de Open World ne confirmă așteptările, dar și intenția de a continua și în viitor acest proiect”, spune Dorin Boerescu, CEO 2Performant.
Top 5 cele mai performante categorii de produse din Open World, pentru care afiliații au reușit să genereze cele mai multe vânzări sunt Books, Movies & Music, Fashion, Pharma, Beauty, Home&Garden. În schimb, ca valoare a vânzărilor, top 5 categorii sunt: Fashion, Home&Garden, Books, Movies & Music, Electronics IT&C, Pharma.
În Open World, cei 65 de afiliați au avut de parcurs, exact ca într-un joc virtual, mai multe etape, mai multe provocări săptămânale de marketing numite „curse”, cu nivel crescător de dificultate și fiecare condiționând accesarea nivelului următor. Afiliații au întâlnit în Open World o serie de personaje fictive, stabilind noi provocări săptămânale și toate culminând cu Apex, cursa supremă de marketing afiliat în Open World. Competiția a fost publică, iar vizitatorii au putut vedea cursele și clasamentele la zi, precum și date publice despre afiliații înscriși, de la traficul generat sau numărul de vânzări pentru magazinele online, până la valoarea comisioanelor generate.
Competiția Civil Society Prize organizată de Comitetul Economic și Social European (EESC) a selectat Ateliere Fără Frontiere, pe locul III în topul asociațiilor din Uniunea Europeană pentru implicarea în acțiuni climatice. Premiul a fost acordat pentru activitatea atelierului educlick, unde echipamentele IT uzate sunt colectate, recondiționate și donate către școli din medii vulnerabile. Toată activitatea atelierului reprezintă un program de inserție socio-profesională pentru persoane vulnerabile.
educlick este o platformă prin care colectăm deșeuri electrice și electronice, recondiționăm calculatoare uzate pe care le donăm pentru educația digitală în școlile și organizațiile care lucrează cu comunități dezavantajate și transferăm către reciclare ceea ce nu poate fi reutilizat. Calculatoarele donate au calitatea necesară folosirii lor în implementarea diferitelor proiecte educaționale propuse, de la modernizarea laboratoarelor de informatică, la activități de educație non-formală și alfabetizare digitală.
Impactul pozitiv semnificativ asupra mediului provine din procesul de recondiționare și al deșeurilor, mult mai mare care cel de reciclare. Fiecare laptop aruncat produce 180 de kg de dioxid de carbon în atmosferă; cantitatea este comparabilă cu CO2-ul absorbit de 9 144 de copaci sau 32 de autoturisme scoase din trafic pentru o zi.
educlick a început acum 13 ani, iar de atunci și până acum am donat recondiționat și donat 23 000 de calculatoare, care au ajuns în 2500 de școli și instituții de învățământ din toată România, și de care au beneficiat aproximativ 480 000 de copii. De la începutul pandemiei calculatoarele au ajuns la peste 5000 de copii, majoritatea din mediul rural, pentru acces la școala online.
Acțiunile climatice premiate ale Ateliere Fără Frontiere se încadrează în noul Plan de acțiune pentru economia socială intitulat „Construirea unei economii care funcționează pentru oameni: un plan de acțiune pentru economia socială” lansat de Comisia Europeană. Această inițiativă are potențialul de a extinde economia socială și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile în Europa, depășind nivelul actual de 6,3% din totalul locurilor de muncă din Uniunea Europeană.
Modelul economic de dezvoltare al atelierului educlick este cel al unei întreprinderi sociale care reușește să aibă un impact multiplu – de mediu, social, educațional și economic, și a cărui inovație a clasat Asociația Ateliere Fără Frontiere pe primele locuri în Europa.
Cei care doresc să sprijine activitatea asociației o pot face prin sponsorizări sau prin predarea de calculatoare uzate și ale deșeurilor electrice și electronice astfel https://www.atelierefarafrontiere.ro/muncesc
Brokerul de credite AVBS Credit anunţă un avans al cifrei de afaceri de peste 1.200.000 euro în 2021, cu o creştere de 84,6% faţă de anul 2020.
Pentru anul 2022, compania de brokeraj bancar are în planul de dezvoltare dublarea reţelei de francizaţi, obiectul fiind de a atinge un număr de 100 francize până la finalul anului viitor.
Compania românească de intermediere credite bancare, AVBS Credit a înregistrat în primele 10 luni ale anului 2021 o creştere a vânzărilor de credite bancare și non-bancare de 82,5% faţă de anul anterior, ajungând la un rulaj al creditelor intermediate de 56 milioane euro.
„Procentul de creştere derivă din faptul că în perioada pandemică, românii nu au mai călătorit la fel de mult, nu au mai cheltuit la fel de mult pe ieşirile în oraş prin restaurante sau cluburi, ci aceştia au economisit mai mult și au strâns banii de avans cu care și-au achiziționat locuințe mai spațioase prin credite. Acești factori au determinat o creştere considerabilă a volumului de credite ipotecare. În primele 10 luni ale anului 2021, am intermediat un volum de credite ipotecare mai mare cu 110% față de cel intermediat în aceeași perioadă a anului trecut”, declară Valentin Anghel, CEO & Founder AVBS Credit.
Conform datelor interne ale companiei AVBS Credit, dezvoltarea infrastructurii de accesare de credite bancare, facilitate prin intermediul brokerilor francizaţi AVBS Credit, a fost pârghia care a asigurat vânzările şi care a presupus acces la cele mai bune produse bancare şi intermedierea de credite ipotecare potrivite nevoilor românilor.
Un număr aproximativ de 1500 de cetățeni din România au accesat credite bancare prin intermediul brokerilor AVBS Credit în primele 10 luni ale anului 2021, din care mai mult de jumătate din ei au accesat credite ipotecare și Noua Casă!
Potrivit brokerului de credite AVBS Credit, un număr aproximativ de 1500 de cetățeni ai României au accesat în perioada ianuarie – octombrie 2021 credite bancare în sumă totală de 56 milioane de euro, cu o creştere de 82,5% faţă de aceeași perioadă a anului 2020. În general, preferinţele românilor care apelează la brokerii de credite se direcţionează către achiziţia de case și apartamente spațioase.
Care au fost cele mai solicitate credite bancare și non-bancare de către români în perioada ianuarie – octombrie 2021
Potrivit companiei, brokerii de credite francizaţi ai AVBS Credit au vândut credite bancare și non-bancare: 74,6% credite ipotecare, 12% credite de nevoi personale, 11,4% credite noua casă și 2% alte tipuri de credite.
Valoarea medie a unui credit ipotecar accesat a fost de 65.000 euro, iar cel mai mare credit ipotecar contractat de un client a fost de 500.000 euro. În ceea ce privește repartiția pe zone geografice, cel mai mare volum de credite ipotecare a fost vândut în București, urmat de următoarele județe: Constanța, Timiș, Argeș, Iași, Mehedinți și Satu Mare.
Transferul de la contracte de muncă la alte forme de colaborare cu o sarcină fiscală redusă ar fi un prim efect al anunțatei eliminări a facilităților fiscale acordate firmelor de IT, o spune un sondaj realizat în timpul evenimentului „Sectorul IT: către viitor, cu toată viteza înainte”, organizat zilele acestea de EY România. Pe locul doi între potențiale consecințe se află, în viziunea respondenților, companii de IT și R&D, migrarea forței de muncă în străinătate și reducerea apetitului investițional în business-uri de IT. Deși există și companii care s-au gândit că ar fi dispuse să acopere impozitul datorat, cele mai multe anunță că iau în calcul migrarea către alte forme de colaborare (PFA/ II/ IF, microîntreprinderi) în România, inițierea de colaborări cu contractori străini sau chiar transferul business-ului în altă jurisdicție, pentru a contracara eventuala eliminare a facilităților fiscale.
Corina Mîndoiu
„Dacă ne gândim că vom aduce venituri suplimentare la buget printr-o astfel de măsură de eliminare a facilității fiscale (un impozit pe venit de 10%), cu siguranță nu am pus în balanță toate costurile acesteia. De ce să pierdem ce avem când am putea câștiga în continuare susținut și sigur? Și dacă ne uităm peste programul de guvernare vedem cuvântul „digitalizare” folosit peste tot: în sectorul energetic, al transporturilor, sănătății, educației, finanțelor. Cum vom reuși să digitalizăm, dacă vom avea mai puțini angajați dedicați acestui sector?”, a punctat în deschiderea discuțiilor Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România. Ea a fost completată de Stela Andrei, Partener Asociat, Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România, care a insistat asupra nevoii extrem de mari în zona de servicii de digitalizare venite din partea sectorului public, care, de altfel, va fi completată de cererea în creștere venită din partea sectorului privat, ceea ce se traduce pe o presiune foarte mare pe sectorul IT.
Specialiștii EY au trecut în revistă beneficiile și riscurile ce ar putea fi generate de eliminarea facilităților, concluzionând că o asemenea măsură ar genera dezechilibre fiscale majore. „Așa cum arată și sondajul, Guvernul trebuie să ia în calcul că se va confrunta cu o reducere a numărului celor angajați cu contracte de muncă, migrarea către forme de organizare alternative, orientarea IT-iştilor spre deservirea unor beneficiari străini, emigrarea specialiștilor cu tot cu familii, închiderea unor business-uri și setarea lor în alte state. Toate acestea înseamnă bani în minus la bugetul de stat. Mai ales că, din câte știm, statul nu și-a fundamentat propunerea pe un studiu de impact”, a arătat Corina Mîndoiu.
Partenerii EY au explicat că, la un calcul simplu, trecerea angajaților la alte forme de colaborare ar înjumătăți încasările la buget din impozitul pe venit și din contribuțiile sociale. În plus, ei nu exclud ca pierderile să fie și mai mari, în cazul în care angajații din IT vor migra cu familiile din România, moment în care nu se mai află în discuție doar veniturile salariale, ci și alte venituri ce sunt obținute de aceste persoane. „Având în vedere că specialiștii în IT sunt în general participanți în planuri de acțiuni ale companiei/grupului din care fac parte, România vă pierde bani și din faptul că odată cu schimbarea rezidenței fiscale a persoanei fizice, statul român nu va mai avea drept de impunere nici asupra veniturilor din investiții aferente (câștiguri de capital, dividende). Și acest lucru nu se va întâmplă doar la nivelul specialistului IT, ci și la nivelul membrilor săi de familie care obțin venituri impozabile. Așa că pierderea se va multiplica corespunzător și va putea afecta și alte domenii de activitate”, a explicat Corina Mîndoiu.
În ceea ce privește migrarea angajaților către alte forme de colaborare, specialiștii EY au arătat că nu exclud schimbări în regimurile fiscale ale microîntreprinderilor și au accentuat riscurile care sunt asociate folosirii PFA sau microîntreprinderilor ca forme de remunerare alternative salariului.
„Vom asista, cu siguranță, la ample măsuri de verificare a specialiștilor și firmelor din domeniu. Riscul de a trece de la o relație de dependență la una ce se dorește a fi independentă este major, mai ales când vorbim de desfășurarea activității pentru același beneficiar cu care specialistul IT a avut, anterior, un contract de muncă. Și, cu atât mai mult, va fi nevoie de digitalizarea sistemelor interne ale autorităților publice care să faciliteze și să eficientizeze îndeplinirea obligațiilor fiscale de către contribuabili, dar și a acțiunilor de control ale autorităților”, a spus Corina Mîndoiu.
Călin Stan
„Din păcate, ANAF are un track record de practică neunitară și de interpretări «inedite», care, de regulă, vin la pachet cu un impact considerabil pentru contribuabil”, a declarat, la rândul său, Călin Stan, Senior Manager, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, referindu-se, în principal, la riscurile asociate modalităților de angajare a serviciilor în zona IT (salariați vs. alte forme independente), unde eventuale reclasificări efectuate de ANAF cu ocazia unor inspecții fiscale pot genera sume semnificative de plată în sarcina contribuabilului. „Problema și-a păstrat actualitatea chiar și după «amnistia» din 2015, iar în ultima perioadă vedem în practică un interes crescut al ANAF pentru redeschiderea acestui subiect. În plus, riscul este actual, inclusiv în ceea ce privește analiza concretă pe care ANAF o poate face în contextul unei inspecții, sub aspectul substanțial al modului de aplicare / accesare a facilităților. Nu puține sunt cazurile în care și contribuabilii «abuzează» de aceste facilități, din motive evidente, însă trebuie spus foarte clar că, în eventualitatea unui control din partea ANAF, «fondul bate forma», așa încât acolo unde substanța facilității nu poate fi demonstrată, riscul invalidării ei (cu consecințe directe în impunere) este considerabil”, a avertizat el.
Nici în ceea ce privește facilitățile acordate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare lucrurile se pare că nu stau mai bine, sondajul realizat ad-hoc arătând că firmele mai degrabă se feresc să aplice, temându-se, în principal, de posibile contestații ale inspectorilor fiscali sau de neclaritățile legislative (cum ar fi colaborarea cu experții care pot valida natura de cercetare-dezvoltare a activităților). „Înainte de a decide implementarea unei facilități pentru IT sau R&D recomandăm investigarea substanței activităților respective desfășurate de angajați. Pentru contribuabilii care încă aplică facilitatea pentru IT, recomandăm să verifice dacă facilitatea pentru R&D poate fi aplicată la nivel de impozit pe profit și impozit pe venit”, a precizat Crina Onuț, Manager, Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.
Alina Micu
La rândul ei, Alina Micu, Manager, Consultanță Financiară și de Business, EY România, a recomandat companiilor să mențină o preocupare permanentă pentru sustenabilitatea businessului, adoptând o poziție flexibilă față de schimbările în legislație privind facilitățile fiscale acordate salariaților din IT. „Este necesar ca organizațiile să își adapteze periodic modelul de business, să evalueze în ce măsură se pot orienta și către cercetare-dezvoltare, să aibă în vedere un plan de creștere pe termen lung și să își asigure eficiența operațiunilor prin optimizarea și/ sau redefinirea proceselor. Procesele organizate și bine documentate constituie fundamentul pentru îmbunătățirea continuă. Într-un mediu de lucru bine organizat, sunt stimulate inovația, ideile noi și dezvoltarea continuă – ingrediente de bază pentru dezvoltarea unui model de business sustenabil”, a arătat ea.
Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România (foto)
România are nevoie de un nou sistem de taxare a autoturismelor pe principii ecologice pentru a diminua apetitul pentru achiziția de mașini second-hand, concomitent cu achiziția de mașini electrice și/sau hibride și dezvoltarea rețelei de stații de încărcare, pentru a-și atinge atât obiectivele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Pactul Verde european. Măsurile de stimulare, cum sunt Programele „Rabla” și „Rabla plus”, se dovedesc insuficiente în contextul țintelor ambițioase stabilite la nivel european.
Așa cum am mai declarat și în trecut, impozitarea autoturismelor ar trebui construită pe principii de mediu, care să ţină cont de normele Euro şi de emisiile de dioxid de carbon și ar trebui să vizeze atât taxa aplicată în momentul înmatriculării care să ia în considerare nivelul de emisii de CO2 şi normele de poluare, cât și impozitul anual, datorat autorităților locale. Acest sistem de taxare a fost utilizat în alte state membre şi poate da rezultate și în România. Așa cum știm, autoritățile au încercat, de la momentul aderării la UE, să limiteze importurile de mașini vechi, însă căile alese nu au fost cele mai bune. Cu toate acestea introducerea unei timbru de mediu (fosta taxă de primă de este posibilă și poate fi formulată astfel încât să nu încalce prevederile legislației comunitare. În același timp, sistemul de impozitare anual a mașinilor nu mai fost revizuit de peste un deceniu și ar putea fi regândit, luând în calcul componenta de mediu.
Identificarea unor măsuri de descurajare a cumpărării de mașini foarte vechi și poluante a devenit presantă în condițiile în care România are, potrivit datelor Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA), unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Uniunea Europeană, cu o medie de vârstă de 16,5 ani, comparativ cu media UE de 11,5 ani.
În lipsa unei legislații care să limiteze aceste achiziții, vom vedea că pe măsură ce statele din vestul Europei încep să interzică mașinile poluante, cu precădere cele cu motorină (diesel), țările din Est, printre care România, vor absorbi oferta foarte ieftină de mașini second hand, cu impact major asupra calității mediului.
Ce și-a propus România prin PNRR: 250.000 de mașini vechi ar trebui să dispară până în 2026; o „ecotaxă”
România și-a asumat prin PNRR un program accelerat de susținere a autovehiculelor electrice atât la nivel de politică fiscală și financiară, cât și la nivel de infrastructură. Astfel, se urmărește creșterea cu cel puțin 100% a numărului de vehicule cu emisii zero/cu emisii reduse zero (electrice și hidrogen) față de anul 2020 și casarea a 250.000 de mașini poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin), între 2022 și jumătatea anului 2026, aceasta fiind și condiția ca Ministerul Transporturilor să primească fonduri pentru construirea de autostrăzi. De asemenea, țara noastră și-a propus instalarea a 30.000 de puncte de reîncărcare, până la 30 iunie 2026.
Pentru atingerea acestor ținte, statul își propune dezvoltarea și armonizarea cadrului strategic, legal și procedural necesar pentru sprijinirea tranziției către un transport sustenabil prin modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare de tip vignette la o abordare bazată pe distanță, implementarea principiilor de taxare ecologică, descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani, creșterea valorii schemelor de casare pentru vehiculele poluante, stimulente fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero, suport pentru extinderea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și utilizarea criteriilor de achiziții publice ecologice ale UE pentru toate aspectele transportului.
Vânzările de automobile electrice au crescut semnificativ, dar cele second hand domină piața
În acest an vânzările de automobile electrice și hibride au avut o creștere semnificativă comparativ cu 2020, ajungând să reprezinte aproximativ un sfert din înmatriculările noi din primele 11 luni, potrivit datelor ACAROM. Evoluția este încurajatoare, însă cifrele pentru second hand sunt încă la cote alarmante. Potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), înmatriculările de automobile second hand sunt de trei ori mai mari decât a celor noi, respectiv 368.521 de unităţi în primele 11 luni ale anului față de 109.350 unități.
Astfel, gradul de penetrare pe piața românească a mașinilor electrice și hibrid rămâne încă redus din cauza prețului ridicat în raport cu cel al mașinilor vechi second hand, deși statul acordă stimulente financiare prin Rabla Plus.
Fenomenul de îmbătrânire accelerată a parcului auto din România este în contradicție cu evoluțiile din țările dezvoltate din vestul Europei, care acordă o importanță sporită protejării mediului și siguranței, în timp ce încearcă să se pregătească pentru adoptarea la scară cât mai largă a mașinilor electrice.
Spre exemplu, potrivit raportului „Electric Vehicle Sales Review Q4 2021” realizat de PwC and Strategy&, în mai puțin de doi ani, cota de piață a vehiculelor electrice pe cele mai mari cinci piețe europene (Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie) a crescut de la 8% în 2019, la 38% la sfârșitul trimestrului al treilea față de 2021.
În același interval, cota totală de piață a vehiculelor electrice a crescut în Marea Britanie de la 9% la 44%, iar în Germania de la 8% la 40%. În ceea ce privește cota de piață a mașinilor cu motor cu combustie internă(ICE), aceasta a scăzut de la 92% în 2019, la 62% la sfârșitul trimestrului al treilea din 2021.
Situația este similară pentru stațiile de încărcare, potrivit celor mai recente date ale ACEA, România situându-se între țările cu cele mai puține stații de încărcare la 100 de kilometri de drum (0,5), alături de Lituania (0,2), Grecia (0,2), Polonia (0,4) și Letonia (0,5). La polul opus, țările cu cele mai multe stații de încărcare sunt Olanda (47,5), Luxemburg (34,5), Germania (19,4), Portugalia (14,9), Austria (6,1).
Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager, Impozitare Directă, Victoria Dobre, Senior Manager, Impozitare Indirectă, și Adelina Grosu, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România (foto)
La finalul fiecărui an, departamentele financiar-contabile din cadrul companiilor se concentrează pe îndeplinirea obligațiilor legate de declararea și plata taxelor la bugetul de stat. Însă, pentru conformare fiscală și pentru optimizarea fluxului de numerar, societățile comerciale trebuie să deruleze o serie de operațiuni, cum ar fi inventarierea stocurilor, ajustarea voluntară a prețurilor de transfer, unde este cazul, analizarea capitalurilor proprii în vederea aplicării unor bonificații sau revizuirea deducerii suplimentare a TVA aferentă achizițiilorde la furnizorii declarați inactivi sau cu codul de TVA anulat. Aceste verificări ar trebui realizate periodic, dar, de regulă, sunt amânate din cauza presiunilor cotidiene, iar contribuabilii riscă să omită anumite obligații de declarare și să rateze o serie de oportunități.
Situația este valabilă pentru majoritatea companiilor, dar cele mai afectate sunt cele care fac parte din grupuri multinaționale, inclusiv cele din domeniul auto.
Inventarierea anuală și implicațiile sale
Într-o industrie în care stocurile reprezintă principalul activ necesar în desfășurarea activității economice, este de așteptat ca, în urma procesului de inventariere anuală, să rezulte valori materiale care trebuie analizate cu atenție de departamentele financiar-contabile. În acest sens, este bine de știut că există multiple situații în care lipsurile la inventar nu sunt considerate automat nedeductibile din perspectiva impozitului pe profit. Este cazul minusurilor care rezultă din cauza unor erori de comunicare între sistemele de gestiune a stocurilor și sistemele financiar-contabile. Exemplele de acest gen pot continua și, de aceea, contribuabilii trebuie să analizeze riguros fiecare situație care generează lipsuri în inventar.
Din perspectiva TVA, de asemenea, este esențială realizarea unei analize cu privire la obligațiile de ajustare sau de auto-colectare în cazul bunurilor care lipsesc din inventar sau la cele ce pot să apară ca urmare a pierderilor tehnologice și a consumului propriu.
În cadrul inspecțiilor fiscale, autoritățile acordă o atenție sporită unor astfel de aspecte și, de cele mai multe ori, concluzia acestora este defavorabilă contribuabililor.
Ajustări din perspectiva prețurilor de transfer
Pregătirea dosarului de prețuri de transfer reprezintă un moment potrivit pentru a verifica, pe baza unor studii de piață actualizate, dacă prețurile de transfer practicate de contribuabili în anul fiscal pentru care se face raportarea sunt la nivelul pieței.
Având în vedere impactul fiscal important pe care prețurile de transfer îl au asupra impozitelor și taxelor plătite de contribuabili, dacă, în urma verificărilor, se constată că acestea nu se situează în intervalul stabilit de piață, se recomandă efectuarea de ajustări voluntare de prețuri de transfer, înainte de depunerea declarației de impozit pe profit. Ajustările voluntare pot fi aplicate asupra prețului bunurilor sau serviciilor sau asupra profitabilității obținute din tranzacțiile intra-grup, în cursul sau la sfârșitul anului fiscal. Deși legislația locală nu conține prevederi specifice cu privire la modul în care se operează și implementează ajustările voluntare de prețuri de transfer, acestea sunt acceptate în practică de autoritățile fiscale dacă sunt documentate corespunzător.
Opțiunea de a efectua astfel de ajustări prezintă anumite beneficii pentru contribuabili. În primul rând, acestea pot fi operate de contribuabili la orice nivel în cadrul intervalului de piață. Astfel, contribuabilii pot aloca profiturile corespunzător între persoanele afiliate, în funcție de profilul funcțional, particularitățile afacerii și ale pieței în care activează. Conform legii, într-o inspecție fiscală, autoritățile vor efectua întotdeauna ajustările de prețuri de transfer la tendința centrală a pieței. În al doilea rând, prin aceste operațiuni, contribuabilul reduce riscul ca ANAF să aplice potențiale ajustări în cadrul inspecțiilor viitoare și, implicit, impactul unor astfel de dispoziții asupra fluxurilor de numerar, indicatorilor de performanță, deciziilor de afaceri etc.
De cele mai multe ori, aceste ajustări pot influența și cuantumul taxelor vamale sau al TVA, astfel că orice contribuabil trebuie să analizeze individual fiecare situație, în funcție de specificul său, iar ulterior să se asigure că toate obligațiile fiscale generate au fost stinse.
Verificările esențiale din perspectivă fiscală
Una dintre verificările esențiale și cu un potențial impact pozitiv în fluxul de numerar ar fi analiza capitalurilor proprii, dat fiind faptul că, începând cu exercițiul de închidere pentru impozitul pe profit aferent anului financiar 2021, companiile pot opta pentru aplicarea unor reduceri importante de impozit pe profit. Acestea pot ajunge chiar și la 12%, în cazul în care capitalurile proprii au înregistrat creșteri față de anul anterior.
O altă verificare esențială din perspectiva pregătirii raportării de final de an, cu impact în zona deductibilității cheltuielilor și a prețurilor de transfer, vizează cantitatea de informații deținute pentru documentarea tranzacțiilor transfrontaliere (cu precădere) care implică servicii prestate pentru contribuabili de persoane afiliate. În acest caz, în plus față de testarea marjelor de profitabilitate, la finalul fiecărui an fiscal, companiile trebuie să se asigure că dispun de suficiente informații și documente suport pentru a demonstra prestarea efectivă a serviciilor și beneficiul obținut, dar și datele necesare cu privire la prețurile plătite pentru serviciile primite. Dacă astfel de informații nu au fost colectate și menținute în timpul anului, trebuie obținute de la persoanele afiliate.
Revizuirea deducerii suplimentare a TVA aferentă achizițiilorde la furnizorii declarați inactivi sau cu codul de TVA anulat reprezintă, de asemenea, o acțiune care ar trebui întreprinsă cel puțin la final de an, dacă nu cu o recurență lunară.
Finalul anului este și un moment ideal pentru a analiza retrospectiv operațiunile desfășurate. De exemplu, companiile pot realiza verificări temeinice privind furnizorii pentru a evita situațiile în care aceștia sunt implicați în potențiale activități frauduloase.
La rândul lor, contribuabilii care derulează operațiuni scutite cu drept de deducere a TVA trebuie să se asigure că dețin documente justificative în acest scop pentru livrări intracomunitare de bunuri sau pentru export. În cazulbunurilor de capital, compania trebuie să stabilească în ce măsură poate fi exercitat dreptul de deducere a TVA și să verifice obligația de ajustare anuală.
În concluzie, contribuabilii care activează în industria auto, dar nu numai, trebuie să analizeze cu atenție activitatea derulată în timpul anului și să țină cont de toate implicațiile fiscale aferente, pentru a-și optimiza fluxul de numerar și pentru a se conforma reglementărilor legate de raportările de final de an.
Compania Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România și unul dintre principalii contribuabili la economia locală, marchează producția a 40.000.000 de frigidere în fabrica de la Găești, județul Dâmbovița. În urma investițiilor Arçelik, cumulând peste 154 milioane de euro, fabrica de frigidere din Găești este în momentul de față cea mai mare fabrică de electrocasnice din Europa continentală, având o capacitate de producție de 2,9 milioane de unități pe an și aproape 5000 de angajați.
În unitatea din Găești sunt fabricate 75 de produse principale și 700 de produse derivate, destinate atât pieței locale, cât și consumatorilor din 80 de țări – 37 din Europa și 43 de pe alte continente. Gradul ridicat de fiabilitate și calitatea au făcut ca frigiderele Arctic produse în România să fie foarte apreciate în țări precum Turcia, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Franța sau Polonia. Astfel, numărul de unități exportate a crescut în mod constant, ajungând la 84% din producția anuală.
Pentru a face față cererii tot mai mari și pentru a răspunde așteptărilor în continuă schimbare ale clienților, Arctic investește permanent în noi tehnologii. În 2021 compania a alocat 10 milioane de euro pentru modernizarea fabricii de la Găești, investițiile vizând creșterea eficienței prin digitalizare, în special sporirea gradului de automatizare și îmbunătățirea controlului calității. Totodată, Arctic se concentrează și pe sustenabilitate, implementând soluții pentru a reduce generarea de deșeuri, a minimiza pierderile, a crește reciclarea și a susține economia circulară.
„Suntem extrem de mândri de această nouă realizare a întregii echipe Arctic Găești. Pentru noi, 40 de milioane de frigidere produse în România reprezintă mai mult decât un simplu număr. Înseamnă calitate românească apreciată la nivel internațional, susținerea economiei naționale și crearea de noi locuri de muncă. Totodată, aprecierea de care se bucură brandul Arctic în rândul românilor ne onorează. Vom continua să investim în România, cu scopul de a o transforma într-un hub de producție regional. Ne angajăm să ducem mai departe aceste rezultate, integrând în același timp viziunea și misiunea noastră în domeniul sustenabilității. Scopul nostru este să redefinim procesele de producție în conformitate cu principiile circularității, folosind resursele naturale în mod cât mai responsabil”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic (foto).
Performanțele înregistrate de fabrica din Găești au determinat extinderea operațiunilor grupului Arçelik în România. Acest lucru s-a materializat prin construcția de la zero a unei noi fabrici de electrocasnice în Ulmi, județul Dâmbovița. Inaugurată la finele anului 2019, în urma unei investiții totale de 153 de milioane de euro, fabrica de mașini de spălat Arctic de la Ulmi integrează cele mai recente tehnologii, fiind prima fabrică Industry 4.0 din România și una dintre puținele de acest tip din Europa. Odată cu deschiderea celei de-a doua linii de producție, fabrica va atinge o capacitate de 2,2 milioane de mașini de spălat pe an.
Material de opinie de Anca Ghizdavu, Manager Senior, și Rebeca Zugravu, Consultant Senior, Taxare Directă, Deloitte România (foto)
Proiectul de lege care prevede introducerea unei taxe în România asupra veniturilor obținute de furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”, a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 7 decembrie 2021. Pentru a deveni lege, în următoarea etapă, proiectul trebuie să treacă de Senat. În varianta adoptată de prima cameră sesizată, cota de impozitare propusă este de 2%, la jumătate față de cea cuprinsă în forma inițială a proiectului de lege, respectiv 4%.
Baza la care s-ar aplica taxa de 2% este formată din veniturile obținute de operatorii vizați de la utilizatorii români, din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Taxa ar urma să se aplice și entităților nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România. Pe de altă parte, platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audiență sub 1% raportat la numărul total de abonați din România vor fi exceptate, conform proiectului menționat.
Taxa se va achita la Centrul Național al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanțarea directă a producției cinematografice locale.
Tendințe internaționale în impozitarea serviciilor digitale
Prin adoptarea unei astfel de măsuri, România se alătură unui număr relativ restrâns de țări care au impus sau sunt pe punctul de a impune o fiscalizare similară asupra veniturilor din vizionarea de filme online, cum ar fi Portugalia, Polonia sau Canada.
Analizând argumentele aduse în nota de fundamentare a proiectului de lege, se remarcă o oarecare notă discriminatorie față de platformele de filme online. Inițiatorii precizează că introducerea noii taxe este necesară în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online este în ascensiune.
Odată cu progresul tehnologic, dar și pe măsura schimbării comportamentului consumatorilor în contextul pandemiei de COVID-19, companiile care creează și distribuie conținut online au beneficiat de o creștere exponențială a vânzărilor. În acest context, era de așteptat ca statele să reacționeze prin direcționarea unor măsuri fiscale către aceste tipuri de companii. „Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, existent în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale.
Totodată, la nivel internațional, jucătorii care obțin venituri din domeniul digital se află de mai mulți ani în atenția autorităților fiscale, preocupate să identifice soluții echitabile de impozitare a profiturilor obținute de aceste companii care își desfășoară activitatea în mediul virtual și nu au prezență fizică în țara în care se află consumatorii. Există jurisdicții care au introdus deja sau aveau în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale (Franța, Spania, Italia, Marea Britanie) sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (propusă în România), dar acestea vor fi obligate să le elimine în momentul în care recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), axate prin cei doi piloni de impozitare a multinaționalelor (impozitul minim pe profit la nivel global, de 15%, și mecanismul de distribuire a profiturilor în țările sursă), vor fi adoptate, inclusiv de către România.
Între timp, pe plan local, dacă proiectul de lege trece de parlament în forma actuală, este de așteptat ca platformele de streaming video să fie nevoite să se înregistreze fiscal în România sau să desemneze un reprezentat fiscal pentru efectuarea demersurilor de plată a acestei taxe în țara noastră. Mai mult, dat fiind că respectivele companii au rezidența fiscală în alt stat, este posibil ca veniturile obținute din România să fie dublu impozitate – atât local, prin noua taxă, dar și în statul de rezidență -, astfel că apare necesitatea implementării unui mecanism de compensare în perioada imediat următoare.
Grupul Wienerberger, cel mai mare producător de materiale de construcții cu expertiză de peste 20 de ani pe piața din România, a derulat o acțiune de plantare, parte dintr-o campanie amplă de CSR, desfășurată anul acesta de compania Wienerberger în Nădab, Gura Ocniței și Sibiu.
Acum au fost plantați peste 150 de tei 367 de metri pătrați în proximitatea fabricii din Sibiu a grupului. Au participat 40 de voluntari.
Iulian Mangalagiu
Iulian Mangalagiu, director general al Wienerberger România: „Acțiunile pe care le desfășurăm vizează implicarea activă a companiei Wienerberger România în proiecte pentru protecţia mediului și grija pentru un comportament responsabil ecologic. Inițiativele de acest fel fac parte din filosofia de lucru Wienerberger la nivel de grup. Fiecare proiect în care ne-am implicat a generat un impact social și a reunit colegi din diferite departamente reușind în același timp să ne responsabilizeze acțiunile pe care le întreprindem în domeniul nostru de activitate. Voluntarii Wienerberger au înțeles importanța acțiunilor de CSR și sunt tot mai receptivi la acțiunile care fac parte din strategia de sustenabilitate a companiei. Pe lângă proiectele dedicate protecției mediului, Wienerberger a fost implicat și în acțiuni de voluntariat în construcția accelerată de case pentru familiile din medii vulnerabile, alături de partenerii de la Habitat for Humanity”.
Wienerberger subliniază că a plantat anul acesta în Sibiu „peste 561 de copaci (tei și sălcii), în trei zone de plantare din jurul fabricii pe o suprafață totală de 986 metri pătrați. În perioada noiembrie-decembrie voluntarii au plantat peste 700 de pomi (tei, salcâmi, arțari canadieni și platani) în jurul fabricilor din Nădab, Gura Ocniței și Sibiu. Prima acțiune de plantare a companiei a avut loc în anul 2008, când în parcul Sub Arini din Sibiu au fost plantate 200 de magnolii. Acțiunile au continuat în 2009 la Tritenii de Jos din județul Cluj, unde, în zona verde a fabricii s-au plantat 100 de stejari și 20 de pawlonia. În 2015 Grupul a plantat 50 de sălcii în perimetrul fabricii de la Gura Ocniței, completând în acest an cu plantarea a 120 de arțari canadieni.
Responsabilitatea socială și grija față de mediu și comunitate sunt principalele valori ale companiei Wienerberger, iar acțiunile de plantare reprezintă angajamentul ferm prin care organizația își consolidează aceste principii în relație cu echipa. Pentru Wienerberger clima și energia, economia circulară, biodiversitatea și mediul, angajații, etica în afaceri și impactul social sunt temele principale care stau la baza acțiunilor de sustenabilitate”.
Wienerberger este „cel mai mare producător de blocuri ceramice din lume și cel mai mare producător din Europa de cărămizi pentru fațadă și tigle ceramice. Grupul austriac este cotat la bursa internațională și deține în prezent 197 de fabrici în 29 de țări. Compania operează pe piaţa locală trei companii: Wienerberger, Semmelrock Stein Design şi Tondach România.
Grupul are în România șapte fabrici: patru fabrici de cărămidă – în localităţile Sibiu, Tritenii de Jos (judeţul Cluj), Gura Ocniţei (judeţul Dâmboviţa), Berca (judeţul Buzău) şi trei fabrici de pavele Bolintin Vale (Ilfov), Teiuş (Alba), Nădab (Arad). Grupul este şi distribuitor de ţigle ceramice şi cărămizi de faţadă si interior, pe care le importă din fabricile grupului amplasate în Ungaria, Austria, Belgia, Croaţia, Serbia, Slovenia”.
Transavia, liderul pieței de carne de pui din România, este singura companie în domeniu care își publică (pentru al doilea an, consecutiv) Raportul de sustenabilitate, în care arată „transparent progresele obținute în anul 2020 în realizarea obiectivelor de sustenabilitate asumate” și „prezintă modul durabil de dezvoltare și contribuția pe care o are la bunăstarea angajaților, a animalelor, a mediului și a comunităților cu care interacționează”.
Dr. ing. Ioan Popa, președinte și fondator al Transavia: „Suntem mândri că, pentru al doilea an consecutiv, suntem singurul producător de carne de pui din România, care acționează durabil și transparent, publicând un raport al tuturor acțiunilor noastre non-financiare. Prin acest document arătăm grija cu care facem lucrurile exact așa cum trebuie când vine vorba de angajați, de producție responsabilă, de mediu sau de comunitățile cu care interacționăm. În 2020 am implementat măsuri care au contribuit la siguranța și la menținerea sănătății angajaților, a puilor noștri, a comunităților în care activăm, în timp ce am continuat să protejăm mediul în fiecare sector al afacerii noastre integrate vertical, de la bob la furculiță. Am continuat să investim în dezvoltare și în tehnologie și să susținem inițiative sociale care contribuie la schimbări în bine, durabile, în sănătate, în educație, în sport și în dezvoltarea comunităților”.
Theodora Popa, vicepreședinte al Transavia: „Acest al doilea Raport de Sustenabilitate prezintă clar și concis modul în care noi, Grupul TRANSAVIA, ne ținem promisiunile zi de zi, ne urmărim și ne atingem obiectivele propuse. De asemenea, Raportul oferă exemple despre modul în care creăm valoare durabilă prin activitățile noastre, găsind echilibrul între performanță și impactul pe care îl avem în bunăstarea și în sănătatea oamenilor, a mediului, a animalelor și a societății, fiind mereu conectați la stakeholder-ii pe care îi influențăm și care ne influențează”.
Transavia precizează că „raportul, pregătit în conformitate cu cel mai utilizat standard internațional de raportare pentru sustenabilitate, GRI,analizează progresele realizate în relație cu țintele ambițioase asumate pentru perioada 2019-2025. Aceste ținte, aliniate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite, ghidează toate activitățile, practicile și operațiunile companiei, în relația cu consumatorii, angajații, clienții, furnizorii, autoritățile, ONG-urile și alte părți interesate. Temele de interes pe care compania s-a angajat să le analizeze și să le includă în raport sunt rezultatul consultării părților interesate, prin aplicarea a 94 de chestionare, în creștere cu 77% a numărului de respondenți comparativ cu raportarea anterioară. Astfel, Raportul de Sustenabilitate 2020 oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care Transavia acționează pentru a contribui la un viitor durabil, concentrându-se pe cei patru piloni strategici de sustenabilitate: responsabilitatea față de angajați, producția responsabilă (excelența considerată normalitate în tot ceea ce facem), grija față de mediu și implicarea cu impact social în comunitate”.
Activitatea și performanța non-financiară a companiei în 2020
Raportul „prezintă informațiile non-financiare ale companiei, analizând impactul în toate etapele lanțului valoric, conform modelului 100% integrat al afacerii Transavia: de la producția cerealelor la bunăstarea animalelor, de la certificarea produselor la distribuția acestora – și evaluează acțiunile companiei din punct de vedere economic, social și de mediu, în raport cu toate părțile interesate.
Și în anul 2020, compania s-a asigurat că nu există o diferențiere a remunerației dintre femei și bărbați, promovând principiului egalității în drepturi și al egalității de șanse și tratament față de toți salariații.
Lanțul integrat de producție, de la bob la furculiță, o strategie unică în sud-estul Europei, a continuat să fie unul dintre motoarele afacerii Transavia, garantând cea mai înaltă calitate, la standarde de siguranță alimentară certificată, fiind singurul producător care își crește singur toți puii în fermele proprii, de incubație și de creștere, folosind hrană vegetală provenită din fermele vegetale proprii, care însumează 10.000 de hectare cultivate. Certificările (printre care GlobalG.A.P., BRC, ISO 22000, FSSC 22000, SMETA) și rezultatele auditurilor interne și externe garantează implementarea celor mai riguroase standarde din domeniul alimentar și confirmă respectarea tuturor angajamentelor. Aceste certificări garantează înalta calitate a produselor finite, întotdeauna sigure pentru consumatorul final.
În ceea ce privește reducerea impactului asupra mediului, Transavia acționează pentru a îmbunătăți continuu sustenabilitatea prin construirea și dezvoltarea unui Sistem de Management de Mediu (EMS) standardizat, prin care se identifică aspectele și riscurile de mediu și se realizează acțiuni de minimizare a impactului față de mediu. Domeniile de acțiune primordiale ale EMS sunt: managementul apei, eficiența energetică, aprovizionarea cu materii prime și managementul deșeurilor. Eforturile de mediu sunt orientate constant către economisirea apei și către managementul apelor uzate, către creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor pe întreg lanțul logistic, precum și către reducerea risipei alimentare.
Transavia a susținut direct 29 de organizații și entități furnizând sprijin pentru sistemul medical (echipamente de testare PCR și teste pentru COVID-19, echipament medical, măști, dezinfectanți), pentru comunitățile din zona punctelor de lucru și pentru persoane fizice (prin activități de mecenat sau ajutoare pentru tratamente medicale)”.
Cele mai importante rezultate ale companiei în 2020
– compania a implementat un program suplimentar de monitorizare zilnică a bunăstării păsărilor în ferme
– compania a realizat 850 determinări, atât în laboratoarele Transavia, cât și în laboratoare externe, care au urmărit atent condițiile din adăposturi și starea de sănătate a păsărilor
– compania a folosit 100% șrot de soia certificat, de proveniență din afara Biomului Amazonian, și care îndeplinește obiectivul propus de a utiliza pentru hrana puilor exclusiv materii prime provenite din surse sustenabile. În plus, în perioada de referință, compania a efectuat transportul șrotului de soia cu camioane și cu vagoane de tren, combinat, reducând astfel din impactul transportului asupra mediului
– compania a asigurat 100% condiții de maximă siguranță alimentară, transportând materiile prime și produsele Transavia prin intermediul propriului parc auto
– compania a redus consumul de gaze naturale cu circa 29% datorită, în principal, măsurilor luate în sfera activităților de procesare a cărnii de pasăre
– compania a realizat, în avans, 95% din obiectivului țintă propus pentru 2025 în privința iluminării cu corpuri LED în toate punctele de lucru unde se pot aduce îmbunătățiri
– compania a înregistrat, la nivelul tuturor punctelor de lucru, un consum de apă redus cu circa 10.800 mc în 2020, față de anul de referință
– compania a redus cantitatea de CO2 cu 399.332 tone, ca urmare a eforturilor depuse în sfera reciclării deșeurilor de ambalaje
– compania a valorificat 99% din deșeuri și a transmis pentru eliminare doar 1% din deșeuri
– compania a reciclat 100% produsele secundare rezultate pe lanțul de producție prin instalațiile de făină proteică proprii
Raportul prezintă informații privind dezvoltarea sustenabilă pe toți cei patru piloni strategici, evoluția progresului față de țintele asumate, precum și obiectivele pentru viitor (2030).
Transavia este recunoscut ca „liderul pieței locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deține și produce brandurile Fragedo, Libertan, Papane, Durdulan și Cumsecade Inclusă în topul celor mai valoroase companii din România, Transavia operează sustenabil cu un model de business integrat vertical, bazat pe cele mai bune practici și cele mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță. În cei 30 de ani de activitate, Transavia a investit constant în modernizare și în tehnologie de ultimă generație și a adoptat inovația ca sursă de creștere sustenabilă a business-ului și de predictibilitate pentru viitor. Unul dintre cei mai mari angajatori români, Transavia are în prezent peste 2.200 de angajați, care activează preponderent în cele 29 ferme de creștere a păsărilor și în cele 4 ferme de producție vegetală, în fabrica de nutrețuri combinate, în cele 3 abatoare de ultimă generație și în fabrica de procesare a cărnii. În fermele Transavia, localizate în 8 județe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Aproximativ 20% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene, pe continentul african, în zona Mării Mediterane și în CSI. Transavia este prima companie din România co-semnatară a Codului Conduită al UE cu privire la practicile responsabile comerciale şi de marketing în sectorul alimentar.Pentru mai multe informații, vizitați https://transavia.ro/”.
17 primării din județul Teleorman își simplifică interacțiunea cu cetățenii și reduc birocrația prin soluția de digitalizare Regista, aplicație completă de registratură și managementul documentelor. Primăriile fac parte din GAL – Grupul de Acțiune Locală Dunărea de Sud, primul grup de acest fel care a obținut fonduri pentru digitalizarea proceselor în cadrul primăriilor, prin proiectul „e-Primăria – administrație locală fără hârtii și ghișee”.
Alexandru Lăpușan, CEO și cofondator Zitec, compania de tehnologie care a dezvoltat aplicația Regista: „Prin aplicația Regista, continuăm accelerarea procesului de digitalizare la nivelul instituțiilor publice din România care au nevoie în această perioadă, poate mai mult ca oricând, să faciliteze interacțiunea cu cetățenii lor și să elimine bariera birocrației. Ne bucurăm să fim partenerii de digitalizare ai primului Grup de Acțiune Locală din România care a obținut finanțare pentru un astfel de proiect de digitalizare și să sprijinim prin soluția Regista cele 17 primării în demersul lor de simplificare a tuturor interacțiunilor cu cetățenii pe care îi deservesc”.
Dorina Antonescu, reprezentant legal al GAL Dunărea de Sud: „Dezvoltarea tehnologică, dar și măsurile impuse de pandemie au create un context favorabil pentru intensificarea procesului de digitalizare. Odată cu acesta putem reduce considerabil decalajul în ceea ce privește organizarea instituțiilor publice de la oraș față de cele din zonele rurale. Astfel, prin intermediul aplicației Regista, partenerul nostru pentru digitalizare, toate cele 17 primării locale incluse în grupul de acțiune locală vor putea să își simplifice procedurile de lucru cu cetățenii care vor putea depune cereri online pentru diverse solicitări,sesizări sau vor putea face programări online, fără a mai fi nevoie să se deplaseze personal la sediul instituției de care aparțin”.
Inițiatorii subliniază că „proiectul este finanțat prin programul Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – FEADR și are ca scop implementarea digitalizării la nivelul administrațiilor publice locale din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – ADI Câmpia Boianului, ce cuprinde localitățile: Bragadiru, Bujoru, Conțești, Crângu, Dracea, Fântânele, Frumoasa, Izvoarele, Lisa, Năsturelu, Piatra, Pietroșani, Seaca, Smărdioasa, Suhaia, Traian și Viișoara. Astfel, prin intermediul aplicației Regista, se ating obiectivele de digitalizare la nivelul administrației locale vizate de proiect: asigurarea circulației documentelor între cetățeni și instituții în format electronic, îmbunătățirea interacțiunii cu cetățenii, modernizarea serviciilor furnizate și sprijinirea primăriilor în implementarea măsurilor de simplificare a procedurilor administrative pentru cetățeni”.
Soluţia Regista este caracterizată ca „lider de piaţă pe segmentul aplicaţiilor de registratură şi managementul documentelor în administraţia publică locală. Rolul aplicaţiei este să automatizeze şi să eficientizeze activităţile din instituţiile locale, guvernamentale şi din companii, prin modulele de registratură electronică, managementul documentelor şi e-Guvernare. Regista facilitează atât o comunicare optimă între departamentele unei instituţii, cât şi între funcţionari şi cetăţeni, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite, dar și consultarea documentelor publice, trimiterea de cereri online, depunerea de sesizări sau programări online.Totodată, Regista dispune de modulul Formulare electronice, care permite completarea și trimiterea online a cererilor necesare pentru eliberarea de certificate, autorizații și alte documente precum certificatul de atestare fiscală, adeverința de rol agricol sau certificatul de urbanism. Odată cu rezolvarea cererii, documentul emis se trimite pe e-mailul solicitantului. Prin integrarea secțiunii Monitorul Oficial Local pe website-urile primăriilor, cetățenii pot consulta documente de interes public: Hotărâri de Consiliu Local sau Dispozițiile Primarului, acestea fiind publicate automat fără a fi necesare activități suplimentare în panoul de administrare a website-ului.
Optând pentru registratura online, cetățenii au posibilitatea să verifice de acasă sau de la birou starea cererilor depuse, ceea ce scade semnificativ numărul cozilor formate la ghișeele instituțiilor. Tot prin intermediul portalului, se pot trimite online sesizări pentru o gamă largă de aspecte identificate de către cetățeni, ce țin de viața de zi cu zi a localității, precum: parcări neregulamentare, semnalizare rutieră, transport public, iluminat. Aceste sesizări pot fi adăugate punctual pe harta publică interactivă a localității, pentru o localizare exactă. De asemenea, cetățenii se pot programa pentru oficializarea căsătoriei la Starea Civilă, înscrierea în audiență la primar sau pentru depunerea documentelor necesare în vederea eliberării actelor de identitate.
Până în prezent, peste 750 de instituţii publice şi companii din toate judeţele ţării şi-au îmbunătăţit procesele de lucru și-au redus birocraţia prin intermediul Regista. Aplicaţia are peste 15.000 de utilizatori la nivel naţional care au înregistrat de-a lungul timpului peste 16 milioane de documente. Aplicaţia Regista poate fi accesată de oriunde de către funcţionarii publici sau angajaţii companiilor, fiind disponibilă direct din browser, fără instalare şi cu toate informaţiile stocate în siguranţă în cloud Microsoft Azure în Uniunea Europeană. Compania care dezvoltă aplicația este partener Gold Microsoft și certificată ISO”.
Compania Aquila, lider în domeniul distribuției, anunță înregistrarea unui profit net de 43,8 milioane lei la 30 septembrie 2021, în creștere cu 21% față de perioada similară din 2020, cel mai mare profit net de la înființarea companiei.
Aquila subliniază că „veniturile au crescut de asemenea cu 19%, ajungând la 1.376 milioane lei în perioada de raportare, în principal din: creșterea organică a zonei de distribuție; achiziția companiei Trigor AVD, unul din primii jucători de pe piața de distribuție de bunuri de larg consum din Republica Moldova. Evoluția pozitivă a vânzărilor pe canalul de convenience (benzinării și magazine de proximitate), s-a transpus printr-o creștere de 25% a vânzărilor, în contextul creșterii mobilității în 2021 față de 2020 când au fost mai multe restricții anti Covid-19. Veniturile au un trend crescător spre sfârșitul anului în cursul normal al desfășurării activității companiei ca urmare a cererii pentru bunuri de consum în sezonul Sărbătorilor. În primele nouă luni ale anului curent veniturile au fost mai mari decât cele aferente perioadei similare din anul 2020, care au fost afectate de scăderea vânzărilor în timpul epidemiei COVID-19 și a stării de urgență.
Cătălin Vasile, CEO Aquila: „Rezultatele confirmă strategia noastră de creștere rapidă prin achiziții și dezvoltare organică. În acest mediu economic incert, punctele noastre forte, poziția de lider și agilitatea, care ne permit să ne adaptăm rapid, au devenit factori decisivi care ne-au permis să obținem un profit net istoric, la 9 luni, de 43,8 milioane lei. Vom continua strategia de extindere a afacerii noastre și de consolidare a pieței de distribuție, logistică și transport, pentru a îndeplini viziunea Aquila, de a avea cel puțin un produs distribuit în fiecare casă. Succesul listării la Bursa de Valori București și încrederea arătată de investitori ne vor ajuta să ducem la îndeplinire obiectivele asumate”.
Versiunea integrală a Raportului privind rezultatele financiare pentru trimestrul III 2021 al Aquila Part Prod Com SA, împreună cu situațiile financiare consolidate pentru perioada încheiată la 30.09.2021, întocmite în conformitate cu IFRS adoptate de UE, este disponibilă pe site-ul companiei la: https://www.aquila.ro/relatii-cu-investitorii, secțiunea Rapoarte și Prezentări, Rapoarte Financiare – T3 – 2021; sau pe site-ul Bursei de Valori București începând cu data de 13.12.2021.
Aquila este „liderul pieței de distribuție din România, înființată în 1994 și cu o echipă de peste 3.000 de angajați, operând cu succes și în Republica Moldova. Aquila oferă partenerilor săi soluții integrate, prin vânzarea de produse și servicii complementare. În 2020, compania a avut o cifră de afaceri de peste 370 de milioane de euro. Aquila este o companie cotată la Bursa de Valori București sub simbolul AQ. https://www.aquila.ro”.
Acceleratorul de implicare civică pentru tineri, proiect implementat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltare Activă, a reunit în perioada 5-8 decembrie 2021 tineri din mediul rural și mic-urban, într-o vizită de studiu având ca obiectiv stabilirea modului „cum vor dezvolta comunitățile din care fac parte, prin intermediul instrumentelor de advocacy”.
Formați sub egida #CivicAcc, 24 de tineri sunt selectați „pentru a deveni ambasadorii implicării civice în comunitățile lor își propun să convingă autoritățile să finanțeze școlile, asigure bursele elevilor conform legii, să construiască centre de tineret în care tinerii își pot petrece timpul liber sau chiar să dezvolte noi politici de mediu, care să aibă drept efect creșterea calității vieții cetățenilor. Pentru a reuși, tinerii mizează pe legea privind transparența decizională și cea care obligă autoritățile să transmită cetățenilor interesați informații de interes public, dar și pe mecanisme de presiune publică, precum comunicarea cu presa locală, organizarea de dezbateri cu cetățenii și petiționarea autorităților”.
Organizatorii ne informează că „tinerii au organizat propria lor simulare de consiliu local, pentru a înțelege cum funcționează politica la firul ierbii. Astfel, în cadrul Consiliului Local Civicești, tinerii au îmbrăcat haina de consilier local, au negociat în grupurile politice sprijinul pentru proiectele realizate chiar de ei și au aprobat hotărâri de Consiliu Local care rezolvă o parte din problemele tinerilor. Și-au exersat abilitățile de public speaking și au aprofundat tehnici de negociere, educația civică pe înțelesul tinerilor fiind o parte esențială în proiectul Acceleratorul de implicare civică pentru tineri”.
Tinerii au asistat la o ședință de plen a Senatului României, „urmată de o discuție aplicată despre politici pentru tineret și educație cu doi senatori în cadrul Comisiei pentru învățământ, tineret și sport. Monica Anisie, președintele Comisiei pentru învățământ și senator de București, alături de Adrian Hatos, președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie și senator de Bihor, au răspuns întrebărilor formulate de participanți, care au ținut să afle care sunt planurile acestora pentru un învățământ de calitate, accesibil pentru toți tinerii. Pentru mulți dintre aceștia, vizita la Parlament a fost o premieră, având în vedere faptul că nu foarte mulți tineri din satele și orașele mici ale țării ajung să vadă cum funcționează forul în care se dezbat și votează majoritatea legilor.
Înainte de a se întoarce în localitățile lor, tinerii și-au promis că vor organiza propriile dezbateri în comunitățile lor, pentru a se asigura că bugetele locale pentru anul 2022 vor reflecta nevoile tinerilor”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din Româna, în parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltare Activă, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este „transformarea a 24 de tineri (15-26 de ani) din 24 de localități din urbanul mic și din rural în vectori ai schimbării la nivel local, prin participarea la sesiuni de formare și suport în realizarea unor acțiuni de advocacy pentru adresarea unor probleme identificate de ei la nivelul comunității, în cadrul unui program de mentorat și coaching întins pe durata a șapte luni”.
E-Distribuţie Dobrogea, operatorul de distribuție a energiei electrice parte a grupului Enel, a finalizat lucrările de extindere cu aproximativ 12 kilometri a rețelei de energie electrică în zona de lotizări D din localitatea Poarta Albă din județul Constanța. Este cea mai amplă lucrare de acest tip realizată în 2021, în urma căreia 460 de consumatori au acces la electricitate
Investiția operatorului de distribuție se ridică la peste 1,6 milione de lei, la care se adaugă costurile suportate de Primăria Poarta Albă, conform prevederilor legislative elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În cursul acestui an, E-Distribuție Dobrogea a avut în derulare lucrări similare de extindere a rețelei în alte trei localități din județul Constanța, mai exact în Năvodari, Cumpăna și Lazu.
În urma investiției, liniile de medie tensiune au fost extinse cu peste 2,4 kilometri, iar cele de joasă tensiune, cu aproximativ 9,2 kilometri, traseul rețelei din zona de lotizări fiind unul subteran. Lucrările s-au desfășurat pe durata a doi ani și au presupus inclusiv instalarea a două posturi de transformare aflate în sistemul de telecontrol și a 176 cutii de distribuție. Proiectul deservește cele 459 de loturi noi din zona de Nord – Est a localității Poarta Albă.
„Pentru ca electricitatea să ajungă la oameni, e nevoie de rețele inteligente. Așadar, venim în sprijinul comunităților locale din zonele în care ne desfășurăm activitatea nu doar prin extinderea rețelei de energie, ci și prin digitalizarea acesteia.Lucrările de la Poarta Albă au presupus instalarea liniilor de medie și de joasă tensiune în subteran, pentru o mai mare siguranță în alimentarea cu energie a locuințelor, precum și a unor posturi de transformare dotate cu echipamente de telecomunicații care permit intervenții rapide, de la distanță, în cazul avariilor în rețea”, a declarat Mihai Știrbulescu, director regiune E-Distribuție Dobrogea.
În Dobrogea, E-Distribuție are planificate, în 2021, investiții de 185 de milioane de lei în modernizarea și digitalizarea rețelelor electrice, inclusiv prin instalarea de contoare inteligente. Valoarea programelor de modernizare și de mentenanță a rețelei electrice din acest an se adaugă investițiilor de 1,5 miliarde de lei, realizate în total de E-Distribuție Dobrogea în perioada 2006 – 2020.
În total, companiile E-Distribuție din România investesc în 2021 aproximativ 940 de milioane de lei, echivalentul a 191 milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea și extinderea rețelei electrice din București și din cele zece județe din țară în care își desfășoară activitatea.
Rețelele electrice operate de cele trei companii E-Distribuție numără peste 131.000 de kilometri, 286 stații de transformare și 23.575 posturi de transformare. În 2020, acestea au distribuit peste 15,3 TWh de energie electrică, prin linii electrice de înaltă, medie și joasă tensiune.
WhatsApp testează plățile cu criptomonede în aplicație prin intermediul portofelului Novi.
Firma deținută de Meta (fostă Facebook) deschide un program pilot pentru un număr limitat de utilizatori din SUA.
Cei înscriși în perioada de testare vor putea trimite și primi dolari Pax (USDP) – o monedă de tip stablecoin legată de dolarul american.
Meta spune însă că, de îndată ce criptomoneda sa internă, Diem, care a suferit ani de zile din cauza autorităților de reglementare, va fi aprobată, aceasta va înlocui USDP în cadrul testului.
Directorul executiv al Novi, Stephane Kasriel, a comentat: „Suntem încă foarte devreme în călătoria noastră pilot Novi, așa că am luat decizia de a testa acest nou punct de intrare într-o singură țară pentru început și vom căuta să îl extindem după ce vom afla de la utilizatori ce părere au despre această nouă experiență”.
În prezent, nu există nicio indicație cu privire la momentul în care proiectul ar putea fi extins în alte regiuni sau dacă alte criptoactive, cum ar fi bitcoin sau ether, vor deveni disponibile pentru utilizatorii WhatsApp.
Bitcoin nu a reușit să își revină săptămâna trecută, în urma scăderilor mari din weekendul anterior.
Criptoactivul a început săptămâna tranzacționându-se sub 49.000 de dolari și, în ciuda faptului că a urcat la peste 51.000 de dolari marți, nu a reușit să își mențină valoarea peste nivelul de 50.000 de dolari pentru restul săptămânii.
Vineri, BTC s-a tranzacționat până la 46.805 dolari, dar de atunci a recuperat ceva teren și se tranzacționează acum la peste 48.600 dolari.
Între timp, Ether a înregistrat creșteri la începutul săptămânii, ajungând joi la peste 4.400 de dolari în anumite momente. Dar perioadele de tranzacționare mai slabe au dus la scăderea ETH în weekend, ajungând sâmbătă la minimul săptămânii de 3.825 de dolari.
În ciuda unei scurte reveniri la peste 4.100 de dolari la sfârșitul zilei de duminică, ETH se tranzacționează în prezent cu puțin sub 4.000 de dolari.
În condițiile în care economia Statelor Unite ale Americii este în creștere, numărul de noi cereri de ajutor de șomaj a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 52 de ani. Cu o inflație ce a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, piețele se așteaptă ca Rezerva Federală a SUA să își confirme noua orientare antiinflaționistă în cadrul ședinței de miercurea aceasta.
Și cum tot mai mulți specialiști în domeniul sănătății spun că varianta Omicron pare mai puțin mortală, toate elementele indică continuarea poziției de încredere în redresarea economiei afișată de Jerome Powell, președintele Fed, la sfârșitul lunii noiembrie. Acest lucru ar putea însemna că putem asista la o accelerare a procesului de scădere a cumpărărilor de active și la o posibilă viitoare majorare a ratelor dobânzilor. În Europa, însă, situația este diferită.
Pentru prima dată în ultimele 7 luni, România a înregistrat o inflație în scădere marginală pentru luna noiembrie 2021, ajungând la 7,8%, de la 7,94% cu o lună înainte. În continuare mai mare decât valoarea medie din UE, inflația din România pare să se calmeze puțin datorită deciziilor politice de plafonare a prețurilor la energie. În urma acestui fapt, cea mai mare scădere a prețurilor a fost observată la energia electrică, cu o scădere de 12,2% față de luna precedentă. De asemenea, am observat și o scădere a prețurilor la bunurile nealimentare față de octombrie 2021. Prețurile alimentelor și-au continuat creșterea cu o medie de 0,73%, dar vedeta acestei luni este mălaiul care a crescut cu 5,47%, urmat de zahăr cu aproape 5%, comparativ cu luna precedentă. În octombrie 2021, câștigul salarial real a fost de 98,2% față de aceeași lună a anului trecut. Acest lucru înseamnă că în ciuda creșterilor salariale de 6% de la an la an, inflația a redus puterea de cumpărare a angajaților din România.
În timp ce piețele se uită la perspectivele de reducere a achizițiilor de active de către Fed -ul american și la cele de creștere a ratelor dobânzilor pentru anul viitor, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, spunea recent că „este foarte puțin probabil ca în 2022 să fie îndeplinite condițiile pentru a crește ratele”. Rata șomajului în Uniunea Europeană este de 6,7%, cu o rată a șomajului în România de 5,3% și o inflație în UE de 4,4%, situația fiind diferită de cea din Statele Unite, cel puțin deocamdată.
În ceea ce privește pandemia, zilnic apar tot mai multe rapoarte legate de infecțiile cu varianta Omicron, dar se pare că începem să vedem lumina de la capătul tunelului pandemic strălucind tot mai tare. Profesioniștii din domeniul sănătății analizează rezultatele acestor infecții, iar datele de până acum arată că varianta Omicron este mai transmisibilă, dar mai puțin letală. Numărul de cazuri din afara Africii este încă relativ mic, așa că nu există încă o certitudine cu privire la modul în care va afecta populațiile vaccinate, dar și cele mai în vârstă, din Europa și America de Nord.
Între timp, rata inflației în SUA a ajuns la 6,8% în noiembrie, energia și mașinile la mâna a doua fiind în fruntea creșterilor de prețuri. Anul acesta, prețurile la benzină și păcură au crescut cu aproape 60%, pe fondul creșterii prețurilor la energie la nivel mondial. Problemele legate de lanțurile de aprovizionare continuă să provoace și ele creșteri de prețuri – prețurile mașinilor de ocazie au crescut cu 31% din cauza crizei cipurilor auto care a dus la scăderea producției de mașini noi și la creșterea timpilor de livrare. Prețurile alimentelor au crescut cu 6,1% în ultimele 12 luni. Piețele au fost totuși ușurate de faptul că inflația nu a depășit așteptările analiștilor.
În timp ce economia americană este în creștere, forța de muncă devine mai scumpă și mai rară, iar scăderea recentă a cererilor de șomaj indică o prelungire a crizei de talente, companiile fiind reticente în a concedia personalul de teamă că nu vor găsi noi angajați. Există totuși excepții, cum ar fi compania digitală de credite ipotecare Better.com, al cărei director general, Vishal Garg, a concediat 900 de persoane într-o singură ședință Zoom. Garg le-a spus pe scurt că, dacă se află în această convorbire Zoom, sunt concediați cu efect imediat. La câteva zile după apariția acestei știri, presa a relatat că board-ul companiei a trimis un e-mail în care se precizează că, după „evenimentele foarte regretabile din ultima săptămână”, CEO-ul Vishal Garg își va lua concediu „cu efect imediat”, iar directorul financiar al Better, Kevin Ryan, va gestiona operațiunile zilnice ale companiei.
Dar aceasta este doar o excepție. Numărul locurilor de muncă vacante din SUA a crescut în octombrie 2021 la aproape 11,5 milioane, foarte aproape de maximul istoric înregistrat în luna iulie a acestui an. Toate aceste elemente, creșterea economică, șomajul scăzut și inflația ridicată, plus informațiile despre un virus mai puțin letal, indică o posibilă accelerare a tapering-ului, piețele fiind foarte atente și la orice discuție despre creșterea dobânzilor. Pentru ședința Fed de miercurea aceasta, Fedwatch vede o probabilitate de doar 2,2% de majorare a dobânzii, dar aceasta crește la peste 60% pentru ședința din luna mai a anului viitor.
Retailer-ul Profi a donat un cazan termic automatizat complet Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara. Prof. univ. dr. Cristian Oancea, managerul spitalului, evidențiază utilitatea donației: „Exact ca în cazul bătrânului panou electric, înlocuit în urmă cu câteva săptămâni, exista riscul unei avarii. O asemenea defecțiune la sistemul de producere a agentului termic ar fi dus la imposibilitatea încălzirii spitalului. Noi am fost singura unitate sanitară din Timișoara care nu a avut de suferit din cauza crizei de la compania de termoficare Colterm. Spitalul nostru a avut în permanență căldură și apă caldă. În condițiile în care Spitalul Victor Babeș este vârful de lance în lupta anti Covid-19, nu am vrut să riscăm ca în acestă iarnă să rămânem fără căldură. Cu un cazan defect, orice avarie la cel de-al doilea echipament ne-ar fi lăsat în frig. De aceea, am optat pentru achiziționarea unui cazan nou. Vreau să le mulțumesc primarului Dominic Fritz și companiei Profi România care a donat suma de 30.000 de euro necesară achiziționării cazanului. De asemenea, vreau să îi mulțumesc producătorului echipamentului, și asta pentru că, dacă de obicei, din momentul comenzii și până la livrarea dispozitivului trec 8 -10 săptămâni, furnizorul a înțeles necesitatea achiziției cât mai rapide a cazanului, astfel încât a făcut posibilă aducerea lui într-o săptămână. Multe dintre investițiile care s-au făcut în ultimii ani la spitalul Victor Babeș au fost posibile datorită ajutorului comunității locale. De la echipamente medicale la instalații electrice și, iată, acum termice, de la medicamente la paturi pentru bolnavi și chiar lenjerie, de la alimente la apă sau chiar amenajări interioare. Toate acestea înseamnă pentru noi o recunoaștere a eforturilor depuse în acești aproape doi ani de luptă împotriva unui virus care ne-a schimbat tuturor viețile. Pentru toate astea va mulțumim!”
Călin Costinaș, director general adjunct Profi: „Imediat ce am aflat de la primarul Dominic Fritz că spitalul riscă să rămână în frig în această iarnă, am căutat și am găsit resursele necesare pentru a-l pune la adăpost față de această amenințare. Această contribuție se înscrie în seria acțiunilor noastre consecvente în favoarea sănătății, acțiuni ce au inclus dotarea unui vaccinobuz care să faciliteze vaccinarea în județ, donații de echipamente specializate și a unui vehicul frigorific ce permite DSP Timiș să transporte vaccinurile la temperaturile recomandate de producatori, pentru a menționa doar câteva dintre acestea”.
Actori cheie ai ecosistemului local și internațional care sprijină inițiativele de ecoinovare s-au reunit în cadrul Black Sea ClimAccelerator Demo Day, pe 9 decembrie. 12 startup-uri românești și-au prezentat soluțiile și au primit recomandări de la mentori și investitori. Demo Day marchează sfârșitul ediției din 2021 a Black Sea ClimAccelerator, programul amplu de sprijinire a startup-urilor ecoinovatoare din România și Bulgaria, prin mentorat, consultanță de specialitate și finanțare nerambursabilă. Programul este finanțat cu sprijinul EIT Climate-KIC și organizat de către Impact Hub Bucharest și Raiffeisen Bank România, respectiv The Climate Vertical și Volta, ca parteneri principali, alături de Innovation Starter în Bulgaria.
Cele 12 startup-uri românești din Categoria 2 – MVP (au un prototip validat cu clienți) și Categoria 3 – Growth (au soluții scalabile) care și-au prezentat soluțiile în cadrul Demo Day au fost:
PolyMore – soluție de detectare automată a deșeurilor sortate greșit
Verdoo – soluție care oferă oricui posibilitatea să beneficieze de discounturi exclusive și să planteze copaci 100% gratuit pentru fiecare produs cumpărat online
MallȚărănesc – soluție digitală ce implementează lanțul scurt alimentar, asigurând accesul micilor producători la piață, precum și livrarea produselor către consumatori
2030 Builders – platformă care ajută companiile să implementeze sustenabilitatea în cultura organizațională prin implicarea angajaților
WasteBill – cel mai ușor de folosit soft pentru gestiunea deșeurilor
Caminota – produse naturale pentru tencuială și finisaj, pe bază de argilă
EcoTree – platformă digitală B2B de waste management
EV SPOTS – aplicație pentru prima rețea de stații EV cu încărcare rapidă cu energie 100% regenerabilă
Foldo – mobilier 100% reciclabil pentru a ajuta părinții să mobileze camera copiilor, ușor și rapid
R-Create – prima soluție end-to-end de ambalare reutilizabilă, care oferă magazinelor online o alternativă la risipa de resurse cauzată de ambalajul de unică folosință
Verde – marketplace care facilitează aprovizionarea continuă a restaurantelor cu ingrediente proaspete, fără depozitare, direct de la fermele locale și producătorii locali
Experții invitați la Demo Day au vorbit despre inițiativele de sprijinire a ecosistemului de ecoinovare din România și la nivel internațional, cu accent pe zona startup-urilor, dar și despre perspectivele investitorilor cu privire la impactul unui startup. Speakerii din cadrul evenimentului au fost Christian Daube – Strategic Programmes Builder ClimAccelerator Community, Daniel Matei – Business Development Manager Impact Hub Bucharest, Vlad Gliga – CEO Rubik Hub & Co-founder The Climate Vertical, Raluca Nicolescu – CFA, SME Director Raiffeisen Bank, Cătălin Velescu – CEO Volta Grup, Loredana Ianuș – CSR & Communication Director Graffiti PR, Liina Laas – Founding Partner, The Better Fund & Head of Expansion Baltics, Deel, Andrei Dudoiu – Managing Partner & President BoD, SeedBlink.
„Având în vedere că schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare a generației noastre, există o nevoie puternică ca organizațiile private și antreprenoriale să își unească forțele și să construiască soluții care să facă diferența. O bună parte din potențialul de inovare vine din zona startup-urilor, care, fiind la început de drum, au nevoie de inspirație, educație, know-how și finanțare, ceea ce am oferit noi prin programul Black Sea ClimAccelerator. Vom continua acest program și în 2022, pentru că ne propunem să creștem ecosistemul românesc ce vrea să contribuie la rezolvarea crizei climatice”, spune Adina Crețu, Director Programs & Entrepreneurial Growth Impact Hub Bucharest.
„Cred cu tărie că răspunsurile la provocările climatice vor veni de la cei care sunt 100% preocupați să rezolve o problemă, dar și să construiască soluții. Cei care fac bine aceste lucruri sunt fondatorii de startup-uri, construind soluția sau produsul pas cu pas și ascultându-i cu atenție pe cei cărora li se adresează. Schimbarea de care avem nevoie este una foarte mare și grea, iar din acest motiv cred că nimeni nu va reuși de unul singur. Așadar, The Climate Vertical a căutat parteneri aliniați în viziune și valori alături de care să sprijine echipele de startup să lanseze soluția la nivel global sau să realizeze devreme că nu funcționează și să o ia de la capăt. Împreună am reușit să ajungem la acest moment unde 12 startup-uri cu un produs sau prototip funcțional vor prezenta soluțiile lor pentru a atrage investiții private care îi vor ajuta în procesul de scalare globală”, spune Vlad Gliga, CEO Rubik Hub & Co-founder The Climate Vertical.
Rezultatele programului Black Sea ClimAccelerator, ediția 2021
Black Sea ClimAccelerator se adresează startup-urilor verzi aflate în stadiul de idee, celor cu un prototip validat cu clienți și celor cu soluții scalabile. Programul funcționează ca o școală de business, un accelerator de creștere, o platformă de conectare la investitori și o sursă de finanțare.
La ediția din acest an, s-au înscris 179 destartup-uri ecoinovatoare locale, cu fondatori din toate regiunile țării, dar și din alte 3 țări. Principalele domenii de business vizate de acestea au fost reducerea impactului producției asupra mediului, orașe verzi și sustenabile, dezvoltarea unei economii circulare și ecologizarea activităților economice, prin noi procese, tehnologii verzi și servicii inovatoare.
Dintre acestea, 28 de startup-uri au fost selectate în program (16 la categoria 1 – Early stage, 6 la categoria 2 – MVP, 6 la categoria 3 – Growth). Timp de peste 2 luni, acestea au participat la un proces de accelerare care a constat în sesiuni de mentorat 1 la 1, sesiuni de consultanță personalizate, ateliere pe teme de business și evenimente axate pe scalare și creștere.
Peste 20 de specialiști au susținut pentru acești antreprenori mai mult de 50 de ore pe teme de business – modelare de business, product development & MVP, team alignment, management financiar, venture capital, pitching, client service excellence, pricing, community building, strategy, scalarea afacerii.
De asemenea, toate cele 28 de startup-uri au beneficiat, până acum, de mentorat, cu peste 110 ore în sesiuni de 1 la 1, și peste 70 de ore de consultanță cu experți pe vânzări, marketing online, leadership și cultură organizațională, accesare fonduri europene, platforme e-commerce, pricing, scalarea și relația cu investitorii, MVP validation, product. În plus, 4 dintre startup-urile participante în programul Black Sea ClimAccelerator au participat la Hello Tomorrow Global Summit, în Paris, în luna noiembrie.
Totodată, fiecare startup din categoria 1 a primit un grant în valoare de 5.000 de euro oferit de EIT Climate-KIC, iar cele din categoria 2, câte un grant de 20.000 de euro.
Pe lângă activitățile dedicate din program, startup-urile din program au participat și la sesiuni de Office hours cu reprezentanți ai Raiffeisen Bank, partener principal al Impact Hub Bucharest în cadrul programului Black Sea ClimAccelerator. De asemenea, startup-uri din categoria 2 și 3 au participat și la o sesiune de Ask me Anythingcu reprezentanți ai Raiffeisen Bank și Elevator Ventures, în care au discutat despre oportunitățile de accesare de capital de risc, urmate de sesiuni de pitching și Q&A.
De asemenea, în această lună, Graffiti PRs-a alăturat ca sponsor al Impact Hub Bucharest în programul Black Sea ClimAccelerator și va susține un startup participant din categoriile MVP sau Growth cu un pachet de comunicare și consultanță de sustenabilitate.
Tot în cadrul programului ne-am bucurat de perspectiva si feedback-ul a 3 investitori din 3 ecosisteme internaționale diferite – SUA, Suedia și Olanda într-o sesiune moderată de Vlad Gliga, CEO Rubik Hub și co-fondator The Climate Vertical. Toate startup-urile au primit răspunsuri la întrebări legate de cum evaluează investitorii un startup în stadiu incipient, tendințele de investiție în startup-urile orientate spre impact și au rămas în contact cu cei 3 investitori.
Black Sea ClimAccelerator face parte dintr-un ecosistem de 7 consorții din peste 30 de țări din Europa, Africa, Orientul Mijlociu și America de Sud.
Schimbarea cauciucurilor de vară cu cele de iarnă este principalul demers pe care îl fac șoferii români atunci când își pregătesc autoturismul pentru iarnă. De asemenea, ei schimbă lichidul de parbriz cu unul special, care să reziste la temperaturi de îngheț, și au grijă să își doteze autoturismele cu diverse instrumente care i-ar putea ajuta în caz de zăpadă sau îngheț: racletă, perie pentru zăpadă, lanțuri de iarnă sau cablu de tractare.
Studiul realizat de MOL arată că 98% dintre șoferii români consideră că pregătirea autoturismului pentru sezonul rece este un demers foarte important pe care nu îl neglijează, două treimi dintre ei (57%) afirmând că până la finalul lunii octombrie au grijă să își echipeze corespunzător autoturismele.
Schimbarea cauciucurilor este principala pregătire, fiind făcută de peste 95% dintre șoferi. Acestui demers i se adaugă operațiuni precum schimbarea lichidului de parbriz cu unul adaptat sezonului rece (95%) și dotarea mașinii cu racletă și perie pentru zăpadă (90%). Peste jumătate dintre șoferi verifică ștergătoarele (67%) și starea bateriei (58%).
Folosirea unui carburant adaptat pentru iarnă este de asemenea printre preocupările șoferilor români, 50% dintre ei afirmând că utilizează un carburant special conceput pentru sezonul rece.
MOL comercializează carburanți cu performanțe foarte bune la temperaturi scăzute și recomandă folosirea acestui tip de produse mai ales în cazul motoarelor care funcționează pe bază de motorină. Motorina MOL EVO Diesel Plus asigură pornirea ușoară a motorului la temperaturi de până la -40C (temperatura limită de filtrabilitate este comunicată în fiecare stație MOL).
În continuarea studiului, întrebați care sunt obiectele de sezon care nu le lipsesc din mașină, majoritatea respondenților au indicat racleta (97%), lichidul de parbriz dejivrant (88%), peria pentru înlăturarea zăpezii (83%), dar și lanțuri pentru roți (37%) sau cabluri de tractare (33%). Aproximativ 60% au menționat că achiziționează aceste produse din benzinării.
Studiul arată că, spre deosebire de anul trecut, a scăzut cu 10% numărul celor care declară că folosesc la fel de mult mașina iarna precum o fac în celelalte anotimpuri. Totuși, majoritatea șoferilor (80%) continuă să conducă la fel de des iarna, precum o fac și pe durata verii (spre deosebire de 90% anul trecut).
Sondajul a fost realizat online de MOL România în perioada octombrie 2021, pe un eșantion de peste 356 respondenți, participanți în programul de loialitate MOL MultiBonus.
Doar una din patru organizații cunoaște acum abilitățile necesare angajaților în viitor ca urmare a schimbărilor tehnologice, potrivit sondajului Future of Work and Skills 2021. Deși le este dificil să spună care sunt competențele viitorului, aproape 60% dintre liderii de companii și de resurse umane spun că este importantă și foarte importantă identificarea acestora.
„Adoptarea noilor tehnologii a fost accelerată de criza sanitară și vedem că tot mai multe profesii depind de abilități digitale. În urmă cu doi ani, estimările noastre arătau că, până în 2028, 275.000 de angajați români ar trebui să deprindă competenței digitale noi sau superioare (upskilling) pentru a-și menține sau găsi locuri de muncă, dar estimăm că termenul a fost devansat de pandemie cu câțiva ani. Astfel, în timp ce investesc în noi tehnologii de automatizare, cloud și analiză de date care susțin luarea deciziilor și cresc eficiența și reziliența, companiile trebuie să-și pregătească angajații pentru aceste schimbări, să ofere oportunități de învățare și să le explice ce înseamnă pentru ei aceste schimbări”, a declarat Dinu Bumbăcea (foto), Country Managing Partner, PwC România.
Totodată, respondenții spun că le este dificil să evalueze decalajele de competențe. O soluție ar fi ca organizațiile să investească în sisteme care să inventarieze permanent competențele și pe baza acestor date să dezvolte programe de perfecţionare, planuri de carieră şi de succesiune. Cu toate că aproape două treimi dintre companii consideră importante și foarte importante programele de upskilling și reskilling, doar 25% dintre ele susțin ferm că sunt capabile să recalifice și să reorganizeze rapid angajații când va fi necesar, și 31% încurajează îmbunătățirea competențelor și învățarea continuă pentru a ajuta oamenii să rămână angajabili. Principalele constrângeri enumerate de liderii intervievați, care îi împiedică să progreseze în această direcție, sunt legate de costuri, capacitatea leadership-ului și cultura organizațională.
În același timp, departamentele de resurse umane trebuie să evolueze pentru a livra strategia de care companiile au nevoie pentru forța de muncă a viitorului. Potrivit sondajului, în prezent, mai puțin de o treime dintre respondenți s-au arătat ferm de acord că funcția HR este eficientă în dezvoltarea strategiei pentru forța de muncă. Iar acest procent a fost și mai mic, de doar 15%, în rândul liderilor de companii.
Digitalizarea continuă să fie o preocupare pentru companii, dar și o sursă de anxietate pentru angajați, pentru că, pe de o parte, majoritatea organizațiilor nu înțeleg riscurile înlocuirii muncii umane cu tehnologie și, de cealaltă parte, oamenii se tem pentru locurile lor de muncă. Doar 21% dintre respondenți au susținut că pot identifica riscurile și doar un sfert le comunică clar și consecvent angajaților despre impactul automatizării și AI.
Sondajul a fost realizat în luna septembrie în rândul a circa 4.000 de directori generali și de HR din 28 de industrii și 26 de state.
Cehii preferă companiile de stat, portughezii investesc în energie, polonezii se îndreaptă spre comerțul electronic, iar italienii mizează pe farma, în vreme ce românii preferă materiile prime pentru piețele dinamice și cu creștere rapidă. 0 caracteristică comună a investițiilor europenilor din ultima vreme este tocmai caracterul oportunist, investitorii dorind să fie cu un pas în fața celorlalți și să „prindă anumite trenuri înainte ca acestea să fie pline”, explică într-o analiză de piață, Radu Puiu (foto), Financial Analyst în cadrul XTB, casă de brokeraj burse internaționale. Analiza ia în calcul cele mai mai tranzacționate companii în Europa Centrală, în luna noiembrie.
În Cehia, investitorii s-au orientat tot mai mult în ultima vreme după o companie locală, dar a cărei activitate se desfășoară în sectorul energetic. CEZ a.s. oferă servicii energetice integrate și operează și în România. Compania produce, distribuie, comercializează și vinde energie electrică și căldură, precum și gaze naturale și se ocupă de extracția cărbunelui. Face parte din congomeratul CEZ Group, compania deservind clienții din Europa.
CEZ este cea mai mare companie de utilități și cea mai mare companie publică din Europa Centrală și de Est. Acţionarul său majoritar este guvernul ceh care deține 70% din acţiuni.
Investitorii instituționali își compară de obicei propriile randamente cu randamentele unui indice bursier urmărit în mod obișnuit. Deci, în general, ei iau în considerare cumpărarea de companii mai mari care sunt incluse în indicele de referință relevant. Având în vedere și contextul favorabil privind perioada de iarnă și prețul în creștere al energiei, putem vedea de ce firma a fost cea mai populară în rândul investitorilor din Cehia, subliniază Radu Puiu.
În plus, firma este activ implicată în planul de trecere a țării către surse de energie regenerabilă iar prezența unei participanții semnificative a statului în conducerea companiei ar putea să îi ofere anumite oportunități de proiecte. Astfel, Ministerul Transporturilor, compania CEZ și filiala Volkswagen, Skoda Auto, vor să înființeze câteva mii de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice în țară până în 2025. Conform anunțului publicat de Skoda, acestea vor fi exploatate după conceptul „electricitate neutră din punct de vedere al CO2” al CEZ.
Și investitorii portughezi s-au orientat către o companie locală de energie. Galp Energia S.A. este o corporație multinațională energetică, cu sediul în Lisabona, Portugalia. Firma este alcătuită din peste 100 de companii implicate în fiecare aspect al furnizării de petrol și gaze naturale, explorare și producție de hidrocarburi; rafinare, comerț, logistică și vânzare cu amănuntul; cogenerare și energie regenerabilă.
Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB, arată că alegerea investitorilor din România a fost una interesantă. Ferroglobe PLC este unul dintre cei mai importanți furnizori mondiali de siliciu metalic, aliaje și feroaliaje speciale pe bază de siliciu și mangan, care deservește o bază de clienți din întreaga lume pe piețe finale dinamice și cu creștere rapidă precum sectorul de energie solară, auto sau produse de larg consum.
Compania a anunțat recent că a luat măsuri progresive pentru a contracara impactul creșterii prețurilor energiei în Spania. Aceasta a decis să scoată din funcțiune două cuptoare și își propune să reducă producția țintă cu 25% la un al treilea prin ajustarea producției în conformitate cu volatilitatea prețului energiei.
Aceste acțiuni sunt menite să minimizeze impactul creșterii costurilor energiei din Spania, permițând companiei să îndeplinească obligațiile existente față de clienți.
Decizia luată de Ferroglobe PLC vine în contextul în care prețurile energiei din Spania au crescut de peste patru ori în ultimele luni. Conducerea companiei a anunțat că măsura va permite companiei să își îndeplinească obligațiile față de clienții din Spania, parțial prin utilizarea altor active din regiune, cu scopul de a optimiza fiecare comandă, explică Radu Puiu.
Cea mai tranzacționată companie în Italia a fost Tonix Pharmaceuticals, o firmă care a „cochetat” cu titlul de „companie meme”, dar care activează într-un sector interesant, cel de biotehnologie. Compania a raportat știri încurajatoare despre un medicament cheie.
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a aprobat cererea pentru medicamentul TNX-1900. Această decizie deschide calea pentru ca Tonix să înceapă un studiu de fază 2 al medicamentului pentru prevenirea migrenelor la pacienții cronici.
Compania a declarat că anticipează începerea înscrierii în studiul de fază 2 să aibă loc în a doua jumătate a anului viitor. Firma are ambiții mari pentru tratament, dorind să îl dezvolte și pentru durerea cranio-facială și rezistența la insulină. Această veste a fost considerată promițătoare pentru viitorul companiei, subliniază Radu Puiu.
Cea mai tranzacționată companie din Polonia în ultima lună a fost Allegro. Dacă pe plan global, sectorul de comerț electronic este dominat de Amazon, eBay și de platformele din China, firma poloneză de comerț electronic Allegro și-a consolidat poziția drept unul dintrei cei mai populari jucători din acest domeniu din Polonia și a devenit una dintre mărcile de top de comerț electronic din Europa centrală.
Potrivit datelor de la SimilarWeb, platforma poloneză este a zecea cea mai mare platformă de comerț electronic din lume în ceea ce privește vizitele lunare și singura companie din top 10 care operează în Europa, explică Radu Puiu.
Allegro a beneficiat de o majorare a vânzărilor care au accelerat în timpul pandemiei, a investit în logistică și fintech pentru a obține un avantaj competitiv și a crea noi fluxuri de venituri. Compania a spus că prioritatea sa este să investească în creșterea GMV (gross merchandise value = valoarea brută a mărfurilor) prin elementele de bază ale comerțului de retail și extinderea serviciilor precum Allegro Pay sau Allegro APM, arată analiza XTB.
Conducerea Allegro a declarat că nivelul absolut al vânzărilor pare foarte promițător și că se așteaptă la o perioadă de vânzări de Crăciun foarte reușită. În plus, nu sunt foarte îngrijorați de problemele legate de lanțurile de aprovizionare și de logistică care afectează mulți retaileri deoarece Allegro poate achiziționa produse prin mai mulți furnizori și comercianți pe platforma sa. Totuși, a avertizat că marjele operaționale ar putea fi mai mici în 2022.
În analiza XTB se evidențiază faptul că Allegro vizează să își extindă prezența în regiune și nu se teme de competiție, motiv pentru care a achiziționat compania Mall Group, un retailer online. Acordul vine pe fondul intensificării concurenței în Europa Centrală, Amazon lansând serviciul Prime în Polonia, iar magazinul Sea Ltd Shopee a intrat în țară în septembrie.
Prețul total al afacerii se ridică la 881 milioane euro. Achiziția include activele de comerț electronic ale Mall Group și activele logistice WEDO situate în Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația și Polonia. Astfel, noua companie este așteptată aproape să își dubleze piața țintă de retail la 251 de miliarde de euro și 70 de milioane de consumatori, estimează analistul financiar.
În concluzie, diversitatea surprinzătoare a opțiunilor investitorilor europeni face ca managementul riscului să fie deja un must have pentru aceștia, indiferent dacă sunt sau nu începători. „Caracterul oportunist” al alegerilor poate genera și situațiile neplăcute, când din cauza factorului psihologic, sunt cumpărate active la niveluri nejustificate care, ulterior, pot duce la marcarea unor pierderi considerabile, avertizează Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB.
Material de opinie de Anca Ghizdavu, Manager Senior, și Rebeca Zugravu, Consultant Senior, Taxare Directă, Deloitte România
Proiectul de lege care prevede introducerea unei taxe în România asupra veniturilor obținute de furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”, a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 7 decembrie 2021. Pentru a deveni lege, în următoarea etapă, proiectul trebuie să treacă de Senat. În varianta adoptată de prima cameră sesizată, cota de impozitare propusă este de 2%, la jumătate față de cea cuprinsă în forma inițială a proiectului de lege, respectiv 4%.
Baza la care s-ar aplica taxa de 2% este formată din veniturile obținute de operatorii vizați de la utilizatorii români, din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Taxa ar urma să se aplice și entităților nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România. Pe de altă parte, platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audiență sub 1% raportat la numărul total de abonați din România vor fi exceptate, conform proiectului menționat.
Taxa se va achita la Centrul Național al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanțarea directă a producției cinematografice locale.
Tendințe internaționale în impozitarea serviciilor digitale
Prin adoptarea unei astfel de măsuri, România se alătură unui număr relativ restrâns de țări care au impus sau sunt pe punctul de a impune o fiscalizare similară asupra veniturilor din vizionarea de filme online, cum ar fi Portugalia, Polonia sau Canada.
Analizând argumentele aduse în nota de fundamentare a proiectului de lege, se remarcă o oarecare notă discriminatorie față de platformele de filme online. Inițiatorii precizează că introducerea noii taxe este necesară în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online este în ascensiune.
Odată cu progresul tehnologic, dar și pe măsura schimbării comportamentului consumatorilor în contextul pandemiei de COVID-19, companiile care creează și distribuie conținut online au beneficiat de o creștere exponențială a vânzărilor. În acest context, era de așteptat ca statele să reacționeze prin direcționarea unor măsuri fiscale către aceste tipuri de companii. „Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, existent în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale.
Totodată, la nivel internațional, jucătorii care obțin venituri din domeniul digital se află de mai mulți ani în atenția autorităților fiscale, preocupate să identifice soluții echitabile de impozitare a profiturilor obținute de aceste companii care își desfășoară activitatea în mediul virtual și nu au prezență fizică în țara în care se află consumatorii. Există jurisdicții care au introdus deja sau aveau în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale (Franța, Spania, Italia, Marea Britanie) sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (propusă în România), dar acestea vor fi obligate să le elimine în momentul în care recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), axate prin cei doi piloni de impozitare a multinaționalelor (impozitul minim pe profit la nivel global, de 15%, și mecanismul de distribuire a profiturilor în țările sursă), vor fi adoptate, inclusiv de către România.
Între timp, pe plan local, dacă proiectul de lege trece de parlament în forma actuală, este de așteptat ca platformele de streaming video să fie nevoite să se înregistreze fiscal în România sau să desemneze un reprezentat fiscal pentru efectuarea demersurilor de plată a acestei taxe în țara noastră. Mai mult, dat fiind că respectivele companii au rezidența fiscală în alt stat, este posibil ca veniturile obținute din România să fie dublu impozitate – atât local, prin noua taxă, dar și în statul de rezidență –, astfel că apare necesitatea implementării unui mecanism de compensare în perioada imediat următoare.
Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, a lansat un studiu amplu ce și-a propus să aducă în prim plan informații despre interesele și așteptările românilor referitoare la renovarea și amenajarea locuințelor pe care aceștia doresc să le cumpere ori să le închirieze.
Analiza s-a concentrat pe câteva zone distincte – intenție, preț, gradul de vechime al clădirii, cererea din piață, care au fost analizate atât în cazul interesului pentru proprietățile date spre vânzare, cât și pentru cele oferite spre închiriere. Datele analizate în România au fost agregate de pe platformele Storia.ro și OLX Imobiliare.
Pe un plan general, rezultatele studiului au arătat că aproape 70% dintre respondenți sunt în căutarea unei locuințe de cumpărat, iar 23% caută doar să închirieze. Dintre aceștia, o bună parte își îndreaptă atenția către o casă (peste 34%) sau un apartament cu 2 camere (32%), urmat de apartament cu 3 camere (16%), garsonieră sau studio (15%) și, în final, apartament cu 4 sau mai multe camere (3%). În ceea ce privește gradul de finisare și mobilare, peste 70% dintre respondenți ar prefera locuințele complet finisate (la cheie), iar mai bine de 46% ar înclina spre o locuință nemobilată.
În același timp, peste 29% dintre respondenți sunt interesați să achiziționeze o locuință al cărei preț variază între 60.001-100.000 euro. De cealaltă parte, un procent semnificativ de chiriași (aproape 85%) caută să închirieze o locuință sub pragul de 350 euro.
Cifrele arată, de asemenea, că 53%dintre români preferă să se ocupe de amenajarea locuinței singuri ori cu ajutorul rudelor și prietenilor, 26% ar chema o echipă de meșteri particulari și doar 21% ar apela la o firmă de construcții.
„Așa cum reiese din datele prezentate de Storia.ro și OLX Imobiliare, interesul românilor de a avea o proprietate a lor rămâne în continuare unul crescut la nivel național, în ciuda actualului context pandemic. Ne bucurăm, astfel, să venim în întâmpinarea celor care doresc să achiziționeze ori să închirieze o locuință cu informații utile, de interes pentru mai multe segmente de consumatori. De asemenea, susținem oamenii să ia cele mai bune decizii atunci când vine vorba de locuire, este prioritatea noastră să îi ajutăm să găsească ceea ce își doresc, iar celor care plănuiesc să vândă, să le oferim suficiente date încât să știe în ce îmbunătățiri merită investit pentru a avea o proprietate atractivă.”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro & OLX Real Estate.
Intenții, cerere vs. ofertă
Conform datelor colectate, la nivel național vechimea imobilului pare să nu conteze, pentru această variantă de răspuns optând 57% dintre cumpărători și 69% dintre chiriași. Luând în calcul structura pe grupele de vârstă a respondenților, 1 din 3 tineri (18-34 ani) vrea o locuință într-o clădire nouă (casă nouă sau apartament în bloc nou), spre deosebire de 1 din 5 respondenți cu vârste cuprinse între 35 și 55 ani.
Dintre românii cu buget de achiziție de peste 100.000 euro, doar 8% ar fi interesați să cumpere o locuință într-o clădire veche, în contrast cu 34% care s-au pronunțat în favoarea achiziției unei locuințe într-o clădire nouă; pentru cei 58% rămași, nu are importanță dacă imobilul este unul vechi sau nou.
Aproape jumătate din chiriașii care au participat la studiul inițiat s-au arătat mulțumiți de ofertele existente pe piața imobiliară – 41% spun că reușesc să descopere locuințe pe măsura așteptărilor. La polul opus, cumpărătorii s-au arătat mai puțin satisfăcuți de ofertele disponibile, 45% afirmând că nu prea găsesc ce le place și locuințele disponibile nu corespund așteptărilor legate de mobilier și design.
Top îmbunătățiri și așteptări, la cumpărare ori închiriere
În topul îmbunătățirilor existente pentru care românii ar fi dispuși să plătească mai mult, la cumpărare sau închiriere, se află: centrală termică proprie (49%), obiecte sanitare moderne și de calitate (38%), instalație electrică (35%) și instalație sanitară (33%) schimbate recent, bucătărie utilată (31%). De asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenți ar fi de acord să plătească în plus și pentru parchet, pereți nivelați și proaspăt vopsiți, ușă metalică și balcon închis.
Principala îmbunătățire pentru care atât cumpărătorii (50%), cât și chiriașii (43%), ar fi dispuși să plătească mai mult este centrala termică. Următoarele poziții în preferințele cumpărătorilor sunt ocupate de: instalația electrică schimbată recent, obiectele sanitare, instalația sanitară nouă. Chiriașii, în schimb, au menționat că ar scoate mai mult din buzunar pentru obiectele sanitare moderne și bucătăria utilată.
Un procent însemnat dintre chiriași (85%), dar și dintre cumpărători (67%) se îndreaptă către locuințele complet finisate, în timp ce 22% dintre cumpărători și doar 11% dintre chiriași sunt dispuși să aleagă o locuință parțial finisată (la gri). Interesul românilor pentru locuințele fără finisaje (la roșu) este unul destul de scăzut, cifrele demonstrând că doar 11% dintre cumpărători și 4% dintre chiriași ar opta pentru acest tip de locuință. 80% dintre cei care caută locuințe în clădiri noi doresc ca acestea sa fie la cheie, față de 50% dintre cei care caută mai degrabă în clădiri vechi.
Un alt aspect important evidențiat de acest studiu este acela că spre deosebire de cumpărători, care caută locuințe nemobilate (58%) și doar parțial mobilate (25%), chiriașii se orientează într-o proporție de peste 68% spre locuințe complet mobilate și 27% spre cele parțial mobilate. Preferința pentru achiziția în varianta nemobilată este evidentă indiferent de vechimea clădirii vizate ori de bugetul alocat respectivei locuințe.
În ceea ce privește așteptările cumpărătorilor și chiriașilor referitoare la rezultatele pe care le pot obține în urma amenajării, pe primul loc se situează o mai bună folosire a spațiului disponibil, urmat de mai mult confort, personalizarea conform gusturilor proprii, mai multă lumină și noi funcționalități ale spațiului.
Atunci când vine vorba de stilul viitoarei locuințe de cumpărat sau închiriat, răspunsul românilor a fost preponderent Nu știu (37%). Totuși, cei care au putut numi o preferință au optat în primul rând pentru stilul clasic, valabil în cazul cumpărătorilor (18%), dar și al chiriașilor (17%), indiferent de vârstă. Următoarele locuri sunt ocupate de stilurile contemporan și minimalist. Diferențe apar în cazul celor care caută proprietăți de peste 100.000 euro, aceștia exprimându-și predilecția pentru stilurile contemporan și minimalist, iar mai apoi pentru cel clasic.
Renovare/amenajări – buget, parteneri
Pe fondul pandemiei, bugetul de renovare/amenajare a scăzut pentru 43% dintre chiriași și 35% dintre cumpărători. Doar 1 din 5 români a afirmat în cadrul acestui studiu că bugetul disponibil pentru renovare și amenajări a crescut. În principal, tinerii cu vârste cuprinse între 18-34 ani au la dispoziție bugete mai mici, pe când consumatorii de peste 55 ani dispun de bugete stabile.
Concret, peste 28% dintre cumpărători au spus ca pot investi între 1.001-5.000 euro, pe când 43% dintre chiriași au menționat că nu sunt dispuși să investească deloc în locuința pe care o vor închiria. Cei care vor, totuși, să aducă îmbunătățiri ar plăti sub 500 euro, acest răspuns fiind ales de 38% dintre chiriași. 27% dintre cei care caută proprietăți de peste 100.000 euro ar fi dispuși să plătească peste 20.000 euro pentru renovare/amenajare și mobilier.
Românii recunosc că preferă să se ocupe singuri de amenajarea locuinței sau să primească ajutor din partea rudelor și prietenilor –73% dintre chiriași și 48% dintre cumpărători. La o importantă distanțare procentuală se află opțiunile pentru echipele de meșteri independenți (9%, respectiv 30%) și firmele de construcții (18%, respectiv 22%). Cei care preferă să apeleze la ajutor din partea profesioniștilor sunt mai degrabă cei care caută locuințe de peste 100.000 euro.
Mai mult, datele studiului confirmă că și atunci când vine vorba de design, situația este una similară – 82% dintre chiriași și 79% dintre cumpărători aleg sa fie pe cont propriu sau să primească ajutor de la cei apropiați. Un specialist în design interior ar putea fi căutat de 12% dintre cumpărători și 9% dintre chiriași, cu atât mai puțin o firmă de design interior – 9% dintre cumpărători și tot 9% dintre chiriași.
Chestionarul a fost publicat pe Storia.ro și OLX Imobiliare, în perioada 22 noiembrie – 05 decembrie 2021, iar răspunsurile au fost colectate de la 2.529 respondenți, la nivel național.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn semnalează că „la licitațiile principale de masă lemnoasă, prețurile au atins niveluri absurde, de 2,5 ori mai mari față de mediile multianuale” și consideră că „decizii administrative fără evaluare de impact au provocat cea mai gravă criză de pe piața lemnului din ultimii ani. Blocajul complet spre care se îndreaptă piața lemnului va avea efecte sociale și economice dezastruoase, dacă nu se iau măsuri urgente pentru deblocarea aplicării amenajamentelor silvice. Direct afectate, populația care se încălzește cu lemn de foc și industria lemnului, obligată să tragă obloanele. Mai grav este că, indiferent de prețuri, dacă nu se înlătură blocajele, nu va fi suficient lemn în piață!”
Cătălin Tobescu, președintele AIL-Prolemn: „La licitațiile principale de masă lemnoasă, prețurile au atins niveluri absurde, de 2,5 ori mai mari față de mediile multianuale. La rășinoase, spre exemplu, prețurile în Europa sunt de 100 de Euro pentru bușteanul de gater, adus în fabrică. În România, prețurile au ajuns la medii de 120-140 de euro pentru lemnul pe picior, în pădure, din care doar un procent mediu de 65 % va putea fi sortat ca buștean de gater. Aceste prețuri sunt un semnal de criză profundă, pe care clasa politică trebuie să îl ia în serios. Milioanele de oameni care se încălzesc cu lemne și întreaga industrie așteaptă dialog real, soluții eficiente, măsuri aplicabile, cu evaluări de impact. Dacă acest deficit artificial de resursă se prelungește, se va răsfrânge în probleme sociale grave începând din 2022. Ministerul ignoră jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene: în cazul unei implementări de corectare a unei directive europene, cum ar fi la noi evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice, corectarea se face pentru viitor, fără afectarea activităților economice. Nu există aplicare retroactivă. Nu directiva europeană ne impune aplicarea retroactivă, ci ordinele noastre de ministru!”
De ce cresc prețurile este întrebarea căreia Prolemn îi dă răspuns cu argumente de specialitate:
„În toate dezbaterile publice legate de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice – începând cu prima, din toamna anului trecut, până la cea mai recentă, din luna septembrie – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a prezentat o informare privind situația la nivel național pe această linie, deși acest punct era un punct important și în procedura de infringement. Au trecut aproape doi ani de la inițierea procedurii de infringement, iar Ministerul s-a hotărât, la presiunile Comisiei Europene, să taie pisica.
După aproape doi ani în care nu a făcut practic nimic pentru a rezolva problema, a fost luată o decizie în situație de criză: au fost emise Ordinele de Ministru 1945 (modificarea normelor de amenajare), 1946 (procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice) și 1947 (procedura de revizuire a evaluării de mediu). În toate dezbaterile, reprezentanții sectorului au cerut Ministerului să facă o evaluare de impact în urma aplicării ordinelor menționate în forma propusă de Minister, evaluare pe care Ministerul nu a prezentat-o niciodată. Într-un final, în baza cererii înaintate pe baza legii informațiilor publice, am obținut cifrele care dau măsura blocajului iminent din piața lemnului. Răspunsul Ministerului și o analiză detaliată a implicațiilor poate fi consultată aici.
Minimum 70% din amenajamentele silvice din România riscă să fie complet blocate
În România sunt înregistrate în acest moment 4.478 de amenajamente silvice – planuri complexe, multianuale, de administrare a fondului forestier, care stipulează ce tipuri de lucrări silvice trebuie efectuate pe suprafețele respective.
Dintre acestea, în jur de 3.150 de amenajamente silvice «nu au parcurs/nu au finalizat procedura de evaluare de mediu». Ambiguitate a din răspunsul Ministerului este amplificată de formulările diferite în cele trei OM menționate mai sus, astfel încât pentru 70% din amenajamentele silvice din fondul forestier național nu se știe în acest moment dacă sunt aplicabile sau nu, dacă trebuie revizuite sau nu. Pe scurt, nu se știe dacă proprietarii vor putea sau nu să recolteze legal lemn de pe aceste suprafețe, pentru necesarul de lemn de foc sau pentru prelucrare industrială. Dar situația nu este cu mult mai clară pentru restul amenajamentelor. Din restul de aproape 1.400 de amenajamente legal aprobate prin ordin de ministru (sau în curs de aprobare), aproximativ 70% urmează să fie restricționate pentru revizuirea evaluării de mediu, deoarece se suprapun parțial sau total cu arii naturale protejate de interes comunitar. Ministerul recunoaște că nu știe câte amenajamente se suprapun parțial sau total cu Situri Natura 2000, deși încă din 2010 toate amenajamentele au hărți în format digital GIS transmise către Minister în procedura de aprobare!
Din cele 306 amenajamente aflate în 2021 în procedură normală de reamenajare a pădurii, cu periodicitatea de 10 ani, doar 9 (nouă) amenajamente silvice din România au obținut în mod cert un aviz de mediu cu evaluare adecvată de mediu și raport de mediu. Toate celelalte vor intra în revizuire sau sunt blocate în aplicare complet.
Impactul economic și social este catastrofal. Prețurile pentru lemn de foc și materia primă pentru industrie au explodat. 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne și mii de companii care depind de lemnul românesc (cu zeci de mii de locuri de muncă) sunt efectiv condamnate.
Cum mobilizăm resursa regenerabilă din pădurile României?
Pădurile României găzduiesc o imensă resursă de masă lemnoasă, care se acumulează an de an pentru că silvicultura românească este construită pe principii solide, durabile. Dacă în Europa stocul de masă lemnoasă din păduri este în medie de 169 m3/ha, Inventarul Forestier Național a înregistrat la finalul ciclului II mai mult decât dublu în pădurile României: 340 m3/ha.
Pentru că amenajamentele silvice dictează dacă și cât se poate recolta din această resursă regenerabilă, blocarea lor înseamnă că lăsăm lemnul să putrezească în păduri, oamenii să petreacă iarna în frig, iar companiile din industria lemnului să închidă producția și să disponibilizeze oamenii, dacă nu au suficientă putere pentru a importa materia primă necesară. Deja sunt semnale îngrijorătoare din partea membrilor Asociației.
Solicităm public Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să analizeze foarte rapid cauzele blocajelor disponibilității resursei de lemn și să ia cât mai urgent măsuri pentru eliminarea acestora. Propunerile concrete din documentul de poziție transmis de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Federația Proprietarilor de Păduri – Nostra Silva reprezintă un punct de plecare pentru soluții rapide și aplicabile.
Pădurile și mai ales modul în care folosim resursa din lemn regenerabilă, verde, disponibilă sunt principalul subiect de dezbatere la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi din 14 decembrie. Vor participa reprezentanți ai sectorului pădure-lemn, ai industriilor conexe, dar și ai mediului academic sau de cercetare. Deschiderea sectorului pentru dialog este totală”.
Forumul Pădurilor 2021
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn organizează ediția 2021 a forumului profesioniștilor în domeniu, lansând următoarea invitație:
„Ne face o deosebită plăcere să vă invităm în data de 14 decembrie 2021, începând cu ora 10.00, la cea de-a V-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, unul dintre cele mai importante evenimente ale sectorului pădure-lemn. Evenimentul se va desfășura și anul acesta online și va permite accesul tuturor celor interesați de domeniul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn.
Tema principală a acestei ediții a Forumului este potențialul enorm pe care îl deține lemnul din păduri gestionate durabil pentru acțiune climatică, creștere economică și dezvoltare a comunităților ce depind de resursa din lemn.
Fără să exagerăm câtuși de puțin, potențialul lemnului din pădurile României este comparabil cu potențialul reactoarelor nucleare.
Puterea «instalată» în pădurile României crește cu 14 reactoare anual
Din punct de vedere al potențialului energetic, calcule simple indică faptul că puterea nucleară a României – cele două reactoare instalate la Cernavodă – este depășită cu câteva ordine de mărime de capacitatea energetică a biomasei din pădurile țării. Fiecare 2 milioane de tone de biomasă echivalează energetic cu puterea furnizată anual de un reactor nuclear.
În condițiile în care stocul de lemn pe picior crește anual cu aproximativ 25 de milioane m3și se situează la o valoare de 339 m3/ha potrivit Inventarului Forestier Național (mai mult decât dublul mediei europene), acest potențial uriaș este una dintre marile avuții ale României, iar rolul său strategic trebuie clar definit și susținut prin politici publice și măsuri legislative adecvate.
Dar potențialul lemnului nu se reduce la capacitatea sa de a produce energie. Pădurile și lemnul ne protejează de schimbările climatice, ne oferă case și locuri de muncă, stau la baza unei diversități enorme de produse care ne fac viața mai ușoară, susțin economia națională și comunitățile locale și contribuie în același timp la stocarea dioxidului de carbon zeci sau chiar sute de ani în plus. Câteva cifre:
Suprafața împădurită a României a crescut de la mai puțin de 6,5 mil. ha după cel de-al Doilea Război Mondial la aproape 7 mil. ha astăzi.
Pădurile României stochează 23,5 milioane de tone CO2 – 30% din emisiile României (LULUCF)
Sectorul pădure-lemn contribuie cu peste 7 miliarde de Euro la formarea PIB (2020), asigură 150.000 de locuri de muncă directe și contribuie cu 2,5 miliarde de Euro net anual la balanța comercială a României.
3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc. Pentru producția de energie termică, în țara noastră se consumă anual 14 mil. tone de biomasă lemnoasă – de 7 ori mai multă energie decât reactoarele nucleare de la Cernavodă.
Tema centrală: Cum pornim reactoarele nucleare verzi ale pădurii?
Forumul se va desfășura în două sesiuni și va cuprinde prezentări și dezbateri pe temele cele mai importante ale sectorului:
Contribuția sectorului pădure-lemn la economia națională. Locuri de muncă și dezvoltare rurală
Reducerea emisiilor de carbon prin efectul de substituție a materialelor alternative
Bilanț LULUCF. Stocul de carbon în produse din lemn
Modalități de stimulare a utilizării lemnului și produselor din lemn prin politici publice
Eficiență energetică în utilizarea resursei de lemn – oportunități, provocări și limitări
Scenarii de mobilizare a resursei de lemn prin investiții în accesibilizarea fondului forestier, prin lucrările de îngrijire a pădurii și politici publice pentru valorificarea superioară a masei lemnoase.
Finanțarea sectorului prin programul național strategic și prevederi ale PNRR
Impactul deciziilor administrative și legislative asupra sectorului (SUMAL 2.0, evaluarea de mediu pentru amenajamente silvice, tranziția la lemn fasonat)
Tot în cadrul Forumului va fi prezentat și rezultatul studiului realizat în parteneriat de INCDS Marin Drăcea și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn privind potențialul pădurilor și economiei bazate pe lemn din România pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European: combaterea schimbărilor climatice concomitent cu dezvoltarea economică și socială.
Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei este organizat deComunitatea Forestierilor din România – Fordaqșieste susținut de organizații academice și profesionale din sectorul forestier:
În contextul disputelor privind onorarea contractelor de asigurare a testelor de saliva pentru elevi, compania DDS Diagnostic subliniază că „are în stoc cele 2,4 milioane de teste contractate, încă din data de 4 decembrie, din care 400.000 de teste au fost gata de livrare înainte de 2 decembrie 2021”.
Față de această situație, DDS Diagnostic precizează: „IGSU nu a recepționat marfa și a trimis o notificare de rezoluțiune a contractului din cauza întârzierii livrării. Pentru justificarea întârzierii livrării cu 30 de ore, compania DDS Diagnostic a furnizat toate documentele necesare, documente care demonstrează că intrarea în țară a transportului a fost întârziată din motive imprevizibile, independente de voința noastră.
Astfel, la data de 02.12.2021, am informat IGSU și am invocat apariția situației de forță majoră prevăzută în contract. Apoi Camera de Comerț și Industrie a României a emis Avizul privind existența cazului de forță majoră.
Subliniem că întreaga cantitate de teste este pe stoc și poate fi livrată de îndată, în interesul tuturor părților implicate și mai ales al elevilor, cadrelor didactice și funcționării sistemului de sănătate.
Forța majoră este justificată de contextul apariției crizei “Omicron”, când lanțul de aprovizionare global/internațional (care include producție materie primă/componente, logistică, manipulare, transport logistic etc) a fost supus unor noi restricții, care nu puteau fi prevăzute la data semnării contractului. Ca urmare, operatorul aerian ne-a anunțat că restul de 2 milioane de teste vor fi livrate cu întârziere de o zi la aterizare în România, fapt care a determinat o întârziere a livrării testelor DDS Diagnostic către IGSU cu 30 de ore. Am făcut tot ce a ținut de noi pentru a limita efectele forței majore”.
Mihai Stoica, CEO al Cargo SLS, precizează, citat de DDS Diagnostic: „Din cauza situației pandemice globale, toate fluxurile de aprovizionare marfă au fost perturbate grav. Transportul maritim și feroviar au fost suprasolicitate în ultimele luni. Multe dintre companii au decis transferul mărfurilor pe modul de transport aerian, ceea ce a dus la cel mai mare nivel de încărcare al ultimilor ani.
Odată cu identificarea noii tulpini Covid Omicron, situație apărută cu câteva zile înainte de livrare și care nu putea fi prevăzută, piața s-a contractat și mai tare, măsurile de prevenție luate de toate țările au fost înăsprite, aceste măsuri afectând și mai puternic lanțurile de aprovizionare. Această situație globală a impactat și transportul DDS efectuat de compania Turkish Airlines, una din cele mai renumite companii de transport aerian. De la mărirea numărului de cazuri COVID în rândul echipajelor Turkish, până la aglomerarea aeroporturilor de tranzit și de destinație afectate de cererea foarte mare, toate acestea au dus la întârzierea livrării la timp a produselor companiei DDS Diagnostic. Cu toate eforturile depuse de toți cei implicați în acest transport, s-a reușit ca impactul să fie minim și testele să ajungă în București cu o întârziere de doar 24 de ore față de termenul de livrare avizat inițial”.
Dr. Dana Stan, CEO și fondator al DDS Diagnostic: „Încă de la începutul pandemiei COVID-19, DDS Diagnostic a susținut autoritățile în demersul de limitare și stopare a acesteia. Echipa de cercetători a companiei s-a dedicat continuu în toată această perioadă realizării și producerii de teste rapide necesare depistării cazurilor pozitive și anticorpilor. Rezultatele activității de cercetare s-au concretizat în producția testelor rapide de detecție Antigen, Anticorpi, RT-PCR specifice infectării cu virusul SARS-CoV-2. Sperăm să putem face aceleași lucruri și în continuare”.
DDS Diagnostic este caracterizată ca o companie care „furnizează soluții pentru laboratoarele medicale prin producția și comercializarea de kituri, reactivi și aparatură pentru diagnosticul in vitro. Obiectivele companiei sunt focusate pe susținerea economiei autohtone, de aceea o parte semnificativă din produsele noastre sunt fabricate în România, la standarde UE. Compania a susținut lupta împotriva pandemiei prin toată activitatea sa și a făcut donații de teste și material sanitar pentru școli, universități, teatre, evenimente. Este furnizor important pentru lanțurile de retail și farmacii pe lângă laboratoarele din toată țara pe toata perioada pandemiei. Ultimul produs lansat de către DDS Diagnostic ca urmare a implicării companiei în limitarea și stoparea pandemiei a fost kit-ul de testare RT-PCR. Mai multe, pe www.ddsdiagnostic.com”.
În proporție de 45%, participanții la un studiu privind percepțiile și atitudinile față de sănătatea orală, realizat de compania Reveal Marketing Research în parteneriat cu Asociația Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (https://clinicifaradurere.ro/surse-de-durere/), ar fi dispuși să plătească cu 20% mai mult pentru a beneficia de o extracție fără durere; 13% declară că ar plăti oricât ca să fie scutiți de durere. Durerea în timpul intervenției rezultă a fi motivul dominant de frică la stomatolog, declarat ca atare cu o pondere de 79%.
Profesioniștii domeniului stomatologic demonstrează că există tehnologie și metodă de abordare la nivel de concept care să atenueze durerea. Totodată, accentuează că investiția în recursul la extracție atraumatică îl scutește pe pacient de alte cheltuieli, pentru alte intervenții, pe care în condiții clasice le impune tratamentul stomatologic.
Pentru susținerea clinicilor stomatologice în dotarea cu echipamente care să diminueze durerea și în formarea personalului medical pentru aplicarea de intervenții și pentru atititundine corespunzătoare, a fost lansat programul „Clinici fără durere”. Clinicile înscrise în program beneficiază de „cursuri de instruire în stomatologia minim invazivă; campanie de promovare a clinicii; materiale informative pentru pacienții clinicii; echipament stomatologic minim invaziv”. Inițiatorii programului enunță câteva dintre avantajele oferite de participarea la program: „Medicii din clinicile participante vor fi instruiți în cadrul programului de lectori recunoscuți internațional; medicii vor căpăta noi competențe în stomatologia minim invazivă; clinicile participante vor fi dotate cu echipamente care permit tratamente atraumatice sau minim invazive; aceste clinici vor beneficia de noi pacienți; achiziționarea de echipamente în condiții preferențiale”.
Revista „Nuovi Quaderni di Criterion”, din Milano, publică, în numărul II din 2021, alături de creații ale culturii din țara noastră, o amplă prezentare a filosofiei pe care profesorul Andrei Marga a articulat-o și a propus-o în scrierile sale – „pragmatismul reflexiv”. Sub titlul „Filosofia del pragmatismo riflessivo”, în traducerea directorului publicației, Giovanni Rotiroti, de la Universita degli Studi din Napoli „L’Orientale” , se publică pe douăzecișicinci de pagini, datele cărților lui Andrei Marga, opțiunile filosofiei sale și aplicațiile ei.
Prezentări ale acestor opțiuni s-au publicat în anii trecuți în reviste de specialitate din Washington DC și din alte locuri.
Autori: Cristina Cristea, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România și Călin Stan, Avocat, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL (foto)
În ultimele luni, tot mai mulți contribuabili au fost subiectul unor popriri înființate în mod eronat. Popririle în discuție nu au fost înființate conform prevederilor Codului de Procedură Fiscală ori ca urmare a înregistrării unor obligații fiscale restante, ci din alte motive, care ar putea ține de breșe din infrastructura ANAF. Despre ce este vorba și ce este de făcut?
Dacă privim din unghiul contribuabilului onest, subiectul este, de departe, unul frustrant. Din prisma consultantului fiscal, partenerul de afaceri al contribuabilului și legătura sa în relația cu inspectorii fiscali, problema este și mai delicată pentru că ceea ce iese la iveală nu este, așa cum am fi tentați să credem, reaua-voință a organului fiscal, cât mai degrabă sincope în organizarea și în modul de lucru ale ANAF, de care, pe de altă parte, nu pot fi considerați vinovați contribuabilii.
Din nefericire, identificăm din ce în ce mai multe cazuri în care persoanele se confruntă cu conturile bancare poprite în mod eronat – cu accent pe conturile, deoarece nu vorbim doar de unul, ci de toate conturile bancare pe care contribuabilii în cauză le au deschise la băncile din România. Un plus de gravitate este adus și de faptul că indisponibilizarea sumelor nu ține cont de corectitudinea impunerii și, în plus, afectează atât sumele existente deja în cont, cât și eventuale sume viitoare, în principiu, în limita obligațiilor fiscale stabilite în mod eronat de ANAF în sarcina contribuabilului.
Câteva dintre cazurile întâlnite în practică, privind poprirea eronată a conturilor bancare (nu includem cazurile în care contribuabilul chiar datorează obligațiile fiscale stabilite și subiectul popririlor):
Declarații inițiale neprocesate la timp. Acestea pot conduce la o ordine diferită de stingere a obligațiilor fiscale sau chiar la neprocesarea declarațiilor rectificative ce aveau drept scop tocmai diminuarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului.
Decizii de impunere emise ca urmare a declarării veniturilor prin intermediul declarațiilor anuale, care nu au fost, însă, comunicate de către ANAF contribuabilului. Există și cazul în care acestea au fost comunicate însă prin publicitate (caz în care rar sunt identificate de contribuabil), urmare a faptului că nu s-a putut efectua comunicarea prin celelalte mijloace (poștă, prin mijloace electronice). Pentru acest ultim caz, ANAF trebuie să poată face atât dovada că deciziile de impunere nu au putut fi comunicate prin celelalte mijloace, cât și că a avut loc comunicarea prin publicitate.
Neacordarea sau neprocesarea bonificațiilor conform legii, privind veniturile obținute și declarate prin intermediul Declarațiilor Unice sau, pur și simplu, erori de sistem invocate de ANAF.
În toate cazurile menționate mai sus, contribuabilul ajunge să fie vătămat, întrucât va figura cu obligații fiscale neachitate, fapt ce adesea conduce la poprirea conturilor bancare.
Se pare, însă, că și motivele pentru care se întâmplă aceste erori sunt variate, ce țin în principal de lipsa resurselor umane, care face imposibilă procesarea la timp a declarațiilor fiscale depuse de către contribuabil. În acest moment, de exemplu, ne confruntăm cu un val de decizii de impunere emise pentru anul 2017. Un alt motiv poate fi și perioada de pandemie care a forțat inclusiv inspectorii fiscali să muncească de acasă, fără să le fie asigurată infrastructura IT care să le permită procesarea informațiilor. O a treia posibilă cauză se leagă de implementarea înregistrării electronice a unor declarații fiscale (ex. D224 – Declaraţie privind veniturile sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate obținute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România), care nu se regăsesc în fișa fiscală a contribuabilului decât prin intervenția manuală a inspectorului fiscal (spre deosebire de D112 – Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, unde informațiile sunt preluate cu ajutorul sistemului informatic).
Cum vedem, cauzele pot fi multiple, însă, pentru a cita declarația unui contribuabil: “ANAF are răspunderea de a-mi furniza un răspuns și de a-mi rezolva situația fiscală. Sistemul IT face parte din structura ANAF și nu este problema mea că există dificultăți la acest nivel, că resursa umană este insuficientă sau că regimul de telemuncă nu le permite procesarea informațiilor. Întotdeauna am achitat în termen obligațiile fiscale. De ce nu am fost informat înainte de poprirea contului bancar?”
În ceea ce privește informarea prealabilă popririi contului bancar, am întâlnit cazuri în care somația, titlul executoriu și informarea privind poprirea contului au fost comunicate contribuabilului în același timp. Din ce motiv? Sau au fost comunicate treptat dar aceste informații nu au ajuns cumva la contribuabil? Este greu de spus, mai ales acum când mulți contribuabili au conturi deschise pe Spațiul Privat Virtual, platforma online a ANAF, iar acolo nu se regăsesc comunicatele.
Iar povestea trece la un nivel următor, întrucât, în cazul fericit în care se reușește rezolvarea rapidă a respectivei erori la nivelul ANAF, urmează procedura de ridicare a popririi la nivelul băncilor la care a fost efectuată poprirea conturilor, care depinde de la un caz la altul: fie a fost stinsă deja obligația fiscală stabilită eronat, ca urmare a plății de către bancă a sumelor indisponibilizate, fie contribuabilul a ales să achite suma în mod separat, în vederea deblocării contului. În acest din urmă caz, deși comunicarea ridicării popririi ar trebui să fie realizată direct de autoritățile fiscale către bancă, adeseori se înregistrează întârzieri în acest circuit.
Mai mult, dacă se alege achitarea sumei poprite şi ulterior se constată că nu era datorată, aceasta rămâne frecvent blocată într-un cont al trezoreriei alocat popririlor, contribuabilul trebuind să solicite transferul acesteia din contul de popriri în cel în care obligația fiscală ar putea stinge obligații fiscale viitoare. Sunt rare cazurile când sumele instituite în mod eronat sunt rambursate din oficiu. În cele mai multe situații, ridicarea popririi nu este un proces care să se rezolve de pe o zi pe alta și presupune drumuri la bancă și/sau la autoritățile fiscale.
În loc de concluzie, având în vedere cele de mai sus și în contextul în care oamenii nu își mai “țin banii la saltea”, poprirea conturilor ar putea reprezenta o mare problemă. Sperăm în continuare că se vor lua măsuri în vederea alinierii sistemelor interne ale autorităților fiscale, pentru a ușura munca inspectorilor fiscali și elimina din situațiile neplăcute generate contribuabililor care, cu siguranță, își doresc să fie în posesia banilor lor, mai ales de sărbători.
În contextul în care se tot discută de reforma ANAF și transformarea acesteia într-o instituție de încredere pentru contribuabili, poate că o idee bună ar fi ca în dar de sărbători să fie implementat un proiect de sistare a popririlor. Se spune că “timpul costă bani”, dar știm cu toții și că “graba strică treaba”.
Tot mai mulți angajați își conturează în această perioadă rezoluțiile pentru 2022 și iau în calcul o schimbare pe plan profesional. Dinamica și tendințele din piața muncii indică o intensificare a căutărilor de joburi la aproape doi ani de la debutul pandemiei.
Numărul de aplicări la joburi pe platforma BestJobs a crescut spre finalul anului cu 15% față de aceeași perioadă a anului anterior, când piața înregistra deja o evoluție față de anul anterior pandemiei, și cu 5% mai mult comparativ cu lunile septembrie și octombrie ale acestui an.
Tendința se observă în contextul în care candidații white-collar (angajați la birouri) își schimbă jobul, în medie, o dată la 2 ani, conform unui studiu recent. În cazul candidaților gold-collar (angajați cu funcții de conducere), acest lucru se întâmplă mai târziu, la aproximativ 4-5 ani de vechime la un job, și este mai degrabă susținută de dorința de dezvoltare personală decât de nevoia de schimbare profesională.
Procesul de schimbare a jobului poate dura în cazul candidaților white-collars până la 6 săptămâni, conform studiului D&D Research, în funcție de domeniu și nivelul de experiență. Conform datelor din platforma BestJobs, un candidat aplică într-o lună, în medie, la 3-4 poziții deschise.
Joburile către care se îndreaptă un număr mare de candidați sunt în domenii precum Call Center / Client service, unde au fost cazuri chiar și cu 3000 de candidați pentru o singură poziție deschisă, sau Vânzări și Administrativ / Secretariat. Competiția este mai scăzută în cazul joburilor din IT, pentru care recrutorii sunt în permanentă căutare de candidați. Iar în domeniul Medicină și Sănătate, angajatorii întâmpină dificultăți în a găsi candidații potriviți, din cauza numărului mic de specialiști, pe de o parte, dar și din cauza ofertelor mult mai atractive care vin din alte țări.
Angajatorii au accelerat și ei căutările de personal, fie pentru a acoperi poziții eliberate, fie pentru a-și extinde echipele în contextul dezvoltării activității în acest an. În primele 11 luni din 2021, companiile au realizat aproximativ 1.000.000 de contactări pe platforma BestJobs.
Pe lângă provocarea de a găsi candidații potriviți pentru joburile pe care le au disponibile, angajatorii se confruntă și cu nevoia de retenție a personalului deja existent, în contextul dinamicii din echipele existente. Mobilitatea angajaților a crescut în al doilea an pandemic, iar companiile resimt presiunea de a găsi noi strategii pentru a păstra angajații buni.
În urma unui sondaj BestJobs recent, recrutorii au răspuns că motivele care i-ar aduce promovarea ierarhică sau financiară unui angajat sunt: depășirea obiectivelor (67%), creativitatea (44%) și integritatea (33%). Alte motive care i-ar crește șansele de promovare unui angajat sunt profesionalismul dovedit în realizarea sarcinilor (33%), buna colaborare în echipă (23%) sau abilitățile de gestionare a oamenilor din echipă (22%).
Când vine vorba de recrutarea oamenilor noi, 45% dintre angajatori se uită prima dată la secțiunea dedicată experienței atunci când analizează un CV, iar alți 44% analizează inițial abilitățile descrise. Principalele abilități care fac diferența între 2 candidați cu pregătire similară sunt: abilitățile de comunicare (89%), capacitatea de adaptare (56%) și capacitatea de a lua decizii (33%).
Evoluția pozitivă a ratei de vaccinare la nivel global și menținerea flexibilității în piața muncii au contribuit la reluarea călătoriilor, astfel că numărul turiștilor care au mers cu avionul și s-au cazat la hotel a crescut cu 50% în ultima parte a anului 2021 în comparație cu anul trecut, potrivit studiului Deloitte 2021 Holiday Travel Survey. Cei care pot lucra la distanță sunt mai dispuși să călătorească pentru perioade mai lungi și să-și majoreze bugetul aferent vacanței față de cel din 2019, comparativ cu cei care vor să se deconecteze complet de la activitatea profesională când călătoresc. Dintre cei care plănuiesc să și muncească în timpul vacanței, 75% își prelungesc excursia cu cel puțin o zi.
În ceea ce privește bugetul pentru cazare, aproape 60% dintre participanții la studiul Deloitte spun că vor aloca aceeași sumă pentru călătorii ca și în urmă cu doi ani, iar 21%, semnificativ mai mult.
Cei mai mulți participanți la studiu apreciază măsurile impuse de autorități pentru a limita răspândirea virusului, 64% fiind mai dispuși să rezerve un zbor dacă purtarea măștii este obligatorie, iar 58%, dacă se impune dovada vaccinării.
„Dorința oamenilor de a călători a revenit odată cu creșterea ratei vaccinării și cu redresarea economică. În Europa, datele Eurostat arată o majorare de peste 20% a cazărilor în unități turistice în vara acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii indicatorilor de încredere în economia europeană. În România, avansul a fost de peste 50% în perioada menționată. Referitor la măsurile de siguranță luate de autoritățile europene, conform celui mai recent Eurobarometru, 65% dintre europeni sunt de acord cu faptul că certificatul digital COVID-19 reprezintă cel mai sigur mijloc de a călători liber în UE în timpul pandemiei. În România, ponderea este de 56%”, a declarat Raluca Bâldea (FOTO), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, șiLiderul industriei de retail și bunuri de larg consum.
Cei care nu călătoresc invocă pandemia ca motiv principal, urmată de îngrijorările de natură financiară. Și stadiul în care se află vaccinarea copiilor influențează planurile de vacanță, 10% din persoanele cu vârsta sub 55 de ani invocând acest motiv pentru renunțarea la călătorii, iar una din șapte evită unitățile de cazare.
De asemenea, atitudinea față de călătorii variază în funcție de vârstă. Persoanele de peste 55 de ani manifestă mai multă prudență decât cele mai tinere – sunt mai puține cele care călătoresc, iar excursiile lor sunt mai scurte.
Sărbătorile de iarnă sunt specifice revederii cu persoanele apropiate, astfel că 60% dintre participanți spun că vor să organizeze o excursie care implică petrecerea timpului cu prietenii sau cu familia, iar 54% optează pentru cazarea la hotel sau într-o unitate privată. Cei care aleg să stea la hotel sunt motivați de încrederea în brand, de așteptările cu privire la respectarea măsurilor de siguranță și de ofertele disponibile.
Studiul Deloitte 2021 Holiday Travel Survey a fost realizat pe baza răspunsurilor oferite de peste 6.500 de participanți din SUA.
Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a fost reales în funcția de vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor – SMEunited, cea mai puternică organizație de IMM-uri din Europa.
Alegerile pentru conducerea SMEunited au avut loc la Bruxelles. CNIPMMR este singura organizație patronală din România membră SMEunited. În calitate de reprezentat al României, Florin Jianu a subliniat în discursul prezentat cu ocazia evenimentului „importanța colaborării internaționale și asocierii patronale în oferirea suportului în fundamentarea unor teme europene, generarea unor subiecte și politici pro-active menite să vină în sprijinul IMM-urilor în această perioadă dificilă și întărirea eforturilor necesare în domeniul digitalizării IMM-urilor”.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR, accentuează că „alegerea în funcția de vicepreședinte al SMEunited vine într-o perioadă extrem de grea, o perioadă în care rolul partenerilor sociali este crucial pentru IMM-urile europene care s-au confruntat cu o criză pandemică. Astfel, este necesar să construim instrumentele pentru a contracara această situație și să facilităm un mediul în care IMM-urile sunt capabile să inoveze, să se dezvolte și să performeze”.
Președinte al SMEunited pentru perioada 2022-2023a fost ales Petri Salminen, Finlanda.Vicepreședinții SMEunited sunt:
Florin Jianu, CNIPMMR (România)
Abela Paul, Malta Chamber of SMEs (Malta)
Anract Dominique, U2P (France)
Asimakopoulos Dimitris, GSEVEE (Greece)
Berthilsson Carl-Johan, Företagarna (Sweden)
Cappellini Claudio, CNA (Italy)
Crosetto Luca, Confartigianato Imprese (Italy)
De Felipe Maria Helena, CEPYME (Spain)
De Melo Vasco, CCP (Portugal)
Dimitriadis Dimitris, ESEE (Greece)
Fourny Joël, CMA (France)
Gogolewski Jan, ZRP (Poland)
González Josep, PIMES Group (Spain)
Haefelin Arnaud, CPME (France)
Herk Josef, WKÖ (Austria)
Majerus Anne, Chambre des Métiers (Luxembourg)
Massoletti Carlo, Confcommercio (Italy)
Rozen Egbert, MKB (Netherlands)
Van Assche Danny, UNIZO (Belgium)
Wollseifer Hans Peter, ZDH (Germany)
SMEunited cuprinde 65 de organizații membre din peste 30 de țări europene și „reprezintă federații naționale intersectoriale de artizanat și IMM-uri, organizații europene ale IMM-urilor și membri asociați. La un loc, repreintă peste 22,5 milioane de companii cu aproximativ 82 de milioane de angajați în toată Europa. SMEunited este o organizație recunoscută a angajatorilor și partener social european. SMEunited a fost cunoscut anterior ca UEAPME.https://smeunited.eu/”.
ABN Systems International, lider pe piaţa de accesorii telecom și produse Smart Home din România, deţinător al brandului de accesorii IT&C și produse Smart Home Tellur, anunță lansarea unei oferte publice iniţiale pentru vânzarea a 7,73 milioane de acţiuni, reprezentând un free float de 30%, oferind următoarele informații: „Prospectul de ofertă şi admitere la tranzacţionare a fost aprobat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), iar oferta publică inițială începe miercuri, 15 decembrie. Demersurile pentru oferta premergătoare listării și pentru procesul de listare sunt realizate împreună cu TradeVille, în calitate de Intermediar Autorizat. Toate detaliile necesare subscrierii în ofertă (inclusiv pentru deschiderea unui cont de tranzacționare 100% online) se găsesc la adresa web:https://tradeville.ro/landingpages/ipo_abn/ipo_abn.aspx.
În urma închiderii cu succes a ofertei în acord cu Prospectul aprobat de ASF, ABN Systems va solicita admiterea la tranzacţionare a acţiunilor pe Segmentul Multilateral de Tranzacționare (SMT) al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), fiind prima companie din domeniul IT&C care vine la Bursă în urma unei oferte publice inițiale, totodată fiind prima ofertă de acest tip de pe piața AeRO a BVB.
Compania a înregistrat venituri totale de 50,1 milioane de lei (10,22 milioane de euro), în primul semestru (S1) din 2021, în creştere cu 35%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Principalul motor de creștere a fost reprezentat de vânzările pe piețe internaționale, pe 4 continente, inclusiv ale brandului Tellur, care au ajuns să reprezinte peste 52% din totalul cifrei de afaceri în primele șase luni ale acestui an, în creștere puternică față de finalul anului trecut, când ponderea vânzărilor la export era cu puțin peste o treime. Profitul net al ABN Systems s-a situat la 2,44 milioane de lei (480.000 de euro), în primul semestru din 2021, fiind de peste 8 ori mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului precedent. De asemenea, în primul semestru al acestui an, vânzările pe pieţe externe au crescut cu 114%, față de aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşind 26 de milioane de lei (5 milioane de euro).
Prin această atragere de finanţare de pe piaţa de capital, ABN Systems are în plan dezvoltarea accelerată pe pieţele externe şi consolidarea poziţiei pe piaţa autohtonă, prin accesarea unor noi nișe de business. Compania a investit în ultimii ani în infrastructura de business, astfel încât aceasta să fie adaptată la toate provocările pieței, permiţând astfel creșterea accelerată a acesteia pe piețele externe, unde este deja prezentă și consolidarea poziției pe piața locală.
Pe lângă brandul propriu Tellur (creat în 2015 și ale cărui vânzări sunt în ascensiune, deopotrivă pe plan intern și pe piețele externe), ABN Systems are parteneriate pe termen lung cu branduri de renume mondial, între care se numără Poly (ex. Plantronics și Polycom), Panasonic, EPOS (ex. Sennheiser), Logitech și altele.
Alături de parteneri globali de top şi o experienţă vastă în cucerirea de noi pieţe, ABN Systems este prezentă în peste 25 țări, atât prin rețele de distribuitori, cât și prin intermediul platformelor de retail online. Principalele piețe externe sunt situate în Europa, America, Africa și Orientul Mijlociu, în țări precum Africa de Sud, Canada, Franța, Germania, Israel, Italia, Polonia, Spania, Suedia, Turcia, UK și SUA. Planurile de expansiune externă, care vor fi susținute prin atragerea de finanțare de pe piața de capital, au în vedere atât creșterea pe piețele unde ABN Systems este prezentă acum, cât și accesarea de noi piețe în state din Europa de Vest, țările din fosta URSS, Orientul Apropiat și chiar America de Sud”.
Compania Visual Fan SA, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW, deținătoarea brandului Allview, își anunță intrarea pe piața mașinilor electrice prin deschiderea unei companii noi, „ce va avea ca obiect de activitate principal distribuția de mașini electrice – Visual EV SRL și al cărei capital este deținut în proporție de 95% de către Visual Fan SA”.
Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA și Visual EV SRL: „Prin lansarea acestei noi linii de business ne dorim să fim parte încă la început din tranziția către o mobilitate mai curată și mai durabilă, dintr-un viitor sustenabil, în care calitatea aerului va conta tot mai mult. În cei aproape 20 de ani de activitate, compania Visual Fan a anticipat tendințele și a înțeles nevoile consumatorilor, venind în întâmpinarea acestora cu produse adaptate solicitărilor primite din piață. În prezent, ne confruntăm cu această tendință de deplasare a companiilor din tehnologie către industria auto, ca urmare a gradului ridicat de inovare și tehnologizare a autovehiculelor. În plus, tendinţa de electrificare este tot mai accentuată, iar din aceste motive ne-am propus să venim în sprijinul utilizatorilor și potențialilor clienți de autovehicule electrice cu modele de mașini sigure, ce oferă un confort sporit datorită opțiunilor integrate și autonomiei crescute, dar și costurilor de mentenanţă cât mai mici. În viitor, dorim să ne aducem aportul pe această piață și în industria mașinilor electrice”.
Visual Fan ne informează că „primul model de mașină va fi prezentat în cadrul evenimentului de lansare, ce va avea loc în data de 16 decembrie 2021, la showroom-ul Brady Auto Center, care reprezintă primul dealer al companiei Visual EV SRL. Noul model va fi expus în cadrul showroom-ului Brady Auto Center din București, începând cu data lansării”.
Visual Fan este caracterizată ca „o companie cu capital integral românesc, care și-a confirmat statutul de vizionar și pionier atunci când vine vorba de tehnologie, cu un portofoliu de produse diversificat. A fost fondată la Brașov, în 2002, și produce telefoane mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. A lansat cel mai complex sistem Smart Home din România (2016), AVI – singurul asistent vocal în limba română (2017), a fost printre primele companii din Europa care a încheiat un parteneriat direct cu Google Android TV™ (2019), fiind primul brand din România care a adoptat tehnologia QLED (2020). Este prezentă pe piețele IT&C din peste 10 țări. Allview investește constant în R&D (cercetare și dezvoltare) și își propune ca, pe termen lung, să creeze un robot inteligent – asistent personal. Pentru a rămâne conectați la noutățile Allview, puteți urmări paginile companiei de pe Facebook, YouTube și Instagram”.
„Industria berii continuă să aibă o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică și socială din România prin investiții, locurile de muncă pe care le creează și contribuțiile constante la bugetele de stat și locale, prin sprijinirea fermierilor locali de orz și hamei și prin promovarea unor inițiative sustenabile de protecție a mediului” este ideea de bază conturată de ediția a noua a evenimentului anual „Berea face cinste României!”, organizată de Asociația Berarii României, ai cărei membri dețin împreună 80% din piața de bere, ei fiind Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens, microberăria Clinica de Bere – toți, producători care furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România, precum și reprezentanții producătorilor de materii prime Souflet Malt Romania și Asociația Producătorilor de Hamei din România.
Paul Barnett, președintele Asociației Berarii României: „România este a opta piață de bere din Europa, ceea ce demostrează faptul că prin inovație și flexibilitate sectorul local al berii are o contribuție semnificativă la economia românească și europeană. Datorită caracterului său național, definit deopotrivă prin faptul că peste 97% din berea consumată în România este produsă local și 50% din ingrediente provin din țară, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte pozitive pentru economie”.
Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României: “În România, în anul 2020, sectorul berii și-a menținut și reconfirmat rolul important în economie însă piața berii a fost puternic afectată și anul acesta de criza sanitară. Ținând cont de faptul că ne așteptăm în continuare la o perioadă plină de provocări și necunoscute, este foarte important ca mediul de afaceri să fie susținut, să existe predictibilitate fiscală și un dialog deschis cu autoritățile în care să fie analizate constructiv măsurile de corecție și ajustare propuse a fi implementate”.
Adrian Câciu, ministrul finanțelor: „Cei care au o problemă vor găsi formule chiar şi prin digitalizarea accelerată a instituţiilor noastre să poată beneficia de facilităţi în momentul în care intră în normalitate. Mediul de afaceri nu trebuie să își facă griji, cei care îşi plătesc taxele vor beneficia de programe şi politici care să îi ajute să se dezvolte în continuare. Teama de taxare să o aibă cei care greşesc faţă de economie, pentru ei va fi toleranţă zero la ministerul de Finanţe”.
Julia Leferman, referitor la caracterul circular al pieței berii: „Pentru a implementa o economie circulară, nu este suficient să ai un angajament în ceea ce privește ambalajele sau să investești în inovarea produselor, lucru pe care toți producătorii de bere o fac deja. Sunt necesare investitii în infrastructură, care să permită o colectare și reciclare eficientă a ambalajelor folosite”.
Cosmin Dorin Teodoru, director general în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Implementarea sistemului de garanție-returnare este cel mai important deziderat al ministerului din ultimul timp, un proiect extrem de complex și important pentru protejarea mediului. În acest moment suntem într-un dialog deschis cu producătorii și comercianții care au fost invitați să se alăture acestei inițiative pentru a găsi un mecanism eficient care să atingă rezultatele dorite. Primul obiectiv ambițios este să punem în funcționare acest sistem în octombrie 2022”.
Julia Leferman: „Punerea în funcțiune a sistemului de garanție-returnare care asigură o colectare din piață a unui număr important de ambalaje reciclabile este un obiectiv important al industriei noastre. Tendințele de consum din perioada pandemiei și evoluția ascendentă a consumului generează o creștere a folosirii ambalajelor de unică folosință. În paralel, există presiunea reglementărilor, țara noastră având niște obiective extrem de ambițioase de colectare impuse de Uniunea Europeană, respectiv o creștere accelerată a eficienței în colectare în următorii trei ani. În 2025 ținta de colectare la PET trebuie să fie 77%, iar până în 2029 ar trebui să atingă 90%. Industria berii deține o pondere importantă din ambalajele care vor fi colectate prin sistemul returnare-garanție, prin urmare avem responsabilitatea de a susține în mod activ obiectivul de mediu din spatele acestui sistem”.
Reuniunea evidențiat prioritatea pe care o reprezintă aprovizionarea din surse locale pentru industria berii, cu „efect pozitiv asupra economiei naționale prin crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor furnizorilor și plata taxelor, dar și asupra mediului. Potrivit studiilor derulate la nivelul Asociației Berarii României, industria berii generează în România peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură.Dezvoltarea pieței locale de hamei și malț poate determina o creștere economică semnificativă având în vedere climatul specific și limitat în care pot fi cultivate cele două produse, iar susținerea din partea autorităților este esențială prin promovarea unor linii strategice de finanțare/subvenționare a acestor culturi”.
Julia Leferman: „Există potențial de creștere, iar susținerea din partea autorităților este esențială pentru promovarea unor linii strategice de finanțare sau subvenționare a acestor culturi. De asemenea, este important să găsim soluții pentru încurajarea fermierilor să acceseze fondurile din Planul Național Strategic și să facilităm accesul la fonduri europene pentru dezvoltarea de plantați noi de hamei sau orz de bere, precum si crearea unei rețele de stații de compost pentru fermieri”.
Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale: „Referitor la producția de hamei şi orz avem o mică problemă, pentru că în viziunea mea este un sector care se poate dezvolta foarte frumos şi poate fi un motor de creştere al sectorului şi de integrarea producţiilor în lanţ. Dacă mă uit la hamei, doar 15% din cantitatea totală folosită în industria berii în România este din producţia autohtonă, restul se importă şi aici este un factor asupra căruia va trebui să intervenim prin politici publice coerente, care să conducă la echilibrarea balanţei comerciale. La o scurtă analiză putem vedea că sprijinul cuplat pentru producţia de hamei nu a fost suficient de motivant pentru producătorii români şi atunci cred că trebuie foarte mult uzat şi de o informare mai centrată şi mai directă către fermieri români astfel încât să creştem producţia de materii prime care pot fi procesate în lanţul integrat al producerii berii şi realizăm plus valoare. Cred că asta ne-a lipsit în ultimii 30 de ani în agricultura României: să putem adăuga plus valoare materiilor prime pe care noi le producem cu prisosinţă de foarte mult timp”.
Julia Leferman a conchis: „Industria noastră este una de tradiție definită prin inovație. Există multă presiune în acest moment pe domeniul nostru și perspective imprevizibile în contextul pandemiei. În același timp este important să nu uităm de valorile care au clădit această industrie – Creație, Tradiție și Inovație. Mai mult ca oricând ne propunem să fim solidari și constructivi, să avem un impact pozitiv la nivel de industrie, să fim creativi în găsirea soluțiilor, să ne regăsim puterea în tradiții și să îmbrățișăm cu optimism tot ce înseamnă flexibilitate și inovație”.
Donează în fiecare an 3 milioane de euro spitalelor de stat din România, dar nu vorbește despre asta. Are case la New York, Paris și Tel Aviv, dar se simte că acasă și în București. Unde vine și revine de peste 30 de ani.
Este omul care, în primii ani după Revoluție, a adus Pepsi în țară
noastră, iar exitul din acest business şi l-a făcut după ce a vândut
firma către gigantul Pepsi Americas cu 150 milioane de dolari.
Miliardarul Eli Davidai este, de peste trei decenii, managing
director la fondul american Quadrant Management. Are pe mâna, anual,
trei miliarde de dolari pe care îi investește pe tot globul. Un om
discret, care nu a apărut niciodată în interviuri video. A decis să o
facă acum, pentru prima dată, și a acceptat că echipa Financial
Intelligence să realizeze filmarea în casă lui din București, cartierul
Primăverii, într-o seară liniștită de sfârșit de toamna.
Un miliardar cu viziune de business globală vorbește pentru Financial Intelligence despre „muntele de bani” pe care oamenii de afaceri îl au acum pentru investiții, în urma anului 2021. Pe care îl consideră că fiind unul extraordinar din punct de vedere al bussinesului.
Ce a fost bine în tot răul din pandemie și ce ne așteaptă în 2022-2023, ce trebuie să facă autoritățile române și oamenii politici de la noi pentru a atrage investitorii, cu ce dobândă și-a cumpărat recent un apartament la New York dar și de ce l-a pus pe gânduri chelnerul nepalez care l-a servit la restaurantul din București, aflați în cele ce urmează. Un interviu exclusiv, marca Financial Intelligence.
Pe piața de real estate din Los Angeles se joacă, în mod sigur, în altă ligă. Zilnic sunt tranzacționate proprietăți de zeci, sau chiar sute de milioane de dolari, iar cei care reușesc să se remarce în acest mediu extrem de competitiv sunt, fără dubiu, exemple ale succesului.
Din această categorie fac parte și Jason Oppenheim (Oppenheim Group) – unul dintre cei mai cunoscuți brokeri și personajul principal din reality show-ul Selling Sunset de pe Netflix, precum și Alex Becheru – fondatorul companiei White Glove Estates, care se ocupă de renovarea și designul proprietăților de lux, multe dintre ele parte din portofoliul Oppenheim Group.
Jason Oppenheim, brokerul vedetă din serialul Netflix Selling Sunset, și românul Alex Becheru, care se ocupă de designul proprietăților de lux, au vorbit cu Financial Intelligence despre piața imobiliară exclusivistă din SUA. Ei au transmis și mesaje VIDEO pentru Gala Financial Intelligence, din 8 decembrie.
UiPath (PATH), primul unicorn românesc și liderul pieței RPA (Robotic Process Automation) – Automatizarea Robotizată a Proceselor -, se confruntă cu o scădere accentuată a acțiunilor sale pe bursa americană, acestea pierzând peste 40% din valoare în ultimele 6 luni.
Chiar și după ce a depășit așteptările analiștilor la raportarea situațiilor financiare pe trimestrul trei, 2022, acțiunile companiei au continuat să scadă, fiind cotate în prezent cu 15% sub prețul de 56 de dolari pe acțiune, prețul de la oferta publică inițială din aprilie. Unul din motive este legat de așteptările analiștilor ca în viitor concurența să se înăsprească, odată cu intrarea pe piața RPA a unor giganti precum Microsoft.
UiPath Inc. a raportat, în noaptea de miercuri, rezultate peste așteptări în ultimul trimestru, deoarece tot mai multe companii au apelat la firmă pentru a le ajuta în eforturile de automatizare. Veniturile au totalizat 220,8 milioane de dolari, în creștere de la 147,3 milioane de dolari cu un an înainte, depășind așteptările analiștilor de 208,3 milioane de dolari. Compania a raportat o pierdere netă de 122,8 milioane de dolari în al treilea trimestru, în creștere de la o pierdere de 70,8 milioane de dolari în anul anterior. UiPath a înregistrat pierderi de 23 de cenți pe acțiune, dar a fost pe break-even în cazul celor calculate pe o bază ajustată, depășind din nou așteptările analiștilor care vedeau o pierdere ajustată de 4 cenți pe acțiune. Veniturile anuale recurente au fost de 818,4 milioane de dolari, în creștere cu 58% față de anul precedent. Analiștii se așteptau ca acest indicator să fie de 797,9 milioane de dolari. Cheltuielile totale de operare au fost de 294 milioane de dolari, față de 192,9 milioane de dolari cu un an înainte, deoarece compania a cheltuit mai mult pentru vânzări și marketing și cercetare și dezvoltare – R&D.
Daniel Dines, CEO-ul UiPath Inc a menționat că eforturile companiei în domeniul cercetării și dezvoltării vor continua ca parte a strategiei generale de investiții a companiei, menită să o mențină în fruntea pieței. „Pot să vă spun că strategia noastră de angajare în domeniul cercetării și dezvoltării a fost de a angaja ca și cum ar veni sfarsitul lumii. Glumim pe plan intern spunând că nu avem un buget pentru cercetare și dezvoltare. Și sunt foarte fericit să vă spun că, în ciuda presiunii de pe piață, trimestrul al treilea a fost pentru noi unul dintre cele mai bune trimestre în ceea ce privește angajările în cercetare și dezvoltare”, a menționat Dines.
În pofida rezultatelor financiare care au depășit așteptările analiștilor, acțiunile companiei și-au continuat declinul de la un maxim de 90 de dolari pe acțiune la aproximativ 47 de dolari, din cauza îngrijorărilor investitorilor legate de aglomerarea pieței cu noi concurenți mai bine integrați și mai puternici. În Cadranul Magic, UiPath a fost plasată de compania de consultanță Gartner în secțiunea Lideri. Dar într-un cadran adiacent, cel al vizionarilor, se află Microsoft (MSFT). O companie uriașă, cu bugete mari, Microsoft introduce deja servicii RPA pentru clienții săi, în mare parte legate de propriul ecosistem și folosind Azure ca și coloană vertebrală a cloud-ului, la prețuri foarte mici. Potrivit Gartner, „acest lucru ar putea perturba piața RPA mai largă, obligând mulți furnizori să ofere prețuri la fel de competitive”. Iar asta ar putea fi o amenințare pentru UiPath.
Dines nu este însă îngrijorat. „Propriile noastre date, dacă luăm în considerare procesele de ofertare la care participă Microsoft față de cele la care nu participă Microsoft, arată că nu există schimbări semnificative în rata noastră de succes. Așa că, în acest moment, pot spune că Microsoft nu are un impact semnificativ asupra capacității noastre de a câștiga clienți.” În viitor, Dines nu vede Microsoft „deraind” UiPath de la traiectoria sa de creștere. Dar, așa cum am avertizat în urmă cu trei luni, piața se aglomerează cu alte nume mari, precum ServiceNow (NOW), Salesforce (CRM), IBM și SAP, care urmăresc să ofere servicii RPA integrate în platformele lor. Cu toate acestea, piața RPA este mare, potrivit analistului Keith Weiss de la Morgan Stanley, având o valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari în prezent, dar ar putea ajunge până la 56 de miliarde de dolari, ceea ce face din UiPath, cu cota sa de piață de 32% (conform IDC), o companie interesantă pentru investitori.
Startup-urile locale de tehnologie recunoscute în cadrul competiției Deloitte Technology Fast 50, care au înregistrat creștere accelerată în perioada 2018-2020, au început deja să-și pună în aplicare planurile de extindere pe piețele internaționale, au declarat reprezentanții DRUID și FintechOS, laureați la categoria Growth Stars, în cadrul videoconferinței „Startup-urile locale de tehnologie recunoscute la nivel regional – care este rețeta succesului?”, organizate de Deloitte România.
DRUID și FintechOS, recunoscute pentru creșterea organică din ultimii trei ani
Liviu Drăgan, CEO, DRUD, compania specializată în dezvoltarea de asistenți virtuali inteligenți dedicați proceselor complexe din organizații clasată pe primul loc în cadrul programului Deloitte Technology Fast 50 Europa Centrală la categoria Growth Stars, cu o rată de creștere de 6.753% în perioada 2018-2020, a spus în cadrul videoconferinței organizate de Deloitte România: „DRUID are parteneriate cu peste 100 companii din toată lumea, peste 80 de clienți și peste 60 de angajați, și facilitează aproximativ 21 de milioane de interacțiuni în fiecare lună, înregistrând o creștere de cinci ori a veniturilor lunare recurente față de anul precedent. Datorită rezultatelor excelente înregistrate în 2021, putem spune că suntem pregătiți să oferim soluțiile noastre excepționale pe noi piețe și că investim consistent în tehnologia care ne definește ca lideri al acestui sector de piață”. Rezultatele companiei se datorează oamenilor care și-au dedicat energia misiunii companiei de a oferi fiecărui angajat un asistent virtual, a adăugat Liviu Drăgan.
Pentru FintechOS, startup-ul care creează soluții digitale pentru industria serviciilor financiare și care ocupă locul 16 în categoria Growth Stars, cu o rată de creștere de 715% în perioada 2018-2020, călătoria dezvoltării a început în 2018. Compania a înregistrat o creștere de 450% în ultimul an și și-a extins activitatea pe trei continente – cu clienți și parteneri în 20 de piețe și o echipă de peste 400 de oameni în birourile din New York, Londra, Amsterdam și București. „Este o recunoaștere incredibilă să facem parte din Deloitte Fast 50 ca una dintre companiile tinere de tehnologie cu cea mai rapidă creștere. Considerăm această nominalizare ca o reflectare a modului diferit prin care FintechOS reușește să ofere soluții reale industriei serviciilor financiare și clienților din alte industrii care fac pasul către încorporarea serviciilor financiare de a-și servi mai bine clienții – fie că ne referim la instituții noi ori existente. Suntem profund angajați să ne continuăm munca cu și mai multă ambiție, dăruire și viziune”, a spus Todi Pruteanu, VP Ecosystems EMEA, FintechOS. Planurile companiei includ expansiunea operațiunilor comerciale și accelerarea investițiilor în tehnologie și soluții alături de partenerii de industrie.
Gama IT, Tapptitude și Wave Studio, recunoscute pentru efectele pozitive asupra societății și mediului de business
„În prezent, soluția informatică medicală ATLAS med, creată de Gama IT, este folosită în peste 40 de spitale și clinici din România, dintre care 33% sunt spitale și clinici private, iar 67%, spitale publice. De asemenea, peste 12.500 de oameni utilizează zilnic soluțiile informatice ale companiei”, a spus în cadrul evenimentului Alexandru Bârsan, Executive Manager, Gama IT, compania specializată în dezvoltarea și implementarea de soluții IT complexe în domenii precum serviciile medicale (spitale, clinici, laboratoare), sanitar-veterinare și cele destinate siguranței alimentare care a fost recunoscută în cadrul programului Deloitte Technology Fast 50 Europa Centrală la categoria Impact Stars. „Prin soluțiile informatice pentru managementul spitalelor și laboratoarelor dezvoltate de Gama IT, reușim să aducem informația medicală la îndemâna medicilor într-un timp foarte scurt și să contribuim la transpunerea în practică a conceptului «medicina bazată pe informație», care duce la servicii medicale mai bune pentru fiecare dintre noi”, a adăugat el.
Gabriel Dombri, CEO Tapptitude, startup recunoscut în categoria Impact Stars pentru serviciile de dezvoltare a aplicațiilor mobile pe parcursul fiecărei etape de desfășurare a unui proiect, de la proiectarea aplicațiilor și până la dezvoltarea acestora, consideră că este complicat pentru companiile care oferă servicii să facă dovada efectelor pozitive pe care le produc, însă echipa sa este permanent motivată de însemnătatea produselor pe care le creează. „Situația companiei noastre se aseamănă cu cea a șerpașilor care împart cu tine greutatea urcușului spre un vârf himalayan: toți aud despre liderii expedițiilor, dar foarte puțini aud despre șerpașii care au fost acolo să-i pregătească de drum și să îi ghideze. E la fel și cu ce facem noi, un product studio: suntem principala echipă de produs pentru startup-uri de renume peste tot în lume, însă vorbim rar despre asta, pentru noi e mai natural să fim lângă partenerii noștri și să ne facem munca. Este un angajament la modestie pe care l-am făcut cu ani în urmă și pe care echipele noastre îl exersează la fiecare sprint, lună după lună, și la fiecare urcuș”, a menționat el în cadrul evenimentului.
Pentru Wave Studio, compania care dezvoltă aplicații mobile și care a creat prima tastatură animată din magazinul Google Play, laureată tot a categoriei speciale Impact Stars în cadrul programului Deloitte Technology Fast 50, produsele pe care le dezvoltă au efecte vizibile asupra a 70 de milioane de utilizatori care au descărcat aplicațiile sale în primele trei trimestre ale anului 2021. „Datele pentru primele trei trimestre ale anului 2021 sunt cel puțin la fel de bune precum cele înregistrate în 2020, veniturile au crescut cu peste 80% față de aceeași perioadă a anului 2020”, a spus Vlad Andrieș, CEO, Wave Studio, în cadrul evenimentului. El a mai precizat că startup-ul pe care l-a fondat are o comunitate cristalizată în jurul unei idei contemporane a artei vizuale și plănuiește să modeleze cu ajutorul blockchain Wave Live Wallpapers, una din cele mai populare aplicații din Google Play Store, prin care utilizatorii își pot personaliza fundalul telefonului, într-o platformă prin care să ofere artiștilor designeri o modalitate de a-și monetiza creațiile.
Înregistrarea integrală a videoconferinței „Startup-urile locale de tehnologie recunoscute la nivel regional – care este rețeta succesului?” este disponibilă aici.
Românii se pregătesc pentru al doilea an consecutiv să-și petreacă Sărbătorile în condiții de pandemie: mai mult acasă, decât în deplasări și cu bugete în scădere, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank. Astfel, 92% dintre români spun că vor petrece sărbătorile acasă, cu familia, și doar 3,5% au planuri să plece în vacanță, în timp ce 4,6% plănuiesc ieșiri în oraș.
Bugetul mediu pe care românii vor să-l cheltuie cu ocazia sărbătorilor – incluzând cadouri și masa de Crăciun, este 1 017 lei, în condițiile în care 29% dintre respondenți spun că vor cheltui sub 500 de lei și doar 4,13% își permit să cheltuie de sărbători mai mult de 3 000 de lei. 48% dintre respondenți spun că își vor reduce cheltuielile de sărbători față de anul trecut, iar la polul opus, doar 18% își permit să cheltuie mai mult decât anul trecut.
Pentru masa de Crăciun, 42,5% dintre români sunt dispuși să cheltuie mai puțin de 300 de lei, 33,8% între 300 și 600 de lei și doar 23,6% alocă un buget mai mare de 600 de lei. Bugetul mediu alocat cadourilor este 509 lei, iar 65% dintre respondenți vor să se încadreze sub acest plafon, în timp ce doar 9,5% plănuiesc să cheltuie mai mult de 1 000 de lei. În ceea ce privește bradul de Crăciun, 13% spun că nu vor împodobi un brad, 56% vor folosi bradul artificial din anii trecuți, iar 30,5% spun că și-ar cumpăra un brad, cu un buget maxim de 150 de lei.
Cu cash la mall
64% dintre respondenți plătesc cash pentru cumpărăturile de sărbători, iar cardurile de debit și de credit au o pondere de puțin peste 24%. Mall-urile rămân destinația preferată pentru cumpărăturile de sărbători (39% dintre respondenți), iar producătorii locali urcă pe locul doi (circa 27% dintre respondenți), devansând cumpărăturile online (18,5%).
Românii nu obișnuiesc să plănuiască din timp bugetul de sărbători: marea majoritate suportă cheltuielile mai mari din salariul lunii curente (42%) și doar 36% fac economii din timp. 9,5% dintre români speră că vor primi prime cu care să-și finanțeze aceste cheltuieli, iar 12,5% apelează la împrumuturi sau carduri de credit.
Sondajul privind obiceiurile financiare de Sărbători a fost realizat online, de comparatorul financiar-bancar Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna noiembrie, pe un eșantion de peste 1.800 de respondenți din toată țara.
GRAMMA Wines, producător local de vinuri din Iași, a achiziționat de curând 27 de NFT-uri (non-fungible tokens) din colecţia „Strămoși“ lansată pe Elrond, pe care le-a transformat în etichete fizice într-una dintre edițiile limitate de sticle de vin.
Colecția „Strămoși“ lansată ca NFT pe rețeaua românilor de la Elrond reprezintă o colecţie de imagini inspirate din folclorul românesc, iar o parte din fondurile primite din vânzarea colecției vor fi folosite pentru a promova turismul românesc, o componentă pe care și GRAMMA Wines o explorează o dată cu lansarea conceptului de locuire în vie.
„Am integrat desenele achiziționate în eticheta unuia dintre vinurile din ediție limitată. Arta digitală va face parte din viitorul vinului, iar noi facem primii pași în această lume. Colecția pe care am achiziționat-o se potrivește atât cu linia noastră de comunicare vizuală, cât și cu ideea de promovare a turismului local, o inițiativă pe care o explorăm la GRAMMA Wines,” a explicat Marian Olteanu, general manager GRAMMA Wines.
În acest moment, colecția limitată de vinuri este disponibilă cu patru dintre desenele achiziționate în sistem NFT, iar primii clienți au fost cei din comunitatea pasionată de tehnologie și blockchain.
Marian Olteanu, GRAMMA Wines
„Noi credem foarte tare că GRAMMA este una dintre cramele vizionare din România, care reușește să se adapteze cerințelor pieței, fie că vorbim de pachete personalizate de autoizolare sau recent lansatele NFTs. Am reușit astfel să aducem ceva din viitor, virtual – un NFT, alături de ceva tradițional – cum este vinul, și să oferim astfel o experiență ca o călătorie în timp. Dacă plasăm în timp cele două elemente, vinul și NFT-urile, ne vom da seama că ele sunt așezate diametral opus, la o distanță de peste 6000 ani, însă ne bucurăm de amândouă acum,” adaugă Marian Olteanu.
Comunitatea crypto a primit cu entuziasm colecția limitată de vinuri GRAMMA x Strămoși, iar până acum, s-a epuizat 20% dintre pachete, ceea ce transformă crama într-una dintre puținele companii care au găsit o utilitate practică a NFT-urilor, dincolo de a fi un early adopter pentru o tehnologie nouă.
O altă premieră oferită de GRAMMA Wineries este și faptul că începând din 9 decembrie 2021, pachetele ediție limitată GRAMMA X Strămoși vor putea fi cumpărate și de către ceilalți pasionați de vin, din magazinul online al cramei, astfel încât oricine să beneficieze de opțiunea de a avea o lucrare de colecție pe o sticlă de vin în ediție limitată.
În 2021, producătorul a plantat pe lângă Aligote, Fetească Regală şi Fetească Albă, şi Fetească Neagră, Busuioacă de Bohotin, Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc. Recolta de anul aceasta a însumat aproximativ 90.000 de litri, echivalentul a 120.000 de sticle, din cele 15 hectare de viță de vie a companiei.
Până în acest moment, GRAMMA a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de peste 50% față de 2020, când a încheiat cu 1,4 milioane de lei, iar estimările pentru profit se ridică la 300.000 RON. Luna decembrie va aduce o creștere a vânzărilor pe toate canalele companiei, mizând în special pe pachetele corporate, unde se poate personaliza inclusiv eticheta.
Nu în ultimul rând, proiectul dedicat turismului viticol în stil minimalist pentru retragerea din cotidian rămâne o prioritate pentru GRAMMA Wines. Locuințele de tip tiny homes premium vor avea fiecare o suprafață de 24 de metri utili și vor fi așezate în via recent plantată. Proiectul cuprinde în această fază opt tiny homes, cu dotări exclusiviste precum piscină, spațiu de dormit sau cameră de zi și dispune de spații vitrate generoase. Căsuțele sunt izolate una față de cealaltă, ceea ce oferă intimitate, confort și interacțiune minimală între turiști.
GRAMMA Wines este una dintre cele mai importante companii producătoare de vinuri din nord-estul României. Crama mizează pe o cifră de afaceri de peste 350.000 euro pe an. Via deținută de companie produce aproximativ 100.000 de litri de vin pe an. GRAMMA scoate pe piață circa 11 sortimente diferite, dintre care cel mai bine vândut este vinul Aligote. Mai multe detalii despre companie și despre vinurile pe care le produce, puteți găsi pe site și pe pagina de Facebook.
Groupama, unul dintre liderii pieței de asigurări din România, a implementat o nouă soluție online de gestionare a procesului de daune, de la avizare până la închiderea dosarului, pentru produsele din categoria Bunuri, Locuință, Răspundere Civilă, Transport, Agro și Riscuri Speciale. Noua funcționalitate vine în completarea serviciilor online de avizare a daunelor, disponibile pentru asigurarea de locuință cu extra acoperiri și produsele din categoria Auto și Viață (CASCO și asigurarea de răspundere civilă auto RCA, asigurări de viață).
Soluția a fost implementată și dezvoltată în Salesforce Service Cloud, lider global în piața soluțiilor de gestionare a relațiilor cu clienții. Aceasta este disponibilă pe site-ul groupama.ro și poate fi accesată de clienții care doresc să deschidă un dosar de daună. Transmiterea documentelor și a fotografiilor se poate face online, iar comunicarea se realizează prin e-mail, SMS sau apeluri telefonice, reducându-se astfel timpul necesar pentru instrumentarea unui dosar de daună. În medie, durata avizării unei daune în mediul online, prin noua soluție implementată de Groupama, este de 5 minute.
„Una dintre prioritățile noastre este creșterea eficienței în tot ceea ce ține de procesul de gestionare a daunelor, atât din perspectiva clienților, dar și a echipei noastre. De altfel, Groupama a fost primul asigurător din România care a introdus soluții precum constatarea daunelor la distanță sau opțiunea de notificare a daunelor online, ca modalități de a rămâne aproape de clienții noștri și a le livra produse și servicii simple și predictibile. De data aceasta e vorba despre extinderea opțiunii de avizare a daunelor online pentru toate produsele din categoria Non-Auto. În acest fel, creștem gradul de transparență și reducem timpul de instrumentare a daunelor, iar lucrul acesta vine atât în avantajul clienților noștri, cât și al colegilor noștri care sunt implicați în proces” a declarat Călin Matei, Director General Adjunct Groupama.
Extinderea opțiunii de avizare a daunelor online pentru toate produsele Non-Auto vine în completarea unor soluții inovatoare introduse de Groupama pe piața din România, în scopul dezvoltării unor servicii cât mai simple, intuitive și ușor de folosit. Printre ele se numără și Video Asist, serviciul de constatare a daunelor și realizare a inspecțiilor de risc de la distanță, semnarea electronică a contractelor de asigurare sau efectuarea plăților online.
Banca Comercială Română (BCR) a emis cu succes o nouă emisiune de obligațiuni în lei din România, în valoare de 600 de milioane de lei, continuând strategia de extindere a surselor de finanțare și contribuind la dezvoltarea pieței de capital din România.
Banca a lansat în ultimii doi ani emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 2,7 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai activi emitenți de pe Bursa de Valori București.
Emiterea include emisiuni de obligațiuni non-preferențiale, cu o maturitate la 7 ani, ce vor fi listate la Bursa de Valori București. Fitch urmează să acorde emisiunii de obligațiuni un rating pe termen lung BBB+.
Procesul de constituire a portofoliului a atras un interes ridicat din partea investitorilor, astfel că tranzacția a fost realizată cu succes la un cupon de 5,98%, reflectând, de asemenea, performanța solidă a băncii. Subscrierile au fost echilibrat distribuite între fonduri de pensii, administratori de active, companii de asigurări, instituții de credit – și au beneficiat de participarea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și a International Finance Corporation (IFC).
„Suntem consecvenți și continuăm angajamentul nostru de a avea emisiuni de obligațiuni recurente. Este a patra noastră emisiune substanțială de obligațiuni în lei, fiind emisă inclusiv o emisiune de obligațiuni verzi, în ultimii doi ani. Piața de capital românească devine din ce în ce mai atractivă pentru investitorii strategici, cu viziune pe termen lung, și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la această inițiativă pentru că au crezut în viziunea noastră de transformare sustenabilă a economiei”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
Emisiunea de obligațiuni a fost un succes de la început, când la finalul primei zile de subscriere, registrul de ordine a fost bine acoperit, depășind de peste două ori suma de 400 de milioane de lei vizată. În cea de-a doua zi, emiterea a fost suprasubscrisă semnificativ, la peste 1 miliard de lei, ceea ce a condus la decizia de a închide registrul de ordine mai devreme și de a majora suma emisă la 600 de milioane de lei.
Cu această emisiune, BCR face un pas înainte și se aliniază la reglementările UE privind capacitatea pe care trebuie să o aibă băncile pentru a absorbi pierderile, cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) și liniile directoare MREL în linie cu strategia de rezoluție pe care o urmărește.
De Michelle Bachelet, Darren Walker și Mark Malloch-Brown (foto)
SANTIAGO/NEW YORK – Cum liderii mondiali se adună virtual în perioada 9-10 decembrie pentru Summit-ul pentru democrație al președintelui american Joe Biden, aceștia ar trebui să își pună o întrebare simplă: ce putem face pentru a-i ajuta pe cei mai curajoși susținători ai democrației, precum protestatarii care își riscă propriile vieți în Sudan?
De luni de zile, sute de mii de oameni au inundat străzile Sudanului, cerând un guvern responsabil și încetarea guvernării militare, în ciuda faptului că forțele de securitate sudaneze i-au întâmpinat cu gloanțe. Zeci de protestatari au murit.
Curajul lor nu este unic. Din Belarus până în Bolivia și chiar în Regatul Unit și Statele Unite, liderii și organizațiile societății civile sunt în fruntea unor mișcări îndrăznețe pentru a rezista opresiunii structurale, autoritarismului și nedreptății.
Din păcate, efortul lor este mai important ca oricând. Amenințările la adresa liderilor societății civile și a instituțiilor democratice sunt în creștere în întreaga lume. Naționalismul, inegalitatea și polarizarea politică sunt în creștere la nivel mondial, iar restricțiile legate de pandemie privind adunările publice și tehnologia de supraveghere din ce în ce mai avansată au dat și mai multă putere regimurile autoritare.
În Columbia, 65 de activiști de mediu au fost uciși în 2020. Interzicerea guvernului nigerian privind utilizarea internă a Twitter, impusă în iunie anul acesta, rămâne în vigoare. Și în august, guvernul ugandez a suspendat operațiunile a 54 de organizații pentru drepturile omului.
Aceste represiuni, atât în democrații, cât și în statele autoritare, au consecințe de durată. Prin restrângerea libertăților civile – inclusiv libertatea presei, de întrunire și de exprimare – și atacând organizațiile care le apără, statele ne lasă drepturile și instituțiile fără apărare împotriva viitoarelor atacuri.
Acesta este motivul pentru care beneficiarii și partenerii noștri din societatea civilă trag un semnal de alarmă. Organizațiile neguvernamentale care susțin diverse cauze și din diverse țări sunt vizate de strategii similare, inclusiv acuzații de „interferență străină” ori de câte ori lucrează cu organizații internaționale consacrate și instituții filantropice precum cele pe care le conducem.
Aceste atacuri nu trebuie să continue. Ele amenință nu numai viețile și mijloacele de existență a miilor de organizatori și activiști ai societății civile din întreaga lume, ci și democrația însăși. Pe măsură ce lasă aceste grupuri esențiale fără putere de acțiune și perturbă activitatea lor vitală, reprezentanții cinici ai regimurilor autoritare numesc democrația drept „idealistă” și „naivă”.
Respingem în mod fundamental acest punct de vedere. Îmbrățișăm puterea democrației tocmai pentru că necesită întreținere, protecție și participare constantă. Pacea și stabilitatea pe care le promovează sunt câștigate printr-un contract social incluziv și nicidecum printr-o mână de fier.
În acest spirit, Summit-ul lui Biden pentru Democrație își propune să sprijine reînnoirea democratică, participarea civică și colaborarea multilaterală. Întâlnirea reprezintă o oportunitate importantă pentru lideri de a se angaja din nou față de drepturile fundamentale de adunare, asociere, exprimare și informare în țară și de a promova aceste drepturi în străinătate prin diplomație strategică.
Dar doar angajamentele verbale merg atât de departe. Pe măsură ce statele se angajează într-o conversație virtuală în această săptămână, ele trebuie să fie pregătite să treacă dincolo de retorică și să afirme importanța acestor drepturi prin potrivirea cuvintelor cu faptele în lupta pentru spațiul civic. În domeniul drepturilor omului, aceasta înseamnă promovarea protecției internaționale și naționale pentru libertatea de exprimare și libertatea de întrunire, asigurând astfel dreptul fiecărui individ de a exprima disidența în fața autoritarismului. În multe state, asigurarea libertății de exprimare va necesita abrogarea legilor împotriva răzvrătirii și adoptarea de moratoriu privind închiderea internetului. Mai mult, guvernele ar trebui să blocheze exportul și transferul de echipamente de supraveghere către regimurile represive.
Cel mai urgent, liderii globali trebuie să crească substanțial investițiile în organizațiile societății civile care asigură un control critic asupra puterii de stat. Și trebuie să aloce resurse tangibile apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor locali, serviciilor sociale și centrelor comunitare.
Acest lucru necesită nu numai sprijinirea acestor organizații în vremuri de criză, când se luptă deja să-și servească comunitățile, ci și investiții în creșterea lor pe termen lung – care este o investiție în susținerea unui cetățean activ, pregătit să facă față urgențelor viitoare. De exemplu, liderii democratici ar trebui să extindă mecanismele de protecție care să ofere activiștilor expuși riscului servicii legale, medicale, psihosociale, de securitate digitală și de sprijin pentru relocare – în special acele scheme care funcționează în apropierea locului în care au loc atacuri regionale și naționale asupra societății civile. Acesta este unul dintre cele mai sigure moduri prin care statele îi pot sprijini pe cei care își riscă viața pentru a apăra democrația.
În sfârșit, liderii trebuie să se unească în jurul cauzei democratice comune și să colaboreze strâns în parteneriate multisectoriale, multilaterale. La nivelul guvernului, sectorului filantropic, sectorul privat și societății civile avem ocazia de a construi pe dialogul de la summit și de a ne folosi punctele forte unice pentru a extinde spațiul civic. La urma urmei, cel mai bun protector al spațiului civic este mai mult spațiu civic – populat de cetățeni implicați, conectați, care au resursele, protecția și puterea de a-și susține propriile drepturi și mijloace de trai.
Implicare societății civile poate fi transformatoare. În Moldova și Malaezia, de exemplu, organizațiile societății civile au contribuit anul acesta la răsturnarea legilor represive ale „stării de urgență”, prevenind erodarea periculoasă a instituțiilor democratice. Și milioane de oameni au mărșăluit în protestele Black Lives Matter în vara lui 2020, formând probabil cea mai mare mișcare de masă din istoria SUA.
Indiferent de originea luptei sau de distanța pe care o parcurge, atunci când oamenii se unesc în mod pașnic pentru a-și apăra drepturile fundamentale ale omului, ei fac progrese extraordinare către demnitate, echitate și dreptate pentru toți. De la Khartoum la Kuala Lumpur, haideți să protejăm și să avansăm acest progres în cuvânt și faptă și să ne asigurăm că rămâne puternic pentru următoarea generație.
Autorii: Michelle Bachelet, fost președinte al Chile, este Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. Darren Walker este președintele Fundației Ford. Mark Malloch-Brown este președintele Open Society Foundations.
Compania românească de e-learning Ascendia S.A., tranzacționată la Bursa de Valori București (simbol ASC), anunță câștigarea contractului licitației pentru Edulib – platforma digitală națională cu resurse educaționale deschise.
Oferta consorțiului din care face parte compania a fost declarată câștigătoare, iar valoarea contractului pentru Ascendia S.A. depășește 3.5 milioane de euro.
Ascendia produce software educațional de peste 14 ani: cursuri online, lecții digitale interactive și platforme e-learning, pentru varii vârste și în varii limbi, pentru clienți companii (B2B) cât și individuali (B2C). Compania este recunoscută în plan local pentru platforma online de creare de conținut educațional în format digital LIVRESQ, platforma de e-learning pentru companii/instituții Coffee LMS (Learning Management System), pentru cursurile e-learning dedicate educației adulților eJourneys și pentru dezvoltarea de cursuri e-learning la comandă, în funcție de nevoile beneficiarilor.
Cosmin Malureanu, CEO și Co- fondator Ascendia:
„Suntem într-un punct pentru care putem spune că ne-am pregătit timp de 14 ani – de când am pus bazele companiei. Edulib va aduce copiilor și cadrelor didactice din România instrumente moderne pentru învățarea online. Prin acest proiect vom avea șansa reală să producem o schimbare la nivel de sistem. Ascendia are experiența multor produse edtech dezvoltate pentru varii clienți și varii grupe de vârsta, iar contribuția noastră în Edulib va fi atât în zona dezvoltării lecțiilor e-learning, cât și a infrastructurii software a sistemului. Știm ce este necesar pentru ca acest proiect să reușească și alături de partenerii din consorțiu vom depune un efort susținut pentru implementarea cu succes a acestuia”.
Platforma LIVRESQ (www.livresq.com), unealtă importantă pentru executarea contractului Edulib, este în prezent folosită de peste 23.400 de profesori din peste 6.100 de instituții educaționale din România și Republica Moldova. Profesorii au dezvoltat până în prezent 13.200 de lecții interactive cu ajutorul LIVRESQ. Dintre acestea, peste 3.600 sunt publice. Lecțiile online sunt oferite gratuit tuturor elevilor, dar și profesorilor interesați, în biblioteca platformei.
Edulib reprezintă promisiunea că educația din România va fi capabilă să evolueze în pas cu vremurile. Principalele rezultate prevăzute oficial prin implementarea proiectului sunt crearea unei platforme digitale cu resurse educaționale deschise și integrarea și valorificarea de resurse digitale de tip resursă educațională deschisă. Totodată, proiectul cuprinde dotarea a 5.400 de școli gimnaziale cu kit-uri multimedia și instruirea indirectă (tip train-the-trainers) pentru 5.400 profesori din toată țara.
Autoritatea contractantă pentru proiectul Edulib este Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare (AARNIEC). Procedural, după anunțarea câștigătorului, urmează atribuirea proiectului și apoi implementarea.
La finalul perioadei de implementare, din perspectiva Ascendia, vor exista mai multe elemente software ale Edulib care vor genera impact real în educație. Un exemplu este componenta pentru construcția de conținut educațional în format digital, care va da posibilitatea profesorilor să creeze materiale educaționale digitale adaptive, moderne. Prin intermediul acesteia, se vor putea construi lecții interactive pentru orice dispozitiv inteligent, de la calculatoare la telefoane inteligente. Mai mult, aceste lecții vor putea rula pe cele mai populare browsere și sisteme de operare.
De asemenea, va exista componenta de bibliotecă virtuală, care va fi un adevărat sistem de management a conținuturilor și a procesului de învățare. Această componentă va asigura trasabilitatea conținutului educațional digital. Numărul mare de lecții în format digital dezvoltate prin proiect va oferi profesorilor care accesează sistemul o bună bază de plecare pentru folosirea lui, iar copiilor un motiv pentru care să le placă materiile respective.
O altă tehnologie care înglobează tendințele actuale din industrie este componenta de învățare adaptivă. Aceasta va permite adaptarea conținutului în funcție de nevoile elevului care accesează acest conținut. Pentru aceasta componentă se va folosi machine learning și artificial intelligence.
Regulile recente adoptate de Executiv aplicabile persoanelor sosite pe teritoriul României provoacă o serie de nemulțumiri la nivelul profesioniștilor în domeniul turismului.În calitate devicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea semnalează că, potrivit noilor reguli, „turiştii vaccinaţi care vin din ţări non-UE trebuie să facă test” și, pe această bază, se întreabă și comentează: „Atunci, ce avantaj mai are turistul vaccinat? Până acum trebuia să sprijinim vaccinarea sau cel puţin cei care erau vaccinaţi să aibă un avantaj. Eu sunt un adept al vaccinării ca o parte din soluţia de rezolvare a acestei mari probleme, care văd că nu se mai termină. În acest moment, cei care se vaccinează nu mai au niciun avantaj. Asta înseamnă că acolo pe unde sunt trebuie să-şi facă teste. Gândiţi-vă că un test în Antalya, în Istanbul, în Turcia este 15 euro, îl faci în trei minute şi îţi iei rezultatul a doua zi. Dar sunt ţări exotice, gen Maldive sau Mauritius, unde testul este 150 de euro, deci nişte sume extrem de mari. Noi am plătit pentru oameni avansuri, pentru că nu ne ţine nimeni de Revelion locuri garantate cu o lună înainte. Se trezesc în faţa unor costuri foarte mari”.
Referitor la condițiile de intrare pe teritoriul României, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) le adresează o scrisoare deschisă prim-ministrului și ministrului sănătății:
„Către: Guvernul României
Ministerul Sănătății
În atenția: Domnului Prim-ministru Nicolae CIUCĂ
Domnului Ministru Prof. Univ. Dr. Alexandru RAFILA
Ref. la: condiții de intrare pe teritoriul României
Stimate Domnule Prim-ministru,
Stimate Domnule Ministru,
Folosim acest prilej pentru a vă transmite felicitările noastre pentru preluarea mandatelor și pentru a vă asigura de susținerea noastră în aplicarea unor măsuri benefice pentru turismul românesc, industrie cu un potențial fantastic și, mai ales, rapid de creștere și de atragere de venituri la bugetul de stat.
Acestea fiind zise, am observat cu tristețe cum în ultimele două zile, eforturile de redresare ale industriei au fost zădărnicite de adoptarea noilor reguli privind intrarea pe teritoriul României, care nu numai că aruncă în aer orice predictibilitate, și așa precară, pe care o oferea lista semafor, dar lovește nemilos și cetățenii români care au înțeles importanța vaccinării și au contribuit până în acest moment la reducerea efectelor pandemiei, prin respectarea tuturor recomandărilor autorităților sanitare.
Lista semafor și-a demonstrat eficacitatea până în prezent, asigurând un echilibru funcțional între măsurile de prevenție și reducere a efectelor pandemiei și redeschiderea ramurilor economice cele mai afectare de restricțiile impuse de autoritățile sanitare. NU considerăm oportună tranziția de la lista semafor la împărțirea țărilor în funcție de poziționarea lor geografică, respectiv state UE versus state non-UE, acest lucru fiind pe de o parte profund discriminatoriu și pe de altă parte irelevant în contextul în care noua tulpină Omicron deja nu mai este endemică statelor Africane în care și-a avut originea.
Înțelegem cu toții situația prin care trece România și întreaga lume și am fost mereu susținătorii unor măsuri benefice deopotrivă pentru sănătatea publică și pentru economie, întrucât cele două nu pot fi deconectate pentru perioade lungi de timp, așa cum s-a văzut, cu consecințe dureroase, în cei aproape doi ani de pandemie. Totuși, o analiză mai atentă a consecințelor unor decizii pripite, cum sunt cele privind modificarea condițiilor de intrare pe teritoriul României, fără a mai ține cont de situația epidemiologică din statele de origine sau de situația particulară a persoanelor care doresc să intre pe teritoriul național, ar putea limita pierderile suplimentare provocate în economie de aceste decizii, pierderi înregistrate tot de industriile cele mai lovite de la începutul pandemiei și în sprijinul cărora statul a venit târziu și într-o proporție extrem de mică față de alte state europene de la care, doar în ceea ce privește măsurile restrictive sau punitive, luăm adesea exemplu.
În condițiile în care, spre exemplu, Egiptul are 6 infectări la 100.000 de locuitori în ultimele 7 zile, iar Belgia 1095, întreaga argumentație în favoarea schimbării listei semafor și a trecerii la restricționarea călătoriilor în funcție de regiunea geografică nu poate rămâne în picioare.
Mai mult decât atât, în condițiile în care în România conformarea voluntară în ceea ce privește vaccinarea este la un nivel redus, adăugarea de restricții pentru persoanele vaccinate nu va rezulta decât într-un declin și mai accentuat al campaniei de vaccinare, precum și în descurajarea persoanelor deja vaccinate să facă doza booster.
Dincolo de industria turismului, care va suferi noi pierderi semnificative, dat fiind momentul în care sunt impuse aceste restricții, cei mai afectați vor fi oamenii care și-au dorit să călătorească sau să vină acasă de sărbători. Impactul asupra lor va fi unul dublu, pe de o parte nu își vor putea recupera sumele achitate pentru călătorii, deoarece anulările făcute în această perioadă sunt supuse penalizărilor contractuale, iar pe de altă parte vor fi nevoiți să își petreacă sărbătorile fie în izolare, fie departe de cei dragi. Pentru cei mai ghinioniști dintre ei, vacanța de sărbători se poate prelungi, tot pe banii lor, cu o carantină în străinătate, deoarece noile reguli impun testarea înainte de întoarcerea în România și nu la intrarea în țară, așa cum ar fi normal și cum se întâmplă în alte state europene.
În acest moment România se află într-un context epidemiologic favorabil comparativ cu alte state europene în ciuda ratei scăzute de vaccinare și, deși este nevoie în continuare, în mod evident, de precauție, ne dorim să reanalizați restricțiile privind accesul pe teritoriul României în perioada imediat următoare, să dați posibilitatea cetățenilor români să petreacă măcar aceste sărbători în liniște și să reveniți la utilizarea listei semafor, care are mult mai mult sens din punct de vedere sanitar și poate oferi predictibilitate și siguranță oamenilor și economiei deopotrivă.
Vă rugăm, de asemenea, să restabiliți criteriile de intrare în România pentru cetățenii care au schema completă de vaccinare, întrucât impunerea de restricții suplimentare pentru aceștia este un factor ce demotivează și poate întârzia sau chiar anula decizia de a se vaccina pentru persoanele care încă nu au făcut-o.
Vă rugăm, și pe această cale, să fiți de acord cu înființarea de puncte de testare în frontieră, pe fluxul de intrare în țară, în așa fel încât călătorii să nu mai fie obligați să facă testul în străinătate, ci la intrarea în România. Pentru a facilita cât mai mult întregul proces, testarea inițială ar trebui să se facă cu teste antigen, urmând ca un eventual rezultat pozitiv să fie confirmat cu test PCR în următoarele 24 de ore, timp în care persoana testată pozitiv ar face carantină la domiciliu. Testele rapide tip antigen sunt deja aprobate spre a fi folosite pentru depistarea elevilor pozitivi în școli, astfel că proiectul pilot ar putea fi extins și pentru accesul pe teritoriul României.
Această măsură ar aduce numai avantaje tuturor părților implicate, inclusiv statului român. În primul rând, este o problemă și un disconfort pentru persoanele aflate în vacanță să fie obligate să facă testul înainte de întoarcerea în țară. Programele de vacanță trebuie întrerupte pentru efectuarea testelor, iar costurile testării sunt, și ele, de regulă, mai mari decât în România. În al doilea rând, persoanele care obțin un rezultat pozitiv la testele efectuate în străinătate sunt obligate să efectueze carantina acolo, cu costuri ridicate, în locații pe care nu le cunosc și, adesea, de o calitate îndoielnică.
Pentru statul român exista două tipuri de avantaje. Pe de o parte, se diminuează cheltuielile cu asigurările sociale de sănătate, pentru că perioada de carantină este acoperită de un concediu medical decontat de stat. Limitarea numărului de persoane obligate să intre în carantină numai la cele care chiar sunt testate pozitiv, ar duce la scăderea considerabilă a acestor cheltuieli de la bugetul statului.
Pe de altă parte, veniturile generate de efectuarea acestor teste pe teritoriul României, de către clinici/operatori economici cu domiciliu fiscal în România, aduc plus valoare pentru economia națională și încasări suplimentare la buget din taxe și impozite.
Vă rugăm, de asemenea, să modificați reglementarea privind programul restaurantelor în perioada sărbătorilor pentru ca românii să poată sărbători revelionul la ora 24.00, atunci când vine Anul Nou și nu la ora 21.00.
Sperăm ca aceste soluții să fie agreate de către Dumneavoastră, astfel încât să putem avea sărbători de iarnă într-o stare cât mai aproape de normalitate”.
Cuprinderea în buget a schemelor de ajutor de stat pentru sectorul cultural, operaționale de anul viitor, constituie o prioritate, a anunțat ministrul culturii, Lucian Romașcanu (foto). În contextual pregătirii bugetului de stat pentru anul 2022, ministrul și-a exprimat dorința de a obține o alocare de 0,1% din PIB pentru domeniul cultural, cu obligativitatea identificării unor soluții creative pentru atragerea de noi resurse la buget.
Ministrul culturii a evidențiat și asumarea unor obiective cuprinse în Programul Național de Redresare și Reziliență, cum sunt reforma sistemului de finanțare în sectorul cultural, dezvoltarea unui sistem electronic pentru acordarea finanțărilor, creșterea accesului la cultură în localitățile dezavantajate.
Pe plan legislativ, ministrul culturii a amintit că există în lucru proiecte precum Codul Patrimoniului, statutul lucrătorului cultural, legea voucherelor culturale, modificarea OUG 189/2008 privind privind managementul instituţiilor publice de cultură.
Pornind de la prioritatea pe care o reprezintă Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023, ministrul Lucian Romașcanu a schițat perspectiva unui program național Orașe Culturale în România, care „ar încuraja administraţiile locale să promoveze cât mai multe zone și culturi ale țării”.
EximBank anunță încheierea cu compania DMT Marine Equipment, specializată în producția de echipamente navale, a unui acord „pentru emiterea de scrisori de garanție bancară în valoare de 1,5 milioane de euro ce vor fi utilizate cu preponderență în relația cu partenerii externi ai societății”.
Piet Ter Schure, CEO DMT Marine Equipment: „Cred în producția noastră din Europa și în necesitatea de a fi independenți în această parte a lumii. Pentru a ne asigura un avantaj competitiv trebuie să ne diversificăm permanent portofoliul de produse şi să facem investiţii strategice în producţie, echipamente tehnice şi inovare. Cred cu convingere că, prin efortul întregii noastre echipe, ar putea fi posibilă, într-un timp foarte scurt, dezvoltarea, proiectarea și producția proprie completă a celor mai complexe echipamente. Acest lucru, alături de suportul EximBank, ne va permite să ne extindem portofoliul de clienți și să ne consolidăm poziția pe piața pe care activăm”.
DMT Marine Equipment, societate cu acționariat majoritar olandez, este caracterizată prin deținerea în România a „trei hale de producție, în județul Galați, toate echipamentele fabricate aici fiind destinate exportului. Societatea produce vinciuri (vinciuri de remorcă, ancoră și remorcă, ancoră și manevră, utilitare, de stocare), echipamente de punte, soluții pentru nave de pescuit sau de cercetare, echipamente pentru yachturi, stații electrice și hidraulice. DMT Marine Equipment are peste 200 de angajați și a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de aproape 108 milioane de lei. Alături de România, compania activează și în Rusia, Ucraina, China, Turcia, Olanda, având reprezentanțe și în USA, Italia, Singapore, Belgia, Egipt, India, Australia, Brazilia, UAE. De la înființare și până în prezent, compania a echipat peste 2.700 de nave, poziționându-se astfel printre furnizorii de top din lume”.
EximBank este recunoscută ca „o instituţie specializată ce se implică activ în susţinerea şi promovarea mediului de afaceri românesc. Instrumentele sale financiare sunt dedicate exclusiv segmentului corporate și pot fi accesate în condiții avantajoase de orice tip de societate comercială, fie că este IMM sau companie mare, derulează tranzacţii internaţionale, ori se adresează pieţei interne. Companiile au la dispoziție și un portofoliu competitiv de produse de trezorerie, cash management, trade finance și factoring, ce întregesc oferta de finanțare și garantare. Totodată, pentru că acţionează ca agent al statului pe piaţa de garanţii şi asigurări, EximBank este unul dintre instrumentele prin care fondurile publice, puse la dispoziție de statul român, susțin dezvoltarea durabilă a economiei”.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a efectuat o analiză asupra măsurilor de spijinire a antreprenoriatului şi a IMM-urilor în special, cuprinse în Programul de guvernare 2021-2024. Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a apreciat ca pzitivă preluarea la nivel guvernamental a multor măsuri provenite din mediul de afaceri.
CNIPMMR subliniază că „susţine necesitatea implementării măsurilor din Programul de guvernare 2021-2024 pentru susţinerea întreprinderile mici şi mijlocii, astfel încât acestea să beneficieze de un mediu de afaceri prietenos şi predictibil” și solicită cu prioritate pentru 2022 „adoptarea de măsuri care să asigure în special finanţarea:
a) Programului România Tech Nation
Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital.
• Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi
• Tech Capital of the Year – prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întrepinzătorii sau adminsitraţiile locale care folosesc/implementeză/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei
• Cloud first policy – strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţle necesare pentru a se muta în cloud
b) Programul IMM Prod
– Garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții
c) Programul Rural INVEST
– Garanții guvernamentale de până la 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FRC și FGCR, care își localizează producția în mediul rural și urban-mic
d) Programul Garant Construct
– Garanții guvernamentale acordate companiilor din Construcții, prin sistemul bancar, FNGCIMM și FRC, pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor
e) Granturi pentru digitalizare și comerț online (pentru IMM)
●Granturi între 50.000 și 200.000 € pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, pentru software certificat de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP)
● Schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor locale
●Schemă pentru sprijinirea transferului de tehnologie
f) Pachetul de stimulare economică pentru companiile mari
– Instituirea de urgență a unui mecanism de infuzie de capital în firmele românești aflate în dificultate, prin cumpărare de acțiuni de către stat și majorare de capital, cu obligația înstrăinării acțiunilor după o perioadă (5 ani), cu dreptul de preempțiune a celorlalți acționari
– Pregătirea documentației, inclusiv a legislației pentru înființarea unui fond suveran de investiții și salvgardare, al cărui capital să fie constituit exclusiv prin alocări de la bugetul de stat
g) Operaţionalizarea Fondului de formare profesională pentru angajați implementat de partenerii sociali
h) Implicarea partenerilor sociali în implementarea PNRR
i) Operaţionalizarea Fondului pentru creșterea capacității instituționale a partenerilor sociali
Lipsa forței de muncă de calitate reprezintă una dintre problemele resimțite la nivelul economiei cu precădere în perioada pandemiei – aceasta este o idee majoră reliefată în contextul evenimentului „Toți copiii au drepturi, să-i ajutăm să le cunoască!”, organizat de Asociația Valentina România, Ambasada Franței și Institutul Francez din România, eveniment component al proiectului „Toți copiii au drepturi: să-i ajutăm să le cunoască!”
Asociația Valentina România implementează și dezvoltă din anul 2002 proiecte în favoarea copiilor din Ferentari, care le oferă o șansă reală la o viață mai bună. Anual, 100 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani sunt ajutați să aibă acces la educație, servicii medicale de bază, consiliere educațională și vocațională sau despre integrarea pe piața muncii.
Evenimentul actual, cofinanțat de Ambasada Franței și Institutul Francez din România, a reunit online reprezentanți ai autorităților publice și ai unor organizații nonguvernamentale, „cu scopul de a identifica soluții pentru a apăra drepturile la sănătate și educație ale copiilor”.
Dezvoltarea învățământului profesional dual, integrarea eficientă pe piața muncii, școlarizarea și preșcolarizarea în ansamblu au fost reiterate ca stringențe ale creșterii și educației copiilor și tinerilor.
Excelența sa, doamna Laurence Auer, ambasador al Republicii Franceze în România, a subliniat că „politicile europene vizează un obiectiv ambițios, acela de a crea cadrul necesar pentru ca 96% din copiii cu vârste de peste 3 ani să fie pre-școlarizați, în timp ce în România, în prezent, doar 78% din copiii cu vârste între 3-6 ani sunt pre-școlarizați. Riscul de a nu beneficia de educație timpurie este mai mare în rândul copiilor proveniți din mediile defavorizate și în special din rândul populației minoritare rome”.
Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Departamentului de educație și cercetare al Administrației Prezidențiale: „Școala online nu a fost posibilă pentru toți copiii, ea a asigurat un minim de conectare la educație, însă apox 40% dintre elevi nu au avut acces la învățământ online”.
PNRR a fost evidențiat ca „o oportunitate care trebuie fructificată, dat fiind că de 5% din fondurile alocate României ar trebui sa beneficieze copiii. Este important ca aceste fonduri să fie alocate în funcție de priorități și în baza unor indicatori. Stabilirea unui plan de acțiuni coerent este esențială, iar conlucrarea între instituțiile statului și ONG-uri este necesară pentru a asigura o absorbție eficientă a acestor fonduri”.
În ansamblu, concluzia reuniunii a fost aceea de „responsabilizare a tuturor părților implicate (familie, școală, instituții de învățământ și spitalicești, societate civilă, comunitate și autorități publice), evenimentul fiind parte a unui demers comun de sensibilizare și conștientizare al tuturor părților implicate cu privire la drepturile fundamentale ale copiilor”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că „oferă spre vânzare 33.996 pomi de Crăciun, cea mai mare parte fiind recoltați din culturi specializate din pepinierele silvice proprii.
Din totalul pomilor de Crăciun oferiți la vânzare în acest an, 22.551 sunt din specia brad și 11.445 fiind din specia molid sau alte specii de rășinoase. 70% din pomii de Crăciun, respectiv 23.926 bucăți, provin din culturile specializate din pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în timp ce 10.070 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă.
Și în acest an, prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid de până la 1,3 metri și ajung la 35 lei pentru cei din specia brad cu înălțimea între 2 și 3 metri.
Solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înalțime sunt considerate comenzi speciale.
Pomii de Crăciun sunt vânduți de către ocoalele silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, iar persoanele fizice au prioritate la achiziționarea acestora. Dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard international”.
Romania Green Building Council în parteneriat cu Blue Auditor Austria anunță lansarea singurului instrument online de verificare a gradului de împlinire a condițiilor privind certificarea Clădirilor Verzi, impuse de taxonomia europeană, cu ajutorul a 15 indicatori-cheie de performanță.
Andrei Botiş, președintele Romania Green Building Council: „Cerințele impuse de taxonomia europeană sunt într-o permanentă actualizare, ceea ce creează confuzie în rândul dezvoltatorilor imobiliari sau a proprietarilor și duce la îngreunarea situației privind raportarea periodică obligatorie. De aceea, în cadrul platformei blueauditor.com, rezolvăm această spinoasă problemă de birocrație cu ajutorul unui instrument online, ușor de folosit, care facilitează accesul la informații actualizate, evaluează clădirile și permite raportarea obligatorie în timp real, fără efort. Blue Auditor este un nume de referință în audit și evaluarea Clădirilor Verzi nu numai în Austria, ci în întreaga Uniunea Europeană, având în portofoliu nu mai puțin de 488 de clădiri și ansambluri rezidențiale din 18 țări diferite. Mediul construit contribuie cu circa 36% la emisiile globale de CO2, iar parteneriatul ROGBC – Blue Auditor va oferi industriei românești de construcții și financiare cele mai performante instrumente de monitorizare și îmbunătățire considerabilă a gradului de sustenabilitate”.
Wolfgang Lukaschek, fondator și CEO al Blue Auditor: „Clasificările și verificările taxonomiei sunt instrumentul de conectare a piețelor financiare cu sectoarele noastre economice, identificând în mod clar care activități economice sunt sustenabile. Credem că soluția noastră va permite industriei imobiliare și financiare să-și livreze raportarea obligatorie de conformitate în cel mai eficient mod, folosind soluții tehnologice moderne”.
Inițiatorii subliniază că „programul de audit și evaluare privind conformarea cu taxonomia europeană completează inițiativa Green Homes & Green Mortgage, fiind un model inovator de finanțare sustenabilă. Lansat de ROGBC în 2014, în scopul dezvoltării accelerate a finanțărilor verzi și a sectorului de locuințe sustenabile, Green Homes & Green Mortgage oferă accesul la dobânzi bancare semnificativ mai reduse la achiziția locuințelor verzi, costuri de întreținere mai mici și un trai cu adevărat sănătos”.
Romania Green Building Council (RoGBC) constituie „o asociație non-profit, apolitică, formată din organizații active din întreaga țară. Este cea mai importantă organizație care promovează responsabilitatea față de mediu și eficiența energetică în proiectarea, construcția, exploatarea și deconstrucția clădirilor din România. Organizația susține îmbunătățirea legislației în domeniul construcțiilor ecologice, oferind sesiuni de educație pentru profesioniști”.
Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager, și Gabriel Pătru, Senior Consultant, Impozitare Directă, Deloitte România (foto)
În perspectiva încurajării capitalizării
societăților, în urmă cu un an au fost introduseo serie de reduceri la plata
impozitelor pentru societățile care își majorează și/sau își îmbunătățesc
capitalurile proprii. Facilitatea
presupunediminuarea
impozitului pe profit, pe venit, în cazul microîntreprinderilor, ori a impozitului
specific, pentru companiile din industria ospitalității, și se acordă
societăților care își mențin capitalurile proprii pozitive,dar șiîn funcție de
creșterea acestora față de anul precedent.
Reducerile, prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 153/2020, se acordă
începând din 2022, pe baza situației capitalurilor
proprii de la 31 decembrie 2021. Prin urmare, nu mai este mult timp pentru a implementa
acele operațiuni menite să crească gradul de capitalizare a societății, mai
ales că unele operațiuni au și termene date de Registrul Comerțului.
De ce reduceri pot beneficia
companiile?
Concret, societățile care își vor menține capitalul propriu pozitiv și la un
nivel de cel puțin jumătate din capitalul social vor putea primi o reducere a
impozitului de 2% anual. În plus, companiile vor putea beneficia de o bonificațiemai
mare din impozitul datorat dacă își majorează capitalul propriufață de anul
precedent.Reducerea poate ajunge la maximum 15% dacă toate condițiile sunt
îndeplinite.
Pentru a beneficiaeficient
de facilitate pe întreaga perioadă de aplicare (2021-2025), companiile trebuie
să țină cont de o serie de aspecte, precum implicațiile fiscale și juridice ale
operațiunilor de capitalizare, raportul cost-beneficiu sau potențialele
consecințe ce pot apărea în viitor dacă decid sădiminueze capitalurile majorate anterior.
În plus,
contribuabilii trebuie săia în calcul faptul că legislația prevedeun mod
specific de calcul al capitalurilor proprii, diferit de cel din definițiacontabilă.
Spre exemplu, rezervele din reevaluare aferente activelor imobilizate nu intră
în calculul capitalului propriu ajustat folosit în aplicarea bonificațiilor
fiscale, ceea ce înseamnă că o simplă reevaluare a activelor nu creează
condiția necesară aplicării facilității.
Sunt excluse de la acordarea bonificațiilorinstituțiile
din domeniulfinanciar-bancar, al pieței de capital, asigurări și reasigurări,
întrucât acestea au cerințe specifice legate de capital, stabilite în mod
distinct potrivit reglementărilor naționale și europene.
Termene noi de raportare și
plată
Pentru plătitorii
de impozit de profit, reducerea se va stabili în baza declarațieicare se va depune la 25 iunie 2022 (față de
25 martie, cum este în prezent). De termene noi de
raportare și platăvor beneficia și microîntreprinderile, respectiv pentru
impozitul datorat pe ultimul trimestru al anului.
Decalarea termenelor de depunere a declarațiilor are în
vedere faptul că gradul de capitalizare se calculează în baza situațiilor
financiare anuale, acestea având, în general, termen de întocmire și depunere
la finalul lunii mai a anului următor celui pentru care sunt întocmite.
În concluzie, mai
sunt câteva săptămâni pentru a implementa operațiuni de capitalizare a
societăților, care să aibă efect la 31 decembrie 2021, pentru a beneficia de
reduceri la impozitele datorate. Societățile trebuie să aibă în vedere
operațiunile optime în funcție de specificul activității, precum și
consecințele contabile și juridice ale acestora.
Comisia Europeană a propus astăzi un nou instrument
pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către
țări terțe. Acest instrument juridic reprezintă un răspuns la faptul că,
în ultimii ani, UE și statele sale membre devin ținta unor presiuni
economice deliberate. El consolidează setul de instrumente al UE și va
permite UE să se apere mai bine pe scena mondială.
Scopul este de a descuraja țările terțe să restricționeze sau să
amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile pentru a determina o
schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările climatice,
fiscalitatea sau siguranța alimentară. Instrumentul anti-coerciții este
conceput să detensioneze relațiile economice și să determine stoparea
unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim
pas. Orice contramăsuri luate de UE ar fi aplicate numai în ultimă
instanță, atunci când nu există nicio altă modalitate de a contracara
intimidarea prin măsuri economice, care poate lua multe forme. Acestea
variază de la instrumente explicite de coerciție și de apărare
comercială îndreptate împotriva UE utilizate de unele țări, la controale
selective la frontieră sau controale în sfera siguranței alimentare
vizând produsele dintr-o anumită țară a UE, până la boicotarea unor
produse cu o anumită origine. Scopul contramăsurilor este de a menține
dreptul legitim al UE și al statelor membre de a face alegeri și de a
lua decizii în materie de politici în mod suveran, precum și de a
preveni interferențele grave în suveranitatea UE sau a statelor sale
membre.
ValdisDombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț, a declarat: „Într-o perioadă de tensiuni geopolitice tot mai accentuate, comerțul este din ce în ce mai mult utilizat ca armă, iar UE și statele sale membre devin ținte ale intimidării economice. Avem nevoie de instrumente adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător. Prin această propunere, transmitem mesajul clar că UE își va apăra cu fermitate interesele. Principalul obiectiv al instrumentului anti-coerciții este de a acționa ca un factor de descurajare. Dar de acum dispunem de mai multe instrumente atunci când suntem nevoiți să acționăm. Acest instrument ne va permite să răspundem provocărilor geopolitice din următoarele decenii, menținând Europa puternică și flexibilă.”
Cu acest nou instrument, UE va fi în măsură să răspundă măsurilor
economice coercitive într-un mod structurat și uniform. Un cadru
legislativ dedicat asigură previzibilitate și transparență; el
evidențiază aderarea UE la o abordare bazată pe norme, inclusiv la nivel
internațional.
UE va colabora direct cu o țară în cauză pentru a pune capăt
intimidării economice. Dacă intimidarea economică nu se oprește imediat,
noul instrument va permite UE să reacționeze rapid și eficient, oferind
un răspuns personalizat și proporțional pentru fiecare situație, de la
impunerea de tarife și restricționarea importurilor din țara în cauză,
la restricții vizând serviciile sau investițiile sau la măsuri de
limitare a accesului la piața internă a UE.
Propunerea Comisiei vine în urma solicitărilor inițiate de
Parlamentul European și de mai multe state membre. Ea a fost făcută
cunoscută într-o Declarație comună a Comisiei, a Consiliului și a
Parlamentului European privind un instrument pentru descurajarea și
contracararea acțiunilor coercitive desfășurate de țări terțe, emisă în 2
februarie. Propunerea a fost elaborată în urma unei consultări publice
laborioase desfășurate la nivelul UE (inclusiv a unei evaluări a
impactului), în cadrul căreia multe dintre părțile interesate – în
special întreprinderile, asociațiile industriale și grupurile de
reflecție – au semnalat problema intimidării economice și a măsurilor
coercitive îndreptate împotriva intereselor UE și au sprijinit
elaborarea la nivelul UE a unui instrument disuasiv.
În prezent, propunerea trebuie discutată și aprobată de Parlamentul
European și de Consiliul Uniunii Europene. Ea va fi luată în considerare
în cadrul procedurii legislative ordinare, prin care Parlamentul și
Consiliul își vor elabora pozițiile la nivel intern înainte de a negocia
între ele în cadrul discuțiilor din cadrul trilogului, cu participarea
Comisiei. În următoarele două luni, părțile interesate și cetățenii pot
oferi puncte de vedere suplimentare cu privire la care Comisia va
prezenta un raport Consiliului și Parlamentului.
Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), a avut o întrevedere cu Gabriel Purice, preşedinte – director general al Bursei Române de Mărfuri (BRM). Principalul scop al întâlnirii a vizat identificarea unor modalităţi concrete de colaborare, având în vedere preocupările comune ale CCIB şi BRM în ceea ce priveşte promovarea intereselor companiilor membre, în special ale întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi oportunităţile oferite de piaţa internă şi de anumite pieţe externe.
În cursul întâlnirii au fost reliefate câteva axe de colaborare. Astfel, potrivit preşedintelui CCIB, utilizând instrumentele oferite de BRM există posibilitatea ca diverse produse agricole şi alimentare din regiunea magrebiană, în special din Maroc, dar şi din America de Sud să ajungă în România mai rapid şi la preţuri mult mai avantajoase decât în prezent. În acest context, Iuliu Stocklosa a punctat excelentele relaţii de colaborare ale CCIB atât cu membrii corpului diplomatic român şi străin, cât şi cu organizaţii similare de pe toate continentele, precum şi disponibilitatea de a se implica în promovarea şi operaţionalizarea acestui proiect.
Gabriel Purice şi-a exprimat deschiderea pentru proiectul propus de preşedintele CCIB şi, în plus, a subliniat interesul pentru dezvoltarea unor colaborări, îndeosebi pe segmentul energetic, în Macedonia de Nord şi alte ţări din Balcani. În context, a apreciat disponibilitatea Camerei bucureştene de a contribui la punerea în contact a conducerii BRM cu parteneri din ţările-ţintă. Totodată, Gabriel Purice a apreciat că ar fi benefică promovarea oportunităţilor oferite de BRM la nivelul firmelor membre ale Camerei bucureştene, în special al IMM-urilor, acestea având posibilitatea să obţină astfel preţuri avantajoase la energie, gaze, produse petroliere comparativ cu piaţa liberă. De asemenea, a exprimat interesul pentru iniţierea unei colaborări pe linie de arbitraj, pe segmentul mărfurilor fungibile.
Cu acest prilej, preşedintele BRM a vizitat Centrul de Conferinţe al CCIB şi a apreciat spaţiile generoase, încărcate de istorie, dar dotate pentru a răspunde celor mai exigente solicitări în domeniu, punctând faptul că ia în considerare sălile noastre pentru organizarea unor evenimente în primăvara anului 2022.
În finalul întrevederii, părţile au convenit să continue dialogul, cu scopul de a valorifica oportunităţile de colaborare identificate în cursul acestei prime runde de discuţii.
Autor:Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România (foto)
Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS) a anunțat oficial înființarea Consiliului pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate (ISSB), cu ocazia Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care a avut loc în 2021 la Glasgow. Acest eveniment marchează una dintre cele mai importante evoluții din ultimele decenii în domeniul contabilității și raportării financiare. Misiunea ISSB va fi să acționeze rapid în stabilirea unui set cuprinzător de standarde de sustenabilitate, să recunoască caracterul dinamic al materialității și necesitatea adaptării locale a unor standarde suplimentare.
Având în vedere că, în prezent, există aproximativ 600 de standarde de raportare de mediu, socială și de guvernanță corporativă (ESG), ISSB intenționează să confere standardelor de raportare ESG un caracter de coerență și comparabilitate, prin elaborarea cerințelor de bază, de la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea.
Noul consiliu va funcționa în paralel cu Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) al Fundației IFRS, organismul care stabilește standardele de contabilitate obligatorii pentru majoritatea companiilor listate din peste 140 de jurisdicții.
În acest moment, două standarde prototip pentru raportare oferă ISSB un bun punct de plecare:
Standardul prototip pentru raportările legate de climă, construit pe baza recomandărilor Grupului operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la climă (TCFD), ar impune organizațiilor să furnizeze informații care să permită utilizatorilor evaluarea riscurilor și oportunităților asociate cu clima în raport cu guvernanța, strategia și managementul riscurilor unei companii, precum și să prezinte indicatori și ținte legate de riscurile și oportunitățile asociate cu clima, care să asigure coerență și comparabilitate la nivelul tuturor piețelor.
Standardul prototip privind cerințele generale oferă orientări pentru raportarea altor aspecte ESG importante care afectează valoarea companiei.
Potrivit unui studiu recent efectuat în rândul administratorilor de active de către Fondul Monetar Internațional (FMI), lipsa datelor referitoare climă, în special a celor cu caracter prospectiv, este considerată cea mai presantă problemă care trebuie soluționată pentru a facilita investițiile asociate cu
tranziția către o economie verde. În acest context, FMI face apel la factorii de decizie politică să „consolideze urgent arhitectura informațiilor legate de climă, atât în cazul companiilor, cât și al fondurilor de investiții”, pentru a armoniza fluxurile investițiilor cu obiectivele climatice. ISSB are potențialul de a deveni un pilon cheie al acestei arhitecturi și în furnizarea de informații ESG relevante și utile în luarea deciziilor.
În condițiile în care procesul de standardizare globală în domeniul sustenabilității se pune în mișcare, este esențial să fie păstrate pe agenda publică trei aspecte:
1. Standarde specifice de guvernanță corporativă și socială
Într-o primă etapă, standardul prototip privind cerințele generale va oferi companiilor, pentru o perioadă interimară, îndrumări legate de publicarea informațiilor referitoare la alte aspecte ESG. Însă, pe termen mediu, același grad de stringență este necesar și în cazul unei serii mai largi de aspecte legate de sustenabilitate, printre care cele asociate cu lucrătorii și cu drepturile omului. Necesitatea de a acționa în privința acestor aspecte a devenit dureros de clară în contextul pandemiei, iar cercetările Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) au ilustrat modul în care pandemia a anulat ani de progrese către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
În același timp, în întreaga lume au apărut obligații de raportare a factorilor sociali și de guvernanță. Printre acestea se numără Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind sustenabilitatea (CSRD), care va impune companiilor din UE (și unor companii care nu își au sediul în UE) să facă raportări privind drepturile omului, printre alte informații referitoare la forța de muncă.
În SUA, Comisia pentru burse și valori mobiliare (SEC) a aprobat recent noi reguli de listare legate de raportări și diversitatea consiliilor de administrație în cazul companiilor listate pe piața NASDAQ și elaborează un set de reguli de raportare obligatorii privind capitalul uman, care ar putea cuprinde o serie de indicatori, printre care fluctuația de personal, abilități și perfecționare, remunerare, avantaje, date demografice, inclusiv diversitatea forței de muncă, și sănătate și siguranță.
În India, cele mai mari 1.000 de companii listate vor avea în curând obligația de a depune un raport privind sustenabilitatea și responsabilitatea activității, care va conține informații referitoare la o gamă largă de factori ESG, printre care prestațiile de asigurări sociale și salariile medii, diversitatea de gen și consumul de resurse.
Deși această evoluție oglindește dorința actorilor interesați de a avea mai multe informații privind riscurile ESG, ea crește în același timp riscul de fragmentare și necesitatea unui grad mai mare de coerență și comparabilitate.
2. Distincția dintre abordarea bazată pe valoarea întreprinderii și cea bazată pe valoarea socială se va estompa în timp
ISSB a anunțat că va elabora standarde de raportare privind sustenabilitatea care să vizeze impactul companiilor asupra aspectelor legate de sustenabilitate care sunt relevante în estimarea valorii întreprinderii (așa cum este aceasta stabilită de actorii de pe piață) și în luarea deciziilor de
investiții. Această abordare este strâns corelată cu statutul Fundației IFRS și cu interpretarea „tradițională” a conceptului de materialitate.
Conceptul de materialitate a stat la baza diferitelor abordări privind raportarea ESG. În timp ce multe jurisdicții au adoptat o abordare bazată pe valoarea întreprinderii, altele, dintre care cea mai notabilă este Uniunea Europeană, au preferat o abordare mai largă, bazată pe valoarea socială (incluzând impactul pe care companiile îl au asupra oamenilor și mediului). Cu toate acestea, aspectul adeseori pierdut din vedere în dezbaterile legate de materialitate este că există o distincție dinamică între abordarea bazată pe valoarea întreprinderii și cea bazată pe valoarea socială, care va evolua inevitabil în timp, estompându-se pe măsură ce devin mai clare legăturile dintre factorii externi și efectele directe sau indirecte asupra fluxurilor viitoare de numerar.
Investitorii conștientizează faptul că, pe măsură ce valorile sociale și cele financiare converg, efectul unei organizații asupra mediului său (și viceversa) ar putea să nu aibă consecințe directe asupra fluxului de numerar în prezent, dar să afecteze semnificativ valoarea și viabilitatea entității pe termen lung. Va fi tot mai dificilă realizarea unei distincții între ceea ce este relevant exclusiv pentru investitori și ceea ce este relevant exclusiv pentru alți factori de decizie. În contextul în care standardele încep să prindă contur, companiile ar trebui să monitorizeze evoluțiile aflate în derulare atât la nivelul ISSB, cât și la nivelul jurisdicției lor.
3. Echilibrul dintre cerințele de bază, globale, și necesitatea adaptării la nivel local
După recentul summit de la Roma, liderii G20 au salutat demersurile Fundației IFRS de a elabora cerințele de bază, globale, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea. În același timp, multe state membre ale G20 au luat măsuri de punere în aplicare a obligațiilor de raportare privind sustenabilitatea, unele dintre acestea urmând să se alinieze cu procesul ISSB, iar altele fiind specifice jurisdicției respective.
În Uniunea Europeană, o jurisdicție care și-a exprimat angajamentul de a susține și a contribui la eforturile globale din acest domeniu, inclusiv demersurile Fundației IFRS, decidenții politici consideră raportarea un mecanism pentru modificarea comportamentelor. Directiva CSRD este un element cheie al Pactului Ecologic European, iar seria de inițiative de politici ale Comisiei Europene sunt menite să facă Europa neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
În concluzie, raportarea de sustenabilitate nu este doar despre transparență, ci și despre transformare. Lansarea ISSB reprezintă încă o dovadă a necesității unor standarde globale privind problemele de sustenabilitate, inclusiv cele legate de riscurile climatice. Totodată, constituie un pas major către obținerea de informații relevante, utile pentru luarea deciziilor privind sustenabilitatea de către actorii de pe piață, care să fie comparabile între industrii și jurisdicții. Aceste demersuri vor avea un impact semnificativ asupra unei companii, atât din punct de vedere strategic, cât si operațional, aducând noi provocări și chiar mai multe oportunități. Directorii companiilor și membrii comitetului de audit trebuie să acționeze acum, dacă vor să beneficieze pe deplin de pe urma acestei călătorii.
Investiția se ridică la aproximativ 5,7 milioane de lei (1,2 milioane de euro) și asigură accesul la energie pentru 614 familii din comunele Tunari și Vidra, județul Ilfov, și din orașul Bolintin Vale, județul Giurgiu
În cele trei localități, E-Distribuție Muntenia extinde cu 5 kilometri rețeaua de medie tensiune și cu 15 kilometri rețeaua de joasă tensiune, și montează contoare inteligente noilor utilizatori
E-Distribuţie Muntenia, operatorul de distribuție a energiei electrice parte a grupului Enel, realizează lucrări de extindere cu aproximativ 20 de kilometri a rețelei electrice de distribuție în județele Ilfov și Giurgiu. Investiția se ridică la aproximativ 5,7 milioane de lei din care 2,9 milioane de lei este asigurată de operatorul de distribuție, diferența fiind acoperită de autoritățile locale.
În urma lucrărilor, locuințele a 614 familii, majoritatea provenind din medii defavorizate, sunt racordate la rețeaua de energie electrică. În plus, fiecare loc de consum beneficiază de un contor inteligent, cu ajutorul căruia clienții pot avea un control mai bun al consumului de electricitate și, implicit, posibilitatea de a economisi energie electrică.
„O societate deschisă, bazată pe electricitate, așa cum ne-o dorim prin tranziția energetică, are nevoie de rețele inteligente care să distribuie eficient electricitatea către toți consumatorii, indiferent de mediul din care provin. Prin aceste investiții, E-Distribuție Muntenia asigură nu doar accesul la electricitate pentru 614 familii din trei localități aflate în județele Ilfov și Giurgiu, ci și un sprijin real în parcursul educațional al unor copii și tineri din medii defavorizate, deschizându-le calea către un viitor mai bun”, a declarat Alin Crăciunescu, director regiune E-Distribuție Muntenia.
În comuna Tunari, județul Ilfov, E-Distribuție Muntenia extinde rețeaua electrică de distribuție pe străzile Petuniei, Anemonelor, Garoafei, Zambilei, Trandafirilor, Lalelelor, Tuberozelor, Irișilor, Bujorului, Brândușei în beneficiul a 445 de familii. Investiția totală este de aproximativ 3,2 milioane de lei și presupune montarea unui post de transformare în anvelopă de beton, a unui cablu de medie tensiune pe o lungime de aproximativ 0,6 kilometri și a unui cablu de joasă tensiune pe o lungime de aproximativ 8,2 kilometri.
În localitatea Vidra, județul Ilfov, E-Distribuție Muntenia extinde rețeaua electrică de distribuție pe strada Mănăstirii, în beneficiul a 156 de familii. Investiția totală este de aproximativ 2,1 milioane de lei și presupune montarea a trei posturi de transformare în anvelopă de beton, a unui cablu de medie tensiune pe o lungime de aproximativ 3,6 kilometri și a unui cablu de joasă tensiune pe o lungime de 5,2 kilometri.
Toate cele patru posturi de transformare instalate în cele două localități sunt dotate cu echipamente de telecomunicații ce asigură includerea lor în sistemul de telecontrol. Prin intermediul acestuia, operatorul de distribuție a energiei electrice intervine rapid, de la distanță, în cazul în care în rețea se înregistrează avarii.
În județul Giurgiu, E-Distribuție Muntenia extinde rețeaua electrică de distribuție din orașul Bolintin Vale, pe străzile Trandafirilor și Măceșului, în beneficiul a 13 familii. Investiția totală a fost de aproximativ 500 de mii de lei. Proiectul presupune montarea unui post de transformare în anvelopă de beton, a 34 de stâlpi de joasă tensiune, a unui cablu de medie tensiune pe o lungime de aproximativ 0,750 kilometri și a unui cablu torsadat de joasă tensiune pe o lungime de aproximativ 1,3 kilometri.
Anul acesta, sumele prevăzute de companiile E-Distribuție pentru racordări utilizatori noi, inclusiv cele impuse de legislația primară ajung la aproximativ 360 milioane de lei (73 milioane de euro). În total, companiile E-Distribuție din România investesc în 2021 aproximativ 940 de milioane de lei, echivalentul a 191 milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea și extinderea rețelei electrice din București și din cele zece județe din țară în care își desfășoară activitatea.
Rețelele electrice operate de cele trei companii E-Distribuție numără peste 131.000 de kilometri, 286 stații de transformare și 23.575 posturi de transformare. În 2020, acestea au distribuit peste 15,3 TWh de energie electrică, prin linii electrice de înaltă, medie și joasă tensiune.