Acasă Blog Pagina 3

Studiu EY: abonații la serviciile de streaming sunt mai atenți la costuri și caută un raport calitate-preț mai bun

0

Mai bine de jumătate dintre consumatori (59%) sunt preocupați de creșterile anuale ale prețurilor de servicii de streaming și, un aspect esențial, majoritatea consideră că scumpirile platformelor de streaming (58%) sunt incorecte și nejustificate. Într-un mediu atât de sensibil, furnizorii de servicii nu trebuie să pornească de la premisa că dețin în mod automat puterea de stabilire a prețurilor. Aceasta este una dintre concluziile celei mai recente ediții a studiului EY decoding the digital home, care a sondat atitudinea a 20.500 de consumatori cu privire la consumul de tehnologie, mass-media și servicii de telecomunicații (TMT) la domiciliu în 14 țări: Australia, Austria, Canada, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și SUA.

Sunt necesare noi strategii de fidelizare a clienților serviciilor de streaming

Serviciile de streaming continuă să câștige teren la nivelul tuturor piețelor. Se preconizează că numărul de abonamente lunare plătite la nivel global va depăși 2 miliarde până în 2029, de la 1,8 miliarde în prezent, deși ritmul de creștere va încetini[1]. În acest context, concurența rămâne intensă. Gospodăriile se abonează adesea la mai multe platforme cu plată, însă mai mult de o treime (37%) dintre respondenți spun că sunt interesați să reducă numărul platformelor la care sunt abonați. În acest an, 38% dintre gospodăriile abonate la servicii de streaming au anulat sau intenționează să anuleze un abonament, în creștere de la 35% anul trecut.

Realizarea de economii rămâne principalul motiv pentru anularea abonamentelor, dar și alte motive devin tot mai importante. Printre acestea se numără faptul că platformele nu mai oferă conținutul pe care îl aveau anterior (12%) și preferința pentru alte platforme (12%), pe măsură ce oferta continuă să se lărgească.

John Harrison, lider EY Americas Media and Entertainment Growth, a declarat: „Furnizorii de servicii de streaming ar trebui să pună accent pe oferirea de valoare adăugată prin pachete de produse, pe actualizarea constantă a conținutului și pe identificarea în mod proactiv și fidelizarea utilizatorilor care prezintă indicii de posibilă renunțare la serviciu, precum niveluri reduse de activitate. Prin adaptarea acestor strategii la diferite segmente de utilizatori și reacționând la primele semnale de distanțare, furnizorii pot reduce în mod eficient riscul de anulare a abonamentelor și pot consolida relațiile pe termen lung cu clienții”.

Crește cererea pentru conținut de înaltă calitate

Un preț lunar atractiv rămâne factorul decisiv atunci când consumatorii analizează contractarea unui nou abonament. Cu toate acestea, în ciuda creșterilor recente de preț și a temerilor consumatorilor cu privire la costul prea mare al conținutului, potrivit concluziilor studiului există semne încurajatoare pentru platformele de streaming prin faptul că că și alte aspecte, în afară de cost, capătă o pondere mai mare. Accesul la conținut specific (37%), colecțiile ample de conținut (33%) și conținutul original sau exclusiv (28%) câștigă în importanță de la un an la altul.

Javi Borges, lider EY Global and Americas Media & Entertainment Sector, a declarat: „Deși investițiile mai mari în conținut original sunt în acord cu așteptările consumatorilor, platformele de streaming trebuie să acționeze cu prudență, deoarece aceste strategii vin la pachet cu o creștere proporțională a costurilor de producție, cu extinderea reglementărilor și cu intensificarea concurenței”.

Abonarea și dezabonarea de la serviciile de streaming reprezintă un mod de consum deliberat

Studiul arată că atitudinea respondenților evoluează după un model fluctuant: dezabonarea este adesea urmată de reabonarea la serviciile la care s-a renunțat anterior. Anul acesta, 38% dintre respondenți s-au reabonat la una sau mai multe platforme la care renunțaseră anterior, față de 33% anul trecut. Totuși, aceste acțiuni reprezintă mai mult decât simple schimbări de preferințe, mulți consumatori având o relație fundamental nestatornică cu platformele de streaming.

42% dintre respondenți rareori se gândesc să renunțe la serviciile unei platforme după abonare, iar alți 19% se abonează prin pachete de conectivitate, ceea ce înseamnă că nu iau decizii care vizează o anumită platformă. Restul (39%) aleg în mod deliberat ciclul „abonare-vizionare-anulare-repetare”, fie pentru a viziona în regim intensiv plătind mai puține abonamente lunare, fie pentru a accesa un eveniment specific, fie pentru a profita de prețuri reduse pentru perioade limitate. Un aspect esențial este faptul că 56% dintre gospodării consideră că platformele de streaming ar trebui să faciliteze consumul de conținut fără inconvenientul abonării sau dezabonării.

„Prin recunoașterea și valorificarea acestor intenții, platformele de streaming pot deschide noi modalități de monetizare. Personalizarea propunerilor de valoare, crearea unor noi strategii de preț și introducerea unor noi stimulente le pot ajuta fie să maximizeze abonamentele pe termen scurt, fie să prelungească durata abonamentelor. În condițiile în care conținutul de înaltă calitate joacă un rol relativ mai important în deciziile de adoptare, există perspective optimiste pentru platformele cu strategii îndrăznețe”, a adăugat John Harrison.

Conținutul sportiv se remarcă drept un domeniu în evoluție rapidă

Conținutul sportiv devine rapid unul dintre domeniile cele mai dinamice, 37% dintre respondenți fiind dispuși să plătească pentru a urmări sport la TV, în creștere de la 35% anul trecut. În același timp, o treime (33%) s-au abonat la o platformă de streaming în ultimele 12 luni datorită disponibilității transmisiunilor sportive în direct, într-un moment în care marile platforme de streaming intră pe piața transmisiunilor live de box și arte marțiale mixte, făcând concurență modelelor tradiționale de monetizare, precum pay-per-view. Deși cererea pentru transmisiunile sportive cu plată este în creștere, aproape jumătate dintre gospodării (49%) se confruntă cu dificultăți: în primul rând, prețurile ridicate (22%), urmate de dificultatea de a găsi și a urmări echipele preferate (11%). Această problemă este probabil și mai accentuată pentru fanii înrăiți ai mai multor sporturi, cu transmisiuni dispersate între mai multe canale.

„În condițiile în care fanii sportului caută tot mai mult evenimente sportive live, serviciile de streaming care oferă acces complet și facil la pachete sportive se vor diferenția de concurenți pe o piață aglomerată. Satisfacerea acestei cereri înseamnă nu doar obținerea drepturilor de difuzare pentru aceste evenimente, ci și îmbunătățirea experienței de vizionare și creșterea accesibilității și nivelului de confort pentru fani”, a mai spus Javi Borges.

Consumatorii cer mai multă transparență în privința conținutului generat de inteligența artificială

Inteligența artificială joacă un rol multilateral în interacțiunea utilizatorilor cu conținutul, de la efecte vizuale la optimizare. Totuși, consumatorii sunt atenți la potențialul acestei tehnologii de a submina credibilitatea a ceea ce vizionează online. Peste o treime (37%) ar aprecia o tehnologie care să crească gradul de personalizare a reclamelor. Cei cu vârste între 25 și 34 de ani (50% dintre respondenți) sunt în mod special receptivi la rolul inteligenței artificiale în acest domeniu. Un procent de 39% dintre respondenți consideră utilă gestionarea conținutului asistată de inteligența artificială. Cu toate acestea, rezervele legate de rolul acestei tehnologii în consumul de conținut fac ca gospodăriile să fie ferme în privința măsurilor pe care le consideră necesare, iar 71% sunt de părere că ar trebui marcat clar conținutul generat de inteligența artificială pentru a evita confuziile.

„Deși există semne clare că utilizatorii prețuiesc inteligența artificială ca element al interacțiunii lor cu conținutul, cresc așteptările referitoare la o utilizare responsabilă a acestei tehnologii. Este esențial ca furnizorii de servicii să țină cont de aceste atitudini și să elaboreze reguli și abordări privind inteligența artificială care să ofere utilizatorilor finali încredere și, în cele din urmă, protecție”, a concluzionat John Harrison.


Studiul EY Decoding the digital home se bazează pe un sondaj online în rândul a 20.500 de gospodării din Australia, Austria, Canada, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și SUA. Acesta a fost efectuat în intervalul iulie-august 2025, actualizând informațiile aferente studiilor anuale anterioare realizate pe mai multe piețe. Acest studiu anual are scopul de a oferi informații cu privire la schimbările apărute la nivelul comportamentului și al atitudinii consumatorilor cu privire la produsele și serviciile de conectivitate și conținut. 


[1] Ampere: abonamentele la servicii de streaming vor depăși 2 miliarde până în 2029 – TVBEurope, TVB Europe, 9 decembrie 2024.

Valentin Lazea, economist-șef, Banca Națională a României: „Investitorii străini au fost ținuți deliberat la distanță, printr-o privatizare confuză a activelor”

0

Declarații ale lui Valentin Lazea, economist-șef, Banca Națională a României în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).


Abordez tema turismului din punctul cel mai dureros – deficitul extern. Acum doi ani, în 2023, deficitul a fost 3,6 miliarde, anul trecut, în 2024, s-a revizuit cifra în jos, de la 4,3 spre 3,7, iar anul ăsta, avem 2,7 miliarde după nouă luni. Problema care ar trebui să unifice eforturile este cum facem cu acest deficit extern de 3,6 miliarde sau 1% din PIB, atunci când Bulgaria are surplus de 4% din turism, Croația are surplus de 6%, țări nu mai dezvoltate decât noi, iar din punctul de vedere al naturii, situate cam pe acolo, pe unde suntem și noi. Noi avem o problemă pe care nu o rezolvăm și pe care aceste țări au rezolvat-o și pe care au rezolvat-o. Noi încă nu ne-am apucat. De ce nu ne-am apucat? Pentru că ne e greu să recunoaștem problemele structurale ale turismului românesc, problemele de adâncime.

Eu pot să vorbesc mai liber, fiind în afara sectorului. O să vă fac o înșiruire de probleme structurale din perspectiva a ce ne lipsește ca să aducem turiști străini. Doar o șesime din totalul turiștilor sunt turiști străini. Ce ne lipsește? Ne lipsesc foarte multe și eu le-am grupat în trei domenii, ca probleme structurale care țin atât de autorități, cât și de patronatele din turism, probleme care țin mai ales de autorități și probleme care țin mai ales de patronate.

Problemele care țin de autorități și de patronate sunt probleme combinate. Spre deosebire de bulgari și de croați, care au atras în mod activ investitorii străini încă de la începutul tranziției, la noi, investitorii străini au fost ținuți deliberat la distanță, printr-o privatizare confuză a activelor, prin lipsa de claritate în ce privește proprietatea etc. Din stocul total de investiții străine directe, doar 1% vin în sectorul turismului, exact din această cauză: neclarități, procese etc. Am ținut, deliberat sau nedeliberat, investitorii străini la distanță.

Problemele care țin de autorități și patronate arată că am pus prea multă miză pe turismul litoral, pentru care nu putem concura cu Grecia, Turcia, Cipru, care au sezon mult mai lung. Am neglijat alte tipuri de turism, cum ar fi turismul balneo-climateric. E inadmisibil să ai o stațiune care rivaliza cu Karlovy Vary acum 130 de ani și în prezent sunt cinci hoteluri reîncepute și restul sunt o mizerie. Eu n-am văzut picior de străin în Băile Herculane și nici nu știu de ce ar veni un străin să stea o noapte, nu mai mult. Turismul cultural-religios este, practic, inexistent. Avem atâtea monumente UNESCO, într-o stare precară. De exemplu, dacă vrei să mergi la cetățile dacice din Munții Orăștiei, vezi acolo o stare avansată de degradare, dacă vrei să vizitezi bisericile săsești fortificate, trebuie să dai telefon, pentru că o anumită bătrână are cheile de la biserică; vine autocarul cu nemți, vrea să intre și nu știe la ce bătrână să dea telefon, ca să deschidă biserica. În materie de competiții sportive, nu suntem în stare să organizăm un campionat european, la orice fel de sport, măcar o dată la doi-trei ani. A fost o perioadă, între 2000 și 2017, când România nu au organizat niciun campionat european. În 2000, a organizat Campionatul European de handbal feminin, în 2017, Campionatele Europene de gimnastică. Sârbii și ungurii organizează anual cel puțin un campionat european.

La problemele care țin de autorități, am trei puncte. Primul punct – nu poți să faci turist de lux amestecat cu turism sindical. Până și Ceaușescu înțelesese, în anii ’60, că-ți trebuie stațiuni de lux gen Poiana Brașov, Olimp, Cap Aurora, care să aibă un anumit tip de infrastructură și altele, pentru tot omul, ca să zic așa. Noi acum, în stațiunea Mamaia, care este „nava amiral” a turismului românesc, avem mai multe hoteluri de două sau trei stele decât hoteluri de patru sau cinci stele. Trebuie să faci clar o delimitare. Nu poți să amesteci sindicaliști cu străini. Alt punct care ține de autorități – nu putem să așteptăm ca turistul din Germania, Franța sau Italia să vină cu mașina sau cu trenul în România. Trebuie să ai aeroporturi în apropierea principalelor zone turistice sau unde sunt lucruri deosebite de văzut. Trebuie să ai aeroport internațional la Suceava, la Baia Mare, Sibiu, Tulcea, acolo unde vrei să-i aduci pentru lucruri deosebite, pe care ei nu le au în țările lor. Aeroporturi sunt, dar nu sunt toate internaționale sau sunt internaționale și nu știe nimeni de ele. Următorul punct legat de autorități – subscriu că în materie de taxare cu TVA tot timpul sunt schimbări. Nu este normal. Ar trebui să rămână 11% și anul viitor, ca toată lumea să aibă predictibilitate.

Trec acuma la problemele care privesc patronatele din turism. Nu poți face turism de calitate cu un personal care este cel mai prost plătit din economie, exceptând personalul din agricultură. În țările dezvoltate, personalul din turism câștigă la medie sau ușor peste medie. Dacă ai numai agricultorii mai prost plătiți în țara asta, e clar că astfel de personal nu are cum să fie atractiv pentru turistul străin. Nu poți face turism cu personal care nu vorbește cel puțin două limbi străine. Vecinii bulgari și-au instruit personalul foarte bine în acest domeniu. La noi, am văzut reacții ale patronilor din turism care spun că „dacă eu îl trimit pe om să învețe limbi străine, a doua zi el pleacă de la mine”! Al treilea lucru ține de politica de tarife bazată excesiv pe turismul de weekend, în care-l prinzi pe turist pentru două nopți, îi iei șapte piei pe el și restul săptămânii nu se întâmplă nimic. Un turist străin, care nimerește în weekend în România și vede prețuri în weekend la fel ca pe Coasta de Azur sau pe Costa Brava, ce părere o să-și facă el despre chestia asta?! Ideea că-i prindem două zile pe români sau pe cine o fi și le luăm toți banii și în rest stau hotelurile goale nu funcționează! Agențiile autohtone de turism se concentrează mai mult pe ducerea de români în străinătate și prea puțin, pe incoming, pe aducerea de străini în România. Incomingul este mult mai greu, e nevoie de promovări, de intrare în alianță cu agenții de turism și așa mai departe. Cam astea ar fi problemele de fond. Dacă le ocolim sau ne facem că nu există, peste zece ani, tot vom discuta despre legi, despre nu știu ce și problemele astea adânci vor sta tot acolo.


Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.

Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR): „Sunt ani de zile de când ne aflăm în aceeași stare de impredictibilitate fiscală și legislativă”

0

Declarații ale lui Dragoș Răducan, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).


În acest an, suntem în cea mai gravă criză de când există turism în România, o criză profundă, care s-a acumulat de-a lungul anilor și pe care am tot pansat-o, dar n-am tratat-o. Nu avem strategie coerentă, în general. Birocrația este foarte mare. Fiscalitatea este impredictibilă. Avem o infrastructură deficitară. Rezultatele sunt scăderea competitivității și pierderea încrederii publicului românesc. Riscăm o decapitalizare profundă a capitalului românesc, cu consecințe grave pe viitor. Avem cel mai mare deficit din acest punct de vedere din Europa.

În acest moment, există doar două confederații patronale, care monopolizează reprezentarea patronală. Aceste două confederații au împreună 900.000 de angajați declarați, din cinci milioane șapte sute. De ce nu avem o voce comună? Foarte mult timp și eu m-am întrebat de ce nu avem o voce comună. Nimeni până acum nu a studiat această întrebare și să încerce să-i dea un răspuns. Eu am făcut această încercare, de a explica de ce nu avem o voce comună în turism. Avem numeroase asociații și federații cu statut de ONG, asociații profesionale cu statut de patronate și organizații patronale reale. Consultând registrul federațiilor și fundațiilor, sunt peste nouă sute de organizații, ONG-uri care au și activitate de turism. Nu știu câte dintre ele mai sunt funcționale, dar nu aceasta este problema. Problema este că sectorul de activitate turism, hoteluri și restaurante, așa cum îi spune și numele, este format din trei sectoare. Aceste trei sectoare, de fapt, un subsector, funcționează ca un sector distinct, cu mecanisme, priorități și nevoi specifice.

O dovada a acestei fragmentări o reprezintă și codurile CAEN. Fiecare activitate are un alt cod CAEN și e normal să fie așa.  De aceea, turismul nu este un sector omogen. Pentru că limba română este foarte frumoasă, spunem turism. Dacă spunem turism, la ce ne referim? La restaurante, la hoteluri, la cafenele, la agenții de turism. Noi spunem turism, dar, de fapt, sunt mai multe sectoare de activitate. Fiecare din aceste sectoare de activitate are interesele proprii, are chiar și legislație specifică. Nu mai vorbesc de COR – codul ocupațiilor. Din această cauză, noi apărem ca un sector segmentat, cu păreri divergente. Întrebarea pe care o pun și la care încă nu am răspuns este dacă chiar e bine să avem o voce comună din acest punct de vedere, să avem o voce patronală, o voce a sectorului, cum ne place să spunem. O vocea a industriei să fie o voce comună. Concurența duce la dezvoltare. Fără concurență, n-ar exista dezvoltare. Faptul că nu suntem coerenți și nu avem o voce comună în fața autorităților a dus și la participarea noastră ca organizații la trei confederații. Noi, turismul, nu suntem toți într-o confederație. Suntem în trei confederații, diferite în funcție de interesele pe care le-am avut.

Anul acesta, turismul a reușit totuși să se stabilizeze, în ciuda tuturor constrângerilor și provocărilor pe care le-a avut. Fiecare an pentru turism este un an nou, cu noi provocări, cu noi constrângeri. Noi nu ne putem face un buget sau nu putem să facem o politică multianuală. Dacă putem să facem o politică trimestrială ar fi bine. Creșterea TVA-ului în mijlocul sezonului estival, anunțată cu o lună sau două înainte, nu a putut să ne facă să reevaluăm bugetele și atunci, șocul creșterii de 2% a fost absorbit în totalitate de către operatorii economici, bineînțeles, și la propunerile noastre, asta ducând la scăderea profitului cu cel puțin 2%. Deși, în mass-media se anunțau creșteri de tarife, creșteri de prețuri, aceasta nu s-a întâmplat în timpul sezonului. Nimeni nu a crescut prețurile, dimpotrivă le-a scăzut.

Ce a influențat negativ activitatea operatorilor din turism? Creșterea inflației din cauza măsurilor de austeritate implementate de guvern, a căror eficiență nu suntem noi în măsură să o cuantificăm, dar pe noi ne-a afectat; creșterea repetată a prețurilor la utilități, materii prime, materiale, servicii de mentenanță, salarii în bugetul unui hotel, eu fiind operator hotelier. Anul acesta, au crezut cifrele de prețuri la utilități, toate cam cu 25%. Se adaugă majorarea unor taxe și impozite locale și centrale, inclusiv creșterea cu două puncte a cotei reduse de TVA. În continuare, există zvonuri că nu este clar dacă anul viitor acest sector de activitate va avea TVA-ul redus în continuare la 11% sau va crește la 21% sau, după alte zvonuri, la 24%. Toată această zvonistică industrială ne face să nu ne putem prognoza activitățile.

Interesul turiștilor străini, în primul rând, depinde de prețul pe care îl dai. Dacă noi nu ieșim cu prețul în turismul extern internațional cu cel puțin șase-opt luni înainte, când se fac cataloagele, când începe interesul agențiilor străine pentru turismul organizat sau al turiștilor individuali pentru o posibilă vacanță în România, nu suntem în piață. În timp ce colegii noștri, concurenții noștri locali, Grecia, Bulgaria, Turcia, au prețurile stabile. Eu sunt acum în situația de a semna un contract cu o mare firmă din Polonia, ca să readucem turiștii polonezi în România și nu pot să dau prețurile, pentru că eu nu știu ce va fi la anul, de la 1 ianuarie: va fi 11%, va fi 21%, va fi 24%? Prețul este atât de mic, ca să pot să aduc turiști străini, încât eu nu am marjă de profit, ca să absorb acel șoc al creșterii de TVA.

Alte probleme pe care le avem sunt voucherele de vacanță. Actualul ministru „…și al turismului” este programat să distrugă acest program social. Nu avem o strategie națională aplicată. Probabil, este și lipsa acestui OMD național. Nu s-a născut. Nu are un nume. Ar trebui să-i spună OMD România sau Institutul de Dezvoltare a Turismului în România.

Infrastructura rutieră și feroviară rămâne deficitară. Un turist din Satu Mare preferă să ia avionul din Satu Mare și să meargă într-o destinație externă concurentă (acum au mai apărut și Egiptul, Tunisia, Turcia, Grecia), decât să ia trenul sau mașina și să vină pe litoralul românesc sau, și mai simplu, se duce în Ungaria.

Cu eliminarea importului specific avem discuții în cadrul sectorului de activitate. Eu îl susțin, alții nu-l susțin. Discuțiile permanente privind majorarea TVA-ului creează presiuni asupra investitorilor autohtoni. Cei străini, probabil că suportă altfel aceste variații.

Sunt ani de zile de când ne aflăm în aceeași stare de impredictibilitate fiscală și legislativă. Nu avem strategie națională pentru turism, iar puținele structuri publice de management al destinației încă nu au forță, nu au depășit stadiul copilăriei, nu s-au maturizat, astfel încât să poată să preia la nivel național și ulterior internațional, în primul rând, dezvoltarea și, apoi, promovarea destinației.

Ce am făcut cât timp am avut impozit specific? Foarte multe. Impozitul specific și voucherele de vacanță, timp de șapte ani de zile, au reușit să scoată din zona neagră și să aduc în zona albă peste 200.000 de camere înregistrate statistic la Ministerul Turismului, care le-a clasificat.

Legislația învechită privind plajele, concesiunile făcute după o legislație contestabilă, blochează investițiile și accesul direct al operatorilor români la resursele turistice. Aceeași problemă se află și în zona de ape termale, care nu sunt operate de operatorii turistici. Sunt operate de diferite entități care adaugă nu plusvaloare, ci plus taxe suplimentare. Se adaugă costurile disproporționate impuse de organismele de gestiune colectivă pentru drepturi de autor, pentru muzică și divertisment, printr-o metodologie din 1995, depășită și de care țin cu dinții aceste organisme de gestiune colectivă, să nu fie modificată.

Ne afectează lipsa unei politici de promovare internă. Este și absența intervenției organismelor de prevenire și control în combaterea dezinformării online. Este pentru prima dată când ridic această problemă în mod public. Am mai făcut-o în câteva comunicate de presă. Ne aflăm într-un război informatic informațional-economic, cu destinațiile concurente. Am studiat foarte bine această problemă. Ne aflăm în fața unui fenomen subtil și puțin sesizat. Am documentat campanii digitale coordonate din extern care denigrează destinațiile românești, în special Litoralul, promovând simultan oferte externe. Aceste campanii exploatează rețelele sociale și presa tabloidă, folosind conturi false, imagini scoase din context și mesaje repetate. Vă dau un exemplu: a făcut înconjurul internetului și după aceea a fost preluat și de tabloide un bon fiscal la un restaurant de pe Litoral, bon fiscal de la o masă, unde se spunea că s-au plătit niște prețuri aberante, care ulterior s-a dovedit a fi un fals. În relația mediului de afaceri cu organele de control, există o proliferare a acestor organe în ceea ce privește turismul. În turism, sunt în jur de 70 de organe de control și de autorizare, care afectează negativ activitatea din turism, afectează grav afacerile. Corecția și nepotismul, favorizarea anumitor firme, necesitatea de a plăti mită de subzistență pentru desfășurarea unei activități sunt practici cotidiene. Turismul este supravegheat de numeroase instituții de control, iar prestatorii de servicii sunt adesea percepuți ca inamici ai turismului, în timp ce realitatea este că noi suntem cei mai interesați să protejăm turistul, pentru a menține o piață profitabilă, pentru a ne menține reputația, pentru a ne dezvolta afacerea. Nu noi suntem cei care vrem să furăm turistul. Peste tot, noi suntem percepuți, cel puțin în mediul online, drept escrocii de antreprenori, hoți și tot felul de apelative care ni se adresează.

Legislația în domeniul turismului este veche, din anul 1999, depășită și nu se dorește să fie modificată, să fie adusă la zi. Două exemple: la hotel, e nevoie de fax, deși generația tânără nici nu știe ce-i aia fax; la restaurant, noi suntem obligați să avem totul alb, imaculat, în timp ce restaurante independente care sunt clasificate sunt autorizate după altă legislație și n-au nevoie de nimic, dacă și-au pus patru scaune de patru feluri diferite, sunt foarte trendy.

Există discuții despre legislația pentru plajele mici, de 10 m, 20 m și plajele lărgite, care au 100-150 m. Încă nu este pusă la punct legislația de concesiune a acestor plaje. Noi solicităm să fie acordate cu prioritate operatorilor economici deținători de structuri de cazare, pentru că noi aducem turiști pe Litoral, nu barurile și digi-barurile. În acest moment, împreună cu colegii mei, ne aflăm în cinci procese cu cele cinci organizații colectoare de bani pentru drepturi de autor. Se tergiversează de doi-trei ani. Am intrat în malaxorul justiției.

Ni se cere să dăm servicii de calitate, dar nu poți să dai servicii de calitate cu forță de muncă nepregătită. În primul rând, dorim să avem forță de muncă și, după aceea, să putem s-o și pregătim. Noi dăm servicii cu foarte multă forță de muncă de import. Pe unii, de cele mai multe ori, trebuie să-i învățăm și să se spele pe mâini. Infrastructura de finanțare este ineficientă. Ne afectează imposibilitatea de a lua fonduri, de a lua împrumuturi.

Trebuie schimbată ideea că voucherele de vacanță sunt un sprijin mascat acordat turismului. Nu, voucherele de vacanță sunt un sprijin pentru refacerea forței de muncă. Ele așa au fost gândite. Nu noi suntem beneficiarii, ci primul beneficiar sunt angajații care se odihnesc și vin odihniți la muncă și dau randament.

Concluzia este: reforme legislative, simplificarea birocrației, dezvoltarea infrastructurii și măsuri eficiente de promovare și gestionare a resurselor umane.


Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.

Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

Parcul Natural Vânători Neamț, deschis pentru Școala Altfel timp de 365 de zile pe an

0

    Parcul Natural Vânători Neamț lansează un pachet educațional complet, dedicat elevilor de gimnaziu și liceu pentru programul Școala Altfel, construit pe principiul „Învățare prin descoperire”. Programele propuse oferă, pe tot parcursul anului, un cadru coerent de activități menite să sprijine educația prin experiență directă în natură.

    Centrul de Vizitare, unul dintre cele mai moderne din România

    Descoperirea Centrului de Vizitare, care durează aproximativ o oră, reprezintă punctul de plecare al experienței educaționale și introducerea perfectă în lumea pădurii. Expoziția include diorame despre zimbru și despre rolul „lemnului mort” în ecosistem, o proiecție imersivă de 70 m² și instalații high-tech, inclusiv ochelari VR ce permit observarea naturii din perspectiva unor animale reprezentative din parc. Spații dedicate prezintă nu doar istoria zonei în ultimii 8.000 de ani, ci și aspecte relevante legate de moștenirea culturală și spirituală specifice comunităților locale.

    Pe 33 de hectare, „Școala Pădurii” prinde contur

    În Parcul Natural Vânători Neamț prinde contur „Școala Pădurii”, o zonă educațională integrată, amplasată lângă Centrul de Vizitare. Spațiul, întins pe aproximativ 33 de hectare, îmbină trasee, elemente de interpretare și zone dedicate cunoașterii, cu scopul de a crește nivelul de educație pentru natură în rândul vizitatorilor, în special al elevilor.

    Infrastructura aflată acum în construcție include un pod inspirat de o soluție a lui Leonardo da Vinci, o punte peste zona mlăștinoasă, trepte pe porțiunile cu pantă și noi panouri tematice despre pădure. Toate elementele sunt create pentru a facilita accesul dintre Grădina Zoologică „Dragoș Vodă” și Centrul de Vizitare, cu scopul de a integra activitățile educaționale în aer liber cu mediul forestier. „Școala Pădurii” reunește elementele descrise mai sus cu unele existente, precum poteca senzorială, spațiul de joacă, observatorul de păsări și poteca tematică într-un tot unitar, dedicat înțelegerii și cunoașterii naturii.

    Învățare prin descoperire în Ținutul Zimbrului

    Parcul Natural Vânători Neamț a lansat un pachet coerent de activități educative pentru gimnaziu și liceu, pentru programul național „Școala Altfel”, axate pe „învățare prin descoperire”, o abordare care pornește de la valorile Parcului Natural Vânători Neamț: biodiversitate, cultură, istorie și comunitate.

    Activitățile educative propuse transformă natura într-o adevărată sală de clasă. Pădurea, zimbrul, fauna carpatină, tradițiile și traseele de drumeție devin contexte pentru lecții non-formale, prin care elevii învață prin observație, joc, analiză și experiență directă. 

    Elevii au parte și de ateliere interactive, concepute pentru grupuri de până la 30 de elevi, care pot fi desfășurate în aer liber sau la Centrul de Vizitare și pot aborda teme diferite precum pădurea, zimbrul sau „Ce protejăm în Parcul Natural Vânători Neamț”. Copiii explorează prin activități senzoriale, observație liberă și ghidată, exerciții de argumentare și prezentări creative, în cadrul atelierelor care durează aproximativ două ore.

    O zi completă în Școala Pădurii

    Experiența poate continua cu Bison Safari, o drumeție de două ore și jumătate în habitatul zimbrilor, ghidată de un ranger. Traseul include zece puncte de interes unde elevii descoperă urme ale prezenței animalelor sălbatice în pădure, arbori, plante și insecte interesante și, mai ales, rolul zimbrului în menținerea biodiversității.

    Elevii pot vizita și Grădina Zoologică „Dragoș Vodă”, singura din România amplasată în mediul rural, care găzduiește zimbri, cerbi lopătari, căprioare, mistreți și diferite specii de păsări. Vizita durează aproximativ o oră și este inclusă în biletul de la Centrul de Vizitare. 

    Atelierele, expoziția, Bison Safari și vizita la zoo pot fi combinate într-o singură zi de „învățare prin descoperire”, cu o durată totală de aproximativ șase ore, iar programările se fac cu minimum 48 de ore înainte. Sunt recomandate haine de drumeție, pelerină de ploaie, apă și soluție repelentă pentru insecte.

    Vizita poate fi prelungită printr-un circuit cultural în zona Parcului Natural Vânători Neamț: Cetatea Neamțului, mănăstirile, casele memoriale ale lui Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Veronica Micle sau Alexandru Vlahuță. În acest fel, o singură excursie devine o experiență educațională complexă, care îmbină studiul biologiei și geografiei cu istoria și literatura.


    Ținutul Zimbrului: conservare, educație și turism în Parcul Natural Vânători Neamț” este finanțat de Fundația OMV Petrom prin programul „Verde pentru viitor”, ediția 2.0, dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Propark Fundația pentru Arii Protejate. Proiectul este implementat de Asociația de Ecoturism din România (AER) și partenerii de proiect: Administrația Parcului Natural Vânători Neamț (PNVNT), Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) și Asociația Mioritics (AM).

    Consolidarea capacităților personalului specializat din cadrul DGASPC Sector 2 în vederea protecției și asistenței victimelor traficului de persoane

    0

    Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Primăria Sectorului 2, Direcția Generală de Asistență  Socială și  Protecția Copilului Sector 2, Asociația ADPARE și cu sprijinul Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a organizat, în data de 4 decembrie 2025, o amplă sesiune de formare dedicată consolidării capacităților specialiștilor implicați în protecția și asistența victimelor traficului de persoane. 

    Evenimentul a avut loc la sediul Primăriei Sectorului 2 și a reunit reprezentanți ai unor instituții centrale, ai administrației locale și ai sectorului neguvernamental activ în domeniu.

    Panelul de discuții a reunit reprezentanți ai unor instituții esențiale în domeniu:

    Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;
    Mircea Mocanu, șeful Misiunii OIM România;
    Maria Cristina Stepanescu, director adjunct al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane;
    Rareș Hopincă, primarul Sectorulului 2 București
    Elena-Alexandra Dobre, director general adjunct DGASPC Sector 2;
    Eduart Lister, reprezentant al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, stat partener strategic în lupta împotriva traficului de persoane. 
    Adrian Neculită, președinte Asociația Safe Pol, organizație cu rol activ în detectarea cazurilor de trafic de persoane și în colaborarea directă cu instituțiile de aplicare a legii și autoritățile locale;
    Gina Stoian, reprezentant al Asociației ADPARE, organizație de referință în furnizarea de asistență directă victimelor.

    Evenimentul a pus accent pe necesitatea unui răspuns integrat la nivel local, bazat pe colaborare, intervenție multidisciplinară și adaptarea constantă a serviciilor la nevoile reale ale victimelor. Discuțiile au vizat îmbunătățirea intervenției de urgență, coordonarea cazurilor și creșterea standardelor profesionale în domeniu.

    Această inițiativă se înscrie în obiectivele asumate prin Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane 2024-2028, care promovează consolidarea capacităților specialiștilor, eficientizarea colaborării instituționale și dezvoltarea mecanismelor de protecție pentru persoanele vulnerabile.

    Florin Spătaru va coordona proiectele de dezvoltare ale grupului Grampet

    0

    GRAMPET Group, cunoscut drept „cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din Europa Centrală și de Sud-Est”, anunță „numirea lui Florin Spătaru (foto) în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al REVA Simeria și membru al Consiliului de Administrație al Grup Feroviar Român. În aceste roluri, el va contribui activ la coordonarea proiectelor de investiții, modernizare și dezvoltare ale grupului GRAMPET la nivel regional”.

    Gruia Stoica, președinte și fondator GRAMPET Group: „Intrarea lui Florin Spătaru în echipa noastră reprezintă un pas important pentru planurile de dezvoltare ale grupului. Este un profesionist cu o înțelegere profundă a industriei și cu experiență în proiecte de transformare la nivel național și european. Ne bazăm pe expertiza sa pentru a accelera modernizarea companiilor industriale din portofoliu și pentru a consolida poziția GRAMPET pe piețele în care activăm.” 

    Florin Spătaru este fost ministru al economiei, cu o activitate solidă în administrația publică, este caracterizat prin faptul că „a contribuit la modernizarea industriei românești prin dezvoltarea de strategii pentru resurse minerale neenergetice și industria de apărare, coordonarea Planului Industrial Verde împreună cu Banca Mondială și gestionarea unor grupuri de lucru privind tranziția tehnologică (CCUS, NZIA, automotive). A reprezentat România în formatul european COMPET și în inițiativa GLOBAL GATEWAY, având un rol activ în definirea direcțiilor de politică industrială la nivel european.

    În mediul privat, are o experiență de peste 25 de ani în industria navală și industrială. A ocupat poziții de conducere și reprezentare în organizații precum ANCONAV, SEA Europe și OECD WP6 și a condus companii de referință din construcții navale, printre care Șantierul Naval Galați și Damen Shipyards Mangalia. A coordonat proiecte strategice în resurse umane, afaceri corporative și dezvoltare operațională — de la implementarea sistemelor moderne de management, până la reactivarea centrelor de formare profesională”.

    Florin Spătaru, președinte al Consiliului de Administrație REVA Simeria și membru al Consiliului de Administrație GFR: „GRAMPET Group are un potențial semnificativ de a consolida poziția României în economia regională și europeană, prin excelență operațională, profesionalism și angajament față de calitate. Este o responsabilitate și un privilegiu pentru mine să sprijin inițiativele strategice ale grupului și să transform acest potențial în rezultate concrete, contribuind atât la dezvoltarea GRAMPET, cât și la creșterea competitivității economiei românești.” 

    Prin această numire, GRAMPET Group reafirmă „angajamentul său pentru dezvoltare strategică, excelență operațională și consolidarea poziției României în economia regională și europeană”.

    Despăgubirile plătite pentru bunurile și proprietățile afectate au crescut cu peste 60%

    0

    Asigurătorii din România au achitat în primul semestru al acestui an pentru companiile și locuințele afectate de incendii și calamități naturale despăgubiri în valoare de 300 milioane lei, în creștere cu circa 63% față de aceeași perioadă a anului precedent.

    Din această sumă, 82,4 milioane lei au fost plătite exclusiv pentru acoperirea daunelor produse locuințelor afectate de diverse riscuri: incendii, explozii, inundații etc., în creștere cu 21% comparativ cu primele șase luni ale anului 2024. Dintre acestea, 79 de milioane lei au fost acordate în baza polițelor facultative de locuință, ceea ce evidențiază rolul esențial al acestora în oferirea unei protecții la valoarea reală a proprietăților și bunurilor asigurate.

    România se confruntă din ce în ce mai des cu fenomene naturale extreme, dar și cu numeroase riscuri casnice care pot afecta integral o locuință. Astfel, reamintim faptul că, în fiecare zi a anului trecut, au fost achitate, în medie, 100 de dosare de daună – doar în baza asigurărilor pentru locuințe. 

    „Creșterea despăgubirilor confirmă faptul că riscurile care ne afectează sunt tot mai frecvente și mai severe. Toate aceste evoluții vin într-un context îngrijorător: doar 17% dintre locuințele din România sunt protejate complet, prin intermediul ambelor polițe (obligatorie + facultativă). Cu alte cuvinte, mai mult de 8 din 10 locuințe nu sunt suficient protejate în fața riscurilor – de la incendii și inundații, până la fenomene meteorologice extreme”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General al UNSAR.

    „Creșterea valorii despăgubirilor evidențiază atât impactul real al riscurilor asupra proprietăților din România, cât și diferența majoră pe care o face o asigurare corect aleasă. O asigurare facultativă este o investiție pentru a fi #sigurACASA alături de cei dragi”, a menționat Alina BĂRBULESCU, Coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR.

    În România, asigurările facultative se pot încheia pentru acele locuințe care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative oferă un nivel de protecție extins, la valoarea reală a clădirii și/sau a bunurilor deținute, putând acoperi pagubele produse de dezastre naturale, dar și alte tipuri de riscuri, precum incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, defecțiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice/electrocasnice etc.

    În plus, este bine de știut că avem la dispoziție soluții diversificate de protecție specifice tipurilor de bunuri pe care le deținem în locuință sau chiar pentru a ne proteja relația cu vecinii, prin acoperirea prejudiciilor pe care le putem produce accidental.

    Shopping City Satu Mare aniversează 7 ani cu un weekend plin de spectacole și surprize

    0

    Shopping City Satu Mare aniversează 7 ani de activitate printr-un weekend aniversar în perioada 5-7 decembrie, cu spectacole, activități dedicate întregii familii și un concert special susținut de trupa The Motans

    Evenimentul va începe vineri, 5 decembrie, cu un Christmas Mix semnat de DJ Sorin Michnea, urmat de spectacolul pentru copii „Povestea Steluța fermecată”, prezentat de Teatrul de Păpuși Spiriduș. Seara continuă cu întâlnirea mult așteptată cu Moș Nicolae, la scena din zona foodcourt, completată de o sesiune foto de tip photobooth cu magneți, unde vor avea acces gratuit toți vizitatorii. De-a lungul întregii zile, atmosfera va fi animată de personajul Candy Cane pe picioroange, care va aduce dulciuri și bucurie celor mici în întregul centru comercial.

    Sâmbătă, 6 decembrie, programul este dedicat artiștilor locali și include peste cinci ore de momente pregătite în parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Satu Mare: de la colinde și dansuri populare, până la coregrafii moderne, scenete și momente folk. Acestea vor fi momente festive care vor aduce la un loc energia copiilor, emoția părinților și bucuria de a petrece timp împreună, într-o atmosferă de poveste. Seara se încheie cu un concert XXL Band, urmat de un set live al lui DJ Sorin Michnea. 

    Duminică, în data de 7 decembrie, scena le revine elevilor sătmăreni în prima parte a zilei, după care va urca pe scenă Corul MT Creativ Art, urmat de recitalul formației maghiare Irigy Honaljmirigy. Seara continuă cu energia trupei The Motans și se încheie cu un moment muzical special din partea DJ-ului Sorin Michnea.

    Pe lângă programele artistice, Shopping City Satu Mare le pregătește vizitatorilor și o gamă largă de activități, perfecte pentru perioada sărbătorilor și a celebrării celor 7 ani de activitate. Un foto corner tematic îi așteaptă în zona foodcourt și la intrarea dinspre pasarelă, iar între 1 și 23 decembrie, centrul comercial le oferă un serviciu gratuit de împachetat cadouri, disponibil zilnic între orele 14:00 și 20:00. 

    În perioada 5-7 decembrie, aplicația SPOT găzduiește campania aniversară Roata Norocului, prin care utilizatorii pot câștiga premii instant, de la carduri cadou și invitații la patinoar, până la bilete la cinema. În plus, aceștia sunt înscriși automat în tombola cu cele 7 premii mari, precum un Multistyler Dyson, un aspirator vertical Dyson, un Apple iPhone 17 Pro, un PlayStation 5 Pro, un laptop MSI Cyborg 15, un voucher de vacanță în valoare de 2000 EUR și o trotinetă electrică NAVEE ST3. Pe 6 și 7 decembrie, copiii au acces gratuit la Fabrica de Jucării, unde pot participa la activități creative între orele 14:00 și 20:00.

    Shopping City Satu Mare transformă weekendul de Moș Nicolae într-un spațiu festiv, plin de muzică, culoare și experiențe pentru întreaga familie, marcând astfel într-un mod inedit cei șapte ani de activitate.

    PROGRAM ANIVERSAR

    Vineri, 5 decembrie

    • 16:00 – 17:00: Christmas Mix – DJ Sorin Michnea

    • 17:00 – 18:00: Povestea Steluța fermecată – Teatrul de Păpuși Spiriduș

    • 18:00 – 20:00: Meet & Greet – Moș Nicolae

    • 18:00 – 20:00: Photobooth cu magnet – acces gratuit

    • 16:00 – 20:00: Candy Cane pe picioroange în centrul comercial

    Sâmbătă, 6 decembrie

    • 12:30 – 18:15: Momente artistice în parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Satu Mare

    • 18:30 – 19:15: Concert XXL Band

    • 19:15 – 19:45: DJ Sorin Michnea

    Duminică, 7 decembrie

    • 13:30 – 16:50: Momente artistice în parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Satu Mare

    • 16:55 – 17:25: Corul MT Creativ Art

    • 17:30 – 18:15: Recitalul formației maghiare Irigy Hónaljmirigy

    • 18:30 – 19:15: Concert The Motans

    • 19:15 – 19:45: DJ Sorin Michnea

    Divergența dintre date și discurs: scumpirile la gaze, un risc real sau fabricat?

    0

    de Dumitru Chisăliță,
    Președinte Asociația Energia Inteligentă

    BNR și Consiliul Fiscal semnalează riscul unei creșteri a prețului la gaze deoarece, în lipsa plafonării, prețurile se formează liber, iar anumite condiții – precum volatilitatea cotațiilor europene în situații de criză sau introducerea unor noi taxe – pot genera presiuni inflaționiste chiar dacă, în prezent, ofertele furnizorilor tind să se alinieze la plafon. 

    Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, solicită menținerea plafonării prețului la gaze naturale și după 31 martie 2026 – adică să nu se liberalizeze piața gazelor la data prevăzută – pentru a evita o eventuală creștere semnificativă a inflației. 

    Acesta spune că România se confruntă deja cu un deficit bugetar mare, iar inflația „ieșită din comun”, combinată cu prețuri dereglementate brusc, ar face dificilă reducerea dobânzilor de politică monetară – ceea ce afectează costurile de creditare și întreaga economie. La rândul ei BNR a avertizat că expirarea plafonării (adică liberalizarea pieței gazelor) ar putea reprezenta un „moment de cotitură” pentru inflație – adică ar putea opri tendința de scădere a inflației. 

    Există analize care i-au în considerarea creșterea prețului gazelor în două scenarii cu 30%, care ar aduce o creșetere suplimentară a inflației 1,8% (adică o inflație în anul 2026 de cca 7,8%) și 60%, care ar aduce o creșetere suplimentară a inflației 3,6% (adică o inflație în anul 2026 de cca 9,6%).

    Zilele trecute AFFER ne anunța că urmează creșterea prețurilor cu 6%. Ministerul Energiei anunță „Autoritățile române negociază însă cu reprezentanții Comisiei Europene introducerea unui nou mecanism de protecție pentru consumatorii casnici și acordarea unor ajutoare de stat pentru consumatorii industriali.” 

    Totuși, menționarea unui posibil risc de creștere poate fi alimentată de încercare unor actori din piață sau din zona decizională de a crea un cadru narativ favorabil majorării prețurilor în viitor. Într-o piață aflată în tranziție și relativ nepregătită pentru liberalizare, asemenea semnale pot funcționa ca mecanism de influență a așteptărilor publice și ale furnizorilor, chiar dacă nu sunt susținute de realități economice.

    În acest sens, diferența dintre estimările bazate pe date – care arată menținerea prețurilor la nivelul actual – și avertismentele generale privind creșterea creșterii prețurilor mai degrabă un acord între fundament și percepție , decât o anticipare reală a unei scumpiri. Prin urmare, fără existență unor factori economici concreți, semnalele de risc pot fi interpretate ca o încercare de a pregăti terenul pentru justificarea unor eventuale majorări, nu ca o evoluție inevitabilă a pieței.

    Întrebarea este de unde aceste creșteri ale prețului la gaze? 

    Vom estima evoluția prețurilor gazelor naturale la consumatorul final. Pentru asta s-a considerat că prețul gazului marfă este cel stabilit  pe baza cotațiilor prețurilor futures de pe TTF Olanda în următorii 2 ani, la care s-au adaugat tarifele, taxele și marja comercială care s-au considerat că vor rămâne constante în ultimii 2 ani (de asemenea s-a considerat că nu vor fi alte influențe: crize, conflicte etc.). În baza acestei estimări prețul gazelor naturale la populație ar trebui să scadă cu 5% față de prețul plafonat în anul 2026 și de 11% în anul 2027.

    Acest preț s-ar putea obține doar în situatia în care ar exista o concurență reală în piață, atât la nivelul consumatorului final cât și la nivelul pienței engros. 

    Dar lipsa pregătirii liberizării pieței gazelor naturale de anul viitor nu va aduce această concurență.

    În cadrul Barometrului Securității Energetice relizat de INSCOP și prezentat în octombrie 2025 se arată că 49,4% dintre cei chestionați iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale numai dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor (față de 38% în iunie 2020 și 17.4% în mai 2021), în timp ce 27,8% resping această posibilitate (față de 27.9% în iunie 2020, și 27.6% în mai 2021). 21,6% declară că nu sunt conectați la rețea si nu știu sau nu răspund 1,3%.

    Astfel, apreciem că prețul gazelor care se va forma pe piața gazelor naturale liberalizată, ținând seama de această realitate tristă a României – lipsa pregătirii liberalizării de către instituțiile statului și lipsa implicării consumatorilor în crearea concurențeiva aduce prețul gazelor marfă din România peste prețul pieței din Europa și de asemenea va aduce marje comerciale mai mari decât în prezent la furnizori, adică va prezenta următoarea tendință.

    Astfel, în diversele ipoteze luate în considerare nu se previzionează o creșetere a prețului gazelor naturale peste nivelul prețului plafonat în prezent al gazelor naturale. 

    Analizând ofertele de pe comparatorul de prețuri al gazelor naturale al ANRE cu livrare de la 1 aprilie 2026, putem observa că toate au aceeași valoare, aspect ce arată din nou lipsa pregătirii liberalizării pieței, dar este și o validare a estimării că prețurile gazelor naturale după plafonare nu vor fi mai mari decât prețul plafonat.

    Deși estimările tehnice și datele actuale din piața gazelor naturale nu indică presiuni reale de creștere a prețurilor după încetarea schemei de plafonare, discursul unor instituții macroeconomice BNR și Consiliul Fiscal poate reflecta mai degrabă o prudență (bazată pe statistica liberalizării precedente a pieței de gaze din România), decât o analiză bazată pe condiții fundamentale. În lipsa unor factori obiectivi – creșterea costurilor de producție, scumpirea importurilor, diminuarea ofertei sau modificări fiscale semnificative – nu există justificări economice clare care să împingă prețurile peste nivelul plafonat actual.

    În acest sens, diferența dintre estimările bazate pe date – care arată menținerea prețurilor la nivelul actual – și avertismentele generale privind creșterea creșterii prețurilor sunt mai degrabă un acord între fundament și percepție, decât o anticipare reală a unei scumpiri. 

    Totuși evoluția prețului aduce pierderi sau câștiguri în primul rând pentru stat: 

    O scădere cu 5% a prețului final al gazelor față de prețul plafonat, ar aduce o scădere a veniturilor din TVA de cca 0,3 mil euro pentru întreg anul 2026 și ar aduce aproximativ aceleași venituri furnizorilor ca și în anul 2025. 

    O creștete cu 5% a prețului gazelor față de prețul plafonat, ar aduce o scădere a veniturilor din TVA de cca 0,4 mil euro pentru anul 2026 și ar aduce un câștig suplimentar   furnizorilor de cca 0,2 mil euro fata de anul 2025. 

    Cât de bine dorm și cât de stresați sunt cei din Gen Z, potrivit Studiului Asociației Dieteticienilor din România, susținut de Nestlé.

    0

    La nivelul Generației Z, femeile au somnul mai fragmentat și sunt mai stresate la locul de muncă și mult mai stresate acasă, în timp ce bărbații adorm mai greu, sunt oarecum stresați la locul de muncă și mai deloc acasă, potrivit studiului „Evaluarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România”, realizat de Asociația Dieteticienilor din România, cu sprijinul Nestlé România în perioada 3 februarie-11 mai 2025. Eșantionul de referință a fost de 1205 participanți din România, dintre care 47% femei și 53% bărbați, vârsta medie a grupului fiind de 23 de ani.

    Majoritatea respondenților (78,2%) au declarat că dorm între 6 și 8 ore pe noapte, în timp ce doar 9% dorm între 3 și 5 ore, iar mai puțin de 1% au un somn sub 3 ore. Analiza comparativă între genuri nu a evidențiat diferențe semnificative, sugerând un profil similar de durată a somnului în rândul femeilor și bărbaților.

    „Studiul nostru arată încă o dată că echilibrul nu vine dintr-un singur obicei, ci din modul în care toate componentele stilului de viață se armonizează. Somnul odihnitor și neîntrerupt, de aproximativ opt ore pe noapte, oferă organismului un interval esențial de refacere, care influențează direct capacitatea de concentrare, gestionarea stresului și  modul în care corpul procesează energia de care avem nevoie zi de zi.. În rândul tinerilor din Generația Z, vedem clar că somnul, alimentația echilibrată și managementul stresului trebuie privite împreună dacă ne dorim o generație sănătoasă, rezistentă și pregătită pentru provocările cotidiene”, explică dr. Laura Gavrilaș, dietetician autorizat, președinte al Asociației Dieteticienilor din România și coordonator științific al studiului.

    „Somnul suficient și de calitate este la fel de important ca alimentație și activitatea fizică pentru un stil de viață sănătos. Asigurarea unui somn de calitate trebuie să devină un obiectiv strategic pentru autorități și angajatori, pentru că influențează direct atât comportamentul indivizilor în societate, cât și productivitatea la locul de muncă. Ne bucurăm că am putut sprijini realizarea acestui studiu și sperăm să fie de folos tuturor celor care îl citesc”, spune Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și manager nutriție Nestlé România și Europa de Sud-Est.

    Probleme de calitate a somnului

    1 din 3 tineri din Gen Zau declarat că se confruntă cu probleme de somn de cel puțin 3 ori pe săptămână, cu o prevalență semnificativ mai mare în rândul femeilor (39,6%) comparativ cu bărbații (30,3%). Diferența este semnificativă statistic, sugerând că sexul feminin este mai predispus la tulburări de somn în rândul tinerilor adulți incluși în acest studiu.

    Cele mai frecvente probleme de somn au fost dificultățile de adormire (22%) și trezirile frecvente în timpul nopții (11%). Aproximativ jumătate dintre respondenți au indicat simptome combinate (ex. dificultăți de adormire, somn neliniștit și treziri precoce). Femeile au raportat mai des probleme combinate de calitate și menținere a somnului, în timp ce bărbații au semnalat mai frecvent dificultăți în inițierea somnului.

    Oboseală și nervozitate

    Cumva în relație cauzală, 28% dintre respondenți au raportat oboseală, iar alți 26.1% s-au confruntat cu stres în ultimele 6 luni. Alte probleme frecvente includ modificările bruște ale stării de spirit (13.5%), sentimentele de furie (12,1%), izolarea socială (7,7%) și depresia (6.0%). Doar 6.2% dintre respondenți au declarat că nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme. 

    Distribuția problemelor emoționale și psihologice a fost semnificativ diferită între sexe. Femeile au raportat mai frecvent simptome precum oboseală (28,3% vs. 27,7%), modificări ale stării de spirit (15,1% vs. 11,5%), sentimente de furie (12,8% vs. 11,3%) și izolare socială (8,5% vs. 6,8%) decât bărbații. În schimb, bărbații au declarat mai frecvent că nu s-au confruntat cu nicio problemă (11,1% vs. 1,9%).

    Stresul la muncă și acasă 

    34,8% dintre respondenți au raportat că s-au confruntat cu stres la locul de muncă de mai multe ori, iar 7,9% au simțit stres permanent. Doar 16,3% nu au resimțit deloc stres. Distribuția percepției stresului la locul de muncă a fost semnificativ diferită între sexe, femeile raportând mai frecvent stres repetat sau permanent comparativ cu bărbații.

    Mai mult de jumătate dintre respondenți (52,5%) au declarat că s-au simțit stresați uneori acasă în ultima săptămână. 19,1% au perceput stresul acasă de mai multe ori, iar 3,1% au experimentat stres permanent. 25,3% dintre respondenți au indicat că nu au simțit deloc stres acasă în ultima săptămână. Femeile au raportat mai frecvent stres de mai multe ori și permanent, comparativ cu bărbații, care, în schimb, au declarat în proporție mai mare că nu s-au simțit deloc stresați acasă.

    Greenvolt Next livrează un parc fotovoltaic de 4MW pentru Sanofi, în Irlanda

    0

    Greenvolt Next, parte a Greenvolt Group, companie specializată în soluții de energie regenerabilă pentru sectorul comercial și industrial, a finalizat dezvoltarea unei centrale fotovoltaice de 4 MW pentru Sanofi, una dintre companiile biofarmaceutice globale de top.

    Aflat acum în funcțiune pe campusul de producție Sanofi din Waterford, Irlanda, proiectul a fost structurat sub forma unui Contract de Achiziție de Energie (PPA), fără a necesita investiție inițială din partea companiei farmaceutice și permițându-i să acceseze energie electrică regenerabilă la un preț stabil și previzibil, beneficiind în același timp de certitudine operațională pe termen lung.

    Proiectul a fost inaugurat oficial printr-o ceremonie la care a participat Ministrul de Stat, Mary Butler, și a subliniat importanța națională a investițiilor ce accelerează tranziția Irlandei către energie curată. Sanofi, prezentă în Irlanda de peste 20 de ani, dezvoltă și produce soluții de sănătate în domenii terapeutice precum bolile cardiovasculare, diabetul, scleroza multiplă și vaccinuri, locația din Waterford având un rol central în operațiunile sale.

    Greenvolt Next a proiectat și livrat centrala fotovoltaică de 4 MW, ce cuprinde peste 5.700 de panouri și 10 invertoare. Instalația va genera aproximativ 3,2 GWh de energie electrică regenerabilă anual, acoperind aproximativ 20% din nevoile energetice ale locației și permițând evitarea emisiei a 950 de tone de CO₂ în fiecare an. Această reducere a emisiilor de carbon susține direct strategia globală de mediu a Sanofi, demonstrând în același timp leadership-ul locației din Waterford în acțiunea climatică din sectorul farmaceutic irlandez.

    Proiectul a fost finalizat într-un interval de patru luni, mobilizând o echipă multidisciplinară formată din peste 100 de profesioniști din domeniile de proiectare, inginerie și instalare. Greenvolt Next va opera și asigura mentenanța facilității timp de 20 de ani, garantând performanță, siguranță și fiabilitate pe toată durata ciclului de viață. Proiectul întărește competitivitatea pe termen lung a locației, asigurându-se că acesta poate continua să crească, să inoveze și să producă medicamente de înaltă calitate într-un mod sustenabil.

    Ministrul de stat în Departamentul Taoiseach cu responsabilități speciale ca Chief Whip al Guvernului și la Departamentul Sănătății cu responsabilitate pentru Sănătate Mintală, Mary Butler, a adăugat: „Este o inițiativă impresionantă, care reprezintă un pas semnificativ înainte pentru energia curată și infrastructura durabilă în Waterford. Este foarte important să ne străduim să continuăm să dezvoltăm soluții energetice inteligente la nivel comunitar. Astfel de investiții locale în energie regenerabilă sunt deosebit de importante în contextul angajamentelor și țintelor noastre climatice naționale. Am fost deosebit de impresionată de echipa care conduce această inițiativă la Sanofi, energia, entuziasmul sunt atât de încurajatoare. Setează un precedent pe care alții să-l urmeze, având una dintre cele mai mari instalații regenerabile de acest tip în inima orașului nostru.”

    João Manso Neto, CEO al Greenvolt Group, a declarat: „Acest proiect reflectă încrederea acordată expertizei și capacităților noastre de execuție de către o companie globală de anvergura Sanofi, consolidând leadership-ul nostru în sectorul energiei regenerabile comerciale și industriale, atât în Irlanda, cât și în întreaga Europă. Am construit un portofoliu solid în multiple industrii, inclusiv în clusterul farmaceutic, care, având în vedere nevoile sale substanțiale de energie, a adoptat tot mai mult generarea la fața locului ca pilon strategic pentru decarbonizare și reziliență energetică.”

    Cian O Brien, Site Lead, Sanofi Irlanda, a spus: „Generarea propriei noastre energii regenerabile la fața locului este vitală pentru a ne ajuta să ne atingem țintele de sustenabilitate, vizând emisii zero nete de gaze cu efect de seră până în 2045 în toate domeniile, cu o traiectorie către neutralitate de carbon până în 2030. Cu expertiza Greenvolt Next Ireland în instalații de energie regenerabilă pentru companii mari precum a noastră, ne vom putea reduce semnificativ dependența de rețeaua electrică, generând 20% din energie la fața locului în fiecare an.”

    Greenvolt Next este o platformă paneuropeană de generare distribuită care operează în 12 țări, inclusiv în România, sprijinind clienți comerciali și industriali în accelerarea tranziției către modele energetice mai eficiente și sustenabile.

    Primul magazin robotizat din țară, 100% românesc  

    0

    În ansamblul rezidențial premium Liziera de Lac, la mai puțin de 20 de minute de zona Pallady, ansamblu dezvoltat de Liebrecht & wooD, a fost inaugurat primul magazin robotizat din țară, numit Proximart, disponibil 24/7. Magazinul oferă „o gamă variată de produse esențiale, de la alimente de bază, conserve, pâine, lapte UHT sau produse de uz cosmetic ori de curățenie, până la băuturi și gustări și este dezvoltat de start-up-ul românesc de tehnologie SQB Robotics, pionierul primului shop complet automatizat și robotizat din România”.

    După cum precizează dezvoltatorul imobiliar, „colaborarea marchează o premieră pentru comunitatea Liziera de Lac și se aliniază strategiei de dezvoltare pe termen lung prin care ansamblul integrează soluții smart living și servicii cu valoare operațională reală. Deschiderea noului magazin automatizat reflectă direcția clară a proiectului premium Liziera de Lac – conturarea unui ecosistem rezidențial complet, susținut de tehnologie și infrastructură bine planificată, în linie cu standardele comunităților premium din piețele occidentale”.

    Raluca Dumitrică, Head of Marketing Liebrecht & wooD România: „Integrarea acestui concept în Liziera de Lac reprezintă un pas firesc în dezvoltarea infrastructurii noastre și completează paleta largă de facilități oferită rezidenților, care au acces imediat la servicii esențiale, în interiorul ansamblului. Ne orientăm constant către soluții care aduc valoare reală rezidenților, soluții care cresc standardele de locuire și poziționează proiectul în zona comunităților moderne, bine gestionate și orientate spre tehnologie. În strategia noastră, extinderea constantă a facilităților din proiect reprezintă un element natural al programului de diversificare a opțiunilor pentru comunitate. Liziera de Lac este proiectul rezidențial cu cel mai mare număr de facilități din zona de Est a Bucureștiului și suntem bucuroși că Proximart, prin acest magazin ce oferă servicii de primă necesitate, completează frumos mixul existent în ansamblu.”

    Magazinul Proximart este „disponibil non-stop, se află în imediata apropiere a clădirii publice AGORA și se distinge prin simplitatea utilizării: clienții aleg produsele de pe un ecran tactil amplasat în exteriorul shop-ului, într-o zonă acoperită, plătesc rapid cu cardul, robotul le colectează produsele de pe rafturile magazinului și le livrează în câteva minute într-o fereastră securizată, de unde cumpărătorul le poate prelua. În spate se află un sistem software avansat, care verifică stocurile mereu și optimizează operațiunile. Această abordare eficientă este perfect aliniată cu nevoile unui stil de viață modern, accelerat”.

    De asemenea, dezvoltatorul subliniază că „parteneriatul dintre Liziera de Lac și SQB Robotics consolidează direcția în care evoluează proiectul premium, dezvoltat conform modelului occidental. Amplasat pe malul lacului Tătaru și conectat direct la infrastructura majoră din Estul Capitalei, Liziera de Lac, proiectul premium ales și de campionul olimpic David Popovici, beneficiază de acces rapid către zona Pallady, stația de metrou Anghel Saligny și principalele artere rutiere – inclusiv A2 și viitorul nod A0. Cu peste 52% din suprafața totală dedicată spațiilor verzi, un element esențial în arhitectura proiectului, Liziera de Lac oferă rezidenților un cadru echilibrat, în care sportul, mobilitatea alternativă și momentele de relaxare sunt parte din rutina zilnică. Comunitatea, formată deja din peste 200 de locuitori, beneficiază de un portofoliu amplu de facilități: piscina semiolimpică LIDO by David Popovici, piste de biciclete, terenuri de baschet și tenis, locuri de joacă pentru copii, zone de recreere pe malul lacului, un centru educațional care va găzdui o grădiniță precum și AGORA HUB, care completează infrastructura ansamblului printr-un spațiu comunitar dedicat muncii, întâlnirilor și activităților sportive”. 

    Alexandra Boros, cofondator al SQB Robotics, compania care a fondat Proximart: „Lansarea Proximart în Liziera de Lac reprezintă un moment important pentru noi și pentru piața de retail din România. Suntem mândri să aducem un concept inovator, dezvoltat integral în România, într-o comunitate care împărtășește valorile noastre de progres și orientare către viitor. Ne bucurăm să contribuim la confortul și experiența de zi cu zi a rezidenților Liziera de Lac.”

    TOKEN: licența românească de instituție de plată, extinsă cu succes în 27 de state UE și 3 state SEE

    0

    TOKEN, furnizor de soluții de plăți digitale, parte a Grupului Koç, cel mai mare holding privat din Turcia, și companie fintech autorizată de Banca Națională a României (BNR) ca instituție de plată, a obținut aprobarea BNR pentru a-și translata licența în 27 de state ale UE și trei state din Spațiul Economic European (SEE) și este acum inclusă în Registrul publicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). 

    „Acesta este primul pas din traseul nostru spre a deveni un furnizor de servicii de plată paneuropean, prin intermediul infrastructurii de plăți, atât în ​​mediul online, cât și în cel offline. Acum, ca parte a strategiei noastre, ne concentrăm asupra companiilor active în cadrul Grupului Koç și vedem atât Italia, cât și Grecia ca piețe de pornire pentru dezvoltarea noastră imediată, pentru a beneficia pe deplin de sinergiile grupului”, declară Burak Yildiran, CEO, TOKEN Romania.

    Token furnizează o platformă integrată de servicii, atât pentru plăți online, cât și offline, menită să digitalizeze eficient activitățile și să crească performanțele financiare ale companiilor, prin intermediul soluțiilor sale inovatoare.

    În prezent, platforma online TOKEN permite procesarea plăților efectuate prin diverse mijloace, inclusiv Apple Pay și Google Pay, accesând un tablou de bord pentru vizibilitate în timp real a operațiunilor. Ca inovație în plățile offline, TOKEN a dezvoltat o platformă extinsă de servicii care transformă cu succes POS-ul clasic într-un HUB financiar pentru IMM-uri.

    „Platforma noastră le permite acestor companii să își digitalizeze operațiunile, ceea ce duce la o performanță financiară îmbunătățită, o eficiență sporită și, în cele din urmă, la o creștere economică semnificativă. Permițând tuturor participanților să acceseze o infrastructură financiară modernă, Token contribuie activ la dezvoltarea unei economii incluzive și sustenabile”, menționează Raluca Micu, deputy CEO, TOKEN Romania.

    Dincolo de eficientizarea operațiunilor și extinderea prezenței globale, Token se angajează să integreze IMM-urile în economia digitală, prin furnizarea de servicii financiare digitale accesibile și robuste.

    „Acest angajament se extinde în special la zonele rurale mai puțin deservite și la zonele urbane mici, unde accesul la serviciile financiare tradiționale este adesea extrem de limitat. Token abordează direct această lacună critică, oferind servicii esențiale de retragere și preluare numerar la punctul de vânzare (POS), catalizând dezvoltarea unei infrastructuri vitale de plăți și aducând serviciile financiare mai aproape de comunitățile care au cea mai mare nevoie de ele”, adaugă Raluca Micu.

    La începutul anului 2023, TOKEN și-a extins operațiunile în România, oferind comercianților soluții de tip „one-stop-shop” utilizând terminale POS marca Beko, precum și soluții de plată digitale, dezvoltate 100% în România. În 2024, TOKEN Payment Services (TOKEN) a devenit prima instituție de plată autorizată de Banca Națională a României să accepte operațiuni și tranzacții de plată online la POS-uri fizice, conform regulamentului PSD2.

    România lansează conceptul proiectului DraculaLand

    0

    Se lansează România lansează conceptul proiectului DraculaLand o investiție privată de peste 1 miliard de euro, concepută să devină cea mai mare destinație de entertainment, retail și tehnologie de pe continent, transformând țara într-un nou hub global de divertisment.
    Dezvoltat împreună cu parteneri internaționali de top, DraculaLand va combina turismul, retailul, tehnologia, cultura și stilul de viață într-o singură infrastructură de entertainment și inovație, întinsă pe 160 de hectare, la 20 de minute de București și 15 minute de Aeroportul Otopeni.

    O infrastructură globală de entertainment, retail și tehnologie

    DraculaLand va îmbina arhitectura de ultimă generație, tehnologia avansată și storytelling-ul cultural într-o destinație multi-dimensională, creată pentru noua generație de călători și consumatori de divertisment.

    Elementele principale ale proiectului includ:

    DraculaLand Theme Park – peste 780.000 mp, 6 zone tematice immersive și peste 40 de atracții majore;

    Arenă multifuncțională – aproximativ 80.000 mp construiți, 22.500 de locuri pentru concerte, festivaluri, competiții de esports și evenimente internaționale;

    Fashion & Home-Deco Luxury Outlet – aproximativ 9.000 mp de spații retail și 3.000 mp F&B, cu peste 70 de branduri, concept dezvoltat împreună cu Piuarch Milano și echipa The Mall Firenze;

    Dracula Grand Hotel (4★), Dracula Family Hotel (3★+), Dracula Inn (3★) – 1.200 de camere, săli de conferințe și facilități premium;

    Aqua Park & Thermal Spa – aproximativ 50.000 mp construiți, peste 30 de atracții acvatice și una dintre cele mai mari piscine cu valuri din Europa;

    Racing Track & Motor Park – circuit de aproximativ 4,5 km, cu paddock, garaje, zone VIP și facilități media;

    Business Accelerator & Tech Hub – aproximativ 15.000 mp construiți, peste 1.000 de stații de lucru pentru startup-uri din gaming, AI și industriile creative digitale.

    „DraculaLand reunește tot ce am învățat în real estate: disciplină, rigoare, viziune și capacitatea de a păstra împreună echipe complexe, cu specializări foarte diferite. Dar mai important, adaugă o poveste care dă sens fiecărui metru pătrat construit. Pentru mine, DraculaLand este un proiect național – un simbol că România poate și trebuie să construiască repere, nu doar clădiri sau proiecte imobiliare simple.”
    – Dragoș Dobrescu, fondatorul DraculaLand.

    Proiect conceput și dezvoltat de lideri globali

    DraculaLand a fost dezvoltat, în fazele de concept și master plan, alături de o echipă internațională de experți în arhitectură, inginerie, finanțe și inovație.

    „Dracula Outlet Mall a fost conceput ca un catalizator social, activ pe tot parcursul zilei – un loc nu doar pentru cumpărături, ci pentru a trăi, a te întâlni și a împărtăși experiențe. De la început, a fost clar că DraculaLand nu este doar un proiect imobiliar, ci o declarație culturală: un loc în care arhitectura, tehnologia, creativitatea și stilul de viață se îmbină într-un mod rar întâlnit în Europa.”
    – Gino Garbellini, partener fondator Piuarch Milano.

    „DraculaLand va fi unul dintre foarte puținele proiecte din România construite cu o strategie clară, disciplină și execuție riguroasă de la primele discuții până la operare. Va reuni retail, entertainment, ospitalitate, infrastructură culturală și tehnologie într-un mod pe care îl vedem rar în Europa. Pentru branduri și investitori, va însemna stabilitate, predictibilitate și un mediu profesionist în care își pot dezvolta afacerile pe termen lung.”
    Andreea Mihai, lider executiv senior în retail, real estate, marketing și e-commerce, cu peste două decenii de experiență în grupuri precum Carrefour, Hagag, Leroy Merlin și NIRO

    DraculaLand Metaverse – acolo unde realitatea întâlnește tehnologia, în primul proiect „phygital” de această magnitudine din lume

    În paralel cu dezvoltarea fizică, DraculaLand este conceput cu propriul metavers construit în Unreal Engine 5, un „digital twin” al destinației, care va permite milioanelor de utilizatori să exploreze, să se joace și să interacționeze cu universul DraculaLand de oriunde din lume.

    Metaversul va integra:

    DraculaCoin – tokenul nativ al ecosistemului, utilizabil atât în lumea digitală, cât și în cea fizică;

    Sisteme de tip NFT pentru proprietate digitală, recompense și experiențe exclusive;

    Personalizare bazată pe inteligență artificială, astfel încât fiecare utilizator să aibă o poveste și un avatar unic;

    Conectare în timp real cu evenimentele fizice din parc – concerte, competiții, festivaluri și experiențe speciale reflectate instant în universul digital.

    Impact economic și social

    Conform estimărilor financiare actuale, DraculaLand va genera:

    • peste 5.000 de locuri de muncă directe și indirecte în turism, tehnologie și servicii;
    • un impact economic total estimat la aproximativ 5 miliarde de euro în următorul deceniu;
    • aproximativ 3 milioane de vizitatori anual în prima fază.

    O nouă icoană culturală și digitală pentru Europa

    Prin combinarea arhitecturii, culturii și tehnologiei de vârf, DraculaLand va transforma unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale României într-o legendă modernă, construită cu respect, creativitate și standarde internaționale ridicate.

    „DraculaLand transformă în sfârșit această recunoaștere globală într-o atracție structurată, de înaltă calitate, care va prezenta patrimoniul României cu demnitate și creativitate. Nu vorbim doar despre un parc tematic, ci despre un activ cultural care va consolida poziția României pe harta turismului mondial și va funcționa ca un motor economic pe termen lung.”
    – Vlad Marinescu, fost președinte al Federației Internaționale de Esports

    DraculaLand este conceput ca o destinație iconică, tehnologică, născută dintr-o poveste atemporală și transformată într-un reper global pentru entertainment și inovație.

    Proiect dezvoltat în parteneriat cu Piuarch Milano, The Mall Firenze Team, RB+P, TDAC, Zabten Consulting, Optim Engineers, Creative Studio Berlin, Esports Europe, Țuca Zbârcea & Asociații și Deloitte.

    NAI Romania: Criza apei din Prahova și Dâmbovița provoacă pierderi de peste 3 milioane de euro pe zi

    0

    Pierderile economice generate de criza apei din Prahova și Dâmbovița depășesc 3 milioane de euro pe zi, în principal din oprirea parțială a centralei electrice Brazi și din perturbarea activităților economice locale. Situația are loc în condițiile în care aproximativ 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă și menajeră, ca urmare a golirii barajului Paltinu și a unor lucrări urgente la rețeaua de alimentare, arată o analiză realizată de Appraisal & Valuation SA, compania deținătoare a brandului NAI Romania & Moldova și emitent listat pe BVB (simbol: APP).

    Centrala electrică Brazi (deținută de OMV Petrom), cu o capacitate instalată de aproximativ 860 MW și o contribuție de până la 10% din producția națională de electricitate, a fost nevoită să oprească o parte dintre unități ca urmare a debitului insuficient de apă.

    Conform calculelor NAI Romania, dacă capacitatea oprită estimată se situează la circa 800 MV, aceasta înseamnă un minus de 19.200 MWh pe zi. La o valoare de piață medie (preț spot mediu de 150 euro per MWh), rezultă circa 2,88 milioane de euro pe zi.

    În realitate, impactul poate fi chiar mai mare decât atât, deoarece deficitul trebuie compensat prin alte surse mai scumpe (repornirea unor termocentrale pe cărbune) sau prin importuri.

    Cei circa 100.000 de locuitori afectați sunt distribuiți în circa 40.000 de gospodării, dintre care circa 60% în județul Prahova (PH), iar 40% în județul Dâmbovița (DB). Dacă se ia în calcul ipoteza a 2,5 persoane/gospodărie, costul mediu suplimentar pentru aprovizionare cu apă potabilă, apă pentru igienă și logistică ajunge la vreo 3 euro/zi/gospodărie, respectiv un total: 120.000 euro/zi.

    Totuși, această estimare minimă nu include cheltuielile autorităților (apă din rezerva de stat și transportul acesteia), costurile spitalelor, școlilor sau pierderile din sectorul HoReCa.

    Pe lângă pierderile directe, cauzate de lipsa apei, se pot estima și pierderi economice indirecte, pornind de la PIB-ul per capita pentru cele două județe (în 2023) afectate: PH – 17.315 euro/an, adică 47,44 euro/zi/persoană, plus DB – 11.439 euro/an, adică 31,36 euro/zi/persoană.

    Făcând o medie ponderată între cele două valori, în funcție de populația afectată în cele două județe, rezultă un impact economic de 39,40 euro/zi/persoană, ca valoare economică potențial afectată.

    Estimând un scenariu minim ca numai 1% din activitatea economică zilnică este perturbată (întreruperi în industrie, servicii, comerț, logistică), rezultă o pierdere de 39.400 euro/zi. Iar într-un scenariu moderat, de perturbare a 5% din activitatea economică, pagubele ar ajunge la 197.000 euro/zi.

    În sectoare puternic dependente de apă (alimentar, procesare, spălătorii, laboratoare, mici unități industriale), pierderile pot fi chiar mai mari.

    Pe baza estimărilor anterioare se pot face estimări cumulate ale impactului: 

    • O zi fără apă ar s-ar situa în jurul a peste 3 milioane de euro pierderi totale;
    • O săptămână fără apă = 20,4-21,5 milioane de euro, în funcție de durata opririi producției de electricitate la termocentrala de la Brazi;
    • O lună fără apă = până la 81-86 de milioane de euro, dacă dacă situația afectează în continuare sistemul energetic și activitatea economică locală.

    „Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița demonstrează cât de ridicat este gradului de interdependență dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic. Impactul financiar estimat depășește 3 milioane de euro pe zi, iar un eveniment aparent local devine rapid un risc național. Este clar că România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de apă, redundanțe tehnologice și planuri de continuitate dedicate consumatorilor industriali critici”, afirmă Andrei Botiș (foto), CEO NAI Romania & Moldova (Appraisal & Valuation SA).

    Pentru reducerea riscurilor și protejarea activelor esențiale, NAI Romania recomandă:

    • Modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și instalarea unor rezervoare tampon în localități vulnerabile;
    • Digitalizarea managementului barajelor, cu publicarea în timp real a informațiilor despre niveluri și debite;
    • Planuri de continuitate și surse alternative de apă pentru instalațiile critice, inclusiv centrale electrice;
    • Evaluări post-criză pentru companii și autorități, necesare în elaborarea planurilor de investiții și de compensare a pierderilor.

    Stocarea energiei: o provocare pe care România trebuie să o depășească

    0

    Energy Policy Group (EPG) a publicat un raport redactat de Radu Cîrligeanu și Bogdan Leu care analizează dimensiunile tehnologice, financiare, de reglementare și de afaceri ale stocării energiei în România, identificând lacune și propunând măsuri de politică publică pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile a sectorului.

    Sectorul energetic din România trece printr-o transformare profundă, de la producția bazată pe combustibili fosili către surse regenerabile de energie.Ponderea în creștere a energiei eoliene și solare aduce noi provocări precum volatilitate, dezechilibre între cerere și ofertă și riscuri pentru stabilitatea rețelei. Astfel, devine necesară o dezvoltare accelerată a capacităților de stocare.

    Fără a minimiza rolul sistemelor de stocare pe bază de baterii, autorii constată nevoia diversificării tehnologiilor de stocare. Dependența excesivă de baterii riscă să devină o vulnerabilitate a sistemului energetic național, mai ales din cauza caracteristicilor tehnice ale acestora carenu permit stocarea energiei pe termen lung.

    Raportul examinează o gamă largă de tehnologii de stocare și descrie mai în detaliu trei dintre acestea, potrivite pentru integrarea pe scară largă în sectorul energetic românesc: centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), baterii litiu-ion și vehicule electrice conectate la rețea (V2G).

    Capacitatea de stocare a României este printre cele mai scăzute din UE raportat la penetrarea surselor regenerabile de energie(capacitatea totală de stocare reprezintă doar 1,8% din capacitatea totală de generare). Dezvoltarea a fost încetinită de lipsa unei viziuni strategice clare și a unor ținte pentru stocare în planurile naționale;de mecanisme de piață care favorizează arbitrajul, dar nu și stocarea pe termen lung sau proiectele hibride SRE-stocare; de ambiguități privind statutul energiei stocate și reintroduse în rețea ca energie regenerabilă, dar și de un acces limitat la finanțare privată, din cauza bancabilității reduse a proiectelor și a lipsei unor modele de afaceri validate.

    Pentru a valorifica potențialul de stocare al României, experții EPG recomandă:

    • Aliniere strategică: actualizarea Strategiei Energetice a României 2025-2035, prin includerea unei foi de parcurs pentru stocare, cu ținte clare de capacitate.
    • Modificări de reglementare: clarificarea statutului legal al energiei stocate, simplificarea procedurilor de racordare și dezvoltarea unui cadru favorabil pentru proiecte hibride SRE-stocare.
    • Stimulente de piață: introducerea de mecanisme de capacitate, facilități fiscale, tarife garantate și contracte pentru diferență pentru a îmbunătăți bancabilitatea proiectelor.
    • Sprijin financiar: valorificarea fondurilor UE și naționale, extinderea accesului la finanțare privată prin garanții, obligațiuni verzi și instrumente de asigurare.
    • Implementarea V2G: promovarea V2G prin stimulente pentru achiziția de vehicule electrice echipate cu această tehnologie, infrastructură de încărcare compatibilă (bidirecțională) și legislație de sprijin.
    • Diversificare: încurajarea proiectelor pilot pentru tehnologii inovatoare și diversificate de stocare a energiei.

    Raportul redactat de Radu Cîrligeanu și Bogdan Leu argumentează că România se află într-un moment decisiv în care este nevoie de o strategie clară, diversificată și favorabilă stocării energiei pentru a nu risca instabilitate energetică și a nu pierde oportunități de investiții.

    Acesta poate fi accesat aici, pe site-ul EPG.

    Dâmbovița 2035: șase viziuni pentru transformarea râului într-o infrastructură verde-albastră a Bucureștiului

    0

    Dâmbovița intră într-o nouă etapă de dezvoltare. În cadrul conferinței internaționale „Dâmbovița 2035”, organizatorii au anunțat cele șase proiecte câștigătoare ale apelului internațional de idei și au lansat consultarea publică care va contribui la conturarea viitorului râului. Evenimentul face parte din programul-manifest Dâmbovița Apă Dulce (DAD), derulat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, cu sprijinul Platformei de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING Bank România.

    Competiția marchează trecerea de la idei la un proces de lucru pe termen lung, care să redea râului rolul de infrastructură urbană verde-albastră, esențială pentru identitatea, sănătatea și reziliența climatică a Bucureștiului.

    „Dâmbovița merită să aibă parte de o transformare pentru secolul acesta și nu o cosmetizare de suprafață, fără impact asupra calității vieții în oraș. Este unul dintre proiectele strategice ce pot schimba felul în care înțelegem relația cu apa și biodiversitatea într-un oraș din ce în ce mai poluat și supraîncălzit”, declară Teodor Frolu, co-fondator Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, inițiator Dâmbovița 2035

    „Proiectele premiate nu sunt doar planuri pe hârtie, ci viziuni care pot schimba felul în care trăim în București. Avem acum un set de idei tangibile, adaptabile și astfel un punct de plecare pentru a crea un plan ambițios pentru râul care ne traversează orașul. Este nevoie de curaj să regândim orașul și libertatea de a imagina spații care ne apropie de natură și de comunitate. ING susține aceste inițiative pentru că acestea definesc sustenabilitatea: un oraș mai viu, mai deschis, mai prietenos pentru oameni”, adaugă Tomina Vodarici, Community Investment Specialist, ING Bank

    Câștigătorii competiției de idei de amenajare a malurilor râului

    Din cele 27 de înscrieri, juriul internațional a selectat șase proiecte, câte unul pentru fiecare zonă-cheie a Dâmboviței. Fiecare echipă a primit un premiu de 3.000 de euro. Proiectele câștigătoare propun soluții care reconectează orașul la râu prin peisaj, biodiversitate, mobilitate ușoară, spațiu public, infrastructură și soluții reziliente la schimbările climatice, adaptate specificului fiecărui tronson:

    • Zona 1 – Chiajna-Lacul Morii: Proiectul RE-START NATURE (Cristina Andreea Constantin, Elena-Cristina Vlonga, Gabriel Teofil Negoi) – Propune recucerirea ecologică a capătului vestic al râului prin renaturare și reconectarea cartierelor la apă.
    • Zona 2 – Pod Ciurel: Proiectul Urban Infrastructure (Dimitrie Grigorescu, Dan Dinoiu, Dominika Trybe, Christian Kuczynski) – Reinterpretează infrastructura rutieră ca spațiu public, punând accent pe mobilitate ușoară și pe integrarea peisajului.
    • Zona 3 – CET Grozăvești–Grădina Botanică: Proiectul Peisaj Deschis (Cassandra Pop, Cosmin Anghelache, Astrid Rottman) – Propune reconectarea râului cu ecosistemele Grădinii Botanice și transformarea zonei industriale într-un coridor de biodiversitate.
    • Zona 4 – Timpuri Noi: Proiectul RGB – The Red, The Green, The Blue (Cătălin Bogdan Iclozan, Elena Cristina Machidon, Ionuț Mezinu) – O viziune de regenerare urbană ce combină culoare, peisaj și spațiu public în jurul Dâmboviței ca axă centrală.
    • Zona 5 – Parcul Natural Văcărești: Proiectul Dâmbovița 2035 S, M, L (Andreea Elena Istrate, Martha Robănescu) – O propunere scalată pe trei niveluri, adaptată la statutul de arie naturală urbană și la nevoile ecologice ale zonei.
    • Zona 6 – Vitan–Popești-Leordeni: Proiectul Urban Ecological Corridor: Sponge City Initiative (Cătălin Bogdan Iclozan, Elena Cristina Machidon, Ionuț Mezinu) O soluție climatică de tip sponge-city care transformă zona într-un coridor urban permeabil și biodivers.

         Conceptul fiecărui proiect este disponibil pe: https://www.anuala.ro/dambovita2035/proiecte/.    

    Expoziții și prezentări pentru public

    Toate propunerile vor putea fi vizualizate:      

    • joi, 4 decembrie 2025, ora 18:00, str. Amzei 13 – expoziție digitală OAR Bucuresti, la inaugurarea Bucharest Architecture Forum (BAF)     
    • online, pe pagina web a Anualei de Arhitectură București      
    • iar proiectele câștigătoare – direct pe teren, chiar în zonele pentru care au fost gândite, sub forma unor panouri outdoor  

    Expertiză internațională pentru regenerarea unui râu urban

    Invitați din Marea Britanie, Țările de Jos și Franța au prezentat modele europene de reactivare a râurilor urbane și au conturat o concluzie comună: viitorul orașelor europene depinde de felul în care tratăm apa ca infrastructură vie, nu doar ca element tehnic.

    • Peter Bishop, profesor la Bartlett School of Architecture (UCL Londra), a prezentat exemple din Londra despre reintegrarea râurilor în rețele urbane multifuncționale verzi-albastre.
    • Victor Dijkshoorn (VIC Landscapes, Țările de Jos) a explicat cum renaturalizarea malurilor și eliminarea parcărilor auto pot transforma zone degradate în spații publice vibrante.
    • Rémy David (Nantes Métropole) a prezentat lecțiile transformării râului Loire într-un peisaj metropolitan ce integrează biodiversitatea, economia și spațiile publice.
    • Clémence Mathieu, arhitect peisagist și artist vizual, a vorbit despre modul în care intersecția dintre grafică și peisaj poate comunica și amplifica valoarea unui râu în transformare, inclusiv în contextul cercetării sale dedicate Dâmboviței.
    • Bogdan Fezi, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România – Filiala București, a contextualizat istoria relației orașului cu râul și transformările hidraulice care au schimbat radical peisajul urban în secolul XIX.

    Consultare publică: cum își imaginează bucureștenii Dâmbovița anului 2035

    Organizatorii au lansat o consultare publică privind viitorul Dâmboviței realizată împreună cu dr. habil. Bogdan Voicu (Academia Română) pentru a testa percepțiile și preferințele publicului privind viitorul râului. Rezultatele vor contribui la masterplanul Dâmboviței.

    Chestionarul este disponibil aici: https://rqsa.ro/sondaje/Dambovita2035/

    Conferința a prezentat și direcțiile strategice ale programului Dâmbovița Apă Dulce (DAD), care propune transformarea râului într-o infrastructură naturală esențială pentru sănătatea și reziliența climatică a Bucureștiului. Mai multe informații despre programul – cadru Dâmbovița Apă Dulce (DAD) sunt accesibile pe website-ul programului https://dambovitaapadulce.ro/

    Apelul internațional de idei „Dâmbovița 2035” a fost lansat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, Nod Makerspace și Anuală de Arhitectură București, în parteneriat cu Filiala București a Ordinului Arhitecților din România și Institutul Francez din România, ca parte a programului manifest Dâmbovița Apă Dulce (DAD), finanțat prin Platforma de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING Bank Romania. 

    Companiile americane le depășesc pe cele europene la creșterea profiturilor și veniturilor

    După un început de an promițător, companiile europene rămân din nou în urma omologilor americani, în principal din cauza decalajului din sectorul tehnologic. Sezonul de raportare a rezultatelor financiare pentru al treilea trimestru a relevat un contrast puternic între performanțele companiilor din Europa și cele din SUA, indicele STOXX 600 înregistrând creșteri mai modeste, în timp ce indicele S&P 500 a avut o creștere robustă, determinată în principal de giganții tech care domină piețele globale. În Europa, sectorul imobiliar, după ani de declin, a înregistrat o puternică revenire a profiturilor. De ambele părți ale oceanului, sectorul financiar înregistrează câștiguri solide.

    Conform ultimelor rapoarte LSEG I/B/E/S, piețele europene au înregistrat o rată de creștere a profiturilor de 7,2% pentru trimestrul al treilea al anului 2025, comparativ cu același trimestru al anului trecut, rămânând semnificativ în urma creșterii impresionante de 14,7% a profiturilor indicelui S&P 500, în aceeași perioadă. Această diferență de performanță reflectă diferențe structurale mai mari în compoziția sectorială și dinamica economică de o parte și de alta a Atlanticului.

    Situația veniturilor prezintă o imagine la fel de divergentă. În timp ce S&P 500 a înregistrat o creștere a veniturilor de 8,3% în trimestrul al treilea al anului 2025, piețele europene s-au confruntat cu o contracție medie de 1,1% a veniturilor în comparație cu trimestrul al treilea al anului 2024. Sectorul energetic s-a confruntat cu dificultăți pe ambele continente, dar în timp ce în SUA a înregistrat o ușoară creștere a veniturilor de 1,1%, în Europa acestea s-au contractat cu 7,5%. Rezultatul global evidențiază și mediul anemic al cererii pe vechiul continent.

    Ratele de depășire a profiturilor estimate diferă, de asemenea, în mod semnificativ, 83% dintre companiile din S&P 500 raportând câștiguri peste estimările analiștilor, comparativ cu 54,3% dintre componentele STOXX 600. Această disparitate sugerează că companiile americane nu numai că au înregistrat performanțe absolute mai puternice, dar au și depășit așteptările în mod mai convingător, reflectând o execuție mai bună și o poziționare mai conservatoare a previziunilor.

    Divergența sectorială explică în mare parte diferența de performanță transatlantică. Sectorul tehnologic din S&P 500, care reprezintă aproximativ 34% din capitalizarea totală a pieței, a înregistrat o creștere fenomenală a profiturilor de 30,1% în trimestrul al treilea al anului 2025. Acesta a fost, de asemenea, motorul performanței generale a indicelui. În contrast, sectorul tehnologic european a înregistrat o creștere a profiturilor de doar 5%. Sectorul imobiliar european a înregistrat însă o redresare impresionantă, cu o creștere a profiturilor de peste 228% după ani de amortizări și un mediu economic nefavorabil determinat de ratele ridicate ale dobânzilor, dar acesta reprezintă mai puțin de 2% din capitalizarea indicelui. 

    Sectorul financiar european s-a dovedit a fi punctul forte al regiunii, cu o creștere a profiturilor de 12,3% și o rată impresionantă de depășire a așteptărilor de 74%. În termeni reali, acesta a înregistrat câștiguri de peste 51 de miliarde de euro în trimestrul al treilea al anului 2025. Această performanță nu a putut compensa însă slăbiciunea sectorului bunurilor de consum ciclice, care s-a contractat cu 12,9% față de anul precedent. Piața americană a beneficiat de puterea mai multor sectoare importante, inclusiv serviciile de comunicații – un alt sector legat de tehnologie și AI – cu o creștere de 9,5%, și sectorul financiar, cu o creștere de 5,2%, creând un profil de câștiguri mai echilibrat și mai rezilient.

    În peisajul european, din punct de vedere al creșterii profiturilor, companiile poloneze au fost campioanele continentului, cu o creștere de peste 45%, urmate de companiile din Irlanda și Germania (25%) și Elveția (22%). Companiile din a doua cea mai mare economie din Europa – Franța – au înregistrat o creștere a profiturilor de peste 6% dar sub media indicelui Stoxx 600. La capătul spectrului, avem Italia, cu o creștere marginală de 1%, Portugalia, cu o scădere de 14%, Norvegia (-16%) și Danemarca (-19%).

    Aceste performanțe se traduc și în performanțe bursiere; indicele Stoxx 600 a crescut cu 12,9% de la începutul acestui an, dar indicele polonez WIG l-a depășit cu o performanță de 40% în aceeași perioadă de timp. DAX-ul german a crescut cu 19%, în timp ce CAC40-ul francez a crescut cu doar 9%. Indicele BET românesc a înregistrat, de asemenea, o performanță puternică în acest an, cu o creștere de peste 39%. În ciuda rezultatelor superioare în materie de câștiguri, indicele S&P 500 a crescut cu 16% în aceeași perioadă. Conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, la întrebarea care dintre piețele bursiere din aceste regiuni consideră că va genera cele mai mari randamente pe termen lung, 46% dintre investitorii individuali români au preferat SUA, 42% Europa și 26% China. La nivel global, 38% dintre investitori preferă SUA, în timp ce 28% preferă Europa și 26% China.

    Analiză MET: La ce ar trebui să se aștepte piețele de energie în această iarnă?

    0

    de Vasilis Pappas,
    Senior Meteorologist în cadrul MET Group

    Specialiștii se așteaptă ca această iarnă să fie mai călduroasă (cu 1,0 până la 1,5 grade Celsius) decât iarna trecută, cu o cerere mai mică de gaze, atât în Europa, cât și în Asia. În România, prima prognoză ANM anunță un început de iarnă cu temperaturi peste cele obișnuite, însă acest lucru nu exclude posibilitatea unor episoade de ger sau ninsori. Fenomenul „La Niña” ar putea produce surprize în Europa.

    Zilele sunt mai scurte și nopțile mai lungi în emisfera nordică, un prilej bun să analizăm la ce ar trebui să ne așteptăm de la piețele de energie în perioada următoare. 

    Anul acesta, observăm o serie de riscuri legate de starea atmosferei în emisfera nordică, dar și de cea a Oceanului Indian și a Pacificului. Aceste interacțiuni între regiuni diferite ale planetei sunt denumite teleconexiuni. Iată câteva dintre teleconexiunile și caracteristicile atmosferice care sunt considerate deosebit de importante:

    1. Oscilația cvasi-bienală (QBO): Aceasta reprezintă o variație a vânturilor zonale din stratosfera inferioară, care se propagă treptat în jos și are o perioadă medie de aproximativ 28 de luni. În această iarnă, QBO se află în faza sa estică, ceea ce sugerează o probabilitate crescută de slăbire a curentului cu jet atlantic și de apariție mai frecventă a blocajelor atmosferice – condiții ce pot favoriza episoade mai lungi de vreme rece în Europa.
    2. Dipolul Oceanului Indian (IOD): Acesta este asociat cu diferența de temperatură a suprafeței mării între regiunile vestice și estice ale Oceanului Indian. Această diferență influențează vremea din Europa, determinând cu precădere anomalii ale precipitațiilor în timpul iernii. Pentru iarna care se apropie, modelele pe termen lung indică un IOD negativ la începutul iernii (noiembrie-decembrie), o veste bună pentru precipitațiile din sud-estul Europei.
    3. El Niño Southern Oscillation (ENSO): Probabil cea mai cunoscută dintre teleconexiunile climatice, ENSO este asociată cu variațiile de temperatură ale Oceanului Pacific și alternează între fazele El Niño, La Niña sau una neutră. În prezent, și pentru cea mai mare parte a iernii boreale, condițiile climatice favorizează menținerea fazei La Niña. Aceasta este, în general, asociată cu temperaturi mai scăzute decât cele normale în Asia de Est, având însă o influență mai puțin directă asupra Europei.
    4. Vortexul polar: este o regiune extinsă de presiune scăzută și aer rece care se rotește în jurul polilor Pământului, mai slabă pe timpul verii și mai intensă iarna. Cu cât vortexul este mai puternic, cu atât aerul rece tinde să rămână concentrat deasupra polilor (în cazul nostru, deasupra Polului Nord), fără a coborî spre latitudinile medii. Totuși, această iarnă a început cu un vortex polar mai slab decât în mod obișnuit – ceea ce stârnește îngrijorări cu privire la apariția frecventă a valurilor de frig în Europa.

    Ne așteptăm la o iarnă ușor mai blândă în acest an

    Luând în considerare toate elementele menționate anterior, împreună cu cele mai recente prognoze sub-sezoniere și sezoniere, se estimează că temperaturile de pe continentul european vor fi, în medie, cu 0,5-1,0°C peste valorile normale ale iernilor din perioada 2018-2024, și cu 1,0-1,5°C peste mediile iernii 2024–2025.

    Deși acesta este scenariul de bază, există și o variantă alternativă – cu o probabilitate de aproximativ 20% – care indică o iarnă mai rece cu circa 1,2°C, apropiată de media temperaturilor înregistrate iarna trecută.

    Dacă analizăm strict relația dintre temperatură și cererea de energie (fără a lua în calcul măsuri de eficiență energetică sau modificări structurale ale consumului), cererea de gaze naturale este așteptată să fie mai scăzută față de anul trecut, atât în Europa, cât și în Asia. Totuși, influența fenomenului La Niña asupra Asiei de Est ar putea aduce surprize, prin episoade cu temperaturi mai scăzute decât cele anticipate.

    Posibile creșteri ale prețurilor la gaze naturale și energie electrică în decembrie

    În Europa, cele mai recente prognoze sezoniere indică o probabilitate crescută pentru apariția fenomenelor de tip „Dunkelflaute” în luna decembrie – perioade în care cererea de încălzire este ridicată, dar producția de energie solară și eoliană este foarte scăzută. Astfel de situații pot genera creșteri bruște ale prețurilor la gaze naturale și electricitate, din cauza necesității de a suplimenta producția termică pentru a acoperi cererea care, în mod normal, ar fi fost satisfăcută de energia din surse regenerabile.

    Un astfel de eveniment major a avut loc pe 6 noiembrie 2024, când prețul mediu al energiei electrice a urcat la 231 €/MWh, iar în unele intervale orare a depășit chiar 800 €/MWh. Zilele caracterizate prin cerere ridicată și producție redusă din surse regenerabile limitează, de asemenea, eficiența sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS), care, în condiții normale, contribuie la reducerea vârfurilor de preț.

    Situația hidrologică joacă, la rândul ei, un rol esențial, mai ales în Europa de Sud-Est, o regiune puternic dependentă de producția hidroenergetică. Conform celor mai recente prognoze, se așteaptă precipitații peste media sezonieră, ceea ce ar aduce o ușurare semnificativă, întrucât rezervoarele hidro se află în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.

    În concluzie, interacțiunea dintre cererea meteo-dependentă din Europa și Asia va fi un factor important, deoarece o creștere a consumului în Asia ar putea influența diferența de preț a gazului natural lichefiat (GNL) dintre cele două regiuni și, implicit, redistribuirea livrărilor de GNL la nivel global.

    Analiză. Inundații, Secetă, Vieți Pierdute, Insecuritate Energetică și Prețuri Mari: Prețul Hidrocentralelor Nefinalizate

    0

    România se află astăzi într-un moment de răscruce când vine vorba de gestionarea resurselor de apă, a producției interne de energie și a protecției populației împotriva fenomenelor extreme. În timp ce unele proiecte hidroenergetice au fost stopate sau amânate, realitatea ultimilor ani arată clar că nevoia de a finaliza aceste lucrări nu a fost niciodată mai urgentă.

    Hidrocentrale începute și nefinalizate nu sunt doar șantiere abandonate, ci investiții publice valoroase, resurse energetice neexploatate și instrumente esențiale în lupta împotriva secetei și inundațiilor.

    Demolarea sau finalizarea hidrocentralelor are costuri diferite pentru români

    Construcția hidrocentralelor nefinalizate a fost realizată din prețul cu energia electrică plătită de consumatorii români. Astfel, în cei 38 de ani în medie de construcție a acestor hidrocentrale, considerând ponderea consumului de energie electrică medie a populației de 20%, estimăm că fiecare consumator casnic a achitat în medie cca 120 lei pentru a susține aceste lucrări

    Costurile pentru demolarea a 7 hidrocentrale sunt depedente de mulți factori — dimensiune, vechime, amplasare, mediul înconjurător, necesitatea remedierii mediului, sedimente, infrastructura etc. Plecând de la costurile demolărilor de astfel de amenajări hidrotehnice în SUA,  pot sări la sute de milioane USD / hidrocentrală. Considerând costurile de demolare a hidrocentralelor și readucerea terenurilor la forma inițială, de cca 200 – 300 milioane USD/hidrocentrală, rezultă că pentru 7 hidrocentrale ar fi necesari cca 1.6 mld USD.

    Astfel, în situația în care se va lua această hotărâre românii vor achita aceste sume, respectiv estimăm că fiecare consumator casnic ar achita în medie cca 160 lei pentru a demola aceste hidrocentrale. În același timp continuarea și finalizarea lucrărilor estimăm că ar determina achitarea în medie de 3,2 de lei de fiecare consumator în următorii 10 ani.

    HidrocentralaAnul începerii construcțieiPutere (MW)Bazinul hidrografic Investiții (mld lei)Grad de realizare (%)Rest de investiții  (mil lei)
    Răstolița198935,3Mures1.4593%0.15
    Bumbești–Livezeni200465,2Jiu0.898%0.07
    Surduc Siriu / Nehoiașu II198355Buzau0.885%0.31
    Pașcani19859,4Siret0.580%0.2
    Cerna–Belareca198114,7Caras0.3280%0.24
    Cornetu–Avrig – Căineni198926,5Olt1.160%0.5
    Cerna–Motru–Tismana II – Baraj Vaja19758Tismana0.2585%0.09
    Total 214.,1 5.2283%1.56

    Sursa: conform documentelor Hidroelectrica / ministere / presei economice

    Demolarea ar fi mult mai scumpă decât finalizarea lor, fiind necesară a fi plătită de fiecare român, iar sumele deja investite s-ar pierde definitiv.

    Seceta din Moldova: hidrocentralele sunt partea lipsă din soluția pe termen lung

    Regiunea Moldovei traversează cea mai gravă perioadă de secetă din ultimele decenii. În anul 2024:

    • 306 localități au fost afectate de lipsa apei;
    • 251 localități au raportat fântâni secate;
    • Aproximativ 400.000 de persoane au fost afectate direct.

    Aceste probleme nu mai sunt excepții, ci tendințe accelerate de schimbări climatice.

    Hidrocentralele și lacurile de acumulare au un rol fundamental în combaterea secetei:

    • reduc de 2–3 ori perioadele în care debitele râurilor scad la nivel critic;
    • asigură cu apă localitățile în perioadele secetoase;
    • permit menținerea unui debit minim ecologic;
    • sprijină irigațiile în lunile de vară.

    Prin finalizarea amenajărilor hidrotehnice din Moldova, volumul de apă stocabil ar crește cu peste 1 miliard m³ , ceea ce ar reduce efectele secetei hidrologice cu peste 60% .

    Protecție împotriva inundațiilor: un argument ignorat prea des

    Moldova nu suferă doar de lipsa apei, ci și de excesul ei. În ultimii 30 de ani:

    • 25 de persoane au murit în urma inundațiilor;
    • 8.857 de locuințe au fost afectate;
    • 168 de case au fost complet distruse.

    Lacurile de acumulare asociate hidrocentralelor nefinalizate ar reduce:

    • vârful viiturilor cu 30–70% ,
    • frecvența inundațiilor majore de 2–3 ori .

    Acestea sunt valori care pot face diferența între o gospodărie măturată de ape și una protejată.

    Mai mulți oameni la robinet, aceeași apă. România și-a extins rețeaua de apă fără resurse noi 

    România a triplat în ultimii 50 de ani numărul persoanelor raccordate la rețeaua publică de apă, însă această extindere masivă nu a fost însoțită de dezvoltarea unor surse noi de alimentare. Nu s-au construit acumulări sau baraje noi, iar în multe localități fântânile gospodăriilor răcordate au fost închise, reducând alternativele oamenilor. În aceste condiții, presiunea asupra surselor de apă existente crește semnificativ, iar sustenabilitatea sistemului devine tot mai incertă în lipsa realizării acumulărilor de apă.

    AnPersoane conectatePonderi din populație
    19705.656.76230%
    19819.293.54750%
    198910,223,35460%
    201512.634.41963,7%
    201913.728.14470,9%
    202114.133.28374,1%
    202214.285.86974,9%
    202314.705.48177,1%
    2025Estimate15.000.00078,5%

    La aceasta se adaugă faptul că populația urbană folosește din ce în ce mai multă apă potabilă, din cauza creșterii nivelului de trai și a conectării rețelelor moderne. În 1990, consumul mediu era de cca 120 l/persoană/zi; în 2024, se apropie de 160 l/persoană/zi în marile orașe.

    Securitatea energetică: hidrocentralele pot reduce importurile cu 25% 

    România a înregistrat în 2024 un import net de circa 3 TWh , un nivel îngrijorător pentru o țară cu potențial hidroelectric mare.

    Cele 7 hidrocentrale nefinalizate au:

    • putere instalată de 214 MW ,
    • pot produce 0,7–1 TWh/an ,
    • pot acoperi 15–18% din vârfurile de consum,
    • pot reduce importurile nete cu aproximativ 25% considerând importurile anului 2024. .

    Asta se traduce în prețuri mai mici la energie cu 3-5%, mai puțină dependență de piețele externe și o mai mare stabilitate a sistemului energetic național.

    Cele 7 hidrocentrale ar putea acoperi 15-18% din vârfurile de consum ale României, când prețurile sunt foarte mari.

    Schimbările climatice cer infrastructură, nu ezitare

    Resursa de apă a României s-a redus de la 2.200 m³/locuitor/an la aproximativ 1.800 m³/locuitor/an în ultimele decenii. În ritmul actual, țara riscă să ajungă sub pragul de stres hidric până în 2050.

    Finalizarea hidrocentralelor este una dintre câteva măsuri care combină:

    • adaptarea la variabilitatea climatică,
    • producerea de energie regenerabilă,
    • managementul integrat al resurselor de apă.

    România nu mai poate permite să lase la jumătate proiectele care devin tot mai necesare.

    MoldovaResursă utilizabilă actuală (mld. m³/an)Cerere actuală (mld. m³/an)
    20246,01,5
    2050 (previziuni)4.23

    Ce ar trebui să se întâmple cu hidrocentralele începute de România?

    Decizia privind viitorul acestor proiecte trebuie să fie luată de români, în mod informat:

    1. Finalizarea hidrocentralelor ar aduce energie mai ieftină, mai puține inundații, reducerea lipsei apei pentru populație și agricultură, diminuarea efectului perioadelor de secetă, precum și valorificarea investițiilor deja făcute, 
    2. Oprirea lor ar implica costuri mari de demolare care ar trebui achitate de fiecare român, pierderea producției energetice și menținerea vulnerabilității hidrologice.

    Hidrocentralele începute sunt investiții importante, cu beneficii potențiale pentru energie, gestionarea apei și siguranța comunităților, dar și cu responsabilitățile majore privind protecția mediului și respectarea legislației. De aceea, România are nevoie de o hotărâre matură, transparentă și bazată pe date, care să pună în balanță atât interesul public și securitatea energetică, cât și protejarea mediului, astfel încât soluția aleasă să fie cu adevărat în beneficiul cetățenilor și al naturii.

    Fără hidro, România intra în beznă. De ce unii încă blochează cea mai bună soluție apă-energie pentru români?

    0

    de Dumitru Chisăliță,
    Președintele Asociația Energia Inteligentă

    În ultimele 24 de ore Hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic românesc, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională. Aceasta este realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că „mai bine, vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele”.

    Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. E vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta va devenii parte din problemă.

    Iar problema doar pentru Moldova generată de blocarea / întârzierea amenajăriilor hidrotehnice înseamnă:

    • cca 500 localități care vor fi afectate de lipsa apei;
    • cca. 400.000 de persoane care vor fi afectate direct de lipsa apei;
    • riscul ca zeci de persoane să fie rănite sau să decedeze;
    • mii de locuințe pentru care există posibilitatea reală de a fi distruse;
    • creșterea importurile nete (hidrocentralele existente pot reduce importurile cu aproximativ 25% considerând importurile anului 2024);
    • că obligă fiecare român să achite cca 160 lei pentru a demola aceste hidrocentrale, după ce fiecare român a plătit cca 120 lei pentru construirea lor;
    • obligă plata cu 3-5% mai mult pentru energia electrică ca urmare a dezechilibrelor care nu pot să fie eliminate prin funcțioonarea acestor hidrocentrale;

    Asociația Energia Inteligentă a realizat o analiză a impactului nefinalizării amenajărilor hidrotehnice în perspectiva anilor 2050 pe care l redăm în continuare: Inundații, Secetă, Vieți Pierdute, Insecuritate Energetică și Prețuri Mari : Prețul Hidrocentralelor Nefinalizate

    CEC Bank scoate la vânzare două sucursale prin licitație pe platforma azitis.com

    0

    azitis.com, principala platformă de licitații pentru active în distress, listează spre două foste sucursale CEC Bank din București și Târgoviște, dar și un spațiu din Vaslui, care aparține băncii. Imobilul din capitală se află în sectorul 1, e compus dintr-o clădire multifuncțională și teren și se poate licita începând cu data de 9 decembrie 2025. Prețul pornește de la 980.000 de euro.

    „Ne așteptăm ca activul din București să genereze interes pentru investitori, datorită faptului că se poate transforma ușor în clinică medicală, birouri sau spațiu rezidențial. Și imobilul din Târgoviște se poate reconverti în spațiu comercial, cu investiții minime, deci ne așteptăm la o sesiune de licitație dinamică și aici. De altfel, istoricul tranzacțiilor noastre ne arată că orașele medii și mici din România atrag investiții de zeci de milioane de euro anual iar activele imobiliare formate din clădiri și terenuri sunt cele mai căutate”, completează Flavius Drăghici, COO azitis.com

    Fosta sucursală CEC din Târgoviște are 76 metri pătrați construiți și teren de 22,74 metri pătrați și se scoate la licitație în data de 9 decembrie 2025, cu prețul de pornire de 26.700 euro. Banca mai vinde și un imobil în Vaslui, în aceeași sesiune de licitații, cu preț de pornire de 21.750 de euro. 

    Simona Constantinescu, președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), președinte al Consiliului Consultativ al Turismului: „Tehnologia schimbă fundamental modul în care noi, furnizorii de servicii turistice, ne desfășurăm activitatea”

    0

    Declarații ale doamnei Simona Constantinescu, președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), președinte al Consiliului Consultativ al Turismului în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).


    Încerc să fac o prezentare la obiect, în sensul unor propuneri de politici publice legate de turism, în general, aflate la baza tuturor formelor de turism pe care le avem în România. Mă refer la tendințele actuale la nivel mondial și al Uniunii Europene. Soluțiile se regăsesc acolo, referitor atât la zona de legiferare și politici publice, cât și la zona de negociere în parteneriatul public-privat.

    La Federația Industriei Hoteliere, am încercat să facem o analiză de context tot timpul, mai ales atunci când bugetăm. Analizăm în context care sunt tendințele de la mare la mic, adică tendințele mondiale și tendințele locale cu care ne confruntăm. Avem câțiva piloni principali: digitalizarea, care schimbă major modul în care se desfășoară activitatea furnizorilor de servicii turistice, în special, în relaționarea cu clientul; schimbarea de comportament al clientului, atât generațional, cât și contextual, pentru că, în general, industria noastră este prima afectată de orice tip de criză, climatică, politică, geopolitică, economică sau pandemică. Omul reacționează imediat prin a tăia călătoriile în momentul în care are o percepție de risc, pe care orice criză o induce și creează anxietate și schimbă, influențează procesul decizional de călătorie. Operatorii din ospitalitate sunt nevoiți să se adapteze și să se uite foarte atent să-și eficientizeze procesele, pentru a face față schimbărilor, fie ele fiscale, fie ele de comportament al turistului, fie legate de războaie, de climă. Totodată, suntem atenți la percepția generațională, pentru că avem consumatori care sunt mult mai înclinați spre autenticitate, emoție și sens, atunci când călătoresc, drept care, alegerile se fac în baza acestor criterii.

    Care sunt tendințele observate în România? Vizitele sunt mai rare și mai scurte, pentru servicii mai bune. Se caută servicii mai bune, se cere și lumea e mai atentă la curățenie, autenticitate și personalizarea produsului. Aici vorbim de observare făcută, pentru că oamenii tind să dea review-uri. Noi trăim din reputație în turism și, cu cât ai o reputație mai bună, ai mai mulți clienți și poate și rate mai bune în oferta pe care o faci. Lumea tinde să vină pentru aceste atribute. Se caută experiență și sens și de aceea, turismul gastronomic rural, natura și tradițiile locale încep să fie un tractor în procesul decizional. Oamenii caută astfel de experiențe. De asemenea, se caută partea de prelungire a vieții, nu neapărat anti-aging, ci sănătate și prelungirea duratei de viață, în preferințele celor care vin în zona balneară ca produs turistic. Circa 64% din decizia de cumpărare a unui pachet turistic este legat de experiența culinară, și pentru români, și pentru străini. Interacțiunea turistului cu hotelul sau cu furnizorul se face preponderent pe mobil: rezervări, checkin, review-uri, plăți, toate trec prin sistem digital. De ce punctez aceste lucruri? Pentru că de la ele putem să ne obținem date, informații, profilare și politici publice bazate pe date corecte și cuprinzătoare.

    Tehnologia schimbă fundamental modul în care noi, furnizorii de servicii turistice, ne desfășurăm activitatea. Tehnologia în hoteluri, în general, se face prin implementarea unor CRM-uri (Customer Relationship Management), a unor utilizări ale AI-ului, pentru că asta este etapa evoluției economice în care suntem. Fără ele și fără tehnologizare, nu mai suntem în piață. În cazul hotelurilor și mai puțin în cazul restaurantelor, vorbim de sisteme de channel management. Despre ce este vorba? Aceste sisteme de channel management ajută hotelurile să-și gestioneze prezența online pe platformele de vânzare. Din păcate, doar hotelurile mari folosesc aceste sisteme și consecințele sunt că rămân foarte multe hoteluri tributare platformelor mari – Booking.com, Expedia și, în cazul apartamentelor, Airbnb – care au o putere foarte mare și aplică comisioane foarte mari. Hotelurile care depind doar de booking achită între 16 și 25%, comision care este aplicat la venit. Practic, toată marja de profit a unui hotel este dată către booking, pentru că nu are alte sisteme de vânzare și de optimizare a prezenței în ochii clientului și rămâne doar în acest sistem de vânzare în OTL (Online Travel Agent). 

    O altă schimbare pe care noi o regăsim la nivelul Uniunii Europene, dar care la noi încă nu e reglementată, este check-in-ul digital. Avem foarte mulți turiști care doresc să-și facă tot acest proces de check-in și check-out digital. La ce ajută el? În primul rând, la digitalizarea prezenței turistului în unitatea hotelieră. Ajută și la eficientizarea personalului în hotel, adică nu mai ai doi-trei recepționeri într-un hotel mare, ci poți să stai cu unul singur, pentru că restul își face turistul singur și poți să optimizezi niște procese. AI-ul în perioada aceasta este utilizat pentru segmentarea pieței: știm cui să ne adresăm folosind AI-ul, știm care este profilul turismului de balneo sau profilul turismului de city-break, putem face campanii personalizate și putem optimiza răspunsul la recenzii și mesaje primite de la clienți, aspect extrem de relevant în cazul reputației online, în baza căreia se fac cele mai multe rezervări.

    Platformele internaționale Booking, Expedia, cele foarte mari, deja, sunt integrate în sisteme AI, în ChatGPT, astfel încât, clientul se duce direct în ChatGPT și întreabă tot sejurul turistic. Aici apar debalansări, pentru că puterea pe care o au aceste platforme, raportându-ne la alți operatori din turism, agenții de exemplu, este foarte mare, iar agențiile de turism își pierd din clienți. Mai mult decât atât, în zona de legislație, există discrepanță, pentru că, în acest moment, agențiile de turism, dacă sunt în situația de a comercializa unități de cazare neclasificate, își pierd licența, în timp ce platformele online pot (legislația nu interzice încă) să afișeze unități de cazare neclasificate, fără a primi penalizări. Aici avem un prim aspect legat de concurență neloială, prin nelegiferare. Un alt aspect e cel legat de marketingul digital. Dacă aceste platforme, cum sunt Google și Booking, sunt gatekeepers considerați de Uniunea Europeană, cresc costurile unităților mici în a se promova în online, pentru că aceste platforme, având foarte mulți bani, îi declasifică în căutări pe cei care au bugete mici. Adică, tu chiar dacă-ți cauți un hotel cu site-ul, cu numele complet, în primele poziții, vor apărea întotdeauna platformele de rezervări globale și abia după a cincea-a șasea poziție, apare site-ul hotelului, chiar dacă l-ai căutat cu nume complet. Lucrurile acestea, la nivel Uniunii Europene, se încearcă a se legifera. Acesta este partea de tehnologie și statusul ei în acest moment, referitor la modul cum impactează activitatea hotelurilor.

    Un alt aspect este cel legat de short term rentals, apartamentele de închiriat. De ce este important să discutăm despre asta? Pentru că, în contextul României de acum și în baza datelor pe care noi le obținem de la Booking prin DAC7, care este implementată de ANAF în baza unui ghid, în București, numărul de înnoptări la nivel de opt luni de la începutul anului a atins 50% în apartamente versus hoteluri fără Airbnb. Asta ne spune că avem un jucător relevant pe piață și anume, segmentul de închirieri pe termen scurt, care este parțial reglementat și legiferat, dar, cu siguranță, nu este suficient controlat, drept care apar inechități. Avem peste 12.000 de apartamente de închiriat în scop turistic și doar o minoritate sunt autorizate, ele concurând direct cu hotelurile.

    Care sunt riscurile și impactul pe care îl aduc aceste apartamente în piețele turistice? În primul rând, fac distorsiuni majore între hoteluri și apartamente. Hotelurile au până la 14 autorizații de obținut, respectă norme stricte, plătesc taxe, angajează oamenii, în timp ce STR-ul (short term rental) nu are. Efectele sunt la veniturile bugetare, pentru că ei nu plătesc TVA, impozite parțiale, raportări incomplete, nu sunt obligați să raporteze dacă nu vor, deci nu raportează cazările. Avem impact de preț al locuințelor și de chirii în zonele cu cerere mare. Avem o migrație a turiștilor care sunt price sensitive, se duc de la hoteluri către apartamente. În analiza noastră, am constatat că, dintr-un tarif de cazare, un hotel achită 30% taxe, fie că vorbim de TVA, de taxe pe salarii, city tax, taxă de parcare, taxă salvamont, salvamar. Adunate toate, din 100 de lei, 30 de lei pleacă sub formă de taxe către autorități. Mai mult decât atât, în cazul city tax-ului, acesta se plătește de către hoteluri și probabil că undeva spre 95% nu se plătește de către apartamente. Consecința? Ajungem la o descurajare a investitorilor de a avea investiții în hoteluri și la o migrație către construcția de apartamente de închiriat. Reglementările europene care tratează aceste subiecte, digitalizarea, tehnologia și short term rental, există, sunt în vigoare și unele se vor implementa automat din mai anul viitor: Digital Market Act, pentru zona de platforme Booking și Google, precum și Short Term Rental Regulation, VAT in the Digital Era și regulamentul UE 2024/1028. Dintre acestea, niciunul nu este implementat în România, drept care avem o piață nereglementată.

    Mai avem o zonă de reglementare, Green Claims, care și ea trebuie avută în vedere, pentru că hotelurile trebuie să se conformeze și costă, în timp ce short term rentals nu au nici un fel de reglementare aplicabilă. Practic, avem baza de la care să construim legislația pe plan local, care să ducă la o reglementare a segmentelor noi de piață, care ne afectează afacerile. Care e rolul reglementatorului? Licențierea short term rentals să fie obligatorie, cu reguli de raportare pentru siguranță, să aibă asigurări de răspundere civilă cum au hotelurile, să aibă un anumit nivel de calitate pe care să-l asigure pentru siguranță și pentru a avea nivelul de preț pe care îl aplică, astfel combătând concurența neloială. Implementarea VAT in the Digital Era ajută ca TVA-ul pentru cei care depășesc plafonul să fie colectat de la platformele online direct. Verificările digitale pot fi încrucișate: tot ce este digital, tot ce se rezervă digital poate fi controlat. Nu se colectează în momentul ăsta date și, din discuțiile noastre cu INS, am aflat că acesta nu colectează date de la apartamentele sub 10 locuri. Piața de short term rentals și apartamente de închiriat este 99% apartamente până în 10 locuri, drept care noi nu vedem în statistici o piață, un segment relevant. 

    Concluzia este că avem nevoie să actualizăm legislația, avem nevoie să ne uităm la politicile și direcțiile pe care Uniunea Europeană le abordează, pentru că nu ne confruntăm doar noi cu aceste situații. Avem nevoie să fiscalizăm echitabil toți jucătorii din piață și avem nevoie să ne promovăm.  


    Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.

    Sponsor PRINCIPAL: BCR
    Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

    Dr. ec. Ion Dănuț Jugănaru, președinte al ASPES Filiala Dobrogea: „Turismul să fie tratat în economia națională ca domeniu prioritar”

    0

    Declarații ale lui Ion Dănuț Jugănaru, președinte al ASPES Filiala Dobrogea în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).


    Am făcut o scurtă prezentare a evoluției turismului anul trecut și pe primele nouă luni ale acestui an. Creșterea numărului de sosiri ale turiștilor anul trecut în România a fost cu 4,5% față de 2023. Ponderea turiștilor străini a fost doar de 16,7%. Din acest punct de vedere, suntem pe ultimul loc în Europa și, în ultimul timp, parcă mai mult regresăm decât să progresăm. La numărul de înnoptări, a fost o creștere importantă anul trecut. Cam jumătate dintre turiștii străini au venit pentru că au trebuit să vină, adică din motive profesionale și de afaceri. Alții au venit pentru că au vrut să viziteze România.

    Am făcut o analiză a duratei medii a sejurului în marile destinații turistice ale lumii. Dacă pe total, suntem la 2,1-2,2 media de zile la străini, pe zone, în stațiunile litorale, exclusiv Constanța, media e ceva mai mare, dar socoteala se face doar la cât sunt deschise, adică 3-4 luni pe an cel mult. Dacă ar fi fost să împărțim la 12 luni, media ar fi fost catastrofală.

    Pare ciudat că în zonele balneare, această medie este foarte mică, având în vedere că pentru un tratament balnear avem 12 zile. Cât de multe au fost sejururile de doar o zi ca să ajungi la o asemenea medie?! Sigur că mă simt dator să fac vechea precizare că datele Institutului Național de Statistică le luăm de bune, deși știm bine că sunt departe de realitate. Diferența de date de la „Ministerul… și Turismului” (o să-i spun așa, pentru că întotdeauna turismul e la coadă) este de  zeci de mii de locuri de cazare față de ce are statistica și trebuie s-o luăm cu o marjă de eroare aici.

    La nivel național, capacitatea de cazare a crescut binișor. Accentuez creșterea mare din ultimii ani a apartamentelor și camerelor de închiriat: cu 12,6% pe an. Mai mult de o treime din capacitățile de cazare din România sunt de acest fel și tot crește această pondere. Și aici e un subiect de discutat.

    Evoluția numărului de înnoptări și de sosiri arată că, în primele nouă luni, a fost o creștere, dar o scădere de 0,9% per total, cu mari diferențe de la o zonă la alta. De pildă, pe Litoral, conform INS, am avut creștere la numărul de sosiri și am avut o staționare în privința numărului de înnoptări, cu marja de eroare respectivă. În context european, suntem undeva pe acolo la durata medie a sejurului, dar avem un grad de sezonalitate mult mai accentuat decât în majoritatea celorlalte țări ale Europei.

    Nu suntem favorizați nici de conexiuni directe de zboruri. Aici trebuie încă mult discutat. La transportul feroviar nici nu vreau să mă refer. Știm cu toții cât de rău e.

    Referitor la propuneri și la câteva soluții pentru diferite probleme, avem nevoie ca turismul să fie efectiv tratat în economia națională ca un domeniu prioritar. E scris undeva într-o lege, e scris în strategia pe care nu vrea nimeni să o ia în seamă, dar, până la urmă, trebuie să se întâmple în realitate. Suntem judecați, de cele mai multe ori, după ponderea în PIB. E ca un cerc vicios: „Nu stăm de vorbă cu voi, cu turismul, pentru că aveți o pondere prea mică în PIB, dar nici nu facem nimic ca să crească această pondere”. Atunci, rămânem în acest cerc din care nu ieșim. Știm cu toții ce s-a întâmplat în ultimii ani. Am avut miniștri care n-aveau nimic de-a face cu turismul. Ministerul a avut multe domenii importante și, la coadă, adăugat și turismul. Cred că în această etapă, în care ne aflăm, cea mai bună soluție până la urmă, decât turismul să fie uitat într-un colț, mai bine să revenim la Autoritatea Națională pentru Turism, în subordinea directă a prim-ministrului, că poate așa își face timp și de turism, să facă ce trebuie.

    E mult de discutat aici, dar haideți să ne uităm puțin la vecinii bulgari. De mulți ani, deși la ei au fost mai des decât la noi schimbări de guverne, întotdeauna ei au păstrat Ministerul Turismului și rezultatele se văd. Or fi greșit ei sau noi? 

    A doua problemă pe care am identificat-o ca este necesitatea de a avea date statistice cât mai exacte. Am avansat puțin, dar e nevoie să impulsionăm acea inițiativă care trenează de foarte mulți ani: să avem un sistem informatic, în care să știm instant câte cazări s-au făcut, peste tot. Imaginați-vă cât de aberant poate să fie rezultatul statisticii, în momentul în care, să zicem, a venit un britanic, a făcut o călătorie în circuit în România de cinci zile, cu cinci înnoptări. După ce a plecat, din statistica noastră reiese că cinci turiști britanici au stat câte o noapte în România. E aberant, pentru că nu s-a putut identifica că același turist a fost în mai multe părți. E nevoie după părerea mea de o urgentare a punerii în practică a acelui sistem informatic. 

    Despre OMD-uri organizațiile de management al destinației – parteneriate public-private, cine a scris în PNNR la capitolul turism și cultură n-a înțeles nimic din ce înseamnă parteneriat public-privat. A scris că ministerul va înființa opt OMD-uri regionale. Ultimilor doi miniștri până cel actual, le-am spus în consiliul consultativ al turismului că este ca la o nuntă, unde ministerul nu poate să fie nici mire, nici mireasă, ci poate să fie, eventual, doar naș, dacă sunt de acord mirii. Nu poate să înființeze ministerul ceva ce se întâmplă în localitate, în regiune. De ce nu se înființează mai multe OMD-uri în România, că avem doar 31 sau câte avem?! Cele mai multe sunt locale. Este doar una regională, sunt vreo trei-patru județene și nu merge acest mecanism de înființare pe plan local. Primarul spune „de ce să plece din banii de aici de la noi pentru mai departe?!” Toată lumea e de acord că trebuie reformă, dar să nu se taie de la mine. Până la urmă, va trebui o reglementare care să spună din taxa, să-i spunem „city tax”, cu taxa hotelieră încasată, cât poate să rămână la primărie, cât merge la OMD-ul local, iar dacă nu există OMD județean, OMD local să dea la cel regional sau să dea la cel național, astfel încât, să înființăm odată acel OMD național, care să preia partea de promovare turistică de la minister. Noi n-avem posibilitatea de a face bugete multianuale și ne trezim prin ianuarie-februarie că începe târgul de la Berlin și noi încă n-avem stand plătit. S-ar rezolva în bună parte aceste probleme de promovare cu un buget echilibrat și prin contribuția turistului. Fiecare turistă în parte să plătească acea taxă, să pună măcar tot atât și ministerul și să se echilibreze, să avem un buget nu de un milion și ceva-două milioane de euro pe an, cât este bugetul de promovare a unei firme mai serioase în România. Este ridicol!

    Am avut și situațiile acelea neplăcute în niște ani, când, după ce că au fost puțini bani alocați, nici nu s-au cheltuit toți, că s-au găsit motive să nu se poată cheltui suma respectivă. Foarte mult ar fi de discutat despre OMD-uri: ce facem, de ce n-are Bucureștiul OMD încă, deși ar fi putut să aibă de mult, cum putem reduce deficitul balanței comerciale la contul turist-călătorii? Dacă am făcut o evoluție în ultimii doi ani, cât a fost soldul? Cât a fost în 2022-2003 și crește din 2023: 3,6, aproape 3,7 miliarde euro sold negativ al balanței, anul trecut, 4,3 aproape miliarde de euro și tot așa. Dacă n-ar fi intervenit măsurile restrictive, de reducere a unor cheltuieli, am fi avut șanse ca anul ăsta să adâncim și mai mult. Evoluția la nouă luni arată că e pentru prima dată după mult timp când a scăzut puțin deficitul față de anul anterior, adică românii au cheltuit mai puțini bani în străinătate; să vedem cum iese la sfârșit de an. Altfel spus, mai puțin academic, din această afacere numită turism internațional, România pierde în fiecare an câteva miliarde de euro. Balanța se poate înclina într-o parte sau alta. Până la urmă, cred că n-o să mai întâlnim vreodată pe cineva care să spună „hai să-i împiedicăm pe români să mai călătorească în străinătate. Îi putem convinge, la un moment dat, pe unii dintre români să nu mai plece în străinătate, că avem o ofertă cel puțin la fel de bună în România, parțial se poate și acolo. Intenția discuției este cum aducem mai mulți turiști străini în România, care să cheltuiască mai mult și astfel să echilibrăm balanța. Din câte m-am uitat eu, dintre toate serviciile, turismul e singurul care trage în jos, care are deficit când de pe toate exporturile de serviciile. Mă întorc la discuții pe care le-am avut de-a lungul anilor cu miniștri. Nu înțelegea o doamnă ministru care venea de prin industria ușoară ce tot spun eu acolo cu turismul și exportul: ce legătură are?! Și am luat-o ca la cursul de economia turismului, cu studenții: „Luăm o bucată de brânză. Vrem s-o exportăm. Hai să vedem cât de complicat e cu ambalare, cu transport și celelalte. Aceeași bucată de brânză, o punem pe farfuria turistului și, lângă ea, mai punem o sticlă de vin și cu toate astea, am făcut un export de produse consumându-le. Acuma ați înțeles?” Nu înțelege mai nimeni cât de importantă este posibilitatea de a avea bani mai mulți din turism de la turiștii străini.

    Ca măsuri de aducere la economia reală a mai multor afaceri din turism, să recunoaștem că nu vrem să încasăm mai mulți bani de la acele structuri neautorizate, că am fi putut să o facem mai demult. Avem (eu cunosc mai bine zona Litoralului) structuri neclasificate care au peste 10 camere. Ce e ăsta? Mini-hotel nu e, pensiune nu e. Ce este? E casa mea. Bun. Câte persoane sunteți? Trei. Și de ce aveți nevoie de 17 camere de baie? E clar că e făcut pentru așa ceva. Cum putem să identificăm foarte ușor? De la consumul de apă. Are de 10 ori, de 100 de ori mai mare consumul decât media. La gunoiul menajer adunat, are cantități imense. Rezultă că sunt niște turiști pentru care nu plătesc. Se poate identifica dacă se dorește, dar nu s-a prea dorit până acum. S-au făcut niște mici progrese anul ăsta, ca să-i mai aducă pe unii să plătească, dar e încă departe. Sunt rezerve mari și din ele o să crească PIB-ul, pentru că descoperim că banii vin în economia noastră. Se face în astfel de locuri și muncă la negru, pentru că nu există angajator persoană juridică și atunci oamenii care lucrează să facă curat și ce mai fac pe acolo sunt angajați fără forme legale.

    Fac de ceva timp o propunere la care țin și nu prea mă aude nimeni: am fost cooptat într-un proiect dezvoltat de Universitatea Ovidius și de Geoecomar, am făcut consultanță pentru Ministerul Mediului pentru zona costieră, strategia de dezvoltare a zonei costiere. Eu am fost cooptat ca expert în turism și tot spuneam cum e cu turismul, dar au zis că „nu e treaba noastră, Ministerul Turismului să se ocupe de așa ceva”. Comitetele interministeriale nu funcționează dacă nu sunt prezidate de prim-ministru sau de o autoritate. Trebuie regândit acest mecanism.

    Propun să ne gândim ce înseamnă eticheta ecologică pentru turism. Este un program european. Turistul străin vestic din zilele noastre este sensibil la așa ceva, la acele unități hoteliere prietenoase cu mediu. Putem acorda niște facilități fiscale. Am stat de vorbă cu diverși consilieri locali. Consiliul local zice „de ce să-i dau o facilitate?” Eu îi spun „cât încasezi acum de la unitatea respectivă, dacă o să aibă turiști mai mulți și de calitate mai bună, care plătesc mai mult, nu o să încasezi mai mult? Atunci, dă-i o facilitate, face un efort mare să-și îmbunătățească tot ce are acolo și să fie prietenos cu mediul și, pe urmă, o să fie mai bine pentru comunitate”.

    Privitor la plajele blue-flag, în sezonul ăsta, am avut șase plaje. Haideți să vedem cam cât au avut alții. Unele țări (care au plaje mai multe, e adevărat, decât noi) au de ordinul sutelor: bulgarii au de câteva ori mai multe decât noi. Nu reușim să-i ajutăm să fie mai mulți cei tentați să facă astfel de lucruri, de amenajări suplimentare, ca să avem o cerere din partea turiștilor străin, mai ales.  


    Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.

    Sponsor PRINCIPAL: BCR
    Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

    Studiu Raiffeisen Bank: Românii vor cheltui mai mult de Crăciun în 2025 față de anul trecut

    0

    Românii se pregătesc pentru un sezon al sărbătorilor cu bugete mai ridicate față de anul trecut. Potrivit unui studiu realizat de Raiffeisen Bank, în parteneriat cu Appinio, 65% dintre respondenți se așteaptă la cheltuieli mai mari pentru Crăciunul din 2025, în timp ce aproximativ 1 din 4 români (26%) estimează costuri similare cu cele din 2024. 

    Jumătate dintre respondenți alocă între 25% și 50% din bugetul total pentru achiziția cadourilor, majoritatea menționând că se încadrează în intervalul 500 – 1.000 lei (41%), respectiv 1.000 – 2.000 lei (26%). Pentru a acoperi costurile din această perioadă, românii apelează în special la resursele existente. Economiile puse deoparte din timp reprezintă principala sursă pentru 47% dintre respondenți, urmate de salariul din luna decembrie (46%). Pe de altă parte, 18% utilizează cardul de credit pentru a gestiona cheltuielile aferente sărbătorilor.

    Când vine vorba de cumpărăturile pentru masa de Crăciun, românii se orientează către:

    • supermarketuri/hypermarketuri: 75%
    • cumpărături online: 36%
    • producători locali sau piețe: aproape 30%

    Conform sondajului, jumătate dintre respondenți intenționează să petreacă acasă Crăciunul, singuri sau alături de familie, 18% la rude sau prieteni și doar aproximativ 8% în vacanță, în stațiunile din România. În ceea ce privește pregătirile de sărbători, 41% încep organizarea cu 2 – 4 săptămâni înainte, iar o treime (33%) chiar și înainte cu o lună. 

    În această perioadă, românii se concentrează în special pe activitățile tradiționale care marchează începutul sărbătorilor, precum:

    • împodobirea bradului și decorarea casei: 78%
    • cumpărarea cadourilor: 77%
    • curățenia generală: 71%

    Întrebați ce cadou simbolic și-ar dori de la Moș Crăciun, pe lângă sănătate și noroc, respondenții au menționat cel mai des banii și liniștea.

    Metodele de plată preferate pentru achitarea cumpărăturilor de Crăciun sunt: cardul de debit 35%, numerarul 31% și cardul de credit 20%. 

    Datele studiului ne arată că românii își gândesc tot mai atent bugetele de sărbători și că preferă să se bazeze pe resurse proprii pentru a-și acoperi cheltuielile. Este o evoluție care vorbește despre stabilitate și despre un interes real pentru echilibru financiar. La Raiffeisen Bank, ne propunem să fim alături de ei în acest proces, cu soluții care aduc claritate și siguranță în deciziile de zi cu zi”, declară Mihail Ion, VP Retail, Raiffeisen Bank România.


    Studiul privind comportamentele de consum în perioada sărbătorilor de Crăciun face parte din seria Despre Bani 1:1, derulată de Raiffeisen Bank România. Cercetarea a fost realizată în colaborare cu Appinio, prin metoda CAWI, pe un eșantion de 750 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în noiembrie 2025.

    Studiu socio-economic ASE: Impactul SGR în economia României a atins 1,49 miliarde de lei prin contribuții directe, indirecte și induse, în 2024

    0

    Impactul economic generat de Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), administrat de RetuRO, arată un efect semnificativ asupra economiei României în anul 2024, însumând, în termeni absoluți, prin contribuții directe, indirecte și induse, aproximativ 1,49 miliarde lei, potrivit unei analize realizate de Academia de Studii Economice (ASE).

    Valoarea totală substanțială a impactului economic evidențiază rolul RetuRO de catalizator în economia circulară din România, prin sistemul care nu doar că gestionează fluxul de ambalaje returnabile, ci generează și efecte economice pozitive ample, extinse pe lanțul valoric – producători, comercianți cu amănuntul, reciclatori, autorități locale – și resimțite în întreaga economie.

    Investițiile RetuRO au un important efect multiplicator economic în sectoare conexe, precum logistica, infrastructura, reciclarea, tehnologia. Studiul a demonstrat că economia circulară este și ar trebui să fie încadrată ca o oportunitate de investiție, nu doar ca o obligație de mediu, iar sistemele durabile pot crea valoare, locuri de muncă și reziliență a lanțului de aprovizionare.

    Studiul impactului socio-economic generat de Sistemul de Garanție-Returnare oferă o imagine clară și documentată a modului în care sistemul remodelează economia, comunitățile locale și comportamentele. În calitate de administrator al celei mai mari inițiative de economie circulară din România, am considerat că este responsabilitatea noastră să avem o evaluare a impactului sistemului din partea unei echipe independente de cercetători, printr-o metodologie riguroasă. În primul rând, pentru că transparența este motorul încrederii. O evaluare independentă contribuie la consolidarea încrederii românilor care participă la sistem. În al doilea rând, sistemul a fost construit pentru a oferi beneficii concrete și măsurabile pentru România. Înțelegerea acestor beneficii este esențială. Și în al treilea rând, pentru că, prin documentarea efectelor sociale și economice ale Sistemului de Garanție-Returnare, RetuRO se poziționează ca un partener de încredere și semnificativ la nivel european cu privire la economia circulară, inovație și gestionarea responsabilă a resurselor. Trasabilitatea, transparența și responsabilitatea sunt piloni esențiali ai SGR și valori care ne ghidează modul de operare. Studiul de impact socio-economic este o reflectare a principiilor noastre fundamentale”, a declarat Gemma Webb, CEO RetuRO.

    Contribuția directă, de 677,8 milioane lei, reprezintă valoarea adăugată generată în mod nemijlocit de activitatea sistemului. Aceasta include efectele asociate operațiunilor curente: personal angajat, cheltuieli operaționale, investiții în infrastructură, centre de numărare și logistică, precum și servicii achiziționate de companie. Contribuția directă evidențiază faptul că RetuRO este, în sine, un actor economic relevant în economia circulară.

    Contribuția indirectă, de 482,42 milioane lei, surprinde impactul asupra lanțului de furnizare. Cheltuielile pentru achiziții de bunuri și servicii stimulează activitatea economică a companiilor din amonte – transportatori, furnizori de echipamente, firme de mentenanță, servicii IT, logistică. Prin multiplicatorii aferenți, fondurile cheltuite de sistem generează activitate suplimentară în industrii conexe.

    Contribuția indusă, de 331,26 milioane lei, reflectă efectele produse în economie de veniturile salariale generate direct și indirect. Angajații RetuRO și cei din firmele furnizoare își cheltuiesc veniturile în economie, prin consum de bunuri, servicii și taxe, generând cerere suplimentară în sectoare precum comerț, servicii, energie sau transport. Componenta indusă arată rolul SGR ca generator de activitate economică prin stimularea consumului gospodăriilor.

    Impactul asupra PIB crește pe măsură ce sistemul se maturizează

    La finele lui 2024, contribuția totală a SGR la PIB ajunge la 0,085%, odată cu operaționalizarea completă a sistemului.

    Astfel, ponderea vânzărilor de materiale SGR în impactul total semnalează maturizarea fluxurilor de reciclare, iar efectele directe se amplifică, datorită creșterii veniturilor comerciale – materiale, consumabile, deșeuri secundare. Impactul economic al SGR nu este static, ci crește odată cu volumele colectate, eficiența logistică, investițiile în infrastructură și dezvoltarea capacităților de reciclare.

    Contribuția totală a RetuRO la PIB este perfect coerentă cu structura economică a sectorului pe care îl deservește. Astfel, valoarea de 0,085% din PIB reprezintă un nivel aliniat structurii economice a industriei de referință, confirmând eficiența economică a sistemului SGR în raport cu piața pe care operează.

    Pentru comparație, sectorul băuturilor răcoritoare, unul dintre principalii generatori de fluxuri de ambalaje, are o contribuție directă de aproximativ 0,48% din PIB, conform evoluției codului CAEN 1107 în perioada 2017–2020, în timp ce, conform raportului Oxford Economics, sectorul berii a avut, la nivelul anului 2023, o contribuție directă de 0,9% din PIB.

    Nivelul de până în prezent al investițiilor realizate în sistem are un multiplicator economic ridicat, de 0,57 lei VAB (Valoare adăugată brută) pentru fiecare leu investit.

    Sistemul generează un capital comportamental pozitiv, stabil

    SGR are efecte societale profunde, remodelând obiceiurile și construind o cultură a responsabilității și o mentalitate  cu preocupare pentru mediu. Sistemul a reușit să genereze un capital comportamental stabil, susținut de un set coerent de beneficii – financiare, psihologice și identitare. 

    În timp ce tinerii sunt ghidați de o motivație duală – recuperarea garanției (94%) și grija pentru mediu (93%), familiile cu copii valorizează SGR preponderent ca pe un instrument educațional și moral – exemplu pozitiv (97%), lecție de responsabilitate (94%). 

    SGR consolidează și legăturile familiale, iar 76% dintre părinți se simt „o echipă” la returnare, în timp ce seniorii manifestă o disciplină comportamentală ridicată, simțindu-se utili și implicați în comunitate (88%). Sistemul are un rol tot mai important și în incluziunea economică a grupurilor vulnerabile, oferindu-le o activitate economică legală și constantă. 

    Participarea la SGR generează schimbări pozitive extinse, incluzând reducerea deșeurilor menajere și o planificare mai bună a cumpărăturilor, dovedind transferul atitudinilor sustenabile în viața cotidiană.

    Beneficii substanțiale pentru mediu

    În intervalul ianuarie – august 2025, emisiile de CO2 reduse ca urmare a reciclării sticlei prin SGR ajung la aproape 110 milioane de kg. Doar pentru acest material, între 1,1  și 2,7 milioane de copaci plantați  ar fi necesari pentru a absorbi aceeași cantitate de CO2. 

    În același interval, emisiile de CO2 reduse ca urmare a reciclării ambalajelor metalice prin SGR sunt de aproape 6 milioane de kg. De asemenea, prin tratarea plasticului, emisiile de CO2 reduse depășesc 194 de milioane de kg.

     Avantaje pentru autoritățile locale

    Autoritățile locale beneficiază de eliberarea bugetelor pentru prioritățile comunității și promovarea obiectivelor naționale de circularitate, prin costuri evitate ale salubrității publice de aproximativ 400 milioane lei și venituri fiscale suplimentare de circa 23 milioane lei.

    Astfel, implementarea sistemului SGR eliberează resurse pentru bugetele locale, reduce presiunea asupra infrastructurii publice de deșeuri și contribuie la obiectivele naționale de circularitate.


    Pentru evaluarea impactului economic al activităților asociate sistemului de garanție-returnare operat de RetuRO, analiza executată de echipa de experți ai Academiei de Studii Economice a fost realizată pe baza sectoarelor relevante din clasificarea CPA, care reflectă atât partea de producție a ambalajelor, cât și activitățile logistice, administrative și tehnologice asociate funcționării sistemului.

    Analiza contribuției tuturor acestor diviziuni ce reprezintă domeniul de activitate al RetuRO în total economie a fost realizată cu ajutorul analizei input-output ce are la bază modelul Leontief, care, pe baza relațiilor intersectoriale în cadrul economiei, descrie modul în care un output dintr-un anumit sector poate deveni input într-un alt sector.

    Analiza input-output furnizează o serie de multiplicatori specifici industriei vizate, care prezintă, la nivel dezagregat, modul în care creșterea cererii finale în industria supusă investigației va afecta economia românească. Un avantaj semnificativ al utilizării metodologiei input-output este că multiplicatorii rezultați încorporează nu numai efectele directe, ci și efectele indirecte și induse asupra economiei

    Analiza beneficiilor comportamentale pentru familiile cu copii a fost realizată pe baza unui studiu al Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS) pe un eșantion de 500 de respondenți – familii care au copii până la 18 ani. Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada 2–19 septembrie 2025, prin interviuri față în față. Marja maximă de eroare este de ±4,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate.

    Bujii în valoare de 4.932.000 lei descoperite de inspectorii vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud

    0

    Inspectorii vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud – Direcția Regională Vamală București au efectuat controlul fizic asupra mărfurilor aflate într-un container sosit din China, aparținând unei societăți comerciale cu sediul în Ucraina și au reținut aproximativ 83.000 bucăți bujii auto, 2.200 bucăți nedeclarate.

    Bunurile sunt susceptibile de a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală pentru o marcă protejată la nivel internațional. Valoarea totală a bunurilor, dacă ar fi fost comercializate pe piaţă la preţul de vânzare cu amănuntul al unui produs original, este de 4.932.000 lei.

    În conformitate cu reglementările naționale și europene privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire, autoritatea vamală a reținut bunurile susceptibile de a fi contrafăcute în vederea trimiterii spre expertizare, la finalizarea cazului urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

    Autoritatea Vamală Română reafirmă angajamentul său ferm în combaterea contrabandei, a fraudei vamale și a oricărei forme de trafic ilicit, prin acțiuni coordonate și verificări riguroase în punctele vamale și zonele de risc.

    Shopping City Galați aduce magia sărbătorilor mai aproape prin concerte, ateliere creative și premii speciale de iarnă

    0

    Shopping City Galați aduce spiritul sărbătorilor mai aproape de vizitatori, printr-o serie de evenimente festive și activități perfecte pentru întreaga familie: de la ateliere creative de pictat globuri, susținute de Trupa Marili și spiridușii săi, până la concerte de colinde cu elevii Școlii de Canto Master Studio Galați și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, precum și premii instant prin aplicația SPOT. 

    Pe 5 decembrie, între orele 17:00 și 19:00 va avea loc un atelier creativ de pictat globuri, cu participare gratuită, în zona foodcourt, urmat de un concert de colinde susținut de elevii Școlii de Canto Master Studio Galați. 

    Pe 11 decembrie 2025, Shopping City Galați va găzdui, alături de Trupa Marili, un atelier de creație pentru copii, în intervalul 18:00-19:00.  Activitățile includ pictură pe forme de ipsos și realizarea de globuri din carton decorate cu sclipici, coordonate de doi spiriduși. Programul continuă cu un spectacol susținut de șase personaje ale trupei, începând cu ora 19:00. 

    Întreaga atmosfera a sărbătorilor de iarnă la Shopping City Galați este completată, pe 18 decembrie, la ora 19:00, de un concert de colinde susținut Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, în zona de foodcourt.

    Surprizele continuă în perioada 5-21 decembrie. Centrul comercial le oferă vizitatorilor șansa de a obține unul dintre cele 1000 de premii instant prin aplicația SPOT. Pentru a intra în posesia premiilor, aceștia trebuie să facă cumpărături de minimum 300 de lei pe un singur bon fiscal, să îl scaneze în aplicația SPOT, în secțiunea „Răzuiește și Câștigă”. Premiile sunt oferite în limita stocului disponibil. 

    În ceea ce privește cadourile de sărbători, Shopping City Galați propune o soluție practică prin cardul cadou Gift & Go, disponibil la Biroul de Informații. Cu valori de 50, 100, 200 și 300 de lei, cardurile oferă flexibilitate și permit alegerea cadoului potrivit pentru orice buget și preferință. Pentru cei care caută inspirație, centrul comercial oferă o gamă variată de opțiuni, precum: gadgeturi pentru pasionații de tehnologie, parfumuri, produse de îngrijire și ținute de sărbători pentru iubitorii de stil, jucării pentru cei mici și decorațiuni care transformă orice locuință într-un peisaj de poveste. 

    Shopping City Galați îi invită pe vizitatori să intre în atmosfera sărbătorilor de iarnă, să participe la evenimentele speciale și să descopere cadourile perfecte pentru cei dragi, transformând fiecare vizită într-o experiență festivă. În plus, aceștia vor avea ocazia să se fotografieze în decoruri de poveste, realizate special pentru sărbătorile de iarnă, în zona Hervis și H&M, precum și în spațiul din apropierea scărilor rulante. 

    Program de vizită în perioada sărbătorilor 2025:

    Galerie comercială (magazine): 

    •  1 – 18 Decembrie 2025: 10:00 – 22:00
    • 19 – 23 Decembrie 2025: 10:00 – 22:00
    • 24 Decembrie 2025: 10:00 – 19:00
    • 25 Decembrie 2025: ÎNCHIS
    • 26 – 28 Decembrie 2025: 10:00 – 22:00
    • 29 – 30 Decembrie 2025: 10:00 – 22:00
    • 31 Decembrie 2025: 10:00 – 18:00
    • 1 Ianuarie 2026: ÎNCHIS
    • Începând cu 2 Ianuarie 2026: 10:00 – 22:00

    Carrefour: 

    • 1 – 18 Decembrie 2025: 07:00 – 22:00
    • 19 – 23 Decembrie 2025: 07:00 – 23:00
    • 24 Decembrie 2025: 07:00 – 19:00
    • 25 Decembrie 2025: ÎNCHIS
    • 26 – 28 Decembrie 2025: 07:00 – 22:00
    • 29 – 30 Decembrie 2025: 07:00 – 23:00
    • 31 Decembrie 2025: 07:00 – 18:00
    • 1 Ianuarie 2026: ÎNCHIS
    • Începând cu 2 Ianuarie 2026: 07:00 – 22:00

    RisCo: Insolvențe Noiembrie 2025 – construcțiile și restaurantele continuă să fie cele mai vulnerabile domenii

    0

    Ultima lună din an indică faptul că mediul de afaceri din România se confruntă în continuare cu dificultăți financiare. De-a lungul lunilor din 2025, numărul dosarelor de insolvență a înregistrat fluctuații, ceea ce evidențiază dinamica proceselor de restructurare și impactul condițiilor economice asupra companiilor.

    Conform platformei de analiză financiară RisCo, firmele din România continuă să întâmpine probleme financiare, ceea ce determină deschiderea dosarelor și proceselor de insolvență. Acest fapt este confirmat de datele aferente lunii Noiembrie 2025 în care numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 985

    Comparativ cu luna Noiembrie a anului 2024 unde numărul insolvențelor depășea puțin peste 670 de dosare, în aceeași lună în 2025 observăm o creștere de 46,5%. Această majorare evidențiază intensificarea fenomenului de insolvență în perioada analizată. Creșterea de circa 47% sugerează presiuni crescute asupra mediului de afaceri. 

    Situația în Capitală

    În luna Noiembrie 2025, în Capitală au fost înregistrate 213 dosare de insolvență. Creșterea constantă a numărului de insolvențe în București, observată de la o lună la alta, sugerează dificultăți pentru companii în acoperirea cheltuielilor totale. Această situație poate fi cauzată de diminuarea veniturilor, majorarea costurilor operaționale sau o eventuală administrare financiară ineficientă. Bineînțeles, un alt factor poate fi reducerea consumului cauzat de creșterea presiunii tot mai mari a taxelor, a obligațiilor fiscale și a prețului energiei.

    Făcând o comparație între Noiembrie 2024 și Noiembrie 2025, putem observa o diferență semnificativă: de la 159 dosare de insolvență (noiembrie 2024) la 213 dosare (noiembrie 2025), ceea ce indică o majorare de 34%.

    În același timp, evoluția ascendentă a insolvențelor evidențiază presiunea amplificată asupra mediului de afaceri, determinată de instabilitatea economică, respectiv inflația persistentă – aceste condiții afectează semnificativ stabilitatea și rezistența companiilor.

    Repartizare pe județe

    Vaslui este județul cu cea mai mare creștere a numărului de dosare de insolvență. Potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro, în luna Noiembrie 2025 județul Vaslui a înregistrat 32 de dosare de insolvență. Deși numărul nu pare atât de mare comparativ cu alte regiuni și județe din țară, acesta atrage un semnal de alarmă al climatului economic instabil. De la doar 2 dosare în Noiembrie 2024 la 32 în Noiembrie 2025, județul evidențiază o creștere care ne atrage atenția – de 1500%

    Următorul județ în clasament este Sibiu: de la 7 dosare în Noiembrie 2024, la 21 în aceeași lună în acest an. Numărul dosarelor indică o creștere de 200%. Mai departe, un avans variat al dosarelor de insolvență întâlnim în Brăila, Vâlcea, Alba, Argeș și Bihor.

    În luna în Noiembrie 2025 în Bihor s-au deschis 61 de dosare de insolvență, ceea ce indică o creștere de 126%. În aceeași lună, în județul Argeș a fost înregistrat un avans de 129%, numărul dosarelor ajungând la 32.

    Creșteri de 100% în Noiembrie 2025 a dosarelor de insolvență observăm în județele:

    • Timiș – 48 dosare (noiembrie 2025)
    • Mehedinți – 8 dosare (noiembrie 2025)
    • Caraș-Severin – 6 dosare (noiembrie 2025)

    Construcțiile și restaurantele: sectoarele cu cele mai multe înregistrări ale dosarelor de insolvență

    Ținând cont de contextul economic și de provocările cu care se confruntă multe afaceri, restaurantele se numără printre domeniile care resimt cel mai puternic presiunea. Dacă ne uităm la ultimele 12 luni, vedem o creștere de 208% a dosarelor de insolvență aferente acestui domeniu de activitate. 

    Și în domeniul lucrărilor de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții observăm un avans de circa 163%, urmat de firmele care desfășoară activități aferente cultivării plantelor nepermanente (160%), transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare (136%), respectiv lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (aproximativ 94%).

    Așadar, nu vorbim doar despre un singur sector în ceea ce privește numărul dosarelor de insolvență, ci observăm o evoluție mai largă, care se regăsește în mai multe domenii ale activității economice.

    ASFAT, finalizează prima vânzare internațională a unei nave de luptă construite în Turcia către România

    0

    ASFAT, companie deținută integral de stat și aflată sub autoritatea Ministerului turc al Apărării Naționale (MoND), a semnat un acord privind livrarea corvetei ușoare „Akhisar” către Forțele Navale Române. Această tranzacție reprezintă o premieră pentru industria de apărare a Turciei, fiind prima comercializare internațională a unei nave de luptă construite pe teritoriul turc către un membru al NATO și al Uniunii Europene, și totodată un pas important pentru România, care va primi prima mare navă nouă de suprafață destinată Forțelor Navale Române din ultimele decenii.

    Finalizată anul trecut la Șantierul Naval Militar din Istanbul, „Akhisar” face parte din clasa de corvete ușoare și va contribui la consolidarea securității maritime în regiune, precum și la modernizarea flotei române. Acordul confirmă nivelul ridicat de expertiză tehnologică al industriei navale turce și consolidează cooperarea militară dintre România și Turcia.

    Livrarea corvetei „Akhisar” evidențiază maturitatea capacităților industriale ale ASFAT și relevanța tot mai mare a produselor sale pe piața internațională de apărare. Nava va consolida prezența maritimă a României la Marea Neagră și va sprijini angajamentele țării în cadrul operațiunilor NATO, datorită sistemelor complet interoperabile cu standardele Alianței și compatibile cu misiunile multinaționale. Proiectată pe baza experienței acumulate în șantierele navale militare ale Turciei, „Akhisar” se remarcă prin flexibilitate operațională și nivelul ridicat de interoperabilitate NATO, elemente care au avut un rol decisiv în procesul de achiziție

    Corveta Akhisar va fi livrată Forțelor Navale Române

    Corveta ușoară oferită României are o lungime de 99,56 metri, o lățime maximă de 14,42 metri și un deplasament de aproximativ 2.300 de tone. Propulsia este asigurată de o configurație CODELOD, cu patru motoare diesel și două motoare electrice sprijinite de patru generatoare diesel. Această arhitectură îi conferă o viteză maximă de 24 de noduri, o viteză de croazieră de 12 noduri și o autonomie de aproximativ 4.500 de mile marine, putând opera până la 21 de zile fără a reveni în port. Platforma de zbor poate susține un elicopter de 10 tone și un UAV, iar nava este echipată cu două ambarcațiuni rigid-inflatable de 7,5 și 5,5 metri.

    Sistemele electronice includ radare de cercetare și desemnare, radar de navigație cu probabilitate scăzută de interceptare, sonar, măsuri de sprijin electronic, capabilități electro-optice și dispozitive de lansare de contramăsuri. Armamentul principal constă într-un tun de 76 mm și două mitraliere de 12,7 mm, integrate în sistemul de management al luptei ADVENT și într-un sistem de conducere a focului. Corveta are un echipaj de 104 membri și poate îndeplini misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere, căutare și salvare, operațiuni antiteroriste, patrule de coastă și offshore, precum și operațiuni speciale maritime. În rol secundar poate executa misiuni de luptă antiaeriană, război electronic și acustic, bombardament de coastă, război asimetric, monitorizarea traficului maritim, sprijin pentru operațiuni amfibii și instruire. Pachetul de comunicații include rețea locală, sistem integrat de comunicații, legături prin satelit și telefon subacvatic, asigurând interoperabilitatea cu forțele aliate.

    Consiliul Economic și Social lansează studiul privind echilibrul muncă-viață personală

    0

    Consiliul Economic și Social (CES) a lansat în data de 2 decembrie, la sediul Guvernului României, studiul „Echilibrul muncă – viață personală”, un document cuprinzător care analizează provocările actuale ale pieței muncii din România și propune direcții strategice pentru îmbunătățirea calității vieții angajaților. Acesta poate fi consultat pe site-ul CES, la secțiunea: https://www.ces.ro/ro/studii-elaborate-de-ces 

    Conform Legii nr. 248/2013 – Republicată – privind organizarea și funcționarea CES, instituția poate iniția analize și studii proprii pentru a semnala Guvernului și Parlamentului apariția unor fenomene economice și sociale care necesită intervenții normative. România se află într-o perioadă de transformări accelerate: digitalizare, migrație, îmbătrânirea populației și schimbări în așteptările angajaților. Echilibrul muncă–viață personală devine o condiție pentru competitivitate economică, productivitate și coeziune socială, a declarat domnul Victor Florescu, coordonatorul studiului și președintele comisiei temporare care s-a ocupat de elaborarea acestuia.

    În deschiderea evenimentului au luat cuvântul domnul Sterică Fudulea, președintele CES, domnul Koppány Bulcsú Ötvös, secretar de stat la Ministerul Culturii, domnul Dumitru Costin, președintele BNS, doamna Ioana Lazăr, secretar general la Ministerul Educației, domnul Bogdan Iuliu Hossu, președintele Cartel Alfa, și domnul Victor Florescu, vicepreședinte CES și raportorul studiului „Echilibrul dintre muncă și viața personală. Studiu socio-economic și juridic privind rolul echilibrului dintre muncă și viața personală în societatea contemporană”. Au participat, de asemenea, reprezentanți ai Colegiului Medicilor, Colegiului Psihologilor și reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și organizațiilor neguvernamentale ale societății civile. Evenimentul a fost moderat de către doamna Lorena Stoian, secretar general al Consiliului Economic și Social.

    Studiul evidențiază presiunile crescute asupra angajaților români – program prelungit, digitalizare accelerată, responsabilități familiale – și subliniază nevoia unor politici publice integrate care să faciliteze echilibrul între viața profesională și cea privată. CES recomandă consolidarea programelor de sprijin familial, extinderea flexibilității la locul de muncă, investiții în sănătatea mintală și adoptarea unor modele internaționale de bune practici.

    Cu prilejul lansării, președintele CES, domnul Sterică Fudulea, a declarat: „Pentru a asigura un echilibru real între muncă și viața personală, trebuie să ne uităm cu seriozitate la modelul Singapore – un model care a construit programe dedicate vieții în familie, prieteniilor, timpului liber petrecut în natură și hobbyurilor. Aceste programe au generat bunăstare, creșterea speranței de viață și, mai ales, apropierea dintre generații. Avem nevoie să socializăm fizic, nu doar online, pentru că obiectivul final trebuie să fie crearea unor veritabile «blue zones» în România: comunități în care oamenii trăiesc mai bine, mai sănătos și mai mult.”

    În contextul transformărilor economice și sociale, CES subliniază că investiția în echilibrul muncă–viață personală nu este un lux, ci o necesitate strategică pentru competitivitatea economică, sănătatea publică și coeziunea socială. 

    Mesajul președintelui României, Nicușor Dan, transmis conferinței de Nicoleta Ramona Dinu, consilier de stat pentru guvernanță corporativă și turism în cadrul Administrației Prezidențiale: „Turismul balnear și de Wellness poate transforma patrimoniul natural al României într-un motor de dezvoltare sustenabilă”

    0

    Mesajul președintelui României, Nicușor Dan, transmis conferinței de Nicoleta Ramona Dinu, consilier de stat pentru guvernanță corporativă și turism în cadrul Administrației Prezidențiale în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).


    România beneficiază de un patrimoniu natural excepțional în domeniul turismului balnear și de Wellness, pe care avem responsabilitatea de a-l pune mai bine în valoare. Apele minerale, nămolurile terapeutice, salinele și microclimatele speciale sunt resurse cu o valoare rară în Europa. Acest potențial, folosit strategic, are capacitatea de a genera beneficii semnificative pentru comunități și pentru societate în ansamblu. De aceea, viziunea președintelui României este despre dezvoltarea turismului balnear prin proiecte cu impact pozitiv asupra revitalizării unor regiuni întregi, inclusiv prin promovarea antreprenoriatului local. În zonele în care stațiunile balneare se modernizează apar noi locuri de muncă, cresc veniturile localnicilor, se îmbunătățește nivelul de trai.

    Este prioritar ca antreprenorii locali să se simtă încurajați să identifice noi oportunități de dezvoltare, și de la serviciile de ospitalitate la gastronomie locală până la activități culturale, sportive sau de Wellness. Un impact deloc de neglijat al promovării turismului balnear este și în privința creșterii accesului la servicii de prevenție și recuperare medicală cu efect pozitiv pentru îmbunătățirea stării sănătății a întregii societăți. Avem în România destinații cu tradiție, care sunt recunoscute pentru valoarea lor medicală și pentru dezvoltarea pe care o generează la nivel local. Băile Felix și 1 Mai sunt un exemplu de dezvoltare continuă și diversificare a serviciilor, Techirghiol este recunoscut pentru eficiența factorilor terapeutici și pentru rolul său în recuperarea medicală, Sovata rămâne apreciată internațional pentru calitățile sale unice, Băile Herculane, o stațiune cu o istorie impresionantă, are un potențial enorm de revitalizare, Călimănești și Căciulata stațiune în plină de modernizare și atractivă pentru noi investiții. Toate aceste locuri reprezintă resurse majore pentru România. Chiar dacă turismul balnear a progresat în mod important, mai sunt încă multe de făcut. Pentru ca impactul asupra comunităților și turiștilor să fie cu adevărat semnificativ, se impune un plan integrat de dezvoltare sustenabilă, aplicat într-un mod accelerat. În acest sens, președintele României prin rolul său conferit de Constituție, încurajează dialogul și colaborarea dintre autorități, mediul privat și comunitățile locale. Numai printr-un efort comun putem exploata potențialul despre care ați vorbit natural al României, într-un avantaj durabil care să aducă prosperitate și sănătate viitoarelor generații. Turismul balnear și de Wellness poate transforma patrimoniul natural al României într-un motor de dezvoltare sustenabilă, revitalizare regională, antreprenoriat local și îmbunătățirea sănătății vieții cetățenilor din România. Vă mulțumim frumos și vă dorim discuții fructuoase.


    Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.

    Sponsor PRINCIPAL: BCR
    Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

    Constantin Boștină, președintele ASPES: „Vorbim despre România de azi și ne uităm către România viitorului”

    0

    Declarații ale lui Constantin Boștină, președintele ASPES în cadrul conferinței ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).


    Noi vorbim despre România de azi și ne uităm către România viitorului. România de azi nu arată bine. Problema e ce facem cu ea. Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale și revista Economistul, în parteneriat cu Academia Română, Academia de Studii Economice, Academia de Științe Agricole și Silvice, Asociația Facultăților de Economie din România, cu mediul de business, cu Camera de Comerț și Industrie a României, cu IMM România și cu suportul Băncii Naționale a României, desfășoară ciclul de conferințe inițiat de ASPES, cu tema „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare”. Analizele noastre (și nu numai ale noastre), bazate și pe analizele foarte profunde pe care le face Banca Națională a României, ne arată că 2025 este un an al schimbărilor majore în lume. E adevărat că nu e prea clar cum. Sunt încercări, se forțează, se deschide ușa, se închide ușa, se caută geamul, se caută o altă intrare, dar important este că toată lumea caută schimbare. De la această nuanță a lucrurilor, noi am inițiat o dezbatere la nivel național în parteneriat academic, universitar și cu mediul de business, pentru a-i asculta pe cei care trăiesc în problematica economică și încercând să preluăm idei pe care să le direcționăm către autoritate, aceasta fiind Președinția, Parlamentul, Guvernul și alte structuri de responsabilitate statală în România.

    Nu e ușor deloc acest serial de conferințe, pe care l-am deschis în 13 septembrie, dar este oportun. Apelăm la oamenii care trăiesc efectiv activitatea, o analizăm, tragem concluzii, încercăm să prefigurăm ce se poate face. Trebuie să ținem seama de ceea ce gândesc cei care muncesc și produc. Am gândit să nu plecăm de la niște priviri către trecut, de la a încerca să scoatem în evidență ce e prost sau cine este vinovat. Facem o fotografie a momentului, constatăm, ne spunem punctul de vedere și încercăm ceea ce e foarte important să propunem, nu să dăm soluții. Rămâne la latitudinea puterii care administrează țara să ia decizii, ca să putem să intrăm mai repede în direcția pe care o ia omenirea și pe care trebuie să o urmeze și România – schimbarea. Cum se face această schimbare? Acum încercăm să vedem, să amendăm, să venim cu niște lucruri corespunzătoare. Pentru asta am organizat acest ciclu într-un concept care se cheamă „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale a României într-o lume în schimbare”.

    Încheiem acest serial de conferințe și, evident, nu ne oprim aici. Am și convenit cu Banca Națională a României că, după ce vom cumula toate concluziile care rezultă din aceste dezbateri, vom pregăti și vom organiza, spre finalul lunii februarie 2026, un forum economic național cu tema de bază a restructurării și reconstrucției economiei naționale, pentru că toată lumea își dă seama că ceva nu e în regulă. Din cauza unei practici de 35 de ani, discutăm, dar nu ne hotărâm să și acționăm.

    Referitor la domeniul turismului, eu fiind absolvent de comerț, am studiat și turism, deci vorbesc din interiorul pregătirii mele. Nu înțeleg de ce nu există o solidaritate adevărată între structurile care manageriază turismul în România, atât turismul în general, cât și turismul special, mă refer, în mod deosebit, la cel balnear. Probabil este o explicație că toată lumea e preocupată de firma lui, de interesul lui, de ceea ce îl privește. Este firesc, dar nu există o explicație pentru ce nu reușiți o solidarizare pozitivă, pentru a putea să aducem la un numitor comun acest sector, care se alătură celor patru componente pe care le avem în vedere: o industrie în România, o industriei inovativă, care să pună în valoare potențialul uman, potențialul natural, potențialul material și chiar potențialul financiar al României; o agricultură și o industrie alimentară la nivelul potențialului natural pe care îl avem, că, din păcate, avem potențial și n-avem rezultate; o activitate în domeniul serviciilor și, în mod deosebit, aici vorbim de turism și turism balnear, care pot să fie componente de bază în această restructurare; o politică de finanțare și de creditare a activității economice, care să încurajeze, să sprijine și să avantajeze, mai ales, capitalul productiv românesc.  


    Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.

    Sponsor PRINCIPAL: BCR
    Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

     

    Regimul 28: Soluția Uniunii Europene pentru un mediu de afaceri unificat, modern și competitiv

    0

    de Sorin Peligrad,
    ProAfaceri Romania

    Într-un moment în care economia globală se accelerează, startup-urile europene se confruntă cu o provocare paradoxală: acces la o piață de 450 de milioane de consumatori, dar printr-un sistem fragmentat în 27 de seturi de reguli.

    În 2024–2025, Uniunea Europeană propune o schimbare de paradigmă: Regimul 28 (28th Legal Regime), un cadru juridic unic, digital și voluntar, care oferă companiilor inovatoare posibilitatea de a opera sub o singură legislație europeană, indiferent de țara în care activează.

    Pentru mediul de business, această propunere poate reprezenta cel mai important pas înainte în ultimii 20 de ani în ceea ce privește competitivitatea și scalarea afacerilor în UE.

    Ce este Regimul 28 — pe scurt

    Regimul 28 este un al 28-lea cadru legal, opțional pentru firme, care funcționează în paralel cu legislațiile naționale. O companie va putea să se înființeze ca „European Innovation Company” sub un set unic de reguli, recunoscute automat în toate statele membre. Este vorba de o legislație unică în domeniul corporate, în domeniul protecției consumatorilor, al concurenței, al insolvenței, al dreptului muncii, al fiscalității și al pieței de capital.

    📌 Surse oficiale:

    De ce are nevoie mediul de business de Regimul 28?

    Statisticile arata ca principalele impedimente in scalarea companiilor europene sunt legate de sistemele juridice ale tarilor membre ale UE, slaba accesibilitate la informatiile de afaceri nationale, proceduri fiscale si juridice particulare, ne-uniformitatea regimurilor fiscal si juridice ale membrilor UE, etc.

    1. Eliminarea fragmentării pieței europene

    În prezent, o companie care se extinde în 3–5 țări din UE trebuie să navigheze:

    • 3–5 sisteme de drept diferite,
    • norme de guvernanță distincte,
    • reguli divergente privind insolvența, fiscalitatea, raportările, protecția investitorilor,
    • constrângeri administrative care cresc exponențial cu fiecare graniță trecută.

    Aceste diferențe generează costuri uriașe pentru companii, în special pentru startup-uri și scale-up-uri.

    Regimul 28 reduce aceste bariere la zero, oferind o structură unică, recunoscută peste tot.

    2. Scalare accelerată pentru startup-uri și firme inovatoare

    În UE, un startup are nevoie în medie de 18–24 luni pentru a se extinde în 5 piețe.
    În SUA: câteva săptămâni.

    Regimul 28 oferă:

    • înregistrare digitală,
    • reguli unificate,
    • eliminarea necesității de reînființare în alte țări,
    • acces instant la întreaga piață europeană.

    Rezultatul? Time-to-market mult mai scurt și costuri operaționale reduse.

    Din pacate, numarul de unicorni produsi de catre UE este in scadere, comparativ cu pietele din USA si China, in principal. Si nici durata lor de viata nu este la fel de mare ca pe pietele concurente puternice. Un unicorn startup este o companie privată (adică ne-listată la bursă) care a ajuns la o evaluare de peste 1 miliard de dolari.

    De ce contează unicorn startup-urile?

    • stimulează inovația
    • atrag investiții regionale
    • pot transforma industrii întregi
    • generează locuri de muncă cu valoare adăugată mare
    • creează ecosisteme locale de startup-uri

    3. Atractivitate crescută pentru investitori

    Investitorii internaționali preferă ecosisteme cu reguli:

    • clare,
    • previzibile,
    • uniforme.

    Astăzi, un VC american sau asiatic trebuie să analizeze 27 de sisteme de drept diferite pentru a înțelege riscurile unei investiții europene.

    Regimul 28 oferă un singur set de reguli corporate, ușor de înțeles, ceea ce poate:

    • crește influxul de capital străin,
    • reduce costurile juridice pentru fonduri,
    • facilita listările și M&A la nivel european.

    4. Adaptare la economia digitală și la competiția globală

    Europa rămâne în urma SUA și Asiei în:

    • viteza de scalare,
    • capitalizarea startup-urilor,
    • performanța IPO-urilor,
    • concentrarea talentului.

    Fragmentarea pieței este unul dintre motivele principale.

    Regimul 28 este proiectat tocmai pentru:

    • digitalizare completă,
    • standarde moderne de guvernanță,
    • protecție mai bună pentru investitori,
    • transparență și raportare unificată.

    Acest lucru poziționează UE ca o piață modernă și competitivă, capabilă să atragă giganți globali și să crească propriile scaleup-uri.

    5. Eliminarea incertitudinilor juridice în operațiunile transfrontaliere

    Astăzi, diferențele legislative afectează direct:

    • distribuția dividendelor,
    • structura acționariatului,
    • emiterea de acțiuni preferențiale,
    • opțiunile de tip ESOP,
    • tratamentul juridic al investitorilor minoritari,
    • soluționarea disputelor.

    Regimul 28 creează un teren de joc egal pentru toate aceste situații.

    6. Reducerea costurilor administrative

    Conform estimărilor Comisiei Europene (menționate în brief-urile PE), companiile europene cheltuiesc anual miliarde de euro pentru:

    • consultanță juridică,
    • traduceri,
    • restructurări,
    • relocări,
    • adaptări la norme naționale.

    Regimul 28 poate reduce aceste costuri cu până la 30–40% pentru firmele care operează transfrontalier.

    7. Claritate și protecție pentru acționari și fondatori

    Regimul 28 este gândit să ofere:

    • reguli clare pentru intrarea/ieșirea acționarilor,
    • structuri standardizate,
    • transparență în guvernanță,
    • protecție împotriva abuzurilor majoritare,
    • mecanisme moderne pentru vot și raportare digitală.

    Pentru fondatori și investitori: mai puțină birocrație, mai multă predictibilitate.

    Cum functioneaza Regimul 28? Detalii aici  https://youtu.be/3-sjNvytmFo?si=crxbt2AkDuO_V1Eb

    Riscuri și provocări

    Deși promițător, proiectul vine și cu preocupări:

    • competiție între regimuri juridice → posibil „race to the bottom”,
    • risc de subminare a protecțiilor naționale pentru angajați,
    • tensiuni între statele membre cu standarde foarte diferite.

    📌 Analiză critică – AK Europa:
    https://www.akeuropa.eu/en/company-law-common-28th-regime-eu-level-carries-risk-undermining-important-protection-standards


    Concluzie pentru liderii de business

    Regimul 28 este, în esență, o foarte rară oportunitate strategică: o șansă ca Europa să creeze un spațiu economic cu adevărat unificat, în care companiile pot crește la același ritm cu cele din SUA sau Asia.

    Pentru fondatori, investitori și manageri, acest regim poate însemna:

    • costuri mai mici,
    • scalare mai rapidă,
    • acces la capital,
    • reducerea riscurilor,
    • operațiuni fluide la nivel internațional.

    Este un proiect care merită urmărit îndeaproape — pentru că poate redefini viitorul mediului de afaceri european.

    Onorând Țara: Ziua Națională a României

    0

    de Ion Jinga,
    șeful Reprezentanței Permanente a României la Consiliul Europei

    Motto: „Ducit Amor Patriae – Animați de iubirea de Patrie”
    (Inscripție pe emblema Regimentului 131 Infanterie, Garda Națională a Armatei SUA)

    În fiecare an, la 1 decembrie, românii își sărbătoresc Ziua Națională. La 1 decembrie 1918, după încheierea Primului Război Mondial, românii din Transilvania, reprezentând majoritatea absolută a populației (Fényes Elek, statistician maghiar din secolul al XIX-lea, estima în 1842 că, din populația Transilvaniei, 62,3% erau români), au hotărât unirea cu România. Se desăvârșea astfel Marea Unire după ce, în același an, la 27 martie și 15 noiembrie, Adunările Naționale ale Basarabiei și Bucovinei – ambele fiind provincii românești, din punct de vedere etnic și istoric – deciseseră să se unească cu Regatul României. Prim-ministrul Ion I. C. Brătianu le spunea membrilor delegației transilvănene care aduseseră la București Rezoluția Unirii: „De o mie de ani vă așteptam și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată. Sunt clipe în viața unui neam când fericirea este atât de mare că răscumpără veacuri întregi de dureri.”

    17 milioane de militari și civili au pierit în Primul Război Mondial, dimensiunea tragediei fiind descrisă in poemul „Pe Câmpiile Flandrei”, al poetului și medicului canadian John McCrae, participant la lupte: „Pe câmpiile Flandrei / macii cresc printre rândurile de cruci”. Inițial neutră, în august 1916 România a intrat în război la solicitarea Franței și Marii Britanii, pentru a reduce uriașa presiune germană de pe frontul de vest. Bazându-se pe promisiunea Puterilor Aliate de a lansa o ofensivă în Grecia și de a oferi asistență militară împotriva unui atac venit de la sudul Dunării, trupele române au traversat Munții Carpați în Transilvania, unde au fost primite ca eliberatoare. Înaintarea rapidă a Armatei Române l-a făcut pe mareșalul Paul von Hindenburg, șeful Statului Major al Armatei Germane, să scrie: „Este cert că unui stat relativ mic precum România nu i s-a acordat niciodată un rol atât de important și, într-adevăr, atât de decisiv pentru istoria lumii, într-un moment atât de favorabil. Judecând după situația militară, este de așteptat ca România să avanseze oriunde dorește si să decidă soarta războiului mondial.”

    Dar nu a urmat nicio ofensivă aliată în Grecia și niciun sprijin militar la Dunăre, iar România a fost atacată simultan din trei părți. Guvernul român a trebuit să se retragă de la București la Iași, în Moldova. Pentru a proteja retragerea, o rezistență dârză a fost organizată pe vârfurile Carpaților, lângă orașul meu Câmpulung Mușcel. Iar pentru a face apărarea impenetrabilă, Înaltul Comandament Român a adus Regimentul 70 Infanterie, format din locuitori ai regiunii, ale căror familii se aflau în satele din spatele liniei frontului. Într-o încleștare care poate fi comparată cu bătălia de la Termopile, aceștia au oprit înaintarea Corpului Alpin German, mai numeros și mai bine echipat. O amintire a luptelor epice ce au avut loc acolo în toamna anului 1916 o reprezintă osemintele celor peste 2300 de militari care se odihnesc întru eternitate în Mausoleul de pe Muntele Mateiaș. În zilele senine, îl pot vedea din curtea casei mele.

    Apoi, în iulie 1917, Armata Română a spart frontul austro-ungar în Bătălia de la Mărăști. Generalul german August von Mackensen a lansat imediat un contraatac la Mărășești, anunțându-și superiorii: „Domnilor, peste două săptămâni ne vedem la Iași!”, în timp ce armata austro-ungară a atacat pe Valea Oituzului; ambele ofensive au fost însă respinse de trupele române. 800.000 de militari români au luptat de partea Antantei, iar 335.706 au făcut jertfa supremă, ceea ce reprezintă 6% din totalul pierderilor pe fronturile Primului Război Mondial. Printre aceștia, cei 2344 de prizonieri de război români care au murit în Alsacia (Franța). Marea Unire și România modernă s-au făurit și pe oasele lor. 

    Unirea de la 1 Decembrie 1918 a împlinit visul național multi-secular de a aduce într-un stat unitar pe toți românii care trăiau în jurul Carpaților. După Marea Unire, România a devenit o țară definită de diversitate, multiculturalism și valori democratice. Unirea a consacrat, totodată, atașamentul României față de principiile respectului pentru persoanele aparținând minorităților naționale și al relațiilor pașnice cu alte țări. În 1919 țara a devenit membru fondator al Ligii Națiunilor, în 1955 a fost admisă în Organizația Națiunilor Unite, în 1993 a devenit membră a Consiliului Europei, în 2004 a aderat la NATO, iar în 2007 la Uniunea Europeană. Astăzi, România are relații diplomatice cu 187 de state și o vastă rețea diplomatică pe cinci continente. Este parte la peste 100 de convenții ale Consiliului Europei, și reprezintă un model de diversitate culturală, un promotor al păcii și securității în Europa și in lume.

    Primele pagini din cartea Istoriei Românilor au fost sculptate în piatră cu 19 secole în urmă, la Roma, pe Columna lui Traian ce comemorează Războaiele Dacice, iar de atunci romanii au rămas, fără întrerupere, în același spațiu geografic. Așa cum scria marele istoric Nicolae Iorga (de la a cărui tragică trecere în neființă s-au împlinit, pe 27 noiembrie, 85 de ani): „Cu sabia în mână, de strajă la toate zările, iar când s-a frânt o clipă, ca să se lege din nou, tainic, oțelul, am întins brutalității, arma subțire a inteligenței noastre. Și iată, suntem tot acasă!” Astăzi, într-un context geopolitic turbulent, în care provocările internaționale reprezintă probleme fără pașaport și fără frontiere, România trebuie iarăși să gestioneze riscurile unui conflict armat de amploare în apropierea granițelor sale și să-și consolideze reziliența națională. Într-o epocă a schimbărilor rapide, ce necesită adaptare continuă, apartenența la UE și NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite și cooperarea cu partenerii internaționali rămân caracteristici definitorii ale politicii sale externe.

    Așa cum remarca Președintele României, Nicușor Dan, la 26 noiembrie, când a prezentat Parlamentului, spre aprobare, Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030: „Conceptul central este acela de independență solidară. Independență în sensul că acțiunile administrației statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea, afirmarea acestei identități și a interesului care corespunde acestei identități. Solidaritate, adică respectul nostru față de toți partenerii și față de toate angajamentele pe care ni le-am luat în această lume tot mai complexă.”

    Strategia reflectă viziunea unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în slujba drepturilor și libertăților lor fundamentale, cu instituții transparente și integre, orientate spre binele public. Această abordare, ce poate fi considerata un contract social între statul român și cetățenii săi, îmi amintește cuvintele președintelui american Ronald Reagan: „Cum putem să ne iubim țara și să nu ne iubim compatrioții; și, iubindu-i, să le întindem o mână atunci când cad, să-i vindecăm când sunt bolnavi și să le oferim șansa de a prospera, astfel încât să fie egali în fapt și nu doar în teorie?” (Fundația și Institutul Prezidențial Ronald Reagan).

    Diaspora românească face și ea parte din acest contract social; la fel ca în 1918, succesul unui proiect național depinde de participarea tuturor românilor, atât cei din ​​interiorul, cât și cei din afara granițelor naționale. Aidoma unei oglinzi a celor rămași acasă, diaspora include întregul spectru al sufletului și valorilor românești. Românii din străinătate au devenit parte integrantă a țărilor în care trăiesc, dar vocea lor rămâne la fel de importantă pentru România, care nu poate prospera decât prin sinergia tuturor resurselor sale de inteligență și profesionalism. În urmă cu mai bine de 100 de ani, același prim-ministru Ion I. C. Brătianu ne-a lăsat următorul aforism: „Sufletul României nu se poate manifesta decât în ​​unitatea națională”. Aceste cuvinte rămân și astăzi la fel de adevărate. Onorându-ne Țara, ne onorăm viitorul, ca națiune. 

    În final, cuvintele Secretarului General al Consiliului Europei, Alain Berset, rostite la 1 Decembrie, la recepția dedicată Zilei Naționale a României, la Strasbourg: „România este Munții Carpați. Delta Dunării. Unele dintre cele mai extraordinare peisaje naturale ale Europei. Dar România este mai presus de toate un popor – rezistent, deschis spre lume și profund european. Un popor care a luptat pentru democrație. Care cunoaște punctele de presiune ale istoriei. Și care trăiește la marginea strategică a continentului nostru… Contribuția României la Europa a luat multe forme. De fiecare dată când intru în hemiciclul Consiliului Europei, trec pe lângă sculptura lui Brâncuși, «„Rugăciunea». Mă gândesc la România. O figură umană redusă la esențial. Liniștită. Vulnerabilă. Demnă. Această simplitate vorbește despre artă. Și vorbește despre democrație.”

    (Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului)

    Sondaj eJobs: 9 din 10 angajatori vor acorda beneficii de Crăciun angajaților

    0

    89,7% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj derulat de eJobs au declarat că au pregătit beneficii de Crăciun pentru angajați, pe care le vor acorda în luna decembrie, înainte de minivacanța de sărbători, în timp ce 10,3% nu au avut buget alocat acestui scop.

    „În mod tradițional, cele mai multe companii își direcționează fondurile pentru beneficiile de sărbători către primele în bani, iar 2025 nu face excepție de la această regulă, în condițiile în care 60% dintre respondenți au spus că vor acorda astfel de bonusuri înainte de Crăciun. 48% vor organiza petrecere specială cu echipa, iar 44% vor oferi tichete sau vouchere cadou”, spune Ana Călugăru, Head of Communications, în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

    36% vor opta pentru coșuri cu produse de sărbători, 8% vor acorda zile libere suplimentare, 4% organizează tombole cu premii și la fel de mulți au pregătit tichete de vacanță pentru angajați.

    Cei mai mulți dintre angajatori, respectiv o treime, au alocat, în acest scop, un buget cuprins între 201 și 400 de lei pentru fiecare angajat în parte. 28% între 401 și 600 de lei și tot atâți peste 1.000 de lei / angajat. Comparativ cu anul trecut, valoarea beneficiilor oferite a rămas neschimbată, după cum au răspuns 84% dintre participant. Doar 8% au majorat bugetele și tot 8% le-au scăzut.

    Chiar dacă pentru multe companii 2025 a fost un an complicat, în care au resimțit impactul schimbărilor economice și fiscale, vedem că majoritatea angajatorilor au decis să nu taie bugetele pentru beneficiile de Crăciun, principalul motiv invocat fiind faptul că acestea contribuie la motivarea și retenția angajaților. Aceștia s-au obișnuit cu această tradiție de final de an, iar eliminarea ei ar putea avea un efect de nemulțumire. Interesant este faptul că 12% apelează la această metodă pentru a răsplăti performanța, iar 4% declară că vor, în acest fel, să compenseze faptul că anul acesta nu au putut oferi creșteri salariale”, adaugă Ana Călugăru.

    Pe fondul acestor explicații ale angajatorilor, și angajații spun că beneficiul pe care și l-ar dori cel mai mult ar fi primele în bani (menționate de 81% dintre respondenți). 32% și-ar dori tichete sau carduri cadou, 28% zile libere plătite, 17,2% coșuri cu produse de sărbători și 15,6% petrecere cu echipa. Întrebați și care ar fi valoarea corectă a unui pachet de beneficii de Crăciun, 38,1% au răspuns peste 1.000 de lei. 35,7% între 500 și 1.000 de lei, 15,2% între 250 și 500 de lei și 1,7% între 100 și 250 de lei. Pentru 9,3% suma nu este importantă și apreciază gestul făcut de angajator. De altfel, doar 6,6% sunt optimiști și cred că anul acesta, valoarea beneficiilor de la final de an va fi mai mare decât anul trecut. 

    Întrebați și cum ar reacționa dacă nu ar primi niciun beneficiu de Crăciun, mai mult de jumătate dintre respondenți (52,3%) ar considera că angajatorul nu apreciază suficient angajații. 26,6% ar fi dezamăgiți, dar ar înțelege, având în vedere contextul economic, 11,1% ar rămâne neafectați dacă, în timpul anului, ar primi suficiente alte beneficii extrasalariale, iar pentru 10% o astfel decizie nu ar avea niciun impact negativ.

    Sondajul a fost realizat în luna noiembrie pe un eșantion de 115 de respondenți din rândul angajatorilor și 950 de respondenți din rândul angajaților. 

    Donații pentru construirea primului depozit propriu al Rețelei Băncilor pentru Alimente

    0

    Compania Lidl România anunță că, în perioada 1-21 decembrie 2025, „desfășoară o nouă inițiativă de susținere a Rețelei Băncilor pentru Alimente. Pentru fiecare kilogram de portocale cumpărat în magazinele Lidl în această perioadă, compania va dona 1 leu pentru realizarea primului depozit propriu al Rețelei, în comuna Cordun, județul Neamț –  locul de unde hrana salvată va ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ea. Acest spațiu logistic va deveni un centru esențial din care hrana recuperată va fi direcționată către organizațiile și comunitățile vulnerabile din întreaga țară. Astfel, în preajma sărbătorilor, atunci când clienții aleg portocale pentru familiile lor, aleg, de fapt, să pună o parte din generozitatea lor și pe masa celor mai puțin norocoși.

    Depozitul de la Cordun reprezintă o investiție strategică în dezvoltarea operațională a Rețelei Băncilor pentru Alimente, facilitând colectarea, sortarea și distribuția eficientă a alimentelor salvate la nivel național. Prin crearea acestui depozit logistic, Rețeaua Băncilor pentru Alimente va putea răspunde mai rapid și mai eficient situațiilor sociale critice, contribuind la reducerea risipei alimentare și la sprijinirea persoanelor vulnerabile”. 

    Combaterea risipei alimentare – un angajament pe termen lung

    Lidl România reamintește că „este partener fondator al Rețelei Băncilor pentru Alimente, sprijinind înființarea și funcționarea acesteia încă de la început, după modelul Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA). În prezent, rețeaua include 9 Bănci regionale active în București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați, formând o infrastructură coordonată, capabilă să acționeze rapid și sustenabil la nivel național. În calitate de partener fondator, Lidl România a susținut financiar începerea activității fiecărei Bănci regionale, o parte dintre costurile de funcționare și dezvoltarea infrastructurii necesare. Din 2016 și până în prezent, compania a investit aproximativ 19,6 milioane de lei în rețea și a redistribuit peste 3.418 tone de produse.

    Prin sprijinirea construirii primului depozit propriu al Rețelei Băncilor pentru Alimente, Lidl România își consolidează angajamentul de a combate risipa alimentară, de a susține comunitățile vulnerabile și de a contribui la soluții sustenabile cu impact social de durată”.

    Investițiile în aur în România: aur digital, aur fizic și ETF-uri – ce trebuie să știe investitorii

    0

    Interesul pentru aur ca activ de refugiu continuă să crească în România, iar investitorii compară tot mai des avantajele aurului fizic, aurului digital și ale fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri) susținute de aur. Deși toate cele trei opțiuni oferă posibilitatea de a investi în acest metal prețios, ele diferă semnificativ din punct de vedere al reglementării, fiscalității, lichidității și protecției investitorilor.

    Aurul fizic de investiție rămâne singura categorie acoperită de un cadru legal clar în România. Ordonanța de Urgență 190/2000 stabilește standarde de puritate pentru lingouri și monede, iar reglementările europene asigură scutirea de TVA și aplică impozitul pe câștigurile de capital doar la vânzarea cu profit. Drept urmare, este singura formă de investiție în aur care beneficiază de protecție legală completă și explicită pe plan intern.

    Aurul digital, achiziționat de multe ori prin platforme internaționale, a devenit mai accesibil, însă nu este reglementat în România ca produs financiar distinct. Acesta reprezintă, de obicei, o creanță asupra aurului păstrat de un custode terț, însă nu există standarde locale privind transparența sau alocarea aurului, iar calitatea auditului și garanțiile legale depind în totalitate de jurisdicția străină în care funcționează platforma. Profiturile sunt impozitate ca venituri din active digitale cu o rată de 10% la realizare, iar investitorii trebuie să își evalueze singuri credibilitatea fiecărui furnizor.

    ETF-urile pe aur reprezintă o altă opțiune pentru investitorii români care tranzacționează prin brokeri internaționali autorizați. Deși nu există ETF-uri pe aur emise local, accesul la produse globale majore, precum GLD sau IAU, este simplu. Aceste instrumente se remarcă prin lichiditate ridicată, costuri relativ scăzute și protecție legală la nivel european, fiind astfel o opțiune tot mai relevantă pentru cei care caută expunere la aur prin piețele financiare.

    Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România

    Victor Dima, manager al Departamentului de Trezorerie la Tavex România, subliniază diferențele practice pe care investitorii români ar trebui să le ia în considerare: „Aurul fizic de investiție rămâne singura opțiune complet reglementată în România, oferind scutire de TVA și cea mai puternică protecție legală pentru cumpărători. Aurul digital poate fi accesibil, însă pentru că nu este reglementat la nivel național, siguranța acestuia depinde în totalitate de platforma străină care îl emite și îl păstrează. ETF-urile pe aur, în schimb, beneficiază de reglementări solide la nivel european și se numără printre cele mai lichide produse de investiție în aur disponibile, cu costuri totale, în general, mai mici decât cele asociate aurului fizic. Înțelegerea acestor diferențe ajută investitorii să aleagă forma de expunere pe aur care se potrivește cel mai bine profilului lor de risc și obiectivelor pe termen lung”, a spus acesta.

    Tendințele internaționale confirmă, de asemenea, interesul în creștere pentru produsele financiare susținute de aur. Cel mai recent raport lunar al World Gold Council arată că, în octombrie 2025, ETF-urile pe aur au înregistrat fluxuri nete pozitive la nivel mondial de 8,2 miliarde de dolari, marcând a cincea lună consecutivă de cerere pozitivă. Activele totale administrate la nivel global au ajuns la 503 miliarde de dolari, iar cantitatea de aur fizic deținută de ETF-uri a crescut la 3.893 de tone, evidențiind atractivitatea constantă a aurului pentru investitorii din întreaga lume.

    Pe măsură ce interesul pentru aur continuă să crească, diferențele dintre aceste trei categorii devin tot mai importante. Pentru investitorii români, aurul fizic oferă claritate legislativă, ETF-urile pe aur asigură acces eficient prin piețele globale, iar aurul digital rămâne o opțiune care necesită o analiză atentă a emitentului și a garanțiilor acestuia. Luarea unor decizii informate este esențială pentru a naviga cu succes în peisajul financiar în continuă evoluție din România.

    București, Cluj – Napoca, Brașov și Timișoara sunt orașele cu cele mai multe joburi disponibile, în acest moment. Cele mai puține opțiuni apar pentru orașele mici și medii din sudul și estul țării

    0

    Angajatorii din România au postat în ultima lună peste 22.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro, o parte dintre aceștia fiind în pregătire pentru sezonul de sărbători, când volumul de activități crește și au nevoie să își extindă echipele.

    Bucureștiul este orașul cu cele mai multe poziții disponibile în acest moment, respectiv 11.000, iar domeniile pentru care este cea mai mare nevoie de candidați sunt call – center / BPO, retail, servicii, industria alimentară, turism și transport / logistică. Aici, cei mai căutați sunt candidații entry level (care au între 0 și 2 ani de experiență), cei fără niciun fel de experiență și, pe locul al treilea, cei din segmentul mid – level, adică 2 – 5 ani de experiență.

    „Este o perioadă când în piață nu apar atât de multe poziții de manageri, seniori sau specialiști cu experiență avansată, iar asta se întâmplă în primul rând pentru că în rândul lor nu există o rată ridicată de fluctuație. Sunt mult mai stabili la job decât alte categorii de candidați, ceea ce înseamnă că nu apare la fel de des nevoia de înlocuire. Pe măsură  ce lucrurile se vor stabiliza și reechilibra în economie, vom reîncepe să îi vedem mult mai activi și pe ei pe piața muncii”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

    Cu 3.500 de locuri de muncă scoase în piață, Cluj Napoca este al doilea cel mai activ oraș din țară, din punctul de vedere al angajărilor. Cea mai mare nevoie de oameni o au angajatorii din retail, industria alimentară, servicii, transport / logistică, turism și call – center / BPO. Și în acest caz, cei mai căutați sunt candidații care au un nivel minimal de experiență sau chiar deloc sau cei mid – level. Aproape la fel de multe locuri de muncă sunt disponibile și în Brașov, însă domeniile în care se fac recrutări sunt industria alimentară, servicii, turism, retail, call – center / BPO. 

    Un alt centru important pentru recrutări este Iașiul, cu 2.800 de locuri de muncă în momentul de față, distribuite în domenii precum servicii, industria alimentară, call – center / BPO, transport / logistică, turism și retail. Peste 2.000 de locuri de muncă sunt deschise acum și în Ilfov, Constanța și Timișoara. 

    De cealaltă parte, sunt județe precum Mehedinți, Vrancea, Covasna, Caraș – Severin sau Teleorman, unde oferta de locuri de muncă este limitată la numere de ordinul sutelor. 

    „Marile centre urbane, precum București, Cluj, Timiș sau Iași atrag majoritatea joburilor white collar, adică pentru candidații cu studii superioare, și din domenii precum IT, call – center / BPO sau financiar – bancar, în timp ce județele industriale, precum Brașov, Sibiu, Prahova, Dolj sau Arad au mai degrabă o pondere mare a locurilor de muncă în inginerie și producție. Județele turistice (Brașov, Constanța) au o ofertă permanentă în HoReCa, desigur, cu vârfuri sezoniere vara și iarna, iar Ilfov și zonele limitrofe sunt motoare pentru transport și logistică, datorită depozitelor care deservesc marile orașe”, explică Roxana Drăghici.

    Dacă ne referim la locurile de muncă remote, opțiune în continuare foarte căutată de candidați, numărul de poziții deschise este de aproximativ 800, ceea ce confirmă faptul că angajatorii încep să se desprindă tot mai mult de munca de acasă și cer reîntoarcerea angajaților la birou, acolo unde acest lucru nu s-a făcut deja.

    Peste 400.000 de euro strânși la Gala „Timp pentru Bine” pentru proiecte sociale și sportive

    0

    Săptămâna trecută, a avut loc prima ediție a Galei „Timp pentru Bine”, un eveniment caritabil menit să strângă fonduri pentru cauze sociale și sportive, organizat de Fundația M.E.V. cu sprijinul Kaufland România. În cadrul galei s-au strâns 400.000 de euro, dintre care 300.000 de euro provin din licitațiile în care companiile prezente au susținut cele nouă cauze ale serii, fiecare cu impact direct în comunități. Totodată, peste 100.000 de euro au fost donați separat de participanții care nu au reușit să câștige licitațiile. Aceste contribuții vor fi direcționate către proiectele sociale derulate în cadrul „Timp pentru Bine”, susținând astfel inițiativele dedicate comunităților locale.

    ONG-urile participante – Asociația Inima Lor ca Inima Ta, Asociația Caravana Pro Rugby, Fundația Filantropică Metropolis, Federația Română de Volei, Asociația Playfield, Renovatio Sport Club, Asociația Spirit Dinamovist, Black Sea Foodignity – Social Food și Asociația Club Sportiv Ecvestru Issa Equines – și-au prezentat inițiativele pe scenă, în fața unui public format din antreprenori, lideri de business, sportivi de performanță și personalități publice. 

    Pe scenă au urcat, în calitate de ambasadori ai proiectelor, și personalități cunoscute pentru implicarea lor socială: Zeljko Kopic, Florentin Petre, Cătălin Botezatu, Codin Maticiuc, Dani Oțil, Adi Hădean și Ionela Năstase.

    Proiectele acoperă direcții esențiale, precum construcția celui mai mare spital de psihiatrie pediatrică din România, accesul la servicii medicale sau hrană pentru persoane din medii dezavantajate, sprijinirea mamelor tinere aflate în condiții vulnerabile, formarea tinerelor generații de sportivi de performanță sau terapia alternativă pentru copiii cu nevoi speciale. Prezentările au fost urmate de o sesiune de licitație, în cadrul căreia invitații au putut susține financiar cauza aleasă, prin angajamente de donații pentru anul 2026.

    Printre momentele-cheie ale serii s-au numărat intervențiile sportivilor din echipele naționale de rugby și volei ale României, care au transmis un mesaj puternic despre implicare, responsabilitate și spirit de echipă – valori fundamentale pentru o societate sănătoasă și un viitor sustenabil. 

    Proiectul Timp pentru Bine a pornit din convingerea că e mai important să oferi decât să primești. Că fiecare dintre noi are datoria să lase ceva în urma lui. De atunci, am descoperit că binele prinde cu adevărat formă atunci când îl faci împreună, cu oameni și organizații care cred în comunitate. Iar sportul are un rol important în această direcție. Inspiră, unește și te învață disciplină. De aceea, Kaufland investește în sport, aproximativ 2.000.000 euro anual, în proiecte care susțin performanța și încurajează mișcarea atât în comunități, cât și în rândul colegilor noștri. Cred cu tărie că timpul rămâne cea mai valoroasă resursă pe care o poți dărui. Iar Gala „Timp pentru Bine” arată încă o dată cât de puternică poate deveni o comunitate atunci când oamenii aleg să fie parte din ea”, a declarat Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova.

    Gala „Timp pentru Bine” confirmă această viziune: că solidaritatea devine o resursă strategică pentru schimbare, atunci când liderii, companiile și comunitățile aleg să acționeze împreună.

    Evenimentul reprezintă o continuare a proiectului „Licitației de bine”, desfășurată în martie 2024 de Kaufland România, în cadrul căreia invitații au licitat ore de voluntariat în loc de bani. Formatul se inspiră din licitațiile marilor case internaționale, dar înlocuiește operele de artă cu obiecte simbolice asociate unor proiecte sociale care răspund nevoilor reale ale comunității, precum abandonul școlar, excluziunea socială sau poluarea apelor și a spațiilor verzi.

    Gala face parte din inițiativa „Timp pentru Bine, lansată în 2022 de Marco Hößl, ca un angajament personal de a dedica anual voluntariatului un număr de ore echivalent cu vârsta sa. De atunci, proiectul a devenit o platformă de promovare a voluntariatului și implicării civice, cu ediții anuale succesive care au reunit peste 500 de voluntari din echipa Kaufland, lideri de business, jurnaliști și persoane publice, mii de ore de sprijin activ și o campanie de educare cu impact național în 2024. Festivalul de Bine organizat în această primăvară pe Șoseaua Kiseleff a completat seria de acțiuni, demonstrând că binele se construiește împreună – cu timp, energie și asumare.

    Peste 1.200 de antreprenori, prezenți la conferințele Be Inspired. Adopția noilor tehnologii și strategiile de scalare au fost temele principale

    0

    Peste 1.200 de antreprenori au fost prezenți la seria de conferințe Be Inspired. Make it Happen organizată de Asociația B-Leader, în parteneriat cu DoingBusiness.ro și susținută de Raiffeisen Bank România. 

    Desfășurate la Timișoara, Craiova, Iași și Constanța, conferințele, la care au participat antreprenori din companii cu cifră de afaceri între 1 milion și 50 de milioane de euro, au avut ca subiecte principale adopția noilor tehnologii și strategiile de scalare a afacerii.

    „Raiffeisen Bank contribuie de peste 25 de ani la dezvoltarea mediului antreprenorial din România. Prin intermediul acestei serii de evenimente, la care am avut alături peste 1.200 de antreprenori, ne-am dorit să dăm mai departe o parte din know-how-ul nostru, astfel încât să îi inspirăm și să îi ajutăm să devină mai competitivi”, a declarat Cristian Sporiș (foto), vicepreședinte, Divizia Corporate & Investment Banking și Membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România.    

    Conferințele au adus în prim plan și o serie de studii relevante despre mediul de business, atât cel local, cât și cel regional.

    Primul dintre ele este cel care a stat la baza acestor conferințe, comandat de Raiffeisen Bank România, conform căruia 3 din 4 antreprenori români consideră că șansa joacă un rol important în business.

    Din studiu mai reiese că 61% dintre cei chestionați evaluează mediul de afaceri ca fiind dificil, dar rămân optimiști că firma pe care o conduc va avea o evoluție financiară semnificativă în următorii ani. Totodată, peste jumătate dintre ei intenționează să investească mai mult în tehnologie în următorii 2-3 ani.

    Tot în cadrul conferințelor Be Inspired. Make it Happen, Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România și Moldova, CEE Deputy Chair, a prezentat un studiu realizat pe un eșantion de 1.350 de directori executivi din 11 piețe majore, despre cum construiesc liderii de business reziliența în vremuri instabile. 

    Conform acestei analize, 71% dintre CEO consideră inteligența artificială o prioritate de investiție, cu o creștere semnificativă față de 64% anul trecut. Mai mult, 69% alocă între 10% și 20% din bugetul lor pentru dezvoltarea soluțiilor bazate pe AI. 

    De asemenea, liderii de business consideră că nivelul competiției din domeniul IT crește, 77% dintre CEO fiind de părere că „pregătirea forței de muncă pentru AI” va avea un impact decisiv asupra prosperității organizației în următorii trei ani. 

    În ceea ce privește strategiile de sustenabilitate, 61% dintre CEO consideră sunt pe drumul cel bun pentru atingerea țintelor net-zero până în 2030, față de 51% în 2024, iar 65% spun că au integrat deja sustenabilitatea în strategia generală a companiei.

    „Polytunitatea globală”


    de Yuen Yuen Ang

    WASHINGTON, DC – Conflicte, războaie comerciale, inegalitate și degradare democratică umplu titlurile zilei. Fiecare criză pare să o alimenteze pe următoarea, iar uneori avem impresia că lumea se destramă. Liderii și gânditorii occidentali au adoptat un singur cuvânt pentru a surprinde această înlănțuire de amenințări: „policriză”.

    Adam Tooze, istoricul de la Columbia University care a contribuit la popularizarea termenului, i-a rezumat atractivitatea în 2023: „Iată frica ta, iată ceva care te tulbură în mod fundamental. Așa s-ar putea numi.” Dar atunci când frica devine tema centrală, consecințele nu pot fi decât angoasa și paralizia, așa cum a observat Mark Leonard după Forumul Economic Mondial de la Davos din 2024.

    Totuși, crizele nu sunt urmate neapărat de colaps. De fapt, perturbările au deschis de multe ori calea spre reînnoire – dar numai pentru cei dispuși să renunțe la vechea ordine.

    Pornind de aici, privesc acest moment printr-un alt filtru – ca „polytunitate”, un termen pe care l-am creat într-un comentariu Project Syndicate din noiembrie 2024 și pe care l-am detaliat ulterior în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ideea este simplă: perturbările simultane oferă o oportunitate unică, care apare o dată într-o generație, pentru transformarea profundă a instituțiilor și ideilor globale. Când totul pare să se prăbușească deodată, suntem obligați să depășim soluțiile de cârpire și să regândim sistemele de la zero.

    Pentru început, ar trebui să recunoaștem că policriza este o narațiune occidentală care se prezintă drept globală. Doi teoreticieni europeni au inventat cuvântul în 1993, iar un alt expert european l-a popularizat recent. Un summit occidental al elitelor i-a oferit conceptului o platformă vizibilă, determinând amplificarea sa virală de către presa, think tank-urile și mediul academic occidental.

    În ciuda lamentațiilor constante privind un „viitor terifiant”, discuția despre policriză rareori, dacă vreodată, recunoaște agenția lumii non-occidentale – numită astăzi eufemistic „Sudul Global” – sau soluțiile pe care aceasta le-a propus. Chiar dacă unii teoreticieni cer un „Umanism reînnoit”, ei evită să confrunte realitatea unei ordini structural inegale și frustrarea tot mai mare pe care aceasta o generează. Dominanța occidentală asupra finanțelor internaționale și instituțiilor globale persistă, în timp ce ideile și vocile non-occidentale rămân marginalizate în canoanele pretins globale.

    Establishmentul preferă limbajul policrizei deoarece acesta estompează cauzele reale ale disfuncțiilor globale, făcându-le să pară dezastre naturale. În realitate, crizele suprapuse de astăzi își au originea în paradigma industrial-colonială care domină încă de la Revoluția Industrială – o viziune asupra progresului definit prin control: control mecanic asupra naturii și control occidental asupra restului lumii.

    Desigur, acest capitol al modernizării a generat beneficii materiale și sociale enorme. Dar a semănat și semințele impasului actual. Încălzirea globală, criza definitorie a timpului nostru, rezultă dintr-un model industrial extractiv, susținut de un sistem comercial în care muncitorii din țările sărace produc pe salarii mici bunurile cumpărate în exces de consumatorii din țările bogate.

    Paradigma industrial-colonială și-a epuizat resursele într-o lume extrem de variată și multipolară. Avem nevoie de o nouă mentalitate – pe care o numesc AIM: o Economie Politică Adaptivă, Incluzivă și Morală. A fi adaptiv înseamnă a guverna societățile nu ca pe niște mașini rudimentare, ci ca pe rețele vii, capabile să învețe și să evolueze. A fi incluziv înseamnă recunoașterea faptului că progresul depinde de folosirea a ceea ce ai, adică mobilizarea creativității locale, nu copierea modelelor celor bogați și puternici. Iar a fi moral înseamnă a admite că ideile sunt modelate de putere și a căuta să corectezi acest dezechilibru.

    De-a lungul deceniilor de cercetare, am studiat China – și alte țări – prin prisma AIM. În cartea „How China Escaped the Poverty Trap”, am descris dezvoltarea nu ca pe un drum liniar, ci ca pe un proces de co-evoluție, marcat de un ciclu de feedback recursiv (adaptiv). Această analiză a arătat că strategiile care creează piețe noi pot arăta foarte diferit de prescripțiile standard pentru „instituții solide” (Incluziv). Apoi, în „China’s Gilded Age”, am contestat presupunerea orientalizantă a „excepționalismului chinez”, arătând că traiectoria Chinei oglindește istorii occidentale uitate, nu versiunile mitologizate din manuale (Moral).

    AIM oferă o busolă pentru gândire și politici într-o epocă în care majoritatea globală își asumă tot mai mult propriul parcurs de dezvoltare, fără a mai urma rețetele occidentale sau așteptând să fie salvată de ajutorul extern.

    Luați, de exemplu, faptul că China, India și Arabia Saudită investesc masiv în energie curată, în timp ce statele din Africa subsahariană experimentează cu salturi tehnologice în sectorul energetic. Iar pe măsură ce tarifele americane restrâng opțiunile de export către piețele bogate pentru economii emergente precum Vietnam și Etiopia, comerțul Sud-Sud depășește în volum comerțul Nord-Sud.

    Pe plan intelectual, experții cei mai calificați să predea despre „economia politică a justiției” sau „economia circulară” nu sunt filozofii sau consultanții din Europa și America de Nord, ci grupurile indigene care au protejat ecosistemele timp de secole, în ciuda exproprierilor permanente.

    „Polytunitatea” nu este o chemare la optimism naiv în fața unor amenințări existențiale. Este un realism orientat spre scop, care valorifică creativitatea unei comunități cu adevărat globale, nu a unei singure regiuni sau a unei clase privilegiate. Și nu promovează sloganuri goale sau atitudini superficiale. „Polytunitatea” este o agendă constructivă, fundamentată empiric. Dacă este aplicată corect și cu seriozitate, ar trebui să schimbe felul în care studiem și abordăm o serie de provocări, în primul rând dezvoltarea.

    Ceea ce vedem astăzi nu este sfârșitul progresului, ci sfârșitul paradigmei industrial-coloniale și începutul alteia – dacă avem convingerea de a o construi.


    Yuen Yuen Ang este profesor de economie politică la Universitatea Johns Hopkins, unde conduce „The Polytunity Project” și „The Multipolar World & US-China Roundtables”.

    Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic
    ©Project Syndicate, 2025

    FEPRA inaugurează la Brad noi capacități de reciclare PET și sticlă

    0

    FEPRA inaugurează noi unități de reciclare PET și sticlă în municipiul Brad. Noile fabrici reprezintă o investiție strategică pentru dezvoltarea economică a regiunii Brad–Hunedoara, ce a fost puternic afectată în ultimele decenii de restructurări industriale și migrația forței de muncă.

    Deschiderea oficială a avut loc pe 1 Decembrie în prezența reprezentanților autorităților locale, compania reiterând simbolic „legătura dintre viitorul sustenabil al țării și prioritizarea investițiilor în industrii verzi”. 

    „Ne-am dorit ca noul parc industrial de la Brad să fie mai mult decât o infrastructură de reciclare și să devină un model de dezvoltare bazat pe economie circulară, capabil să creeze lanțuri locale cu impact pozitiv real în comunități. Alegerea zonei nu este întâmplătoare: are tradiție industrială, dar și un istoric cu multe provocări economice și sociale. Prin cele două fabrici de reciclare PET și sticlă și prin viitoarea linie textilă, ne propunem să demonstrăm că economia circulară poate crea locuri de muncă, poate aduce stabilitate și poate genera valoare adăugată”, a declarat Ionuț Georgescu, CEO și fondator FEPRA.

    Parcul industrial de economie circulară FEPRA – Brad include:

    • o fabrică de reciclare PET, cu o capacitate de producție de până la 3.000 tone/lună, echipată cu tehnologii europene de ultimă generație pentru producția de fulgi de PET la cele mai înalte standarde;
    • o fabrică de reciclare a sticlei de ambalaj, cu o capacitate de până la 2.300 tone/lună, dotată cu echipamente performante ce permit obținerea unei culete de cea mai bună calitate.

    Cele două unități vor genera 56 de noi locuri de muncă în zona Brad – Hunedoara (48 în fabrica de PET și 8 în fabrica de sticlă), contribuind la revitalizarea economică a unei regiuni care are nevoie de investiții stabile, pe termen lung. 

    Compania declară că „proiectul confirmă potențialul zonei de a deveni un pol regional important a industriei reciclării și demonstrează că economia circulară poate aduce beneficii concrete: investiții, noi locuri de muncă și reducerea presiunii asupra mediului.

    Noile linii de reciclare vor contribui semnificativ la:

    • creșterea capacității naționale de reciclare a PET-ului și sticlei;
    • dezvoltarea lanțurilor circulare locale și europene; 
    • reducerea cantităților de deșeuri depozitate și a presiunii asupra resurselor naturale;
    • formarea unei noi generații de specialiști în domeniul reciclării prin dezvoltarea competențelor tehnice.”

    În completarea acestor investiții, FEPRA pregătește pentru viitor dezvoltarea unei linii dedicate reciclării textilelor în circuitul economiei circulare, care va fi integrată în același parc industrial. Această extindere răspunde unei nevoi urgente la nivel european privind gestionarea sustenabilă a deșeurilor textile și va crea noi oportunități economice pentru comunitatea locală.

    Rolul și importanța arbitrajului în sistemul judiciar român, în dezbatere la Palatul CCIB

    0

    Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a găzduit, în Aula Carol I din sediul său istoric, dezbaterea „Arbitrajul – rolul și importanța acestuia în sistemul judiciar român”, organizată de Curtea de Arbitraj București (CAB) și  moderată de av. Cosmin Marina, președintele CAB, și de conf. univ. dr. Carmen Todică.

    Cosmin Marina, președintele CAB

    „Evenimentul de astăzi are menirea de a pune pe agenda publică importanța unei mai bune reglementări a domeniului. Nu mă refer la o supra-reglementare a arbitrajului, ci la necesitatea alinierii la legislația altor state cu tradiție în domeniu. Este momentul unui dialog coerent, consecvent și asumat, în prezența tuturor factorilor implicați, în urma căruia să reiasă pașii pe care-i avem de parcurs. Este momentul să analizăm cu atenție ce a funcționat în alte state, să decelăm ce se poate aplica la noi, astfel încât apelarea la arbitraj să fie o practică uzuală, nu o excepție. Modificarea cadrului normativ nu este un impediment, ci o etapă de parcurs”, a declarat în deschiderea conferinței av. Cosmin Marina, președintele CAB.

    Această ultimă idee a fost întărită atât de reprezentanții Parlamentul României, av. Daniel Fenechiu, senator, președintele Uniunii Profesiilor Liberale din România (UPLR) și Corina Ene, deputat, membră a Comisiei Juridice de Disciplină și Imunități, Camera Deputaților, cât și de Ioan Turc, secretar de stat în Ministerul Justiției.

    „Este un moment bun pentru a discuta această temă, întrucât problema aglomerării instanțelor nu se va rezolva foarte repede. În opinia mea, dacă putem identifica o formulă de taxare decentă, arbitrajul ar putea să funcționeze. Este nevoie să fie construită o expunere de motive solidă, care să stea la baza unui proiect de lege care să transforme arbitrajul într-o procedură viabilă”, a punctat senatorul Daniel Fenechiu. La rândul său, reprezentanta Camerei Deputaților a punctat importanța tratării cu prioritate a actualizării legislației în domeniu și a dialogului real între specialiștii în domeniu și reprezentanții Legislativului, la nivelul unei mese rotunde și chiar a unui Grup de lucru.

    senatorul Daniel Fenechiu

    „Vă invit să aveți curajul inițiativei și să dați glas ideilor pe care le aveți. În Ministerul Justiției veți găsi un aliat în măsura în care această dezbatere va începe. Argumentele au întotdeauna forța lor. Hai să le aducem la masa discuțiilor”, a declarat Ioan Turc, secretar de stat în Ministerul Justiției.

    Ioan Turc, secretar de stat în Ministerul Justiției

    La eveniment au luat parte: magistrați, notari publici, executori judecătorești, avocați, arbitri, consilieri și directori juridici din instituții și din companii de stat și private, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai unor organizații neguvernamentale interesați să apeleze la arbitraj, dar și aplicanți ai arbitrajului, ca alternativă la soluționarea în instanță a litigiilor.

    Ideea că arbitrajul este o soluție viabilă pentru degrevarea instanțelor a fost punctată în contexte diferite de: Irina Ghimici, președinta Secției a VI-a Civilă, Tribunalul București, Bogdan Maghiar, președintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ), dar și de reprezentanții Camerei Notarilor Publici București (CNPB), ai Baroului București și ai Curții de Arbitraj Comercial International de pe lângă CCIR, Silviu Boroi, Ștefan Naubauer, respectiv, Cornel Popa. 

    Bogdan Maghiar, președintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti

    În a doua parte a evenimentului, participanții – al căror număr a depășit așteptările organizatorilor – au avut posibilitatea de a intra în dialog cu arbitrii Mădălina Grecu, Horațiu Pătrașcu și Daniel Severin, foști judecători la ÎCCJ; Robert Florea, fost judecător la Tribunalul Galați, și cu av. Cătălin Mihalache, pe teme precum: independența și imparțialitatea arbitrilor – garanții ale unui proces echitabil; arbitrajul instituționalizat versus arbitrajul ad-hoc, confidențialitatea în arbitraj – între protecția datelor și transparență, arbitrajul în contractele de achiziție publică.

    Dezbaterea a fost urmată de o ședință a Plenului Arbitrilor Curții de Arbitraj București de pe lângă CCIB, condusă de președintele instituției, av. Cosmin Marina. Pe ordinea de zi s-au aflat probleme organizatorice, precum și aspecte de interes din actualitatea juridică, cu scopul de a crea o practică unitară în ceea ce privește arbitrajul.

    STIHL își consolidează poziția pe segmentul de utilaje pe acumulator prin lansarea GTA 30

    0

    STIHL, lider global în tehnologia motoutilajelor, anunță lansarea GTA 30, un motoferăstrău multifuncțional compact, pe acumulator, dezvoltat pentru segmentul în creștere al consumatorilor rezidențiali exigenți dar și peisagiștilor profesioniști, care migrează spre soluții prietenoase cu mediul, durabile și ușor de utilizat. Noul model extinde gama STIHL AS pe acumulatori și reflectă investițiile continue ale companiei de a-și diversifica gama de echipamente pe acumulator, categorie aflată în expansiune în industria de profil. 

    În contextul în care piața europeană se îndreaptă constant către tehnologii durabile, alimentate de preocupări privind emisiile, zgomotul și sustenabilitatea, GTA 30 răspunde unei nevoi concrete: un utilaj compact, versatil și performant, destinat lucrărilor de întreținere a grădinii și proiectelor DIY, care capătă popularitate în rândul consumatorilor urbani și suburbani.

    Performanță îmbunătățită pentru ambele categorii de utilizatori

    Cu o autonomie de până la 180 de tăieturi în lemn de dimensiuni de până la 15 cm în diametru, GTA 30 oferă o capacitate de lucru semnificativ extinsă față de modelul anterior GTA 26, consolidând poziția STIHL în segmentul utilajelor pe acumulator, dedicate atât proprietarilor de grădini cât şi peisagiştilor profesionişti. Puterea motorului de 400 W și viteza lanțului de 8m/s asigură o operare eficientă atât pentru tăieri de întreținere, cât și pentru proiecte de bricolaj.     

    Un element central al noului model este mecanismul tensionare automată a lanțului, care oferă o experiență de utilizare intuitivă și elimină necesitatea intervențiilor cu unelte suplimentare. Conceptul complet tool-free – sistem de operare care nu necesită unelte pentru mentenanță – asigură operarea, curățarea și mentenanța rapidă a echipamentului, contribuind la eficientizarea proceselor pentru utilizatorii finali. Designul compact și greutate redusă – 1.9 Kg cu acumulatori și ansamblul tăietor şină şi lanţ  – facilitează operarea în zone greu accesibile și contribuie la un control sporit al produsului. 


    În România, STIHL România este responsabilă de vânzarea produselor și gestionarea rețelei naționale de distribuitori autorizați, în timp ce ANDREAS STIHL Power Tools S.R.L. operează unitatea de producție din Oradea, inaugurată în 2025 și dedicată segmentului de produse alimentate cu acumulatori.

    Analiză Glovo: De 1 Decembrie, românii au sărbătorit cu mici, ciorbă de burtă și comenzi record de preparate tradiționale 

    0

    Potrivit datelor Glovo, platforma tech ce oferă servicii la cerere, în ultimele 12 luni, românii au rămas fideli preparatelor tradiționale, comenzile de mici și ciorbe fiind în topul preferințelor de 1 Mai și 1 Decembrie. București, Constanța, Brașov, Iași și Cluj-Napoca conduc la numărul de comenzi, iar valoarea unor comenzi ce include preparate tradiționale ajunge la mii de lei. Pe 1 decembrie 2025, România s-a situat pe locul al treilea în rețeaua globală Glovo la comenzile de la supermarketuri și magazine specializate, confirmând că tradiția culinară se combină tot mai mult cu comoditatea livrărilor la domiciliu.

    În ultimele 12 luni, categoria de preparate tradiționale și grill din Glovo a fost dominată de o serie de feluri de mâncare emblematice. Micul românesc rămâne vedeta livrărilor, urmat de ciorba de burtă. În topul preferințelor intră și ciorba de perișoare, ciorba de văcuță și ciorba de legume, semn că românii caută constant feluri calde, consistente și familiare, indiferent de sezon. La nivel de orașe, în ultimul an bucureștenii au comandat cele mai multe preparate tradiționale și de tip grill, urmați de locuitorii din Constanța, Brașov, Iași, Pitești și Cluj-Napoca. 

    Preparate vedetă comandate de Ziua României: micii, ciorba de burtă și iahnia de fasole

    De Ziua Națională, românii au confirmat încă o dată preferința pentru gusturile autentice. În categoria tradițional și grill, cele mai comandate preparate pe 1 decembrie au fost micii, ciorba de burtă și iahnia de fasole. 

    Conform datelor Glovo, ziua de 1 Decembrie a avut două vârfuri de trafic: ora 12:00 și ora 18:00. Minutul de aur a fost înregistrat la 18:12, atunci când s-au plasat cele mai multe comenzi pe minut în întreaga zi. Este momentul în care mulți români s-au așezat la masă sau au comandat „al doilea fel” după o zi întreagă de sărbătoare.

    Și valoarea unor comenzi arată apetitul serios pentru mâncarea românească. Cea mai mare comandă de 1 Decembrie din categoria de preparate tradiționale a fost plasată de un utilizator din București și a avut o valoare de aproximativ 1.900 de lei, conținând exclusiv mici și cartofi prăjiți. 

    Dacă extindem analiza la întregul an, Ziua Muncii a fost, culinar, și Ziua Micului. Pe 1 mai 2025 s-au înregistrat cele mai multe comenzi de preparate tradiționale în aplicație, semn că românii au transformat grătarul clasic de 1 Mai într-un grătar livrat acasă sau la locația de relaxare, cu mai puțin timp petrecut la cumpărături și mai mult timp petrecut cu prietenii și familia.

    La nivel de comportament recurent, intervalul de vârf pentru preparatele tradiționale este ora 12:00, când mulți utilizatori aleg pentru pauza de prânz ciorbă sau feluri principale consistente. Zilele cu cele mai multe comenzi pentru această categorie sunt miercurea, joia și vinerea.

    Aproape 400 de porții de papanași comandate de un sibian într-un an 

    Printre datele surprinzătoare se numără comenzile celui mai mare fan al deserturilor tradiționale din aplicație. Un utilizator din Sibiu a comandat în ultimele 12 luni nu mai puțin de 394 de porții de papanași. Vârful absolut pentru acest desert a fost înregistrat în februarie 2025, cu o zi record pe 14 februarie. 

    Cea mai mare comandă din întreaga categorie de preparate tradiționale, în ultimele 12 luni, a depășit valoarea de 7.300 de lei. Aceasta a fost plasată de un utilizator din București și a inclus, printre altele, porții de mici, cârnați, mămăligă, cartofi la cuptor și ciolan afumat. 

    România, locul al treilea la cererea pentru comenzile de produse livrate foarte rapid de la supermarketuri și magazine specializate

    Ziua Națională nu a însemnat doar mâncare tradițională. În afara categoriei de preparate românești, românii au comandat masiv și de la restaurante de tip fast-food, în special burgeri de pui, cheeseburgeri și hamburgeri clasici. În ceea ce privește comenzile de la supermarketuri, apa și bananele au fost printre cele mai frecvente produse livrate pe 1 Decembrie.

    Astfel, pe 1 decembrie 2025, România s-a situat pe locul al treilea în rețeaua globală Glovo în ceea ce privește cererea pentru produse de la supermarketuri și magazine specializate, imediat după Spania și Polonia. 

    CJUE redefinește granițele „transformării substanțiale” în regulile de origine: lecții-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferențială în dreptul vamal UE

    0

    de Georgiana Iancu, Partener, liderul departamentului Impozite indirecte, EY România,
    Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România, și
    Cosmin Dincă, Manager, Comerț Internațional, EY România

    Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent în cauza C-86/24, CS STEEL a.s. împotriva Generální ředitelství, venind cu clarificări importante privind aplicarea regulilor de origine nepreferențială pentru produsele încadrate la subpoziția 7304 41 – țevi și tuburi din oțel inoxidabil formate la rece – prevăzute în Anexa 22-01 la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446.

    Contextul cazului

    Țevi din oțel finisate la cald, provenite din China și încadrate la subpoziția 7304 11, au fost importate în India, unde au fost supuse unor operațiuni de reducere la rece: laminare, decapare, pasivare, reîncălzire, îndreptare și tăiere. Aceste procese au modificat dimensiunile produselor, care ulterior au fost importate în Uniunea Europeană sub codul NC 7304 41, declarate ca având origine nepreferențială indiană.

    În urma unui control, autoritățile vamale din Cehia au considerat că aceste țevi își păstrează originea chineză, ajustând taxele vamale în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/330, care instituie o taxă antidumping definitivă pentru importurile de țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil originare din China.

    Problema juridică analizată

    Curtea a fost chemată să se pronunțe asupra validității regulii primare de determinare a originii nepreferențiale prevăzute în Regulamentul delegat 2015/2446, și mai precis, dacă operațiunea de „reducere la rece” a produselor încadrate la poziția NC 7304 11 poate fi considerată o „transformare substanțială” care să confere origine nouă, similară situației produselor rezultate din mărfuri încadrate la alte poziții (ex. 7204 – deșeuri și resturi de oțel, sau 7304 49 – profile tubulare).

    Concluzia CJUE

    CJUE a decis că procesul de transformare la rece nu poate fi considerat o „ultimă transformare substanțială”. Deși operațiunea a modificat ireversibil dimensiunile țevilor, nu le-a schimbat compoziția, scopul sau utilizarea – acestea continuând să fie folosite ca țevi/conducte din oțel inoxidabil. 

    Implicații pentru operatorii economici

    Hotărârea CJUE subliniază importanța unei analize riguroase a regulilor de origine nepreferențială în cadrul Codului Vamal al Uniunii. Companiile care importă mărfuri prelucrate în afara UE trebuie să evalueze cu atenție dacă operațiunile efectuate reprezintă o transformare substanțială conform legislației europene, pentru a evita reclasificări, ajustări de taxe vamale sau aplicarea retroactivă a taxelor antidumping sau a măsurilor de salvgardare.

    Mai sunt valide certificatele de origine nepreferențială emise de țări terțe?

    Originea nepreferențială a mărfurilor reprezintă un element obligatoriu al declarației vamale de punere în liberă circulație în cadrul Uniunii Europene. Determinarea și declararea corectă a originii revine importatorului, care trebuie să asigure respectarea integrală a legislației vamale a UE.

    Pentru stabilirea corectă a originii, importatorul trebuie să dețină informații detaliate privind procesele de prelucrare sau fabricație efectuate în ultima țară de producție a mărfurilor. Aceste informații trebuie să fie suficiente pentru a permite determinarea originii și pot include, după caz:

    • Dovezi că mărfurile au fost obținute în întregime într-o anumită țară;
    • Descriere detaliată a procesului de producție efectuat;
    • Informații referitoare la clasificarea tarifară, valoarea și originea tuturor materialelor utilizate.

    Documentarea corectă și înțelegerea acestor elemente sunt esențiale pentru a evita declararea eronată, pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a taxelor vamale și pentru a respecta regulile privind originea nepreferențială stabilite de Codul Vamal al Uniunii Europene.

    Trebuie acordată o atentie sporită însă dovezilor primite de la furnizori. Atunci când un certificat de origine emis într-o țară terță este prezentat împreună cu declarația vamală de punere în liberă circulație – în alte cazuri decât cele prevăzute la articolele 57–59 din UCC-IA – acesta nu constituie o dovadă valabilă a originii în sensul articolului 60 din Codul Vamal al Uniunii (UCC).

    Astfel de certificate nu confirmă exactitatea originii nepreferențiale declarate, întrucât țările terțe pot aplica reguli diferite pentru determinarea originii. Prin urmare, un certificat de origine nepreferențială emis de o țară din afara UE trebuie considerat doar o indicație a locului de producție sau a provenienței mărfurilor și nu o dovadă concludentă a originii acestora.

    De asemenea, nu este prevăzut niciun mecanism de cooperare administrativă între Uniunea Europeană și țările terțe pentru verificarea acestui tip de certificate. Prin urmare, importatorii și declaranții trebuie să se bazeze pe documentația adecvată și pe propriile proceduri interne de verificare pentru a susține originea nepreferențială declarată a mărfurilor importate în Uniunea Europeană.

    Înainte de a efectua importuri, este esențială verificarea atentă a originii nepreferențiale a produselor pentru a vă asigura de o plată corectă a datoriei vamale. O analiză detaliată poate preveni costuri suplimentare semnificative și neconformități vamale la o dată ulterioară.

    Și în acest an școlar, 3.700 de liceeni din țară vor beneficia de o nouă ediție a proiectului JA „Cheia succesului în carieră”

    0

    În acest an școlar, peste 3.700 de adolescenți cu vârste între 16 și 19 ani beneficiază gratuit de sprijin pentru a-și descoperi valorile și pasiunile personale prin proiectul „Cheia succesului în carieră”, parte a programului JA Job Incubator™. Inițiativa îi ajută să aleagă cu încredere cariera potrivită și să pătrundă mai ușor pe piața forței de muncă.

    Elevii sunt puși în contexte în care își descoperă valorile și pasiunile proprii, pentru a face alegeri profesionale mai informate. Aceștia participă la sesiuni online susținute de voluntarii de la Societe Generale Global Solution Centre, unde învață să redacteze CV-uri eficiente pentru domenii precum finanțe, IT, HR sau juridic, să-și identifice atuurile și aptitudinile potrivite unei cariere ideale și să transforme interviurile de angajare în oportunități de succes, dar și cum să se apere de riscurile asociate spălării banilor. Pe lângă acestea, tinerii au acces gratuit la modulul JA digital internațional Succesul profesional, la activități de consiliere profesională și de învățare aplicată.

    „În lumea de astăzi, aflată în continuă schimbare, educația este esențială pentru a ajuta noile generații să își atingă obiectivele și să construiască un viitor mai bun. Considerăm că trebuie să acordăm prioritate educației, să colaborăm și să oferim sprijin tinerilor din România. De aceea, pentru al patrulea an, ne reafirmăm angajamentul pentru susținerea proiectelor asociației Junior Achievement România, și vom continua să lucrăm alături de colegii noștri pentru a dezvolta abilitățile de care elevii au nevoie pentru a se adapta la noile tehnologii și la cerințele pieței muncii. Iar programul „Job Incubator” oferă tinerilor acele cunoștințe esențiale și abilități practice pentru a-și asigura oportunități de carieră mai bune”, a declarat Laurent Mirjol, CEO Societe Generale Global Solution Centre din România.

    În lunile octombrie și noiembrie au avut loc webinare, dar și sesiuni fată în față la trei licee din București – Colegiul Economic Nicolae Kretzulescu, Colegiul Național Mihai Viteazu și Colegiul Național Ion Neculce –, în care 127 de elevi au beneficiat de experiențe reale de viață, de îndrumare în recrutare și în domeniile financiar, resurse umane și IT/ programare, precum și în domeniul juridic și cybersecurity. 

    Ca parte a parteneriatului educațional desfășurat între Junior Achievement România și Societe Generale Global Solution Centre la începutul lunii noiembrie, peste 800 de elevi din 60 de licee, împreună cu profesorii lor coordonatori, au participat deja la webinare cu tema „Riscuri asociate fenomenului de spălare a banilor”, dar și la „Aptitudini si competente necesare pentru un loc de muncă. La ce se uită un angajator?” susținute de profesioniști din cadrul companiei.

    Cel mai mult mi-a plăcut la această sesiune faptul că am avut lucruri noi de învățat despre cum putem evita spălarea banilor/ comiterea unor fraude, înțelegând cum ne putem da seama dacă ofertele de locuri de muncă pe care le primim prin diverse canale de comunicare sunt legitime sau simple scheme de spălare a banilorElev, Liceul Teoretic Mihai Eminescu (Vaslui, jud. Bârlad)

    „Mi-a plăcut modul clar și aplicat în care au fost explicate etapele procesului de spălare a banilor, cu exemple concrete din practică. Conținutul prezentat a fost inedit, deoarece au fost multe noutăți atât pentru noi, profesorii, cât și pentru clasă –  Profesor, Colegiul Național Nicolae Iorga (Brăila, jud. Brăila)

    În cadrul proiectului se vor derula mai multe activități, precum webinare, sesiuni interactive și evenimente de tip Innovation Day și Job Shadow, la care vor lua parte atât tineri, cât și voluntari din partea Societe Generale Global Solution Centre.

    Filip & Company a asistat Grupul Banca Transilvania în finalizarea achiziției BRD SAFPP S.A.

    0

    Casa de avocatură Filip & Company anunță că „a acordat asistență juridică Grupului Financiar Banca Transilvania în finalizarea achiziției BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. (BRD SAFPP) care administrează fondul de pensii administrat privat Pilon II. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a emis avizul necesar finalizării tranzacției în luna noiembrie. Astfel, BT marchează intrarea pe piața fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II)”.

    Alina Stancu Bîrsan, partener și coordonatoarea departamentului de Drept Corporativ, Fuziuni și Achiziții al Filip & Company: „Ne bucurăm să sprijinim Grupul Banca Transilvania în această tranzacție strategică, care contribuie la maturizarea pieței pensiilor private și la consolidarea infrastructurii locale de administrare a economiilor pe termen lung. Este un proiect cu miză sistemică, ce implică o analiză atentă a cadrului de reglementare și o coordonare multidisciplinară. Mulțumim pentru colaborarea excelentă și pentru încrederea acordată echipei noastre.”

    Filip & Company precizează că echipa care a asistat Grupul Banca Transilvania în finalizarea tranzacției „a fost coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partener) și i-a inclus în roluri cheie pe Olga Niță (partener), Rebecca Marina (counsel), Roxana Diaconu (senior associate), Raluca Biță (associate) și Sebastian Dragomir (associate). Aspectele de dreptul concurenței și conformare au fost gestionate de către Roxana Roșca (senior associate) și Sergiu Păun (associate)”.

    Filip & Company reamintește că „are una dintre cele mai dinamice și experimentate practici de Finanţări şi Bănci și de Achiziții și Fuziuni, asistând în numeroase tranzacții de achiziții și fuziuni, inclusiv din sectorul serviciilor financiare și fiind clasată în ambele arii în primul eșalon de către prestigioasa publicație Legal 500. Echipa include specialişti cu un palmares bogat şi de succes, dobândit în cadrul unor proiecte desfăşurate atât pe plan intern cât şi internaţional”. 

    Fondurile deschise de investiții au atras peste 31.000 de noi investitori în octombrie, cu cele mai mari subscrieri în fondurile de acțiuni

    0

    Într-un an marcat de recorduri, industria de asset management din România își continuă ascensiunea, o evoluție care confirmă atât încrederea românilor în piata, cât și rezultatele vizibile ale procesului de educație financiară din ultimii ani. Astfel, potrivit datelor centralizate de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), în luna octombrie, fondurile deschise de investiții au atras peste 31.000 de noi investitori, cele mai mari subscrieri ale lunii înregistrându-se în fondurile de acțiuni, care au atras aproximativ 342 milioane lei în plus. 

    Această orientare solidă către piața de capital evidențiază un profil tot mai matur al investitorilor români, care înțeleg mecanismele de funcționare ale pieței, își construiesc portofolii diversificate și urmăresc în mod activ oportunitățile generate de evoluțiile bursiere.

    Potrivit datelor AAF, activele nete ale celor 96 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 2,5%, ajungând la 33,5 mld. lei (6,6 mld. euro), de la începutul anului avansul total fiind de 26,2%.

    Anul 2025 se conturează deja ca unul istoric pentru industria de asset management din România, un an în care am depășit câteva praguri importante și în care tendința de creștere se menține de la o lună la alta. Evoluțiile recente confirmă faptul că investitorul român a devenit un investitor informat, pregătit și orientat spre rezultate: știe să analizeze corect mecanismele pieței, să-și structureze un portofoliu diversificat și să identifice oportunitățile relevante în piața. În plus, anul acesta a fost unul extrem de favorabil și pentru piața locală de capital, aspect care explică interesul tot mai mare pentru investițiile în acțiuni. Privind înainte, suntem optimiști că și anul viitor va continua această traiectorie pozitivă, mai ales în condițiile în care se anunță listări importante, cu potențial real de a atrage și mai mulți investitori către bursă. Pentru performanțele tot mai solide pe care industria le înregistrează lunar, vreau să le mulțumesc administratorilor noștri de fonduri care, prin profesionalismul, competențele, rigoarea și seriozitatea lor, au reușit nu doar să transmită încredere în piață, ci și să atragă constant noi investitori, confirmând prin rezultate spectaculoase maturizarea industriei noastre”, a declarat Horia Gustă, președintele AAF.

    Cele mai performante 5 fonduri din ultimele 12 luni au înregistrat randamente nete anuale cuprinse între 32,6% și 42,5%. Pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au obținut randamente între 116,5% și 129,6%, reflectând rezultatele excepționale acumulate în ultimii trei ani (raportat la octombrie 2022).

    La nivelul întregii piețe a fondurilor, activele nete ale celor 250 de fonduri – deschise și închise, locale și străine – au crescut în octombrie cu 3,5%, atingând 57,8 mld. lei (11,4 mld. lei). De la începutul anului, avansul este de 19,6%, iar intrările nete ale lunii au totalizat 868 mil. lei (170,7 mil. euro).

    TPA România: Auditul intern, de la conformitate la strategie ESG. Cum pot companiile transforma o obligație într-un avantaj competitiv

    0

    În contextul actual al mediului de afaceri, multe companii românești se confruntă cu o dublă provocare: pe de o parte, obligația de a implementa și consolida funcția de audit intern, iar pe de altă parte, creșterea presiunii din partea investitorilor, clienților și partenerilor, locali și internaționali, de a demonstra performanțe concrete legate de mediu, social și guvernanță (ESG). Deși unele organizații continuă să privească auditul intern doar prin prisma conformității, în realitate acesta reprezintă un instrument strategic de guvernanță, transparență și dezvoltare sustenabilă, iar extinderea sa către zona ESG amplifică semnificativ valoarea adusă organizației, consideră specialiștii TPA România, companie de top în Europa

    Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică.

    Conform Legii nr. 162/2017, toate societățile care au obligația auditului statutar trebuie să implementeze și funcția de audit intern, iar nerespectarea acestei cerințe poate atrage penalități de până la 100.000 de lei. În contextul în care Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS) a demarat anul acesta o campanie de verificare a conformității entităților supuse auditului statutar, solicitând dovada existenței funcției de audit intern și a modului de organizare, precum și copia ultimului raport de audit intern, devine tot mai clar că această obligație nu ar trebui tratată superficial. În paralel, cerințele europene impuse de Directiva privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD) și de Standardele europene de raportare a sustenabilității (ESRS) obligă organizațiile să se pregătească pentru raportarea de sustenabilitate, care necesită un nivel ridicat de control intern, trasabilitate și acuratețe a datelor.

    „Aici apare adevărata oportunitate de a «prinde doi iepuri dintr-o lovitură»: printr-o singură investiție – funcția de audit intern –, organizația își poate îndeplini obligațiile legale și, în același timp, poate demonstra că tratează cu seriozitate aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. Astfel, auditul intern nu mai este doar o cerință administrativă, ci devine o punte între conformitate și strategie, consolidând încrederea investitorilor, a clienților și a partenerilor.

    În multe companii, auditul intern este încă perceput drept o cerință de conformitate. Totuși, auditul intern axat pe ESG schimbă această perspectivă, transformând o obligație într-un instrument strategic de creștere și diferențiere”, spune Claudia Bratu (foto), Partener de Audit,Advisory și Lider al Serviciilor ESG al TPA România.

    Auditul intern axat pe ESG devine un diferențiator pe piață

    Auditul intern tradițional vizează procesele financiare și operaționale, în timp ce auditul intern axat pe ESG extinde aria de analiză, evaluând modul în care organizația gestionează riscurile de mediu, precum și aspecte cum ar fi diversitatea, etica, sănătatea și siguranța, dar și calitatea datelor raportate. Acest tip de audit oferă o perspectivă completă asupra modului în care sustenabilitatea este integrată în procesele de business și contribuie la o mai bună guvernanță.

    „Deși nu există o obligație legală explicită privind un audit intern dedicat ESG, societățile care raportează conform CSRD sau care doresc să atragă investitori și finanțări verzi descoperă că integrarea componentelor ESG în activitatea de audit intern devine un avantaj competitiv semnificativ”, adaugă Claudia Bratu.

    Auditul ESG funcționează ca o radiografie completă a organizației, oferind o imagine realistă asupra modului în care sunt gestionate aspectele de sustenabilitate și ajutând compania să înțeleagă cât de bine este aliniată la cerințele pieței și așteptările părților interesate. În primul rând, spun specialiștii TPA România, auditul ajută organizațiile să definească dubla materialitate, adică acele teme de mediu, sociale și de guvernanță care sunt cu adevărat semnificative atât pentru impactul companiei asupra mediului și comunității, cât și pentru influența acestor factori asupra performanței sale financiare. Identificarea acestor subiecte relevante permite focalizarea eforturilor acolo unde contează cel mai mult.

    Totodată, poate cel mai important rezultat al unui audit intern ESG bine structurat este faptul că determină organizația să își revizuiască și să își formalizeze strategia, integrând în mod coerent obiectivele de sustenabilitate în planul de afaceri. Rezultatul: priorități mai clare, decizii mai bine aliniate și o direcție strategică solidă, recunoscută de investitori și parteneri. Într-o piață în care transparența și responsabilitatea devin criterii de selecție, un audit intern axat pe ESG, bine implementat, poate deveni un avantaj competitiv real”, spune Claudia Bratu.

    Ce costuri presupune un audit intern axat pe ESG și ce beneficii aduce

    Potrivit specialiștilor TPA România, un audit intern axat pe ESG poate implica costuri mai ridicate decât un audit tradițional, din cauza complexității procesului și a nevoii de competențe specializate. Pe lângă costurile asociate angajării de personal permanent cu expertiză în domenii precum mediu, social și guvernanță, companiile trebuie să ia în considerare și investițiile în sisteme IT, aplicații dedicate pentru colectarea, gestionarea și raportarea datelor ESG, precum și costurile de instruire a angajaților sau de actualizare a procedurilor interne. Toate aceste aspecte pot genera un efort financiar semnificativ, în special pentru organizațiile medii și mici. Astfel, o soluție tot mai des întâlnită este externalizarea funcției de audit intern sau colaborarea cu consultanți specializați, care au deja echipe multidisciplinare și pot oferi servicii integrate la costuri mai accesibile. În acest fel, companiile pot beneficia de expertiză, fără a suporta costurile fixe ale unui departament intern permanent.

    „Chiar dacă presupune o investiție, beneficiile unui audit intern cu accent pe ESG, bine realizat, depășesc cu mult costurile. Pe termen scurt, acesta îmbunătățește calitatea și acuratețea datelor, reduce riscurile de neconformare și pregătește societatea pentru auditul extern, mai precis pentru asigurarea limitată impusă de CSRD. Pe termen mediu și lung, auditul ESG facilitează accesul la finanțări verzi, atrage investitori responsabili, contribuie la optimizarea costurilor operaționale și consolidează reputația companiei. În loc să fie perceput ca o cheltuială suplimentară, auditul ESG reprezintă o investiție strategică în transparență, eficiență și competitivitate durabilă”, evidențiază Claudia Bratu.

    Provocări în pregătirea pentru auditul intern axat pe ESG

    În momentul de față, pregătirea pentru un audit intern  ESG rămâne o provocare pentru multe organizații românești, care se confruntă cu neclarități legislative privind CSRD, ESRS, Omnibus, Taxonomie, EUDR și alte reglementări europene, dar și cu dificultăți în colectarea și validarea datelor ESG, adesea gestionate în formate neuniforme, fără coerență și trasabilitate adecvată.

    „În practică, multe companii continuă să abordeze ESG mai degrabă ca pe un proiect de raportare decât ca pe un proces de business integrat, ceea ce duce la lipsa controalelor și procedurilor specifice în zone-cheie precum achiziții, resurse umane sau investiții. O provocare suplimentară o reprezintă deficitul de auditori interni cu expertiză ESG, piața locală având un număr limitat de specialiști capabili să abordeze temele de sustenabilitate într-o manieră multidisciplinară, care să combine expertiza financiară, tehnică și de conformitate”, explică specialistul TPA România.

    Experiența autentică și tehnologia – ingrediente care transformă o afacere într-o poveste de succes

    0

    de Camelia Malahov,
    Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

    Restaurantele din întreaga lume trec printr-o perioadă plină de schimbări, costuri în creștere, lipsă de personal, consumatori mai exigenți și obiceiuri de consum redefinite. În acest peisaj, succesul nu mai depinde doar de calitatea meniului, ci de abilitatea de a combina două ingrediente esențiale: experiența autentică oferită clientului și tehnologia care optimizează operațiunile și personalizează interacțiunea. Acest duo, emoție și inovație, este ceea ce diferențiază, astăzi, o simplă afacere de una cu adevărat memorabilă.

    În studiul The Future of Restaurants and Food Service sunt identificate câteva considerente strategice pe care restaurantele ar trebui să le ia în considerare pentru un viitor de succes.

    Reinventarea creșterii prin tehnologie și experiențe memorabile

    Fie că vorbim despre inovații culinare, diversificarea serviciilor sau extinderea în zone cu potențial ridicat, toate aceste decizii trebuie să aibă aceeași finalitate: creșterea relevanței pentru consumator.

    Orizonturile de dezvoltare nu mai înseamnă doar meniuri noi sau extindere teritorială, ci crearea unor formate și concepte care îmbină autenticitatea brandului cu soluții tehnologice inteligente.

    Iar tehnologia permite exact asta. Prin analiza avansată de date și instrumente bazate pe inteligență artificială, restaurantele pot inventa produse noi, ajusta prețurile, optimiza meniurile și planifica promoțiile astfel încât fiecare client să simtă că primește exact ce își dorește. Creșterea veniturilor devine astfel o consecință firească a alinierii dintre experiența dorită și tehnologia potrivită.

    Inteligența artificială: motorul care susține experiența și performanța

    Deși tehnologia nu trebuie să înlocuiască interacțiunea umană, ea poate crea contextul în care oamenii oferă o experiență mai autentică.

    Inteligența artificială (AI) ajută restaurantele să anticipeze cererea, pentru ca preparatele să fie proaspete și timpul de așteptare redus, sau să optimizeze fluxurile de lucru, crescând viteza și calitatea serviciilor. În același timp, tehnologia poate transforma comunicarea, iar ofertele pot fi personalizate pentru clienții fideli sau ocazionali. Nu în ultimul rând, atenția poate fi canalizată și spre reducerea risipei, economisind, astfel, resurse pentru a fi investite în experiențe mai bune pentru clienți.

    Soluțiile GenAI și, mai departe, agenții AI, capabili să înțeleagă contextul și să execute sarcini complexe, transformă operațiunile într-un sistem fluid, care susține direct profitabilitatea. Mai important, această eficiență eliberează personalul pentru ceea ce contează cu adevărat: crearea unei conexiuni reale cu clientul.

    Experiența autentică, amplificată prin tehnologie

    Oamenii nu vin la restaurant doar pentru mâncare, ci pentru poveste, pentru atmosferă, pentru felul în care se simt în acel moment dar și după ce pleacă.

    Așa cum în spațiile atent gândite, un detaliu aparent simplu, un tablou, un zâmbet, o aromă neașteptată sau un moment de liniște, poate transforma câteva minute într-o experiență memorabilă, tot astfel, în ospitalitate, tehnologia devine un element care sprijină și amplifică aceste momente, fără să le diminueze autenticitatea.

    De aceea, multe restaurante folosesc tehnologia pentru comenzi personalizate la punctul de servire, canale de ridicare rapide și intuitive, programe de loialitate moderne, bazate pe preferințe reale, și servicii interactive care adaugă originalitate.

    Nu tehnologia creează diferența, ci felul în care o completează pe cea umană. Experiența rămâne nucleul afacerii, iar digitalul devine catalizatorul ei.

    Sustenabilitate: autenticitate în acțiune, susținută de tehnologie

    Autenticitatea unei afaceri se vede și în responsabilitatea față de comunitate și mediu. Iar consumatorii sunt tot mai atenți la acest aspect.

    Restaurantele adoptă strategii de reducere a emisiilor, prevenire a risipei și gestionare eficientă a resurselor, tot mai des cu ajutorul tehnologiilor GenAI. Pentru jucătorii din România, presiunile legislative, fiscale și inflaționiste fac și mai urgentă optimizarea operațiunilor. Sustenabilitatea devine, astfel, încă un domeniu în care valorile autentice și inovația pot genera o diferență pe termen lung.

    În final, rețeta succesului combină emoția cu eficiența digitală

    Industria HoReCa nu trăiește doar din preparate bune, ci din experiențe memorabile, construite inteligent și cu ajutorul tehnologiei. Acolo unde autenticitatea întâlnește digitalizarea bine gândită, apare o combinație invincibilă: clienți mai mulțumiți, operațiuni mai eficiente și afaceri pregătite pentru viitor.

    România, statul care se îneacă în propriile instituții

    0

    de Dumitru Chisăliță, Președintele AEI

    În România, infrastructura nu cedează dintr-o dată. Cedează lent, în șoaptă, în timp ce instituții dorm în picioare. De aceea, primele fisuri nu apar in ziduri, ci in stat. Iar când statul crapă, inevitabil crapă și conductele, barajele, blocurile, siguranța.

    La Barajul Paltinu, natura a ridicat doar mâna. Administrația românească a prăbușit tot restul.

    Ploile au adus aluviuni, iar apa brută a devenit prea tulbure pentru sistemele de tratare. O situație cu care orice țară civilizată se întâlnește regulat. Numai că aici, sistemele tehnice erau vechi, subfinanțate, nemodernizate, insuficient pregătite pentru variații naturale. Controalele fuseseră făcute, dar formal. Rapoartele bifate. Alertarea a venit târziu. Coordonarea între instituții – inexistentă.

    Ceea ce sa întâmplat la Paltinu nu este o criză a apei. Este o criză a statului.
    Pentru că în România, infrastructura nu cedează singură. Cedează administrarea ei.

    Zeci de mii de oameni au rămas fără apă potabilă, într-o țară europeană, nu din cauza unei catastrofe naturale, ci din cauza unui lanț de disfuncționalități administrative. Apa a devenit tulbure după ploile abundente — o situație gestionabilă în orice sistem modern — dar barajul, stația de tratare, operatorul de distribuție și instituțiile de control al funcției ca niște insule, fiecare cu răspunsuri incomplete și responsabilități difuze.

    Rezultatul? Câmpina, Breaza, Plopeni, dar și localități din Dâmbovița au rămas fără apă în plin secol XXI. Magazinele au rămas fără sticle de apă. Cozi. Cisterne. Oameni disperați. Nimic din toate acestea nu ține de meteorologie. Ține de administrare catastrofală a infrastructurii critice.

    Paltinu nu este o excepție. Este regula.

    Un stat construit pe hârtie, nu pe responsabilitate

    România și-a transformat administrația într-o junglă birocratică: instituții peste instituții, direcții peste direcții, agenții, comisii, consilii, departamente — multe cu atribute suprapuse, dar niciuna cu putere clară de intervenție. Un stat cu foarte mulți șefi și foarte puțini profesioniști. Un stat în care competența este decor, iar politizarea este scheletul de rezistență.

    În momentul crizei de la Paltinu, nimeni nu știut exact cine trebuie să intervină primul. Fiecare instituție a spus spre alta. În România, responsabilitatea și un fir subțire, dar mereu întrerupt.

    Acest tipar se repetă obsesiv. De la avariile din rețelele de termoficare, la pene de curent, la defecțiunile la instalațiile de gaze care produc pagube și victime. În România, blocurile nu explodează „din senin”. Explodează pentru că sistemul de control e anemic, formal, birocratic și politizat. Pentru că se fac controale pe hârtie, nu pe teren. Pentru că oamenii competenți pleacă, iar funcțiile sunt ocupate pe criterii de loialitate și prietenie.

    Nu gazul explodează. 

    Explodează nepăsarea administrativă.

    Instituții multe, stat slab

    Avem instituții cât o țară mare. Dar capacitatea administrativă cât o comună uită. De 30 de ani, România construiește structura în loc să construiască sisteme. Creații birocratice care bifurcă sarcini, se suprapun și consumă resurse, dar nu livrează rezultate.

    Barajul Paltinu na cedat tehnic. A cedat instituțional. Adică acolo unde trebuia să existe:

    • coordonare, a existat confuzie,
    • prevenire, a existat improvizație,
    • responsabilitate, a existat pasare de vină.

    Un stat funcțional ar fi reacționat înainte, nu după. Ar fi comunicat coerent, nu contradictoriu. Ar fi menținută infrastructură, nu ar fi pus-o pe pilot automat. Ar fi avut oameni pregătiți, nu oameni numiți.

    Criza de la Paltinu este simptomul unui sistem în care nimeni nu răspunde pentru nimic. Iar într-un astfel de stat, crizele nu sunt excepții. Sunt inevitabilități.

    Când instituțiile eșuează, cetățeanul moare sau plătește

    În România, statul nu pică spectaculos. Pică zilnic, câte puțin, până când cetățeanul se zește fără apă, fără curent, fără căldură sau fără siguranță. Pică prin decalajul între responsabilitate și realitate. Prin lipsa procedurilor clare. Prin faptul că funcțiile sunt ocupate de politruci, iar profesioniștii sunt marginalizați.

    Iar atunci când ceva se rupe — o conducă, o stație de tratare, un cablu electric, o coloană de gaz — ruptura nu este tehnică. Este structurală. Înseamnă că undeva în lanțul administrativ cineva na făcut ce trebuia. Sau, mai grav, na știut ce trebuie să facă.

    România nu are o problemă doar de infrastructură. Are o problemă de stat.

    Barajul Paltinu este doar ultimul semnal de alarmă. Și, probabil, nu ultimul.

    România nu-și va rezolva crizele prin cârpeli, cisterne, ședințe de urgență și declarații ale tribunei instituțiilor.
    Le va rezolva doar atunci când va înțelege că infrastructura critică nu poate fi gestionată de oameni puși în funcții pe criterii politice, fără competență și fără responsabilitate.

    Până atunci, nu vom îneca nu în aluviunile aduse de ploi, ci în propriile instituții noastre.

    World Class România sărbătorește 25 de ani și lansează planul de extindere a accesului la mișcare, sănătate și prevenție

    0

    La aniversarea a 25 de ani, World Class România, liderul național în health, fitness, înot și wellness, anunță o strategie orientată către viitor, menită să accelereze transformarea modului în care românii accesează serviciile de mișcare și wellbeing. Compania își propune să își extindă amprenta la nivel național, să își consolideze ecosistemul digital, să introducă noi servicii integrate de sănătate și recuperare și să își asume un rol tot mai vizibil în educația pentru prevenție, sprijinind comunitățile, copiii și angajatorii în formarea unor obiceiuri zilnice mai sănătoase.

    De la deschiderea primului club în anul 2000, compania a fost un motor esențial al profesionalizării industriei, având un rol decisiv în extinderea accesului la sport și wellness într-o perioadă în care România înregistra și continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate niveluri de inactivitate fizică din Europa.

    Într-un sfert de secol, investițiile World Class România au transformat infrastructura de fitness la nivel național: de la un club la 47 de locații și 29 de piscine, de la câțiva antrenori la o echipă de peste 700 de specialiști certificați, și de la 1.000 de membri în primul an la o comunitate de 84.000 de membri activi în 2025. Conform statisticilor interne, rețeaua a generat peste 67 de milioane de participări la clase, iar membrii au ars împreună, estimat, 19 miliarde de calorii – echivalentul eliminării a aproximativ 2.460 de tone de țesut adipos – și au parcurs circa 70 de milioane de kilometri, adică au făcut de 1.700 de ori înconjurul Pământului.

    25 de ani de impact: cum a contribuit World Class România la schimbarea obiceiurilor de mișcare din România

    Într-o țară în care 58% dintre români sunt supraponderali, 63% nu fac sport, iar peste un sfert dintre copii se confruntă cu obezitate, extinderea rețelei World Class România a avut un rol major în crearea accesului la infrastructură modernă de sport și wellness. Dezvoltarea cluburilor, investițiile în echipamente de ultimă generație și standardele profesioniste de antrenament au contribuit la maturizarea unei piețe evaluate astăzi la 334 milioane de euro, dar aflate încă sub media europeană ca densitate și accesibilitate – doar 0,3 cluburi la 10.000 de locuitori.

    Compania a ridicat standardele industriei nu doar prin investiții în cluburi și piscine, ci și prin procese riguroase de auditare și calitate. În 2025, World Class România a obținut FitCert® Level 4, cea mai înaltă certificare europeană pentru standardele operaționale, siguranță, calitate și experiență oferită membrilor, devenind singura rețea din România și una dintre puținele din Europa care atinge acest nivel.

    „Cel mai valoros rezultat al acestor 25 de ani nu este dimensiunea rețelei noastre, ci impactul pe care l-am avut în viața de zi cu zi a românilor, prin faptul că i-am învățat pe copii să înoate, prin numărul de români care au dansat alături de instructorii noștri, prin sutele de încălziri pe care le-am condus înaintea celor mai diverse evenimente sportive și prin energia, inspirația și dedicarea pe care echipa noastră le-a oferit în fiecare interacțiune de-a lungul timpului. În fiecare club, la fiecare clasă și la fiecare eveniment vezi oameni care se inspiră unii pe alții și descoperă împreună un stil de viață mai sănătos. Această comunitate #BeHealthy este adevărata forță care a transformat fitnessul dintr-o activitate individuală într-un fenomen social.

    Am investit semnificativ în cluburi și programe – fapt confirmat și de certificarea FitCert® Level 4 – însă investiția reală este în oameni: în motivația, disciplina și echilibrul pe care mișcarea le-a adus în viețile lor.

    Privind înainte, rămânem fideli misiunii noastre: să inspirăm tot mai mulți români să fie mai activi, mai des. Cred cu tărie că mișcarea este cea mai puternică formă de prevenție – de la sănătatea cardiovasculară, la starea mentală și calitatea vieții. Cu cât reușim să integrăm sportul în rutina zilnică a oamenilor, cu atât contribuim mai mult la o Românie mai sănătoasă, mai puternică și mai rezilientă. Iar rolul nostru este să facem această schimbare posibilă, accesibilă și sustenabilă”, a declarat Kent Orrgren, CEO World Class România.

    Investițiile care au construit piața și direcția pentru următorii ani

    În cei 25 de ani, strategia World Class România a urmărit continuu același obiectiv: să aducă fitnessul mai aproape de viața de zi cu zi a românilor. Extinderea națională, dezvoltarea cluburilor cu piscine semi-olimpice, profesionalizarea echipelor prin certificări internaționale și parteneriatul de durată cu LES MILLS™ au consolidat un ecosistem de wellness complet, care a schimbat standardele industriei.

    În următorii cinci ani, compania își propune să accelereze această transformare: rețeaua va continua să se extindă în orașele-cheie, prin deschiderea de noi cluburi și prin investiții suplimentare în digitalizare, tehnologie, servicii integrate de sănătate și wellness, precum și în programe de nutriție și recuperare. De asemenea, compania își asumă un rol tot mai vizibil în educația orientată spre prevenție, prin campanii publice și inițiative dedicate comunităților locale, copiilor și companiilor care investesc în sănătatea angajaților lor.

    Aceste direcții marchează începutul unei noi etape pentru World Class România: una orientată atât către extinderea infrastructurii, cât și către consolidarea comunităților #BeHealthy care dau sens misiunii companiei – aceea de a inspira mai mulți români să fie mai activi, mai des.

    Componentele esențiale ale unei strategii de dezvoltare economică

    Mai jos redăm intervenția scrisă a domnului economist Mircea Coșea în cadrul dezbaterii „Restructurarea și reconstrucția economiei românești într-o lume schimbare” din data de 23.09.2025, organizate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), dezbatere care a beneficiat de susținerea și găzduirea asigurate de BNR.

    Demers metodologic

    1. Necesitatea și importanța strategiei de dezvoltare economică

    Strategiile de dezvoltare  sunt esențiale pentru direcționarea eforturilor și resurselor către obiective specifice. Acestea ajută la definirea unei foi de parcurs clare și la măsurarea progresului.  Aceasta ajută la identificarea oportunităților de piață, la optimizarea operațiunilor și la anticiparea provocărilor viitoare.

    În plus, o strategie de dezvoltare eficientă poate atrage potențiali investitori și parteneri prin demonstrarea viabilității și a potențialului de creștere al economiei. 

    O strategie cuprinzătoare de dezvoltare economică conține mai multe elemente cheie.

    Primul este o înțelegere clară a condițiilor economice existente inclusiv tendințele demografice și disponibilitatea resurselor cheie. Aceste informații formează fundamentul pe care se construiește strategia.

    A doua componentă este dezvoltarea unor scopuri și obiective specifice care să răspundă nevoilor și oportunităților economice unice ale națiunii. Aceste obiective trebuie să fie realiste și realizabile și trebuie să se bazeze pe o analiză amănunțită a punctelor forte , a punctelor slabe și a potențialului națiunii. Al treilea element este crearea unui plan de acțiune care detaliază modul în care vor fi atinse scopurile și obiectivele. Planul de acțiune trebuie conceput pentru a implementa strategia în mod eficace și eficient.Al patrulea element este evaluarea și ajustarea continuă. Pe măsură ce condițiile din comunitate se schimbă, strategia de dezvoltare economică trebuie revizuită și revizuită după cum este necesar pentru a se asigura că rămâne relevantă și adecvată.

    2. Instrumente și resurse de dezvoltare economică

    Dezvoltarea economică este un proces care își propune să îmbunătățească bunăstarea economică a unei regiuni sau țări. Aceasta poate fi măsurată în termeni de produs intern brut (PIB), ocuparea forței de muncă sau venit pe cap de locuitor.

    Există numeroase strategii de dezvoltare economică pe care țările și regiunile le pot adopta pentru a-și îmbunătăți performanța economică. Cu toate acestea, nu toate strategiile sunt la fel de eficiente.

    Cele mai eficiente strategii de dezvoltare economică au anumite caracteristici comune. Acestea implică de obicei o combinație de politici și programe care vizează diferite aspecte ale economiei, inclusiv infrastructura, capitalul uman și mediul de afaceri.

    Mai mult, strategiile eficiente de dezvoltare economică sunt adesea adaptate nevoilor și condițiilor specifice ale țării sau regiunii. Acestea iau în considerare punctele forte și punctele slabe existente ale economiei și se concentrează pe domeniile cu cel mai mare potențial de creștere .

    În cele din urmă, strategiile eficiente de dezvoltare economică necesită un angajament pe termen lung atât din partea sectorului public, cât și din partea celui privat. Acestea sunt de obicei implementate pe o perioadă de mai mulți ani și necesită investiții susținute pentru a reuși.

    Iată câteva dintre elementele esențiale ale unei strategii eficiente de dezvoltare economică:

    1. O viziune și obiective clare

    Primul pas în orice strategie de dezvoltare economică de succes este stabilirea unei viziuni și a unor obiective clare. Acestea trebuie să fie aliniate cu obiectivele generale ale țării sau regiunii și trebuie să fie realizabile într-un interval de timp realist.

    2. O abordare globală

    O strategie de dezvoltare economică de succes trebuie să adopte o abordare cuprinzătoare care să vizeze diferite aspecte ale economiei. Aceasta include, de obicei, politici și programe legate de infrastructură, capital uman și mediul de afaceri.

    3. Accent pus pe competitivitate

    O strategie eficientă de dezvoltare economică trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității țării . Aceasta implică creșterea atractivității economiei pentru investiții, încurajarea inovației și îmbunătățirea calității forței de muncă .

    4. Un angajament față de planificarea pe termen lung

    Dezvoltarea economică este un proces pe termen lung care necesită angajamentul atât din partea sectorului public, cât și din cel privat. Strategiile eficiente sunt de obicei implementate pe parcursul mai multor ani și necesită investiții susținute.

    5. Accentul se pune pe transparență și responsabilitate

    O strategie de dezvoltare economică de succes trebuie să fie transparentă și responsabilă față de toate părțile interesate. Aceasta include raportarea regulată a progreselor, stabilirea unor mecanisme independente de monitorizare și implicarea societății civile în procesul de planificare și implementare.

    4. Rolul guvernului

    Unul dintre cele mai importante elemente ale unei strategii eficiente de dezvoltare economică este rolul guvernului. În unele cazuri, acest lucru poate implica efectuarea de investiții specifice în sectoare cheie sau oferirea de stimulente financiare pentru a atrage noi afaceri.

    În alte cazuri, implicarea guvernului poate fi mai indirectă. De exemplu, eficientizarea reglementărilor sau crearea unui mediu favorabil afacerilor poate facilita crearea și extinderea de noi afaceri de către antreprenori.

    Indiferent de abordarea adoptată, este important ca guvernul să colaboreze cu sectorul privat pentru a asigura succesul eforturilor de dezvoltare economică. Întreprinderile private trebuie să fie dispuse să investească în comunitate și să creeze locuri de muncă. Iar guvernul trebuie să creeze condițiile necesare pentru ca afacerile să prospere.

    Prin colaborare, guvernul și sectorul privat pot crea un mediu care încurajează creșterea economică și oferă locuitorilor locuri de muncă și oportunități bune.

    5. Rolul întreprinderilor

    O strategie de dezvoltare economică trebuie să ia în considerare rolul întreprinderilor în economie. Întreprinderile sunt motoarele creșterii și oferă locuri de muncă, bunuri și servicii care stimulează activitatea economică

    Accesul la capital este un alt factor important pentru afaceri. Capitalul este esențial pentru ca întreprinderile să investească în produse, procese și tehnologii noi. Fără acces la capital, întreprinderile nu ar putea crește și crea noi locuri de muncă.

    Un mediu de reglementare favorabil este, de asemenea, necesar pentru dezvoltarea afacerilor. Reglementările excesive pot înăbuși inovația și creșterea. În schimb, un mediu de reglementare moderat poate permite întreprinderilor să prospere și să creeze noi locuri de muncă.

    6. Rolul sectorului privat

    Pentru a crea o strategie de dezvoltare economică cuprinzătoare și eficientă , este esențial să se ia în considerare rolul sectorului privat. Sectorul privat este un motor cheie al creșterii economice și al prosperității, iar participarea sa este esențială pentru succesul oricărei inițiative de dezvoltare economică.

    Sectorul privat poate contribui la dezvoltarea economică în mai multe moduri. Investițiile sunt unul dintre cele mai importante. Investițiile sectorului privat pot lua multe forme, inclusiv investiții directe în întreprinderi și infrastructură, precum și investiții în cercetare și dezvoltare.

    Crearea de locuri de muncă este o altă modalitate cheie prin care sectorul privat poate contribui la dezvoltarea economică. Sectorul privat poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea capitalului uman. Investind în educație și formare profesională, întreprinderile pot contribui la dezvoltarea competențelor și cunoștințelor forței de muncă, care sunt esențiale pentru creșterea economică.

    În cele din urmă, sectorul privat poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică prin inovare . Prin dezvoltarea de noi produse, procese și servicii, întreprinderile pot contribui la stimularea creșterii economice și la îmbunătățirea nivelului de trai .

    Prin urmare, rolul sectorului privat în dezvoltarea economică este vital. Fără investiții din sectorul privat, creare de locuri de muncă, dezvoltarea capitalului uman și inovare, economiile ar fi foarte dificil să crească și să prospere.

    7. Implicarea comunității

    O strategie de dezvoltare economică are multe elemente importante, dar implicarea comunității este probabil cea mai importantă. La urma urmei, fără sprijinul comunității, va fi foarte dificil să se implementeze orice plan de dezvoltare economică.

    Există mai multe modalități de a implica comunitatea în planificarea dezvoltării economice. Una dintre cele mai importante este asigurarea oportunităților de participare a publicului. Acest lucru se poate realiza prin întâlniri publice, sondaje și alte mijloace. De asemenea, este important să se asigure că informațiile despre procesul de planificare sunt ușor accesibile publicului.

    Un alt aspect cheie al implicării comunității este colaborarea cu afacerile și organizațiile locale. Acest lucru poate ajuta la asigurarea faptului că nevoile comunității sunt luate în considerare în procesul de planificare. De asemenea, poate contribui la consolidarea sprijinului pentru plan în rândul afacerilor și organizațiilor locale.

    În cele din urmă, este important să se ia în considerare și nevoile diferitelor grupuri din cadrul comunității. Aceasta include locuitorii cu venituri mici, grupurile minoritare și alte persoane care pot fi afectate în mod disproporționat de planurile de dezvoltare economică. Prin luarea în considerare a nevoilor tuturor membrilor comunității, este mai probabil ca aceasta să sprijine planul.

    Bitcoin a scăzut iar sub 90.000 de dolari. Klarna lansează stabelecoin-ul în dolari americani. 

    Bitcoin a scăzut luni dimineață și se află în prezent sub 90.000 de dolari, lichidarea pozițiilor pe termen lung pe contracte futures fiind citată ca motiv al scăderii.

    Bitcoin has dipped on Monday morning is currently back below $90,000, with liquidations of long perpetual futures positions being cited as the reason for the fall. 

    Scăderea ar putea fi însă de scurtă durată, întrucât piețele au câștigat recent avânt datorită probabilității ca rata dobânzii să fie redusă la reuniunea FOMC din decembrie, probabilitate care a crescut semnificativ în ultima săptămână. Traderii și investitorii estimează acum o probabilitate de peste 85% ca Fed să reducă rata dobânzii cu 0,25%pe 10 decembrie.

    În plus, piețele au reacționat și la „scurgerea” de informații potrivit căreia actualul director al Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, a devenit favoritul pentru funcția de președinte al Rezervei Federale.

    Este de notat că actualul președinte Jerome Powell își va încheia mandatul în mai anul viitor (și fiind mai rezistent la presiunile președintelui Trump de a reduce ratele dobânzilor), iar Hassett este considerat o persoană care s-ar alinia mai mult abordării președintelui, iar ratele mai mici sunt, în general, pozitive pentru prețurile criptoactivelor.

    Intrările și ieșirile către și din ETF-urile bitcoin de tip spot s-au stabilizat, de asemenea, săptămâna trecută. Combinate, intrările nete de 70,2 milioane de dolari ale ETF-urilor de tip spot săptămâna trecută sunt un semn că cea mai dificilă parte a corecției, dacă nu chiar corecția prețurilor în sine, s-a încheiat.

    Ethereum se trezește, de asemenea, înregistrând cinci zile consecutive de intrări nete în ETF-uri, totalizând peste 368,3 milioane de dolari din 21 noiembrie.

    În perspectiva acestei săptămâni, miercuri vor fi publicate cifrele din raportul ADP privind evoluția ocupării forței de muncă, iar vineri vor fi publicate datele privind cheltuielile de consum personal amânate, indicatorul preferat al Fed pentru măsurarea inflației.

    Dacă datele economice vor fi favorabile, aceasta ar putea da un impuls actualei reveniri a piețelor criptomonedelor pe care o observăm.

    $QNT a fost unul dintre cei mai mari câștigători ai săptămânii, înregistrând o creștere de 22% în ultimele 7 zile, pe măsură ce rolul QNT în spațiul tokenizării activelor din lumea reală câștigă teren.

    $ZEC ZCash a fost unul dintre cei mai mari perdanți ai săptămânii trecute, înregistrând o scădere de 30%, după ce traderii și investitorii au realizat profituri în urma creșterii prețului cu peste 2000% din septembrie.

    Klarna lansează un stablecoin în dolari americani

    Klarna, furnizorul de servicii de plată de tip „cumpără acum, plătește mai târziu”, a lansat săptămâna trecută KlarnaUSD, primul său stablecoin, o schimbare semnificativă pentru compania al cărei director executiv a fost cândva un sceptic vocal în ceea ce privește criptoactivele.

    Această mișcare face din Klarna prima bancă care lansează o monedă stabilă pe Tempo, un nou blockchain independent inițiat de Stripe și Paradigm, special conceput pentru plăți, deși în prezent este limitat la testnet și nu este tranzacționat public.

    Având în vedere că plățile transfrontaliere generează anual comisioane de tranzacție estimate la 120 de miliarde de dolari, Klarna consideră că monedele stabile sunt o modalitate de a reduce dramatic costurile atât pentru consumatori, cât și pentru comercianți, se mai arată în comunicatul de presă.

    Băncile americane iau, de asemenea, în considerare modalități de a emite propriile stablecoins, în urma introducerii Legii GENIUS la începutul acestui an, care oferă un cadru legal pentru utilizarea monedelor stabile.De asemenea, săptămâna trecută, U.S Bancorp, a cincea cea mai mare bancă din Statele Unite, a anunțat că testează propria monedă stabilă pe blockchain-ul Stellar.

    Record pe piața creditării: AI procesează o cerere în doar 2 minute

    0

    Pe o piață a creditelor ipotecare în care, potrivit datelor Băncii Naționale, doar în primele șase luni ale lui 2025, au fost acordate finanțări de aproximativ 5,56 miliarde de euro, AVBS Broker de Credite își continuă transformarea digitală accelerată. Compania anunță că peste 90% dintre clienți beneficiază deja de procesarea prin noua sa soluție AI, iar integrarea completă a portofoliului cu ajutorul acesteia este programată pentru următoarele luni. 

    Lansată în 2025 după o investiție de 200.000 de euro și un efort de dezvoltare susținut în ultimii doi ani, platforma AI redefinește brokerajul în România, automatizând complet procesul de intermediere și reducând timpul de procesare a unei cereri de credit de la o oră la mai puțin de 3 minute.

    Anul automatizării în brokeraj 

    În 2025, compania a prioritizat digitalizarea, automatizarea fluxurilor interne și extinderea rețelei de francize. Soluția AI a evoluat rapid, ajungând să optimizeze în timp real profilul financiar al fiecărui client și să genereze automat întreaga documentație necesară dosarelor de credit.

    Performanța a depășit previziunile inițiale

    Potrivit AVBS, Previziunea inițială de procesare a unui dosar de credit în 3–5 minute a fost depășită. În prezent, anumite tipuri de cereri sunt procesate în mai puțin de 2 minute, ceea ce reprezintă un record în brokerajul românesc.

    AI-ul schimbă fundamental instruirea și extinderea rețelei de francize

    Un impact major a fost resimțit în zona de training brokerilor francizați. 

    Timpul de instruire a scăzut de la câteva luni la câteva zile, permițând integrarea rapidă a noilor francizați, fără compromis în ceea ce privește calitatea serviciilor.

    Drept rezultat, numărul de francize a crescut accelerat în 2025, iar soluția AI a devenit unul dintre motivele decisive pentru antreprenorii care au ales să intre în rețea.

    Avantaje imediate pentru francizați

    Platforma AI le oferă noilor parteneri posibilitatea de a intra instant în piață, cu proceduri standardizate și fără perioade de acomodare îndelungate.

    „Feedback-ul din rețea este unitar. Brokerii semnalează diferențe uriașe față de metodele tradiționale, printre avantaje menționând reducerea birocrației, procesarea instanță și eliminarea erorilor umane. 

    În prezent, operăm printr-o rețea de peste 45 de francize și deservim lunar peste 400 de clienți. brokerii noștri sunt clar avantajați de AI în raport cu alți jucători din domeniu”, a declarat Valentin Anghel, fondator și CEO AVBS Broker de Credite.

    Creștere de peste 40% a cererilor procesate

    În 2025, AVBS a înregistrat o creștere de peste 40% a numărului de cereri procesate lunar prin intermediul AI. Această eficiență a dus la creșterea volumelor intermediate și la consolidarea poziției companiei în piață, printr-un proces mult mai rapid și transparent pentru clienți.

    Eliminarea birocrației și rapiditatea procesării au dus la o creștere evidentă a satisfacției clienților și a ratei de recomandare. Totuși, principalul efect pozitiv s-a înregistrat în rândul brokerilor francizați, care lucrează acum mult mai simplu, mai eficient și rapid, ceea ce se reflectă automat în experiența consumatorilor finali.

    Pași pentru perfecționarea AI în creditare

    AVBS va lansa în perioada următoare noi funcționalități AI, printre care:

    • modul de analiză predictivă pentru eligibilitate și soluții alternative;
    • asistență vocală inteligentă pentru brokeri;
    • un instrument avansat de pre-calcul al eligibilității în timp real.

    Predicții, obiective și date

    Soluția AI rămâne principalul motor al extinderii rețelei AVBS în 2026, și în scopul menținerii acelorași standarde înalte de calitate cu care i-am obișnuit pe clienții noștri, indiferent de numărul de brokeri francizați.

    „Estimăm că piața de brokeraj va deveni 100% digitală în următorii ani. Brokerii care nu adoptă soluții AI vor rămâne în urmă, în timp ce aceia care integrează tehnologia vor putea procesa volume mult mai mari, cu o precizie ridicată”, a mai subliniat Valentin Anghel, fondator și CEO AVBS Broker de Credite.

    Datele BNR arată că în primul trimestru din 2025 s-a înregistrat o creștere pe segmentul noi credite ipotecare în lei de 37% față de perioada similară a lui 2024. Valoarea acestora a fost de 14,6 miliare lei. 

    În primele șase luni din 2025, volumul credite ipotecare nou acordate a fost, potrivit BNR, de 5,56 miliarde de euro,  incluzând și refinanțările. 

    La finalul lui 2024, 1,8 milioane de persoane aveau un credit, adică peste 30% din numărul total al salariaților din România. Circa 1,23 milioane de persoane aveau cel puțin un credit de consum, în creștere cu 13,3% față de 2023. Iar în privința creditelor ipotecare, acestea au atins în România un nou record, în 2024, volumul total al împrumuturilor noi în lei fiind de 50 miliarde de lei, în creștere cu 60% față de 2023.

    Lidl România împreună cu Asociația Cristi Vasiliu (ACV România) dotează spitalul „Marie S. Curie” cu primul RMN neonatal din România

    0

    Compania Lidl România anunță că „finanțează Asociația Cristi Vasiliu (ACV România) cu 1,3 milioane de euro pentru achiziția primului RMN neonatal din România, un echipament de ultimă generație, dedicat exclusiv nou-născuților. Este un proiect unic la nivel național și o noutate medicală la nivel european, menită să transforme modul în care sunt diagnosticați și îngrijiți nou-născuții aflați în stare critică.

    Aparatul va fi instalat în cadrul Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Marie S. Curie din București, cea mai performantă unitate de acest tip din țară, în noul corp de spital care se construiește acum și în care secția se va extinde anul viitor”.                                                                                                                                                                                                                                                                                              

    Primul RMN Neonatal dedicat nou-născuților din România

    Lidl România precizează că „echipamentul RMN neonatal aduce, în premieră în România, o tehnologie special concepută pentru investigarea non-invazivă și sigură a nou-născuților, încă din primele ore de viață. Spre deosebire de aparatele RMN clasice, acest model este mult mai compact și adaptat dimensiunilor bebelușilor, oferind un mediu cu temperatură controlată (25–30°C) și zgomot redus, astfel încât investigația să se desfășoare în siguranță deplină și fără deplasarea pacientului în afara secției. De asemEnea, echipamentul vizat permite prezența cadrelor medicale lângă nou-născut în timpul scanării, pentru siguranța pacientului. 

    Prin acest proiect, România face un pas major către standardele internaționale în îngrijirea neonatală. Noul echipament va permite:

    • diagnosticarea rapidă și precisă a afecțiunilor neurologice, cardiovasculare și malformative;

    • reducerea riscurilor asociate transportului nou-născuților pentru investigații;
    • monitorizarea evoluției pacienților critici în timp real, direct în secția de Terapie Intensivă;
    • dezvoltarea unui serviciu de „neonatal critical care” și a unor proiecte de cercetare medicală în domeniul îngrijirii nou-născutului critic și dezvoltării neurologice precoce, în colaborare cu centre internaționale.

    Nou-născuții tratați în secția de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul Marie S. Curie” — secție de nivel III B, care primește cazurile cele mai grave din țară — vor beneficia direct de această tehnologie de ultimă generație, ce poate schimba semnificativ prognosticul și calitatea vieții lor și a familiilor lor”.

    Delia Vasiliu, președintele Asociației Cristi Vasiliu/ACV România: „În fiecare zi vin pe lume nou-născuți care au nevoie de ajutor imediat pentru a supraviețui. Acești copii merită acces la cele mai moderne soluții medicale, chiar aici, în România. Sprijinul Lidl România ne ajută să aducem primul RMN Neonatal dedicat, un echipament revoluționar la nivel european, care va schimba modul în care sunt diagnosticați și îngrijiți bebelușii în stare critică. Acest echipament înseamnă mai mult decât tehnologie: înseamnă o șansă în plus, un diagnostic mai sigur și o speranță pentru părinți. Suntem profund recunoscători Lidl România pentru încredere și pentru că a ales să investească alături de noi acolo unde fiecare secundă poate face diferența între viață și moarte.”

    Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul de Urgență pentru Copii „Marie S. Curie” București: „Într-o secție de terapie intensivă neonatală de nivel III B, cum este cea de la Marie Curie, ne gândim nu doar la supraviețuirea copiilor, ci și la evoluția și prognosticul lor pe termen lung – în special în cazul pacienților neurologici și cardiaci. Acest tip de RMN este gold standard-ul în diagnosticarea nou-născuților, oferind imagini și măsurători de o precizie excepțională, inclusiv pentru investigațiile cardiace, esențiale în evaluarea nou-născuților operați pe cord.

    Pentru noi, cei care îngrijim zilnic cazuri la limită și stabilim uneori diagnostice în premieră, un astfel de echipament înseamnă decizii mai rapide și mai sigure pentru viața copiilor.

    RMN-ul neonatal permite realizarea investigațiilor în condiții de siguranță completă, în timp ce pacienții sunt conectați la toate echipamentele de suport vital, datorită unui sistem special de protecție magnetică. Este, fără exagerare, o schimbare de paradigmă în îngrijirea nou-născuților critici din România.” 

    Maria Mihai, Head of Corporate Affairs, Lidl România: „Fiecare copil merită acces la îngrijire de calitate, într-un mediu sigur și modern. Achiziția primului RMN neonatal din România este un pas important înainte pentru dezvoltarea actului medical de la noi din țară. Ne dorim să aducem valoare reală în comunitățile din care facem parte și să fim mereu aproape de oameni, pentru că miza noastră este ceea ce contează cu adevărat în viață: siguranța, încrederea, speranța.  Așadar, prin această donație, construim împreună o lume în care fiecare nou-născut are șansa să crească, să viseze și să își împlinească potențialul. Mulțumim partenerilor noștri de la ACV și echipei de la Marie S. Curie pentru toate eforturile de zi cu zi pe care le fac, pentru a schimba câte o lume cu fiecare copil salvat” 

    Un proiect care aduce viitorul mai aproape

    Investitorii subliniază că „RMN-ul neonatal dedicat este un echipament inovator, dezvoltat recent la nivel european pentru nevoile specifice ale nou-născuților critici. România va fi printre primele țări din Europa care integrează o astfel de tehnologie în sistemul medical.

    Prin acest demers, Asociația Cristi Vasiliu și Lidl România contribuie direct la creșterea șanselor de supraviețuire și recuperare pentru sute de bebeluși în fiecare an și la consolidarea poziției Spitalului Marie S. Curie ca centru de referință pentru îngrijirea neonatală de top din regiune”.

    Asociația Cristi Vasiliu este caracterizată ca „o organizație non-guvernamentală care susține secții de Terapie Intensivă Nou-Născuți din întreaga țară, oferind soluții concrete acolo unde fiecare secundă contează.

    Prin Fondul PULS INTENSIV pentru Terapie Intensivă Nou-Născuți și Copii, ACV România dezvoltă proiecte naționale de infrastructură medicală, dotare cu echipamente performante, telemedicină și formare profesională, oferind nou-născuților aflați în stare critică o șansă reală la un început sigur.

    PULS INTENSIV este în prezent singurul program integrat din România dedicat exclusiv îngrijirii nou-născuților și copiilor în stare critică – o inițiativă care construiește, dotează și interconectează secții de terapie intensivă la nivel național.

    Ciocolata rămâne scumpă, în ciuda scăderii prețurilor la cacao

    Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, ciocolata va face parte din cadourile pe care oamenii le vor găsi în ghete sau sub brad. Dar anul acesta, Moș Nicolae și Moș Crăciun vor plăti mai mult pentru a o aduce. Deși prețurile la cacao pe bursele mondiale au scăzut dramatic în 2025, după mai mulți ani de scumpiri record, consumatorii români încă nu au simțit o ameliorare semnificativă a prețurilor ciocolatei din rafturile magazinelor.

    Înaintea goanei după cadouri dulci de Moș Nicolae de la sfârșitul acestei săptămâni și apoi cea pentru Crăciun, când vânzările de produse de sezon cresc de obicei, românii își vor umple coșul cu dulciuri mai scumpe. Potrivit ultimului raport privind tendințele activității economice, în sectorul comerțului cu amănuntul, 45,9% dintre manageri se așteaptă la o continuare a creșterii prețurilor, în timp ce doar 1,6% estimează că acestea vor scădea între noiembrie și ianuarie. Potrivit Institutului Național de Statistică, prețurile la cacao și cafea în octombrie în România au crescut cu aproximativ 21%, iar prețurile la zahăr, miere și dulciuri cu 13% în ultimul an. De asemenea, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) pentru cacao și ciocolată pudră a atins 179,61 puncte în octombrie 2025, cel mai ridicat nivel din 2015, potrivit Eurostat.

    Prețurile la cacao au scăzut brusc în 2025, după mai mulți ani de maxime record, iar prețul acestui ingredient apreciat se situează acum în jurul valorii de 5.300 dolari pe tonă, cu 13% mai mic față de luna trecută și cu 54% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. Prețurile mai mici la materiile prime sugerează că presiunea asupra producătorilor și comercianților cu amănuntul se reduce. Însă, în realitate, întârzierile în lanțurile de aprovizionare și creșterile recente de taxe înseamnă că această scădere prețurilor nu s-a reflectat încă și în magazine.

    În plus, există mai multe tendințe în cazul produselor din ciocolată pe care industria se așteaptă să le dezvolte în 2026. Conform celei mai recente ediții a expoziției Tax Free World Association (TFWA) 2025, industria se va concentra pe inovație și gusturi îndrăznețe pentru anul viitor. Fisticul a fost o tendință majoră în 2025 prin ciocolata Dubai și, cel mai probabil, va continua să fie puternic și în 2026. Dar gustul surpriză este unul puternic, acru, care va fi evidențiat de yuzu și calamansi – citrice cultivate în Asia – și tamarind, care are un gust similar cu un amestec de lămâie înțepătoare și caramel dulce.

    O altă tendință este premiumizarea – prin care consumatorii caută produse de calitate superioară și sunt dispuși să plătească mai mult pentru acestea – produse cu arome rafinate, ambalaje elegante, ediții exclusive și limitate, atrăgătoare pentru consumatorii care caută opțiuni de cadouri premium. Potrivit TFWA, dulciurile continuă să domine segmentul cadourilor, iar companii precum Mars, Lindt și Mondelez și-au intensificat eforturile în această direcție cu ambalaje cu un design deosebit sau ediții de colecție. Anul viitor pare a fi unul interesant pentru iubitorii de ciocolată, dar prețurile de pe rafturi ar putea fi în continuare o preocupare pentru români, care se pregătesc pentru un nou val de creșteri de impozite începând cu ianuarie 2026.

    BRD – Groupe Société Générale și Good Game Industry lansează studiul „Cine e gamerul român?” – radiografia completă a comunității de gaming din România la care au luat parte 30.000 de gameri activi

    0

    BRD – Groupe Société Générale și Good Game Industry au lansat studiul „Cine e gamerul român?”, cea mai amplă analiză dedicată comportamentelor și preferințelor gamerilor din România. Cine sunt gamerii români? Ce jocuri preferă? Ce obiceiuri de consum au? Cât timp petrec jucându-se și cât de mult îi atrage ideea unei cariere în esports? Studiul oferă răspunsuri detaliate la aceste întrebări.

    Realizat online, prin intermediul creatorilor de conținut de gaming în perioada iulie-august 2025, pe un eșantion de 30.000 de respondenți, toți gameri, studiul a derulat 34 de întrebări și oferă cea mai detaliată imagine de până acum asupra profilului gamerului local – de la vârstă, ocupație și obiceiuri de consum, până la preferințe de joc, echipamente folosite și atitudinea față de industria esports.

    Implicarea BRD – Groupe Société Générale în acest proiect se înscrie în angajamentul băncii de a sprijini dezvoltarea ecosistemului de esports și a tinerilor pasionați de tehnologie. În ultimii ani, BRD a susținut inițiative care aduc împreună educația, inovația și competiția, precum parteneriatul cu Ana Dumbravă, multiplă campioană mondială de Counter-Strike și Bloggers LAN Party – unul dintre cele mai mari evenimente dedicate comunității de gaming din România – plus programe educaționale precum FIRST Tech Challenge Romania, prin care tinerii sunt încurajați să își dezvolte abilități digitale, tehnice și de echipă. Prin aceste demersuri, BRD contribuie activ la consolidarea industriei esports și la formarea unei generații care învață, evoluează și se exprimă prin tehnologie și pasiune.

    „Singuratici, sedentari, rupți de realitate, procrastinatori, fără viitor, nu? Asta ar fi percepția, din exterior, despre gameri. E falsă, formată doar din prejudecăți/conservatorism și pictează un portret nedrept, injust și incomplet. Găsim oameni pasionați de jocuri video în toate categoriile sociale, în toate vârstele și meseriile. Este un stil de viață popular la nivel mondial și parte dintr-o industrie care depășește ca valoare atât industria filmului cât și cea a muzicii la un loc. Nu ne mai putem împotrivi și trebuie să facem pași spre a înțelege gaming-ul (a nu se confunda cu gambling-ul/jocurile de noroc care sunt complet altceva) și a-l integra cât mai natural în viețile noastre, mai ales în contextul în care generațiile tinere pe care avem responsabilitatea să le ghidăm, îl iubesc și folosesc în activitățile zilnice. Acest studiu ne este foarte util, grație BRD oferă o imagine clară și precisă asupra comunității și este făcut de echipa noastră, una formată din specialiști în gaming și esports de care sunt foarte mândru’’, a declarat Toma Nicolau, co-fondator Good Game Industry.

    „Gaming-ul este despre pasiune și comunitate. Esports-ul este despre performanță, disciplină și competiție. La BRD susținem ambele lumi, pentru că în fiecare gamer se poate ascunde un viitor campion și pentru că vom susține mereu creativitatea, spiritul de echipă și dezvoltarea tinerei generații”, a declarat Flavia Popa, Secretar General BRD – Groupe Société Générale.

    „La început, familia mea nu înțelegea foarte bine rolul meu în lumea esports-ului, era ceva nou. Aveau încredere în mine, doar că își doreau să aibă grijă și de viitorul meu. A venit un moment când le-am explicat mai profund ce înseamnă pentru mine acest drum și cum se transformă într-o meserie în care am disciplină, dedicare, performanță și mai ales un venit. M-au ascultat, au acceptat, m-au îmbrățișat și mi-au spus că vor fi mereu alături de mine, iar acest sprijin necondiționat este cel mai important pentru mine. Un astfel de studiu arată foarte bine de ce mulți gameri români sunt pasionați de gaming și mă bucur că există. Sper să ajute și la creșterea nivelului de înțelegere a fenomenului încât din ce în ce mai mulți tineri să aibă susținere în a-și urma visul”, a declarat Ana Dumbravă, deținătoarea titlului HLTV de „Cea mai bună jucătoare de Counter-Strike din lume” în anii 2023, 2024 și 2025. 

    Rezultatele studiului conturează profilul tipic al gamerului din România care este tânăr, pasionat și conectat la noile tehnologii. 84% dintre respondenți sunt bărbați, iar 15% femei – un procent aproape dublu față de cercetarea realizată de Good Game Industry în 2022, când femeile reprezentau doar 6,6% dintre respondenți. Cea mai mare parte (37%) are între 18 și 24 de ani, urmați de grupa 14–18 ani (33%). Aproximativ două treimi (67%) locuiesc în mediul urban, iar 17% în București.

    În privința ocupației, aproape jumătate (49%) sunt elevi, 24% studenți și 19% angajați. Peste 45% se joacă cinci sau mai multe zile pe săptămână, iar 93% petrec cel puțin o oră pe zi în fața ecranului.

    În ceea ce privește platformele și preferințele de joc, PC-ul rămâne cea mai populară platformă (68%), urmat de telefon (52%) și laptop (38%). Cei mai mulți preferă atât modul single-player, cât și multiplayer (70%). Genurile de joc dominante sunt sandbox (51% ex. Minecraft, Roblox), shooters (50% ex. CS2, Valorant) și action-adventure RPG (44% ex. GTA).

    Dacă ne uităm la comportamentul ce privește media și comunitatea, YouTube este principala platformă de consum de conținut de gaming (97%), urmată de TikTok (44%) și Instagram (28%). 76% urmăresc live streams ale creatorilor de conținut, iar 63% preferă videoclipurile înregistrate. Deși doar 19% declară că donează sau plătesc abonamente pentru creatorii preferați, peste jumătate afirmă că ar putea face asta pe viitor.

    Interesul pentru o carieră în esports este ridicat: 31% o consideră „foarte interesantă”, iar principalele motivații sunt pasiunea pentru jocuri (85%) și dorința de a câștiga bani din ceea ce le place (68%). „Cine e gamerul român?” marchează un pas important în înțelegerea ecosistemului de gaming din România. Rezultatele arată o comunitate tânără, diversă, pasionată și informată, care privește gamingul nu doar ca formă de divertisment, ci și ca oportunitate de dezvoltare, socializare și viitoare carieră.

    Datele complete ale studiului „Cine e gamerul român?” pot fi consultate pe https://gg-industry.ro/study/.

    Kaufland România dă startul celei de-a patra ediții a campaniei „Cumperi, reciclezi și garanția o dublezi”

    0

    Kaufland România dă startul celei de-a patra ediții a campaniei „Cumperi, reciclezi și garanția o dublezi”, desfășurată în perioada 01 decembrie 2025-11 ianuarie 2026. Campania încurajează colectarea separată și răsplătește clienții fideli care adoptă un comportament responsabil față de mediu.

    În luna decembrie, clienții care cumpără din Kaufland produse cu simbolul SGR, reciclează ambalajele acestora la aparatele de colectare din orice magazin Kaufland în perioada campaniei și folosesc tichetul valoric eliberat de automat la cumpărături, împreună cu scanarea Kaufland Card la casa de marcat, primesc încă o dată valoarea tichetului sub formă de cupon de reducere în aplicația Kaufland Card.

    Cuponul alocat în contul utilizatorului poate fi folosit în toate magazinele Kaufland România începând cu data de 19 ianuarie 2026. Acesta se acordă doar pentru ambalajele produselor cumpărate din Kaufland în luna decembrie, iar valoarea lui este egală cu contravaloarea tichetelor de ambalaje eliberate de automat și folosite la cumpărături în perioada 01 decembrie-11 ianuarie, în limita a 500 de lei pentru fiecare utilizator Kaufland Card.

    Campania este susținută printr-o comunicare amplă, vizibilă în toate mediile relevante: de la TV la apariții în catalogul săptămânal Kaufland, aplicația și newsletterul Kaufland Card și până la conținut digital pe canalele proprii, inclusiv site-ul companiei, pagina de Facebook și canalul de YouTube Kaufland România.

    Această inițiativă reflectă angajamentul constant al Kaufland de a promova practici sustenabile și de a încuraja reciclarea în rândul clienților săi. Cu o rețea de automate de colectare, disponibilă la nivel național în toate magazinele sale încă din 2021, compania a ajuns în prezent la peste 600 de guri de colectare.

    În ultimii cinci ani, Kaufland a investit peste 30 de milioane de euro pentru ca reciclarea să devină mai simplă și accesibilă pentru toți clienții, indiferent de regiunea în care se află.

    Cazul Michelin. Cum pot declarațiile publice să declanșeze inspecții de concurență?

    0

    de Cătălin Suliman, partener,
    Ștefan Manea, associate – Filip & Company

    Redimensionarea puterilor de inspecție ale autorităților de concurență

    Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza T-188/24, Michelin împotriva Comisiei Europene, a readus în prim-plan o întrebare fundamentală pentru dreptul concurenței: care este limita până la care autoritățile de concurență pot efectua inspecții inopinate, fără a încălca drepturile întreprinderilor care fac obiectul inspecției? 

    Prin această decizie, Curtea a stabilit anumite limite clare: competențele autorităților trebuie exercitate proporțional, motivat și cu respectarea garanțiilor procedurale.

    Contextul cauzei Michelin

    Comisia Europeană a deschis o investigație privind o presupusă coordonare între mai mulți producători de anvelope, printre care și Michelin.

    Potrivit Comisiei, producătorii ar fi transmis intențiile lor de preț prin intermediul declarațiilor publice făcute în cadrul teleconferințelor financiare, încălcând articolul 101 TFUE.

    În acest sens, Comisia a constatat că erau utilizate în presă expresii precum „ne străduim să respectăm”, „strategia este să ne concentrăm pe” sau „nu intenționăm să urmăm”, acestea fiind considerate de Comisie ca indicii privind încercările de a încuraja concurenții să adopte comportamentul sugerat.

    Atenție! Transmiterea unor semnale în piață, prin presă sau alte comunicări publice, privind intențiile comerciale poate constitui o practică anticoncurențială!

    Pe baza acestor suspiciuni, Comisia a efectuat inspecții inopinate la sediul întreprinderilor vizate. Michelin a contestat decizia prin care s-au efectuat inspecțiile, susținând că aceasta era insuficient motivată și că reprezenta o ingerință disproporționată asupra dreptului la respectarea sediului profesional și asupra dreptului la apărare.

    Argumentele reclamantei – drepturi fundamentale și cerința de motivare

    Michelin a invocat două argumente principale:

    • Lipsa unei motivări suficiente: potrivit Michelin, decizia Comisiei era vagă, generică și nu preciza în mod concret faptele și perioada vizată;
    • Încălcarea dreptului la inviolabilitatea sediului profesional, întrucât inspecția fusese dispusă fără justificare proporțională și fără indicii serioase pentru întreaga perioadă investigată.

    Michelin a subliniat că o întreprindere are dreptul să cunoască întinderea obligației de cooperare cu autoritatea și să își poată exercita dreptul la apărare, o decizie insuficient motivată făcând imposibilă această exercitare.

    Analiza Curții de Justiție a Uniunii Europene

    Curtea a analizat separat motivația deciziei și proporționalitatea inspecției.

    Motivația deciziei de inspecție

    Curtea a constatat că decizia Comisiei era parțial insuficient motivată, întrucât:

    probele invocate erau relevante doar pentru o anumită perioadă,

    Comisia a extins nejustificat inspecția inopinată și asupra unei perioade anterioare, pentru care nu existau indicii concrete.

    Prin urmare, Curtea a dispus anularea parțială a deciziei, limitând-o la perioada pentru care Comisia justificase suspiciunile, reamintind că efectuarea inspecțiilor inopinate trebuie să permită întreprinderii vizate să înțeleagă obiectul investigației, faptele imputate și perioada de referință, precum și să permită instanței să exercite un control efectiv al legalității.

    Proporționalitatea măsurii

    În ceea ce privește caracterul proporțional, Curtea a confirmat legalitatea măsurii în sine, stabilind că autoritatea a acționat rezonabil, argumentând că o inspecție inopinată era necesară pentru a evita riscul de distrugere a probelor.

    De asemenea, Comisia nu era obligată să dezvăluie natura exactă sau sursa informațiilor preliminare la momentul adoptării deciziei, atâta timp cât acestea erau suficiente pentru a justifica suspiciunea.

    Considerente privind inspecțiile inopinate: un echilibru între eficiență și legalitate

    În concluzie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene:

    • a anulat parțial decizia Comisiei, pentru lipsă de motivare privind perioada anterioară investigată;
    • a confirmat legalitatea și proporționalitatea inspecției pentru restul perioadei.

    Hotărârea subliniază că desfășurarea investigațiilor și a inspecțiilor inopinate nu poate fi separată de respectarea principiilor fundamentale ale întreprinderilor vizate, precum dreptul la apărare.

    Sfaturi practice pentru întreprinderi

    Ar trebui acordată o atenție sporită oricărei diseminări în public a unor informații care pot privi strategia comercială a societății, deoarece acestea pot atrage atenția autorităților de concurență și pot constitui elemente ale unor analize de concurență.

    Hotărârea Michelin confirmă că instanța poate anula parțial actul prin care s-a dispus desfășurarea unei inspecții inopinate, dacă motivarea și indiciile care au stat la baza inspecției nu acoperă toate aspectele investigate sau toată durata vizată.

    Autoritățile de concurență au obligația de a oferi suficiente informații și elemente care să permită entității inspectate să înțeleagă obiectul investigației, faptele imputate și perioada de referință, precum și să efectueze căutări exclusiv în limita acestora. Entitățile investigate au posibilitatea de a se adresa instanței de judecată atunci când aceste drepturi nu sunt respectate.   

    CCIB a semnat două Memorandumuri de Înțelegere în Cuba

    0

    Misiunea economică a Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) și-a continuat programul în Republica Cuba, cu sprijinul Ambasadei României la Havana si al E.S. Theodora-Magdalena Mircea, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Cuba, prin inițiative dedicate extinderii cooperării economice și stimulării unor noi perspective de dezvoltare pentru companiile din România. 

    Delegația CCIB, condusă de președintele Iuliu Stocklosa, a participat la Forumul de Afaceri România–Cuba, organizat cu sprijinul Camerei de Comerț a Republicii Cuba. Evenimentul a debutat cu mesajul doamnei ambasador Theodora Mircea, urmat de intervențiile președintelui Camerei de Comerț a Cubei, Antonio L. Carricarte Corona, și ale președintelui CCIB. Discuțiile au vizat prezentarea oportunităților de afaceri din Cuba, domeniile de interes economic comun și identificarea unor direcții practice de cooperare.

    Un moment important al forumului a fost semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București și Camera de Comerț a Republicii Cuba, document care creează un cadru actualizat pentru dialogul instituțional, promovarea investițiilor și dezvoltarea proiectelor comune.

    Misiunea a fost insoțită la Târgul Internațional de la Havana (Feria Internacional de La Habana-FIHAV), în marja căruia CCIB a semnat și un Memorandum de Înțelegere cu Camera de Comerț a Commonwealth-ului Bahamas. Ceremonia s-a desfășurat în prezența E.S. Elliston Rahming, Ambasador al Bahamas în Cuba, și a E.S. Theodora Mircea, Ambasador al României în Cuba și ambasador nerezident în Bahamas. Acordul contribuie la deschiderea unui nou capitol în cooperarea economică dintre România și Bahamas, facilitând dialogul direct între camerele de comerț și creând premisele pentru noi oportunități de comerț și investiții. Ambasada României își exprimă aprecierea pentru partenerii bahameeni, inclusiv domnului Bruno A. Roberts, Consul Onorific al României în Bahamas, pentru angajamentul și colaborarea constantă.

    Programul delegației române a inclus prezentarea companiilor participante precum East Electric SRL, SPIACT Arad, Moesis by Angelo, Bibliostar SRL, ContConsulting & Services, Premier Group, Crowd Favorite, Seestematic Technologies, Sense4FIT Summit, Sense4FIT AI Coach, Calmora, Arikan, Demeter Media, H2On, Ascend Net Solution, Medical Nootropics și Axis Holding.

    Au urmat sesiuni de networking și reuniuni bilaterale cu reprezentanții mediului de afaceri cubanez. Dialogul deschis în cadrul acestor întâlniri reconfirmă interesul ambelor părți pentru intensificarea relațiilor economice și valorificarea potențialului de colaborare în sectoare precum industrie, servicii, agricultură, sănătate și tehnologii.

    Prin semnarea celor două Memorandumuri și prin organizarea forumurilor de afaceri dedicate, misiunea economică în Cuba consolidează eforturile României de a dezvolta parteneriate sustenabile în regiunea Insulelor Caraibe și de a sprijini internaționalizarea companiilor românești.

    INS: Rata şomajului în luna octombrie 2025 a fost de 5,9%

    0

    Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică rata şomajului în luna octombrie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,9%, ȋn scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna septembrie 2025.

    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna octombrie a anului 2025 a fost de 487,3 mii persoane, în creștere față de aceeaşi perioadă a anului precedent (463,7 mii șomeri în luna octombrie 2024), dar în scădere față de luna precedentă (497,4 mii șomeri în luna septembrie).

    INS atrage atenția asupra nivelului ridicat, de 26,9%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani),  înregistrat în perioada iulie – septembrie 2025.

    Pe sexe, rata şomajului la bărbați a depăşit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind  6,0% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,8% în cazul celor de sex feminin). 

    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,5% din numărul total al şomerilor estimat pentru  luna octombrie 2025. 

    Câștigătorii concursului de pictură pe globuri de sticlă „Vis de copil – Flora din Parcul Național Călimani” au fost desemnați

    0

    Administrația Parcului Național Călimani R.A., împreună cu Asociația Forestierilor din România – ASFOR și Centrul Muzeal Cazinoul Băilor Vatra Dornei, anunță cu bucurie încheierea celei de-a doua ediții a concursului de pictură pe globuri de sticlă „Vis de copil – Flora din Parcul Național Călimani”.

    Proiectul și-a propus să apropie copiii de natură prin artă, invitându-i să descopere și să redea, cu pensula și imaginația, frumusețea delicată a florei din cel mai tânăr vulcan al României. Au răspuns chemării aproape 200 de elevi din județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș și Harghita – o dovadă că, atunci când li se oferă libertate creativă și un subiect care pulsează de viață, copiii pot transforma un simplu glob de sticlă într-o poveste vie.

    După o jurizare atentă, în care s-au apreciat originalitatea, sensibilitatea cromatică și felul în care fiecare copil a înțeles și a reinterpretat tema, au fost selectate următoarele lucrări premiate:

    NUME ȘI PRENUME ELEVCLASAȘCOALA
    Bambor Cristina MariaVȘcoala Gimnazială ”O.C. Tăslăuanu” Bilbor
    Chiriluș Anastasia MariaIVȘcoala Gimnazială Dorna Arini
    Covacs Lara MelisaVȘcoala Gimnazială Lunca Bradului
    Deac SofiaIVȘcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei
    Făgăraș Crina GeorgianaIIIȘcoala Gimnazială Răstolița
    Gava Karina – MariaVȘcoala Gimnazială Răstolița
    Halici IulianVIIȘcoala Gimnazială Nr. 1 Vatra Dornei
    Jușcă AlexandraVȘcoala Gimnazială Nr. 1 Vatra Dornei (Unitate Cu Pj) – Școala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei (Structură Școlară Arondată)
    Luca Daria – ElenaIVȘcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei
    Moldovan Ioana MariaVIIȘcoala Gimnazială Răstolița
    Moldovan MariaIIIȘcoala Gimnazială Neagra Șarului
    Moraru Bogdana – ElenaVIȘcoala Gimnazială Neagra Șarului
    Pentiuc RebecaIVȘcoala Gimnazială Panaci
    Popescu ClaudiaVIIIȘcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei
    Popescu MariaVȘcoala Gimnazială Nr. 1 Vatra Dornei (Unitate Cu Pj) – Școala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei (Structură Școlară Arondată)
    Roșu ElenaVIIIȘcoala Gimnazială Nr. 1 Vatra Dornei (Unitate Cu Pj) – Școala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei (Structură Școlară Arondată)
    Sandu Delia MariaVLiceul Tehnologic Dorna Candrenilor
    Stan Daria LarisaVIIIȘcoala Gimnazială Stânceni
    Tătaru AntoniaVȘcoala Gimnazială Poiana Stampei
    Tolan MariaVIIIȘcoala Gimnazială Răstolița
    Tolocan Maya MariaVȘcoala Gimnazială Nr. 4 Vatra Dornei
    Tonea RebecaVIIIȘcoala Gimnazială Nr. 1 Bistrița Bârgăului
    Țarcă Ioan – DavidIVȘcoala Gimnazială Nr. 1 Vatra Dornei (Unitate Cu Pj) – Școala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei (Structură Școlară Arondată)
    Ujică Antonia IlincaVIIȘcoala Gimnazială Lunca Bradului

    Toate globurile participante vor fi expuse publicului, iar festivitatea de premiere va avea loc joi, 5 decembrie 2025, la Centrul Muzeal Cazinoul Băilor din Vatra Dornei. Vă așteptăm să admirați împreună aceste mici miracole de sticlă și culoare.

    Mulțumim din suflet fiecărui copil care a pictat cu inima deschisă, profesorilor care i-au îndrumat cu răbdare și părinților care i-au încurajat să viseze colorat.

    O mulțumire specială adresăm pictorului David Croitor, membru al juriului, pentru profesionalismul, delicatețea și bucuria cu care a privit fiecare lucrare. Prezența și exigența sa blândă au dat greutate și căldură întregului proces de jurizare.

    „Când un copil pictează o floare de munte pe un glob de sticlă, nu face doar artă – face un legământ. Aceste 200 de lucrări sunt 200 de promisiuni că generația care vine va ști să apere ce noi, uneori, doar administrăm. Felicitări copiilor, felicitări profesorilor și mulțumiri partenerilor noștri din Parcul Național Călimani și Cazinoul Băilor. Împreună creștem nu doar păduri, ci și suflete care le vor iubi”, declară Ciprian Dumitru Muscă, președinte ASFOR.


    Fie ca aceste globuri să rămână nu doar decorațiuni de Crăciun, ci ferestre deschise către un Călimani pe care copiii de azi îl vor promova mâine. 

    Nhood România își consolidează echipa de management prin numirea Mihaelei Petruescu în funcția de Country Director for Property Services Romania & Polonia

    0

    Nhood, companie de servicii și soluții de real estate integrate, prezentă în 10 țări europene, inclusiv în România, are începând din luna octombrie un nou Country Director for Property Services Romania & Polonia – Mihaela Petruescu.

    Cu o experiență de aproape 20 de ani în domeniul real estate, Mihaela aduce o expertiză solidă în managementul și leasingul proprietăților, performanță operațională și dezvoltarea echipelor multidisciplinare. Ea a ocupat anterior funcții de conducere în companii de top din real estate, precum Cushman & Wakefield Echinox și CBRE România, unde a coordonat echipe complexe și a administrat portofolii diverse din segmentele retail, office și logistic. Experiența sa acoperă întreaga gamă de servicii imobiliare – de la leasing, management operațional și comercial, până la optimizarea performanței financiare a activelor.

    În noul său rol, Mihaela Petruescu va coordona echipele de Property Retail și Office, Leasing Services, Specialty Leasing și Marketing Operațional, asigurând excelența operațională și calitatea serviciilor oferite clienților. Ea va fi responsabilă de asigurarea calității și îndeplinirii mandatelor din aria sa de responsabilitate, asigurând coordonarea locală și implementarea strategiilor fiecărei linii de business pe piață, pentru a garanta calitatea serviciilor oferite clientului. În plus, va lucra la optimizarea portofoliului Nhood România și Polonia, implementarea strategiei globale și atragerea de noi mandate, contribuind la transformarea locațiilor prin „Site Vision” și aplicarea principiilor 3P (People, Planet, Profit) pentru a crea valoare sustenabilă. De asemenea, ea va contribui la consolidarea și extinderea serviciilor integrate oferite de Nhood în zona de property, facility,leasing și marketing, în linie cu obiectivele strategice ale grupului.

    „Cred cu tărie că viitorul real estate-ului este despre crearea de valoare sustenabilă, nu doar despre administrarea proprietăților. Într-o piață aflată într-o continuă transformare, diferența o fac oamenii și modul în care reușim să construim împreună soluții relevante, care răspund nevoilor reale ale clienților și comunităților. Mă alătur unei echipe care pune accent pe colaborare, inovație și performanță, și îmi propun să contribuim la dezvoltarea unui model de property services bazat pe excelență operațională, agilitate și înțelegerea profundă a pieței. Prin această abordare, ne dorim să consolidăm poziția Nhood România ca partener de încredere și vector de transformare sustenabilă în domeniul real estate”, a declarat Mihaela Petruescu, Country Director for Property Services Romania & Polonia

    „Mihaela se alătură echipei Nhood într-un moment în care compania își consolidează poziția în România în ceea ce privește în administrarea și regenerarea proprietăților, printr-o viziune integrată și orientată către viitor. Expertiza ei vastă în managementul activelor și abordarea strategică, centrată pe clienți și rezultate, vor aduce o contribuție esențială la creșterea calității serviciilor oferite și la dezvoltarea unor parteneriate durabile. Sunt convinsă că împreună vom continua să redefinim standardele industriei, printr-un model de business care îmbină performanța operațională cu responsabilitatea față de oameni, orașe și mediu”, a adăugat Elena Bocan, Head of Market Nhood România.

    Prin această numire, Nhood România continuă să își întărească echipa de management, în acord cu misiunea companiei de a crea valoare pentru clienți și comunități, prin regenerarea spațiilor și transformarea lor în locuri sustenabile și relevante pentru comunitate.

    Relațiile comerciale Germania-România-Moldova au primit un nou impuls 

    0

    Industria, nearshoring-ul, energia, inovația, cercetarea-dezvoltarea, apărarea și securitatea sunt direcțiile prioritare care vor defini cooperarea trilaterală dintre Germania, România și Republica Moldova în următorii ani. Modalitățile de concretizare a parteneriatelor au fost analizate pe larg în cadrul Conferinței Economice și sesiunilor de networking organizate joi, la Stuttgart, de AHK România și Comitetul de Est al Economiei Germane (OA).

    Evenimentul a reunit peste 350 de participanți, inclusiv oficiali de rang înalt și reprezentanți ai mediului de afaceri din cele trei țări, confirmând importanța consolidării relațiilor economice într-un context geopolitic complex. 

    „Această conferință va spori cooperarea economică dintre cele trei țări. Industria și producția, energia – un subiect major pentru Germania, România și Republica Moldova – și tema apărării sunt priorități. Nu în ultimul rând, tehnologiile viitorului, precum hidrogenul și noile tehnologii IT, vor fi în centrul atenției” a spus în deschiderea conferinței Sebastian Metz, directorul general si membru al consiliului director al AHK România. 

    Volker Raffel, președintele AHK România a pledat pentru unitate la nivelul statelor europene. „Europa se confruntă peste tot cu provocări chiar în acest moment, iar eu cred că ceea ce trebuie să facem este să intensificăm cooperarea și să creștem competitivitatea Europei, deoarece împărtășim obiective și aspirații comune. Este nevoie de mai puțină birocrație, mai multă deschidere.”

    Oficialii germani au evidențiat creșterea investițiilor și schimburilor comerciale dintre Germania, România și Moldova, în ciuda contextului geopolitic dificil. Poziția geografică a României o face să devină un partener strategic al Germaniei, deoarece „oferă un sprijin considerabil vecinilor săi direcți și țărilor candidate la UE, Moldova și Ucraina”. Stefan Rouenhoff, secretar de stat parlamentar în cadrul Ministerului Federal pentru Economie și Energie a declarat că „legăturile strânse dintre România și Moldova sunt extrem de utile pentru companiile germane în extinderea relațiilor lor de afaceri”. 

    La rândul său, Winfried Kretschmann, primul ministru al landului Baden Württemberg a susținut nevoia unei Europe de Sud-Est stabilă și integrată în Uniunea Europeană, subliniind faptul că România este cel mai important partener comercial al landului Baden Württemberg din Europa de Sud-Est și o locație importantă de investiții pentru companiile germane. El a reiterat sprijinul constant al landului Baden Württemberg pentru Moldova, prin parteneriate în domeniul economiei durabile, al agriculturii și al asigurării cu energie.

    Din partea guvernului României, viceprim-ministrul Oana-Clara Gheorghiu, a transmis: 

    „Este o onoare să fiu astăzi aici, la Stuttgart, un oraș sinonim cu inovația și gândirea orientată spre viitor, pentru a discuta despre modul în care cele trei țări ale noastre pot consolida legăturile economice, pot valorifica potențialul și pot stimula dezvoltarea mediului de afaceri”, a spus ea.

    Pentru a sprijini dezvoltarea economică și mediul de afaceri, statul român se angajează să restructureze companiile de stat, să digitalizeze și să debirocratizeze administrația publică și să aplice disciplina bugetară.

    Eugeniu Osmochescu, viceprim- ministru și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a pus accent pe importanța digitalizării, mai ales în contextul atacurilor cibernetice la care a fost supusă Moldova la alegerile din această toamnă. „Ecosistemul cibernetic și digital s-a dezvoltat în special în ultimii câțiva ani, cu sprijinul și implicarea directă a Uniunii Europene”, a precizat acesta. 

    Conferința a inclus patru mese rotunde, în care miniștrii și secretari de stat din cele trei țări au discutat cu reprezentanții mediului privat despre provocările din industrie, economie și geopolitică.

    Prima masă rotundă, pe tema „Industrie și externalizare regională – Creșterea competitivității și rezilienței Europei prin cooperare trilaterală” a abordat modul în care cooperarea trilaterală dintre Germania România și Republica Moldova poate consolida competitivitatea, reziliența și inovația industrială europeană. Nearshoring-ul, investițiile și dezvoltarea industrială durabilă sunt principalii piloni ai acestei cooperări.

    Pentru a ilustra aceste realități, Nicole Hoffmeister -Kraut, ministrul Economiei, Muncii și Turismului din landul Banden Württemberg a amintit că  „peste 100 de companii din landul Baden Württemberg angajează 70.000 de persoane în România și generează anual venituri de 18 miliarde de euro. Acest lucru face ca firmele din Baden-Württemberg să fie cei mai importanți investitori din România”. Comerțul cu Moldova s-a dezvoltat de asemenea în ultimii ani, ajungând la aproximativ 100 de milioane de euro. Nicole Hoffmeister -Kraut a anunțat totodată pentru anul viitor o vizită în România a unei mari  delegații  de afaceri din sectorul meșteșugurilor din Baden-Württemberg. 

    Cum peisajul industrial din Europa evoluează rapid, nearshoring-ul și cooperarea regională devin strategii-cheie pentru construirea unor lanțuri de aprovizionare reziliente și competitive. 

    O dată cu aplicarea noilor tarife comerciale de către SUA, a apărut și necesitatea de a căuta piețe alternative. „De aceea, din perspectivă economică, susținem poziția Germaniei privind intensificarea colaborării și finalizarea discuțiilor cu țările Mercosour. Este normal să extindem piețele atunci când, într-o parte a lumii, sunt introduse bariere”, a spus Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

    Stabilitatea energetică a Europei poate fi întărită printr-o mai strânsă cooperare între cele țări,  în contextul introducerii  Pactului pentru o industrie curată și a măsurilor de decarbonizare de la nivelul UE. Aceasta a fost concluzia celei de-a doua mese rotunde, pe tema „Stabilitatea energetică în Europa: efecte asupra industriei și transformării verzi”. 

    Eforturile de decarbonizare se concentrează pe electrificare, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Republica Moldova, România și Germania cooperează prin interconexiuni energetice, programe de eficiență și parteneriate în domeniul tehnologiilor verzi. 

    La cea de-a treia masă rotundă, dedicată creșterii economice prin competențe, inovație și tehnologii de ultimă generație, participanții au identificat soluții pentru ca România și Republica Moldova, împreună cu Germania, să accelereze inovația, să consolideze expertiza, să dezvolte infrastructura de cercetare și să adopte rapid tehnologii de vârf. 

    „Per ansamblu, situația actuală este că avem mai puțină forță de muncă disponibilă pentru dezvoltarea investițiilor, dar aș spune că stăm mai bine în ceea ce privește eficiența și productivitatea. De asemenea, investim semnificativ în îmbunătățirea sistemului educațional, pentru a ne asigura că păstrăm acest avantaj foarte puternic în perioada următoare”, a explicat Dragoș Pâslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

    Stabilizarea și modernizarea României ca partener de securitate, precum și consolidarea Flancului Estic al NATO și coordonarea acțiunilor de descurajare față de  potențialele agresiuni reprezintă obiective de securitate și apărare ale celor trei state. În ultima rundă de dezbateri, pe tema „Modelarea securității regionale: impact economic și transformarea industriei”, participanții au subliniat necesitatea  reformelor în domeniul apărării și a pregătirii răspunsului la amenințările hibride. 

    „Securitatea energetică, pe care o vedem și  în prețuri, și în competitivitatea economiei noastre, reprezintă, de asemenea, o problemă majoră de securitate pe care trebuie să o gestionăm împreună, ” consideră Mihai Jurca șeful Cancelariei Primului Ministru. La aceasta se adaugă acțiunile de descurajare, în care  sectorul auto ar putea juca un rol important: „Cred că sectorul auto ar trebui să ia în considerare o abordare duală, extinderea platformei industriale militare  europene, astfel încât să putem avea o poziție de descurajare foarte convingătoare în această parte a lumii”.

    Într-un mediu de securitate european în continuă schimbare, Germania, România și Republica Moldova și-au intensificat colaborarea pentru a consolida stabilitatea pe Flancul Estic al NATO și pentru a întări reziliența Moldovei împotriva amenințărilor hibride, a presiunii politice și insecurității regionale. Printre modalitățile de cooperare dezbătute s-au numărat: reforma și consolidarea capacităților de apărare din Moldova, creșterea descurajării în regiunea Mării Negre, extinderea parteneriatelor în industria de apărare.

    Conferința economică de la Stuttgart face parte din eforturile AHK România de a se implica activ în promovarea relațiilor economice dintre Germania, România și Republica Moldova, susținând participarea firmelor românești în Germania, precum și creșterea exporturilor românești și moldovenești pe piața germană. 

    Evenimentul organizat împreună cu Comitetul de Est al Economiei Germane (OA), cu susținerea guvernului din landul Baden-Württemberg și a Ministerului Economiei, Muncii și Turismului din Baden-Württemberg, sub patronajul Guvernului României a avut ca scop promovarea de noi proiecte de investiții, parteneriate de afaceri și accesul la piețe de export emergente.

    Analiză RoEM-UBB FSEGA: Consolidarea bugetară avansează lent  

    Deficitul bugetar al României s-a adâncit constant în primele nouă luni din 2025, graficul evoluției lunare a balanței bugetului de stat pe metoda cash arătând o scădere în același ritm alarmant ca în 2024 și mult mai rapid decât în anii 2021-2023. În aceste condiții, ținta inițială de 7% din PIB convenită cu Comisia Europeană devine aproape imposibil de atins, chiar dacă impactul principal al măsurilor fiscale este așteptat abia în trimestrul al patrulea, consideră specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

    „Anul 2025 marchează începutul unei ajustări necesare. După o vară cu o dinamizare temporară a consumului, alimentată de anticiparea majorărilor fiscale, urmată de o toamnă rece în industrie și construcții, economia dă semne de oboseală. Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli, respectiv printr-o administrare eficientă a veniturilor la bugetul de stat. România a trecut printr-o schimbare fiscală necesară, iar perioada de convalescență abia începe. Verdictul real asupra pachetului de corecție va veni în 2026, când vom vedea dacă guvernul, mediul de afaceri și societatea vor reuși să susțină în mod viabil consolidarea bugetară”, explică Béla-Gergely Rácz, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.

    Analiza deficitului folosind metoda cash are însă limite importante, atrag atenția analiștii RoEM, pentru că surprinde doar fluxurile efective de încasări și plăți ale statului, este puternic influențată de sezonalitate și poate fi modificată temporar prin accelerarea sau amânarea unor cheltuieli. Pentru realizarea de comparații internaționale și pentru evaluarea în cadrul procedurii de deficit excesiv, reperul de bază este deficitul calculat după metodologia ESA. Potrivit acesteia, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB – cel mai ridicat din Uniunea Europeană –, iar noul obiectiv pentru 2025 este reducerea lui la 8,4% din PIB, o țintă foarte ambițioasă, dar nu imposibilă de atins, susțin economiștii RoEM. 

    În prezent, un scenariu optimist pentru 2025 indică tot un deficit de aproximativ 8,4-8,6% din PIB (conform metodologiei ESA), ceea ce arată că ajustarea are loc mai degrabă prin frânare decât prin reforme structurale, subliniază specialiștii RoEM.

    „Un prim pas foarte dificil a fost însă deja realizat: corecția fiscală a început, iar acest progres trebuie dus mai departe într-un mod coerent, cu răbdare și disciplină. În caz contrar, câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid. Anul viitor însă nu se va mai putea evita începutul unor reforme reale, iar guvernul trebuie să treacă la o reducere efectivă a cheltuielilor. Cu toate acestea, ajustarea nu poate fi una brutală: o frânare prea abruptă a cheltuielilor publice riscă să reducă în mod suplimentar activitatea din sectorul privat și implicit PIB-ul, toate acestea într-un moment în care economia este deja sub presiune”, spune Béla-Gergely Rácz.

    O primăvară și un iulie surprinzător de puternice

    În prima jumătate a anului, economia României a avut un parcurs solid: PIB-ul a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea, una dintre cele mai ridicate rate din UE. În iulie însă, aproape toate sectoarele – industrie, construcții, servicii – au performat peste așteptări. 

    „Creșterea s-a datorat în mare parte efectului de «front-loading»: firmele și populația au devansat achizițiile și facturările înainte de intrarea în vigoare, în data de 1 august, a pachetului de majorări fiscale. Măsurile, care au urcat cota standard de TVA la 21% și au unificat cotele reduse la 11%, au fost percepute ca inevitabile pentru consolidarea bugetară, dar au generat totodată un vârf de activitate concentrat într-un interval scurt, o reacție firească la schimbările anunțate. Intensitatea acestui val a depășit așteptările, iar o parte importantă a efectului s-a disipat rapid după aplicare”, explică Csaba Bálint, cercetător RoEM.

    August: frâna bruscă

    După luna iulie, economia a intrat într-o zonă de corecție accentuată. În august, rata anuală a inflației a urcat la 9,9%, de la 7,8% în luna anterioară, pe fondul scumpirilor la bunuri nealimentare (10,5%), servicii (9,8%) și alimente (8,9%) și în contextul majorării TVA și al accizelor. Inflația lunară de 2,1% explică mare parte din saltul de la 7,8% la 9,9% la nivel anual, după un alt șoc puternic în iulie generat de eliminarea plafonării prețurilor la energie – în condițiile în care în iunie inflația era încă 5,7%.

    Puterea de cumpărare s-a erodat rapid, iar efectele s-au văzut imediat în economia reală: comerțul cu amănuntul a scăzut cu circa 4% în august față de iulie, producția industrială a coborât cu 1,9% față de luna precedentă și cu 3,1% față de anul trecut, iar volumul lucrărilor în construcții a înregistrat o corecție de 26,2% după creșterea similară din iulie, indicând o ajustare bruscă după un vârf temporar. 

    „În paralel, șomajul a crescut la 5,9%, iar câștigul salarial mediu net a coborât la 5.387 lei, cu 2,4% sub nivelul din iulie; totuși, această scădere este parțial sezonieră, ajustările RoEM indicând pentru august o creștere reală de aproximativ 0,4%. Chiar și așa, dinamica anuală a salariilor s-a temperat la 4,4% – insuficient pentru a acoperi inflația –, iar în septembrie s-a apropiat de 4,1%, semnalând o decelerare clară. Puterea de cumpărare reală a salariilor s-a deteriorat, impulsul de consum din iulie s-a stins rapid, iar datele din comerț, cu scăderea de circa 4% din august, confirmă tranziția bruscă de la supraîncălzire la ajustare”, spune Béla-Gergely Rácz.

    Trimestrul III: evitarea recesiunii, însă doar cu o creștere modestă

    Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul României a crescut cu 1,6% față de același trimestru din 2024, pe seria brută, după un T1 foarte slab, cu o creștere de doar 0,3% a PIB-ului, și tot de 0,3% în T2. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut în T3/2025 cu 1,4% an/an, dar a scăzut cu 0,2% față de T2/2025, confirmând că dinamica rămâne fragilă. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul a avansat cu 0,8% comparativ cu primele nouă luni din 2024, pe seria brută, și cu 1,4%, pe seria ajustată sezonier.

    Totodată, INS a revizuit ușor datele pentru 2024 și începutul lui 2025, confirmând că economia era deja într-o zonă de stagnare la finalul anului trecut: dinamica trimestrială din T3 2024 a fost ajustată ușor în sus, în timp ce pentru T4 2024 și T1 2025 este consemnată o creștere de doar 0,5%, respectiv 0,1% față de trimestrele precedente, după recalcularea seriilor ajustate sezonier.

    Banca Națională a României descrie această evoluție ca pe o „cvasi-stagnare” a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată cu o ușoară creștere a dinamicii anuale a PIB în T3, dar cu evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate. Cererea internă își diminuează ritmul, în principal pe fondul comprimării formării brute de capital fix și al diminuării contribuției variației stocurilor, doar parțial contrabalansate de revenirea consumului gospodăriilor după declinul ușor din T1/2025.

    „Pe de o parte, faptul că economia a rămas pe teritoriu pozitiv în T3, în pofida șocurilor fiscale și de preț din vară, este o veste bună: scenariul unei recesiuni tehnice imediate este, cel puțin temporar, evitat. Pe de altă parte, o creștere anuală de sub 1% pe intervalul ianuarie-septembrie arată că România intră în faza de ajustare fiscală cu un motor de creștere deja slăbit, ceea ce sporește riscurile ca orice corecție bugetară întârziată sau incoerentă să fie sancționată rapid de piețe”, sunt de părere econimiștii RoEM.

    Venituri sub presiune și efectele întârzierii colectării

    Structura bugetului public arată o dependență puternică de două surse majore: contribuțiile sociale, care reprezintă aproximativ 30% din totalul veniturilor, și TVA-ul, cu o pondere de circa 20%. Ambele motoare pierd însă din viteză, susțin economiștii RoEM. 

    „Dinamica salariilor încetinește, iar colectarea TVA este afectată de sezonalitate și de decalaje administrative: deconturile de TVA și declarațiile unice privind contribuțiile se depun până în data de 25 a lunii următoare, ceea ce înseamnă că efectele scăderii consumului din august se vor resimți în execuția bugetară abia în septembrie-octombrie. Profitabilitatea companiilor este, la rândul ei, modestă. Marjele au fost erodate de costurile salariale ridicate și de productivitatea scăzută, iar impozitul pe profit nu mai aduce astfel contribuții în creștere. În consecință, în absența unor surse noi de venit la bugetul statului, accentul va trebui mutat pe partea de cheltuieli”, arată specialiștii RoEM.

    Măsurile fiscale: impact parțial în 2025, în creștere în 2026

    Pachetul fiscal aplicat de la 1 august va genera o creștere limitată a veniturilor în 2025 deoarece produce efecte doar pe parcursul a patru luni (septembrie-decembrie). Abia în 2026 impactul său va fi resimțit în întregime, susțin economiștii RoEM. În schimb, controlul cheltuielilor bugetare poate produce rezultate rapide: reducerea birocrației, plafonarea posturilor în sectorul public și prioritizarea investițiilor finanțate din fonduri europene sunt esențiale pentru evitarea unui nou derapaj. Înghețarea angajărilor și limitarea posturilor vacante pot genera efecte relativ rapide, lucru vizibil deja în temperarea dinamicii numărului de salariați și a salariilor nete, în special în sectorul public, tendință care va continua și în lunile următoare. 

    „Pe de altă parte, o reformă structurală profundă a administrației – comparabilă cu reorganizarea din temelii a unei mari companii – este un proces de durată, cu atât mai mult cu cât statul are aproximativ 1,3 milioane de angajați care ar trebui reașezați și recalificați. Consiliul Fiscal estimează că, fără măsurile luate anul acesta, deficitul ar fi depășit 9% din PIB la finalul lui 2025, o scădere aproape nesemnificativă față de valoarea de 9,3% din anul precedent. Pe baza implementării consecvente a acestor măsuri este așteptat ca deficitul bugetar al anului 2025 să coboară la nivelul de 8,4-8,6%, care și așa va rămâne – cel mai probabil – cel mai mare deficit din UE”, explică economiștii RoEM.

    Costul finanțării: o ușoară detensionare

    Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,5% la începutul lunii noiembrie, ceea ce indică prudență într-un context de inflație încă ridicată. Pe piața secundară, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a coborât treptat către 7%, iar Ministerul Finanțelor a reușit, în data de 2 octombrie, o emisiune externă de 4 miliarde de euro, în trei tranșe (7, 12 și 20 de ani), la un cost mediu de 6,1%. Deși aceste evoluții arată că accesul la finanțare rămâne deschis, economiștii RoEM subliniază că nivelul ridicat al dobânzilor impune continuarea fermă a ajustării fiscale. Fără o consolidare credibilă, reducerea costurilor de împrumut va rămâne greu de obținut.

    Nici contextul extern nu ajută

    Creșterea economică a zonei euro este estimată la un nivel modest, de doar 1,2% în acest an, iar economia Germaniei – principalul partener comercial al României – rămâne practic în stagnare. Cererea externă slabă limitează potențialul exporturilor și, implicit, veniturile bugetare din impozitul pe profit și TVA.

    Ce urmează în ultimele luni ale anului? Având un deficit de 5,39% din PIB (metoda cash) după primele trei trimestre, specialiștii RoEM consideră că autoritățile ar trebui să își concentreze eforturile pe trei direcții esențiale:

        • Cheltuieli: control strict al cheltuielilor curente și reducerea costurilor administrative și a birocrației. În această perioadă, sunt indispensabile reorganizarea administrației locale, soluționarea problemei pensiilor speciale și, în general, inițierea reformelor la nivel de sistem.

      • Colectare: intensificarea controalelor țintite și extinderea acestora pentru a crește randamentul la colectare de TVA și contribuții.

       • Economia reală: susținerea activității economice prin măsuri de investiții țintite, dar mai ales prin absorbția accelerată a fondurilor europene.

    Dacă aceste condiții se îndeplinesc, economiștii RoEM consideră că România ar putea închide anul 2025 cu un deficit între 8,4% și 8,6% din PIB. Un rezultat mai bun ar necesita un control mult mai sever al cheltuielilor, începerea reformelor administrative și o creștere peste așteptări a încasărilor în ultimele luni, scenariu foarte dificil, aproape imposibil, de realizat.

    „Factorii de decizie încearcă să evite intrarea într-o spirală negativă, cu recesiune economică, tensiuni sociale și costuri politice suplimentare. Fără reducerile treptate, dar reale ale cheltuielilor bugetare, România va rămâne pentru mult timp în rândul țărilor cu cele mai ridicate deficite din UE, iar combinația dintre un dezechilibru fiscal persistent și încetinirea economiei poate avea consecințe extrem de grave. Prin urmare, nu ne aflăm la finalul procesului de echilibrare bugetară, ci abia la începutul lui, iar lunile următoare – și anul viitor în ansamblu – vor fi decisive pentru consolidarea fiscală și pentru o potențială readucere a economiei României pe o traiectorie de creștere sustenabilă”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM.

    Destinația banilor pe care îi plătiți la facturile de gaze și energie electrică


    de Dumitru Chisăliță,
    Președinte Asociația Energia Inteligentă

    Facturile la energie și gaze nu plătesc doar consumul din priză sau aragaz: banii tăi se împart între costul real al energiei sau gazului consumat, „autostrăzile” energetice care le transportă, rețelele locale care le distribuie până la tine acasă, taxele și mecanismele prin care statul finanțează energia verde și cogenerarea, plus costurile administrative și profitul furnizorului. Fiecare kilowatt/oră sau metru cub pe care îl folosești pune în mișcare un întreg lanț — de la producție și import, la transport, distribuție, facturare și taxe — iar factura finală este rezultatul cumulului tuturor acestor componente.

    Destinația banilor plătiți la facturile de gaze și energie electrică cuprinde 4 componente: energia propriu-zisă, tarifele de transport, costurile administrative și profitul furnizorului și taxele sau alte obligații impuse de stat. Iată cum sunt distribuiti banii pe care îi plătiți pe aceste facturi:

    1. Costul energiei (componenta energiei electrice sau gaz marfă)

    Aceasta reflectă energia sau gazul efectiv consumat în locuința dvs. și include:

    Pentru energie electrică:

    • costul de producție al electricității (hidro, nuclear, eolian, solar etc.)
    • costul energiei imporate din cauza deficitului de producție 
    • costul energiei electrice achiziționate la vârf de consum

    Pentru gaze naturale:

    • costul gazelor din producția internă sau import
    • costurile de înmagazinare 

    Acesta este elementul care variază cel mai mult în funcție de consum.

    2. Transportul energiei 

    Transportul energiei este „autostrada energetică” care face ca energia electrică și gazele naturale să ajungă la ”poarta localităților”.

    Pentru energie electrică:

    • energia este transportată pe linii de înaltă tensiune între producători/importatori și zonele de consum.

    Pentru gaze naturale:

    • gazul este transportat prin conducte magistrale între producători/importatori și zonele de consum.

    Costurile acoperă construcția, amortizarea, reparația, energia electrică sau gazele naturale necesare comprimării gazelor naturale, iar tarifele sunt reglementate de ANRE.

    3. Distribuția energiei

    Distribuția energiei este „rețeaua de străzi” prin care energia ajunge de la ”poarta orașului” până la casa dvs.

    Costurile acoperă construcția, amortizarea, reparația, energia electrică sau gazele naturale necesare comprimării gazelor naturale, iar tarifele sunt reglementate de ANRE.

    4. Taxe, accize, certificate, contribuții și mecanisme de sprijin

    În România regăsim următoarele componente:

    • Accize aplicate la energia electrică furnizată populației, nu se aplică la gazele naturale furnizate la populație 
    • Certificate verzi (energie electrică) – sprijină producția de energie regenerabilă
    • Contribuții de cogenerare – susțin producția eficientă de energie electrică + termică

    Acestea sunt stabilite prin reguli naționale și nu depind de furnizor.

    5. Costurile administrative și profitul furnizorului 

    O parte foarte din factură acoperă următoarele costuri:

    • emiterea și gestionarea facturilor,
    • funcționarea serviciilor de relații cu clienții,
    • sisteme informatice,
    • dobânzi, credite
    • call-center, aplicații și asistență tehnică.

    Acestea permit funcționarea întregului lanț de furnizare (achiziția, transportul, distribuția, înmagazinarea, echilibrarea, furnizarea energiei electrice sau a gazelor naturale).

    Concret în luna octombrie 2025, la o factură de gaze naturale pentru un consumator casnic, doar jumătate merge efectiv pe componenta de gaz marfă, un sfert pe tarife și o cincime pe taxe achitate la vedere direct de consumatori. 

    Prețul gazelor (lei)Tarife (lei)Costurile administrative și profitul furnizorului (lei)Taxe (lei)Total (lei)
    Componentele facturii casnice de gaz în București52%26%4%17%100%
    Unde se duc banii dintr-o factură de 500 lei2601322187500

    Cu alte cuvinte dintr-o factură de gaze de 500 lei, costul efectiv cu gazele naturale sunt de doar 260 lei, restul fiind alte componente.

    În luna octombrie 2025, la o factură de energie electrică pentru un consumator casnic, 40% reprezintă efectiv pe componenta de energie marfă, un sfert pe taxe și alte obligații impuse de stat la vedere, un sfert pe tarife și o zecime pentru furnizor. 

    Prețul energiei electrice (lei)Tarife (lei)Costurile administrative și profitul furnizorului (lei)Taxe și alte obligații (lei)Total (lei)
    Componentele facturii casnice de energie electrică  în București39-40%23%1 – 20%21 – 24%100%
    Unde se duc banii dintr-o factură de 500 lei195 – 2281167 – 52106 – 119500

    Cu alte cuvinte dintr-o factură de energie electrică de 500 lei, costul efectiv al energiei electrice este cca 200 lei, restul fiind alte componente.