Deficitul bugetar al României s-a adâncit constant în primele nouă luni din 2025, graficul evoluției lunare a balanței bugetului de stat pe metoda cash arătând o scădere în același ritm alarmant ca în 2024 și mult mai rapid decât în anii 2021-2023. În aceste condiții, ținta inițială de 7% din PIB convenită cu Comisia Europeană devine aproape imposibil de atins, chiar dacă impactul principal al măsurilor fiscale este așteptat abia în trimestrul al patrulea, consideră specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
„Anul 2025 marchează începutul unei ajustări necesare. După o vară cu o dinamizare temporară a consumului, alimentată de anticiparea majorărilor fiscale, urmată de o toamnă rece în industrie și construcții, economia dă semne de oboseală. Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli, respectiv printr-o administrare eficientă a veniturilor la bugetul de stat. România a trecut printr-o schimbare fiscală necesară, iar perioada de convalescență abia începe. Verdictul real asupra pachetului de corecție va veni în 2026, când vom vedea dacă guvernul, mediul de afaceri și societatea vor reuși să susțină în mod viabil consolidarea bugetară”, explică Béla-Gergely Rácz, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.
Analiza deficitului folosind metoda cash are însă limite importante, atrag atenția analiștii RoEM, pentru că surprinde doar fluxurile efective de încasări și plăți ale statului, este puternic influențată de sezonalitate și poate fi modificată temporar prin accelerarea sau amânarea unor cheltuieli. Pentru realizarea de comparații internaționale și pentru evaluarea în cadrul procedurii de deficit excesiv, reperul de bază este deficitul calculat după metodologia ESA. Potrivit acesteia, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB – cel mai ridicat din Uniunea Europeană –, iar noul obiectiv pentru 2025 este reducerea lui la 8,4% din PIB, o țintă foarte ambițioasă, dar nu imposibilă de atins, susțin economiștii RoEM.
În prezent, un scenariu optimist pentru 2025 indică tot un deficit de aproximativ 8,4-8,6% din PIB (conform metodologiei ESA), ceea ce arată că ajustarea are loc mai degrabă prin frânare decât prin reforme structurale, subliniază specialiștii RoEM.
„Un prim pas foarte dificil a fost însă deja realizat: corecția fiscală a început, iar acest progres trebuie dus mai departe într-un mod coerent, cu răbdare și disciplină. În caz contrar, câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid. Anul viitor însă nu se va mai putea evita începutul unor reforme reale, iar guvernul trebuie să treacă la o reducere efectivă a cheltuielilor. Cu toate acestea, ajustarea nu poate fi una brutală: o frânare prea abruptă a cheltuielilor publice riscă să reducă în mod suplimentar activitatea din sectorul privat și implicit PIB-ul, toate acestea într-un moment în care economia este deja sub presiune”, spune Béla-Gergely Rácz.
O primăvară și un iulie surprinzător de puternice
În prima jumătate a anului, economia României a avut un parcurs solid: PIB-ul a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea, una dintre cele mai ridicate rate din UE. În iulie însă, aproape toate sectoarele – industrie, construcții, servicii – au performat peste așteptări.
„Creșterea s-a datorat în mare parte efectului de «front-loading»: firmele și populația au devansat achizițiile și facturările înainte de intrarea în vigoare, în data de 1 august, a pachetului de majorări fiscale. Măsurile, care au urcat cota standard de TVA la 21% și au unificat cotele reduse la 11%, au fost percepute ca inevitabile pentru consolidarea bugetară, dar au generat totodată un vârf de activitate concentrat într-un interval scurt, o reacție firească la schimbările anunțate. Intensitatea acestui val a depășit așteptările, iar o parte importantă a efectului s-a disipat rapid după aplicare”, explică Csaba Bálint, cercetător RoEM.
August: frâna bruscă
După luna iulie, economia a intrat într-o zonă de corecție accentuată. În august, rata anuală a inflației a urcat la 9,9%, de la 7,8% în luna anterioară, pe fondul scumpirilor la bunuri nealimentare (10,5%), servicii (9,8%) și alimente (8,9%) și în contextul majorării TVA și al accizelor. Inflația lunară de 2,1% explică mare parte din saltul de la 7,8% la 9,9% la nivel anual, după un alt șoc puternic în iulie generat de eliminarea plafonării prețurilor la energie – în condițiile în care în iunie inflația era încă 5,7%.
Puterea de cumpărare s-a erodat rapid, iar efectele s-au văzut imediat în economia reală: comerțul cu amănuntul a scăzut cu circa 4% în august față de iulie, producția industrială a coborât cu 1,9% față de luna precedentă și cu 3,1% față de anul trecut, iar volumul lucrărilor în construcții a înregistrat o corecție de 26,2% după creșterea similară din iulie, indicând o ajustare bruscă după un vârf temporar.
„În paralel, șomajul a crescut la 5,9%, iar câștigul salarial mediu net a coborât la 5.387 lei, cu 2,4% sub nivelul din iulie; totuși, această scădere este parțial sezonieră, ajustările RoEM indicând pentru august o creștere reală de aproximativ 0,4%. Chiar și așa, dinamica anuală a salariilor s-a temperat la 4,4% – insuficient pentru a acoperi inflația –, iar în septembrie s-a apropiat de 4,1%, semnalând o decelerare clară. Puterea de cumpărare reală a salariilor s-a deteriorat, impulsul de consum din iulie s-a stins rapid, iar datele din comerț, cu scăderea de circa 4% din august, confirmă tranziția bruscă de la supraîncălzire la ajustare”, spune Béla-Gergely Rácz.
Trimestrul III: evitarea recesiunii, însă doar cu o creștere modestă
Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul României a crescut cu 1,6% față de același trimestru din 2024, pe seria brută, după un T1 foarte slab, cu o creștere de doar 0,3% a PIB-ului, și tot de 0,3% în T2. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut în T3/2025 cu 1,4% an/an, dar a scăzut cu 0,2% față de T2/2025, confirmând că dinamica rămâne fragilă. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul a avansat cu 0,8% comparativ cu primele nouă luni din 2024, pe seria brută, și cu 1,4%, pe seria ajustată sezonier.
Totodată, INS a revizuit ușor datele pentru 2024 și începutul lui 2025, confirmând că economia era deja într-o zonă de stagnare la finalul anului trecut: dinamica trimestrială din T3 2024 a fost ajustată ușor în sus, în timp ce pentru T4 2024 și T1 2025 este consemnată o creștere de doar 0,5%, respectiv 0,1% față de trimestrele precedente, după recalcularea seriilor ajustate sezonier.
Banca Națională a României descrie această evoluție ca pe o „cvasi-stagnare” a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată cu o ușoară creștere a dinamicii anuale a PIB în T3, dar cu evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate. Cererea internă își diminuează ritmul, în principal pe fondul comprimării formării brute de capital fix și al diminuării contribuției variației stocurilor, doar parțial contrabalansate de revenirea consumului gospodăriilor după declinul ușor din T1/2025.
„Pe de o parte, faptul că economia a rămas pe teritoriu pozitiv în T3, în pofida șocurilor fiscale și de preț din vară, este o veste bună: scenariul unei recesiuni tehnice imediate este, cel puțin temporar, evitat. Pe de altă parte, o creștere anuală de sub 1% pe intervalul ianuarie-septembrie arată că România intră în faza de ajustare fiscală cu un motor de creștere deja slăbit, ceea ce sporește riscurile ca orice corecție bugetară întârziată sau incoerentă să fie sancționată rapid de piețe”, sunt de părere econimiștii RoEM.
Venituri sub presiune și efectele întârzierii colectării
Structura bugetului public arată o dependență puternică de două surse majore: contribuțiile sociale, care reprezintă aproximativ 30% din totalul veniturilor, și TVA-ul, cu o pondere de circa 20%. Ambele motoare pierd însă din viteză, susțin economiștii RoEM.
„Dinamica salariilor încetinește, iar colectarea TVA este afectată de sezonalitate și de decalaje administrative: deconturile de TVA și declarațiile unice privind contribuțiile se depun până în data de 25 a lunii următoare, ceea ce înseamnă că efectele scăderii consumului din august se vor resimți în execuția bugetară abia în septembrie-octombrie. Profitabilitatea companiilor este, la rândul ei, modestă. Marjele au fost erodate de costurile salariale ridicate și de productivitatea scăzută, iar impozitul pe profit nu mai aduce astfel contribuții în creștere. În consecință, în absența unor surse noi de venit la bugetul statului, accentul va trebui mutat pe partea de cheltuieli”, arată specialiștii RoEM.
Măsurile fiscale: impact parțial în 2025, în creștere în 2026
Pachetul fiscal aplicat de la 1 august va genera o creștere limitată a veniturilor în 2025 deoarece produce efecte doar pe parcursul a patru luni (septembrie-decembrie). Abia în 2026 impactul său va fi resimțit în întregime, susțin economiștii RoEM. În schimb, controlul cheltuielilor bugetare poate produce rezultate rapide: reducerea birocrației, plafonarea posturilor în sectorul public și prioritizarea investițiilor finanțate din fonduri europene sunt esențiale pentru evitarea unui nou derapaj. Înghețarea angajărilor și limitarea posturilor vacante pot genera efecte relativ rapide, lucru vizibil deja în temperarea dinamicii numărului de salariați și a salariilor nete, în special în sectorul public, tendință care va continua și în lunile următoare.
„Pe de altă parte, o reformă structurală profundă a administrației – comparabilă cu reorganizarea din temelii a unei mari companii – este un proces de durată, cu atât mai mult cu cât statul are aproximativ 1,3 milioane de angajați care ar trebui reașezați și recalificați. Consiliul Fiscal estimează că, fără măsurile luate anul acesta, deficitul ar fi depășit 9% din PIB la finalul lui 2025, o scădere aproape nesemnificativă față de valoarea de 9,3% din anul precedent. Pe baza implementării consecvente a acestor măsuri este așteptat ca deficitul bugetar al anului 2025 să coboară la nivelul de 8,4-8,6%, care și așa va rămâne – cel mai probabil – cel mai mare deficit din UE”, explică economiștii RoEM.
Costul finanțării: o ușoară detensionare
Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,5% la începutul lunii noiembrie, ceea ce indică prudență într-un context de inflație încă ridicată. Pe piața secundară, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a coborât treptat către 7%, iar Ministerul Finanțelor a reușit, în data de 2 octombrie, o emisiune externă de 4 miliarde de euro, în trei tranșe (7, 12 și 20 de ani), la un cost mediu de 6,1%. Deși aceste evoluții arată că accesul la finanțare rămâne deschis, economiștii RoEM subliniază că nivelul ridicat al dobânzilor impune continuarea fermă a ajustării fiscale. Fără o consolidare credibilă, reducerea costurilor de împrumut va rămâne greu de obținut.
Nici contextul extern nu ajută
Creșterea economică a zonei euro este estimată la un nivel modest, de doar 1,2% în acest an, iar economia Germaniei – principalul partener comercial al României – rămâne practic în stagnare. Cererea externă slabă limitează potențialul exporturilor și, implicit, veniturile bugetare din impozitul pe profit și TVA.
Ce urmează în ultimele luni ale anului? Având un deficit de 5,39% din PIB (metoda cash) după primele trei trimestre, specialiștii RoEM consideră că autoritățile ar trebui să își concentreze eforturile pe trei direcții esențiale:
• Cheltuieli: control strict al cheltuielilor curente și reducerea costurilor administrative și a birocrației. În această perioadă, sunt indispensabile reorganizarea administrației locale, soluționarea problemei pensiilor speciale și, în general, inițierea reformelor la nivel de sistem.
• Colectare: intensificarea controalelor țintite și extinderea acestora pentru a crește randamentul la colectare de TVA și contribuții.
• Economia reală: susținerea activității economice prin măsuri de investiții țintite, dar mai ales prin absorbția accelerată a fondurilor europene.
Dacă aceste condiții se îndeplinesc, economiștii RoEM consideră că România ar putea închide anul 2025 cu un deficit între 8,4% și 8,6% din PIB. Un rezultat mai bun ar necesita un control mult mai sever al cheltuielilor, începerea reformelor administrative și o creștere peste așteptări a încasărilor în ultimele luni, scenariu foarte dificil, aproape imposibil, de realizat.
„Factorii de decizie încearcă să evite intrarea într-o spirală negativă, cu recesiune economică, tensiuni sociale și costuri politice suplimentare. Fără reducerile treptate, dar reale ale cheltuielilor bugetare, România va rămâne pentru mult timp în rândul țărilor cu cele mai ridicate deficite din UE, iar combinația dintre un dezechilibru fiscal persistent și încetinirea economiei poate avea consecințe extrem de grave. Prin urmare, nu ne aflăm la finalul procesului de echilibrare bugetară, ci abia la începutul lui, iar lunile următoare – și anul viitor în ansamblu – vor fi decisive pentru consolidarea fiscală și pentru o potențială readucere a economiei României pe o traiectorie de creștere sustenabilă”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM.
